1. Arhitectura inginerilor (arhitectura fierului i a sticlei).

Crystal Palace primul simbol al lumii moderne. Expoziiile

internaionale din perioada 1851-1900 de la Londra i
Paris. Galeria de maini, arh. Ferdinand Dutert, ing. Victor
Contamin, Paris, 1889. Turnul Eiffel triumf uluitor al
tehnicii la sfritul secolului al XIX-lea, Paris, 1889.
Unii istorici privesc evoluia arhitecturii moderne ca un eveniment
social, i susin ca s-ar fi dezvoltat n urma revoluiilor sociale i
politice.Alii vd arhitectura moderna ca fiind pornit de dezvoltarea
tehnologiilor i a industriei, i astfel prin accesul la noile materiale
precum sticla, oelul i betonul a dus la apariia noilor tehinici de
construcie a cldirilor ca parte component a revoluiei industriale.
Un promotor al construciei n fier a fost Henri Labrouste- autorul
celebrei Biblioteci Sainte-Genevieve din Paris, oper cu faade
clasice, dar cu ineriorul revoluionar, realizat graie unei structuri
metalice elegante de fier, de la fundaii i pn la acoperi. Aceast
structur combin pilatri de piatr, autorul izbutind s reduc la
minim punctele de sprijin ale slii de lectur
Labrouste a mai realizat pentru Napoleon al III-lea, Biblioteca
mperial, devenit Biblioteca Naional din Paris- considerat
capodoper n opera arhitectului. Biblioteca prezenta un program
cu totul deosebit: rafturile de cri se gseau chiar n sala de
lectur, depozitul devenind centrul ntregii compoziii. Interioarele
slilor de lectur erau acoperite de cupole de teracot i luminate
printr-un ingenios sistem cu nervuri din fier acoperite cu sticl
prevzute cu mari luminatoare.
Utilizarea fierului i a sticlei a conferit celor dou biblioteci o nou
spaialitate a vastelor interioare, n care subiri coloane metalice
susin cupolele- luminatoare ce se pierd n interioare de larg
continuitate spaial.
Combinaia sticl-oel ddea posibilitatea unei luminri
masive a spaiilor interioare. Arhitectura inginerilor a nceput odat
cu Crystal Palace , Londra, realizat de grdinarul Joseph Paxton
iinginerul Charles Fox, care avea mai mult valoare de manifest,
dect arhitectonic; a fost proiectat timp de 8 zile, avnd la baz
metoda ridicrii serelor; a ieit ctigtor la concursul cu 245
participani i a fost terminat ntr-un timp record - elementele
prefabricate au fost montate n mai puin de 4 luni. Construcia
creat pe baza modulului planimetric (2,44m) cu latura de 7m, era
caracterizat de alternana a 5 nave principale de mari dimensiuni
i alte spaii mai mici. La nivelul superior, se aflau galerii legate
transversal. nveliul cldirii constituia cc.93 mii m de sticl. Dac
problema ventilaiei a fost rezolvat, acumularea cldurii crea mari
dificulti.
Expoziiile universale au devenit locul experimentrii ideale pentru
noile tehnici de construcie. Dup triumful primei Expoziii
Universale de la Londra (6mln de vizitatori)s-a deschis o prim
Expoziie la Paris- Le Palais de lindustrie de Viel, construit cu
aceast ocazie.Pn la sfritul secolului expoziiile universale se
succedau n cele dou capitale. La Gallerie des Machines a
fost construit de arhitectul Ferdinand Dutert i inginerul Victor
Contaminpentru Expoziia Universal din Paris din 1889- era un
vast complex dinamic, luminos, cu dimensiuni uriae, de
115*420*45m, acoperit cu 23 de arce mbulonate, cu 3 cerniere.
Articularea mobil a arcelor la fundaii, permitea absorbirea
dilatrilor generale de variaiunile de temperatur. Interiorul ritmat
de arce gigantice, care preau a se sprijini ntr-un punct, i-a
impresionat profund pe vizitatori. Galeria Mainilor nu a fost numai
ncpere pentru a demonstra mecanisme, ea nsi era mecanism
expoziional. A fost demolat n 1910.
Turnul Eiffel maxima mplinire a inginerilor; avea 300m
nlime,era n 1889 cea mai nalt construcie din lume.Realizat de
ctre Gustave Eiffel pentru Expoziia Universal de la Paris; printre
107 de proiecte propuse, cel prezentat de echipa lui Gustave Eiffel
a ctigat.Turnul comemora un secol de la Revoluia
Francez.Fundaiili turnului e s-au realizat la civa metri sub nivelul
stzii, fiind finisate n 5 luni. Pe fundaii au fost aezai 16 pilatri de
sprijin i pe fiecare 4 din acetia s-a fixat cte un pilon, care formau
baza nivelelor superioare ale turnului. Pentru a ridica primul
nivel,constructorii au utilizat schele din lemn i cricuri hidraulice.
ntr-un timp record-2 ani, 2 luni, 5 zile-la 31 martie 1889, ntreaga
construcie a fost finisat, iar Eiffel a fost distins cu Legiunea
Francez de Onoare. Turnul prezint peste 18mii piese, cntrete
cca.10mii tone. Trebuiesc urcate 1665 trepte pn n vrful acestuia,
astzi turnul msoar 320m cu o anten radio n vrf. care poate
oferi privelitea Parisului unui numr de 800 de oameni
concomitent.

































2.coala din Chicago. coala din Chicago. Importana colii
din Chicago. Chicago n a doua jumtate a secolului al XIX-lea.
Creaia lui Henry Hobson Richardson. Creaia lui Wiliam Le
Baron Jenney. Creaia lui Louis Henry Sullivan & Dankmar
Adler. Auditorium Building, Chicago, 1886-1889; Wainwright
Building de St.Louis, Chicago, 1890-1891; Guarantee Building,
Buffalo, 1894-1895; Cage Building, Chicago, 1898; Magazinele
Carson, Pirie & Scott, Chicago, 1899-1904. Expoziia
columbiana din 1893 i urmrile ei.
COALA DIN CHICAGO micarece a pus bazelearhitecturiimoderne
din 1880 1900.n America a avutloc prima ncercare de a da
structurilormetalice o formarhitecturalsimpl, economicifuncional.
Aicisafolositceamaiavansatatehnica de construcie a podurilori a
cldirilorindustriale,aufostinventatenoitipuri de fundaieiferestreorizontale,
folosindu-se scheletulmetalic.Caracteristicpentrucoala din Chicago era
faptulc,
problemeleartisticeifuncionaleeraurezolvatenstrnslegtur cu
celeinginereti.
CHICAGO N A DOUA JUMTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA -
oraulatinge un ritm de dezvoltareinaltcaurmare a
industrializriiagriculturii. nStateleUnite ,inea prima poziienmaterie de
producie a fierului, oelului, mainiloragricole,mobilei,
constituiarscruceadrumurilorferoviareicelmai mare port interior din ar.
n 1871 dupaincendiu care a distrusaproape tot oraul a
venitcrizacatastrofaleconomic. din 1873 s-a nceputmarele BOOM de
afaceri (1880).Multecompanii de construcii, mai ales aa-numitele
Buildinguri de afaceri, au
cptatdimensiuniivitezeuriase.Pragmatismularhitectural era
resimitcaexpresie a mentalitiipropriedoarlui Chicago.
Creaia lui HENRY HOBSON RICHARDSON:
Antrepozitelemagazinului Marshall Field Construciedin
zidrieportant,
frscheletmetalic.Parteruldestinatpstrriimrfii,
esteevideniatorizontali are
goluricaracteristicecldirilorutilitare.Niveleleurmtoare,
celedestinatecumprtorilor,
suntgrupatepeverticalisuntcaracterizate de formemasive
festive n arc semicircular. Nivelul de sus are
destinaietehnic.Cldirea se
caracterizeazattprinsimplitateamonumentalilogicacompozii
onal a formelor, ctiprinmareaeconomie de decoraie.

Creaia lui WILIAM LE BARON JENNEY:
Primul zgrienori modern(Home Insurance Building) imobil
cu zeceetajedestinatbirourilorsocietii de asigurare Home
Insurence, avndschelet de oelnvelitnzidrie cu
caracteristoricist, toatecamereleluminate la maximum
prinferestremariifiindtotodatrezistent la foc, a fostridicatnanii
1883 1885. Lucrarea era primulexemplu de ceeace se
vanumimaitrziu Chicago Construction, iarautorulei, William Le
Baron Jenny, va fi socotitefulireprezentantuluneidirecii de
dezvoltare a colii din Chicago.
Leiter Building(1889) un mare magazin cu 8 etaje, prima
construcie din lume, n care scheletulmetalic a
nlocuitabsoluttoatezidurileportante, exterioareiinterioare, prima
expresiedirect a osturiirectangulare, nplasticaexterioar a
arhitecturii, ceeace a dustotodat la natereaferestrelormari,
orizontale, cevor fi numiteapoi Chicago Windows.

Creaia lui LOUIS HENRY SULLIVAN & DANKMAR ADLER.
Auditorium Building,Chicago ceamaigrandioassal de
spectacole din aceavreme, sala de concertepentru 2500 de
locuriputea fi transformatnsalpentruadunri cu 7000 de
locuri.
Wainwright Building the St.Louis,Chicago
exprimastilularhitectural a lui Sullivan ceine de carcasulnalt.
Faadelesuntmprite de imposten relief finisate cu crmid,
lipsescarcadele.Cercevelelesuntadnciteifinisate de
teracotnaafel , casdeaimpresie de contopire cu sticla
Guarantee Building, Buffalo vestitmai ales prinpiloiiviibili de
la parter, nivelulacestafiind total vitrat, imobilcereprezintpunctul
culminant al opereiirealizareaprincipiilor sale.
Cage Building, Chicago
Magazinele Carson, Pirie & Scott, Chicago

EXPOZIIE MONDIAL COLUMBIAN DE LA CHICAGO DIN 1893 a
marcatnceputulsfrituluicercetrilorntreprinse de coala din Chicago,
riguroasaeiesteticstrcturalfiindnghiit de eclectismulistoricist.
3. :Stilul Art Nouveau n Belgia, Frana, Spania, Italia. A
ART NOUVEAU (din franceza - arta noua) - nume generic al stilului primei
faze a modernismului n arta si arhitectura european i american la
sf.sec.19 nc.sec.20, fenomen complex ce a constituit o punte net ntre
civilizaia veche i cea nou. In diferite tari sunt acceptate diverse denumiri :
Belgia - "Art Nouveau" / "Style coup de fouet" / "Ligne belge"
Frana - "Art Nouveau" sau "Style Guimard",
Austria - "Secession"
Germania - "Jugendstil" sau "Neustil",
Italia - "Stile Floreale" sau "Stile Liberty",
Anglia - "Modern Style" sau "Studio Style",
Scoia - "Glasgow Style",
Spania - "Modernismo",
Catalonia - "Arte Joven",
Statele Unite - "Tiffany Style",
Japonia - "Siro-Uma",
Finlanda - "Stil Kalevala",
Olanda - "Nieuwe Kunst",
Rusia - "Mir Iskusstva" sau "M",
Romnia - "Stil Ion Mincu" sau "Neoromnesc".
Mulimea de denumiri nu trebuie s ne induc n eroare.Apariia aproape
simultan a noului stil in diferite tari demonstreaz un fenomen amplu ce a
nsumat totalitatea manifestrilor spirituale.
Caracteristicilestilului:
renunarea la modeleistoriciste,
cutarea unei noi i moderne sinteze a artelor,
tendinaspreunitateastilistic,
poziia dominant a ornamentului, dar nu aplicat ci implicat,
apariiadecoraiei constructive,
tematicanaturalist: flori, animale, insecte,
utilizarea liniei ca element de for: a) forme concav-convexe ;
b) forme geometrice.
Art Nouveau-ul in Belgia a fost reprezentat de Victor Horta, Paul Hankar,
Henry van de Velde.Victor Horta a proiectat locuinte luxoase pt elita
industriala si politica belgiana. Constructiile rezidentiale - Hotel Tassel,
Hotel Solvay, Casa particulara si atelierul lui Victor Horta - au planificare
libera, sunt asimilate unor structuri de forme naturale, folosesc pe scara
larga metalul si sticla, sunt plastice in solutiile spatial-volumetrice, tind spre
o unitate stilistica desavarsita. Inclusiv si pentru resedinta partidului
socialist francez - Casa Poporului, Victor Horta a folosit ornament decorativ
in abundenta, fiind primul care a introdus in stilistica Art Nouveau-ului linia
unduitoare, plina de forta lovitura de bici .
Art Nouveau-ul in Frana a fost reprezentat de Hector Guimard, care a
imbinat noile linii abstracte si ornamentale cu ingeniozitatea inginereasca.
In opera lui Guimard pot fi identificate trei etape: un stil rustic (Castel
Henriette, 1900); un stil urban (Castel Branger, 1898) ;i un stil,
caracterizat de utilizarea unui material compozit, din fier forjat i sticl, cu
care realizeaz staiile metroului din Paris.Intrarile in metrou construite
intre 1899 1904, cu formele lor exuberante, fluide sunt o demonstratie a
folosirii tehnologiilor moderne pentru decorarea noiiinfrastructuri
metroul parizian care a contribuit enorm la statutul de metropola
moderna al orasului. Art Nouveau-ul in Spania a fost reprezentat de
Antoni Placido Guillermo Gaud i Cornetcare a fost un arhitect catalan
faimos att pentru stilul su unic, ct i pentru proiectele sale puternic
individualizate.Dei a fost catalogat alturi de stilul Art Nouveau, Gaud a
creat un ntreg stil original.Hotaratoare a fost intalnirea cu Eusebi Gell i
Bacigalupi, bogatul industria care, vznd una din vitrinele originale ale lui
Gaud, a fost fascinat de talentul tnarului artist. Dorind s-l cunoasc, l-a
invitat n casa lui i a nceput astfel o relaie de sincer prietenie i
admiraie, care a durat pn la moartea bogtaului. Acesta i-a oferit
arhitectului posibilitatea financiar de a realiza cele mai importante opere
ale sale: Palatul Gell, Parcul Gell, Cripta Gell, Pavilionul Gell. Mai tarziu
a realizat Casa Mil si Casa Batl. Cu realizareaBisericii Sagrada Familia,
Gaudi si-a inceput cariera de arhitect si tot cu ea a sfarsit-o tragic.
Art Nouveau in Italiaa fost reprezentat de Raimondo Tommaso dAronco cu
Pavilionul de onoare la Prima Expoziie internaional de Arte Decorative,
Torino, 1902; de Ernesto Basile cu Casa delle Civetti, Roma, 1900 si de
Giovanni Brega cu Villa Ruggeri, Pesaro, 1902.
4Art Nouveau n arhitectur.Rusia,Austria,Germania,Scotia
Art Nouveau (termen provenit din limba
francez nsemnnd Art nou) este un stil artistic manifestat plenar
n artele vizuale, designul i architectura de la nceputul secolului 20,
relativ sincron n majoritatea culturilor i rilor europene, dar i n
America de Nord, unde a fost adoptat cu precdere n Statele Unite
ale Americii i Canada.
Art-Nouveau, nume generic al stilului primei faze a
modernismului,chiar dac a durat dou decenii, a constituit o punte
net ntre civilizaia veche i cea nou.
Art Nouveau poate fi, de asemenea, vzut ca un fel de
micare artistic de tranziie, formnd un preludiu a ceea ce urma s
devin modernismul secolului 20. n acest bloc de artii i tendine a
trecerii spre modernism pot fi incluse i micrile artistice cunoscute
sub numele de Jugendstil n Germania i Olanda, respectiv
Sezessionsstil, sau Secesionism, n Viena, Austria, ambele inspirate
de, dar i grupate ideatic n jurul periodicul de avangard vienez
Jugend (Tineree). Att artitii germani i olandezi, ct i cei vienezi
luptau cu convenionalismul sfritului secolului 19 i, n acelai timp,
ncercau s se desprind de toate ism-ele anterioare prin gsirea de
noi formule artistice viabile, prsirea drumului neted al slilor de
expoziie consacrate, gsirea de noi spaii ambientale / funcionale /
expoziionale i expunerea lucrrilor pe cont propriu.
Art- Nouveau un curent al frumuseii stilizate, uneori
utopice, dar expresie acut a bucuriei de a tri. Promotorii Artei
1900 au acordat arhitecturii un rol prioritar, refuznd ierarhia artelor.
Arhitectura se manifesta prin forma obiectului, decoraiunea,
mobilierul, designul domestic, pn i unele detalii vestimentare
abundau n acea perioad de elemente de inspiraie vegetal,
animal sau antropomorf. Important pentru noul stil a devenit
sloganul lui Henry van de Velde napoi spre natur. Noua generaie
a recreat o nou imagine a lumii, urmrind s redefineasc frumosul
i s deschid artei noi perspective, n lumina reconsiderii trecutului
ptin cheia modernitii.
In general, stilul se caracterizeaza prin linii curbe,
ondulate, dinamice, fara sa se cada in excese ornamentale. Noutatea
pe care a adus-o acest stil fata de stilurile care l-au precedat a fost
faptul ca s-a inspirat foarte mult din natura.
1 Persoane importante al arhitecturii art nouveau:
(Rusia)
- Feodor Shekhtel (Casa Reabuschinski, Moscova-
1902;Gara Iaroslav, Moskva-1902; Vila Derojinski, Moskova-1902)
Shekhtel(1859 1926). Principalele sale opere sunt: Casa
Riabuschinski; Casa Derojinski; Teatrul de arte din Moscova;
Tipografia Levenson. Cele mai bune construcii ale lui Shekhtel, n
stilul neorus sunt: Complexul de pavilioane de la expoziia
universal din Glasgow (1901); Gara din Iaroslav (1902); Villa proprie
din Kunev (1905); vila Levenson, proiectul casei poporului(1902).
n 1902-1904 Shekhtel a proiectat (i construit) o nou cldire pentru
Gara Iaroslav, n stil neorus. Folosind principiul pentru arhitectura
rus veche de combinare ntr-un tot ntreg diferite construcii diverse
dup form i scar, arhitectul a scos n eviden volumul slii de
ateptare principal, unit cu vestibulul i avansala, asigurnd o
trecere direct ctre peron. Casa Reabuschinski considerat un
exemplu clasis al stilului modern rus, consrtuit n 1900 n Moscova.
Este neobinuit att cldirea ct i scara central din marmor, cu
balustrade ce amintesc de valul mrii care parc se prelinge de la
etaj, formnd vrtejuri i prbuindu-se.n exterior, casa este decorat
cu o friz de mozaic multicolor, cu elemente vegetale.
n timp ce n Austria, Germania i Olanda micarea era legat de
revista Jugend, n Rusia micarea era grupat n jurul revistei Mir
iskusstva, revist de art influent, care, printre altele, a generat
propulsarea companiei de balet Ballets Russes n centrul ateniei
Europei i a lumii ntregi, respectiv a determinat consolidarea
supremaiei baletului rus ca fiind cel mai influent din ntregul balet al
secolului 20.
In Germania, cladirile sint realizate de Henry Van de
Velde,sunt printre cele mai frumoase i distincte exemple de
arhitectur i design Art Nouveau.
2 Pentru Art Nouveau, Germania era important ca
centru de textile i mobil, i ntr-o msur mai mic de arhitectur.
Hermann Obrist (1863-1927), elveian dup provenien vine n 1984
n Munchen, pentru a partcipa mai trziu la crearea atelierelor de arte
i meteuguri din Munchen. Schiele lui Obrist pentru broderii l-au
inspirat pe arhitectul August Endell (1871-1924) n design-ul faadei
atelierului foto Elvira (1896-97), n Munchen, decorat cu un relief
uimitor abstract, n culori turcoaz i rou, care amintete de cluii de
mare, de valuri mari care se sparg, sau de dragoni.
Ali arhiteci i artiti reprezentani ai stilului Jugendstil, n Germania
au foar Bruno Paul, Richard Riemerschmid i Pankok.
In Austria stilul era numit Secesionism, de la miscarea
artistica cu acelasi nume.
Arhitecti prestigiosi precum Joseph Hoffmann (1870
1956) i Joseph Maria Olbrich (1867 1908), elevi ai lui Otto Wagner
(1841 1918) el nsusi un important precursor al curentului. Un rol
notoriu n ecloziunea variantei austriece a Art Nouveau ului l are
pictorul Gustav Klimt (1862 1918), considerat lider al miscrii
sezession.
ART nouveau Scotia
Persoane importante al arhitecturii art nouveau: (Scotia)
- Charles Rennie Mackintosh (coala de Arte din
Glasgow, 1897-1899; Hill House-1902-1903.)

3 Creatorul Art Nouveau-ului scoian este considerat
Charles Rennie Mackintosh
Edificiie lui dovedesc o stpnire excepional a spaiului i folosirea
judicioas a culorii, Jocuri de lumin, spaii adesea asimetrice, dar
ntotdeauna fluide, i elementele de decoraie integrate arhitecturii
produc efecte spectaculoase.
Charles Rennie Mackintosh Creaia sa este caracterizat
de laconism, de puterea de a evedenia un detaliu decorativ pe
fundalul unui perete gol, de combinri de materiale diverse, cu texturi
i cromatisme subtile, ce realizeaz o sintez a decorului cu
construcia, acea invenie numit ornamentul constructiv.
Mobilierul creat de Mackintosh, de excepional valoare formal i
perfeciune a detaliilor, pare a fi expresia subtil a autoironiei specific
scoian.
n anul 1896, compania Honeyman and Keppie n care lucra
Mackintosh, a ctigat concursul pentru proiectarea noii Glasgow
School of Art. Cldirea avea o prezen puternic de mas avnd
trei faade din granit sur, iar a patra, din crmid lefuit aspru.
Cldirea a fost dotat cu sitstemele cele mai performante (pe acel
timp) de regulare a microclimatului.
Cu o schem planimetric liniar, coala conine de partea intrrii 2
rnduri de aule,iar n partea superioar se afl scara principal
nconjurat de o galerie muzeu. n prile extreme ale planului sunt
adpostite direciunea i biblioteca, planul influieneaz faadele
impunnd asimetrii
Hill House 1902 reedin unifamilial.Exteriorul unform
i gri al cldirii se contopete cu cerul rece i nnourat al Scoiei.
Construcia total asimetric formeaz diverse forme i niveluri de
acoperi Decorul minim, pereii grei i geamurile rectangulare
exprim o construcie puternic i sobr. ns calitile exterioare ale
cldirii sunt aproape opuse interiorului cald, exotic, decorat cu atenia
i moale.Feminitatea intim interioar i masculinitatea lumii
exterioare.Ceainriile Willow Spaiile se mpreau n camere de
ceai pentru doamne, i pentru domni, cu coninut i coloristic
corespunztoare.Era o camer de ceai (tea-room) pentur brbai cu
mas de biliard n culori ntunecate, iar camera doamnelor era
decorat n alb, roz argintiu-gri, cu panouri de stejar i pnze.
Faada exterioar este o compoziie asimetric, abstract modelat, cu
curbe uoare pe unele suprafee, i adncimi diferite ale geamurilor.
Faada e alb, n contrast cu cele din piatr natural ale cldirilor din
vecintate.
Caracteristicile de baz:tematica naturalist(flori ,
animale),folosirea motivelor iconice i stilistice din arta extremului
orient;utilizarea unor elemente morfologice, precum arabescurile
liniare i a unui repertoriu cromatic bazat pe ritmuri generate decurbe
i contracurbe, spirale, volute, i predilecia n ceea ce privete
culoarea, pentru tentele reci, linitite, transparente asonante, dispuse
n mod plat sau cu venaturi, irizaii i sfumaturi;neacceptarea
proporionrii sau echilibrului simetric i cutarea de ritmuri muzicale
cu marcate dezvoltri n nlime sau n lime i nclinate spre
ondulri i sinuoziti;evidena constant a comunicrii prin empatie a
unui sens de agilitate, elasticitate, lejeritate, tineree,optimism.

4 Austria: Ver Sacrum Magazine: Primavara Sacra-
revista ce a dus la propagarea miscarii stilului Jugenstil in toate
Europa.

Otto Wagner- arhitect austriac, urbanist, stiut pt impactul
sau asupra aspectului orasului sau natal Vienna. Pina in mijlocul
anilor 1890 el deja proiectase citeva cladiri in stil Jugenstil. Wagner
era f interesat in urbanism, in 1890 el a proiectat planul orasului
Vienna, dar doar liniile de tren urban au fst realizate Stadbahn. Mai
tirziu, in 1897 el s-a alaturat lui Gustav Klimt, Joseph Maria Olbrichsi
Josef Hofman si au format grupul artistic Vienna Secession.
Statiile metroului Vienez Wiener Stadbahn, astazi
numit viena U-Bahn liniile U4 si U6, si Vienna S-Bahn. Ele sunt
cunoscute fiind in stil Art Nouveau. Cele mai semnificate sunt 2 din
cladiri de la intrare in metro in Karnplatz, acum utilizate ca cafenea si
respectiv muzeu. Hofpavilionul a fost statie construita pentru
imperatorul Franz Joseph.

Majolikahaus. Acest bloc de apartamente din Viena cunoscut ka
Majolikahaus a fost proiectat de catre arhitectul austriac Otto Wagner
la inceputul secolului 20. Fatada cladirii este acoperita cu placi de
ceramica, cunoscute ca majolica, luind forma florala. Constructia este
un exemplu excelent al stilului Secesiunii, versiunea vieneza a stilului
Art Nouveau. Acest stil a fost marcat de un spirit caracteristic
revolutionar de iluminare, si este considerat Art Nouveau chiar si in
pofida formelor sale plate si rectilinii. Prin manipularea lui Wagner a
materialelor statice bogate in culori, arhitectul a fost capabil sa
pastreze o particularitate traditionala a ornamentarii. Majolikahaus
continua sa isi pastreze scopul sau initial, cel de a fi uzat la
apartamente in chirie.

Austrian Postal Savings Bank (Banca postala de economii din
Austria) a reprezentat primul pas al lui Wagner catre Art Nouveau si
Neoclasicism. Inalta de 8 etaje, cladirea ocupa un cartier
intreg.Fatada bancii masiv simplificata, apartine neoclasicismului.
Idea principala al lui Wagner a fost sa implementeze
materiale moderne pentru a crea forme noi. Intreaga fatada este
acoperita cu placii patrade de marmura. Acestea sunt atasate de
structura principala din caramida cu ajutorul mortarului si ornamentat
cu buloane din fier care la fel formeaza un sablon.
Josef Hoffman este arhitect austriac, nascut in Moravia, a studiat
alaturi de Otto Wagner. I-a intilnit pe alti arhitecti precum Josep Maria
Olbrich si Moser si impreuna au fondat Secesiunea Vieneza in 1897.
(Secesiunea vienez (n limba german: Wiener Secession) a fost
o micare artistic aprut dup modelul "Secesiunii
mncheneze" .Micarea a reunit artiti plastici, pictori, graficieni
i arhiteci, care s-au rupt de tradiia istorist, dominant n vremea
respectiv n Europa i America de Nord, de unde numele
de Secession.
Termenul de "secesiune", o variant german a curentului "Art
Nouveau" aprut n Europa la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul
secolului XX, s-a aplicat n cercurile artistice tuturor eforturilor de
desprindere din vechile tipare, cutndu-se ci de combatere a
srcirii i uniformizrii comportate de standardele produciei
industriale.)
Sanatoriul Purkersdorf comparat cu Casa Moser, reprezinta un
mare pas spre abstractizare si o miscare departe de Artele istorice si
traditionale. Acest proiect a servit ca un precedent important si sursa
de inspiratie pentru arhitectura moderna care s-a dezvoltat in prima
jumatate a secolului 20, ca de exemplu primele lucrari ale lui Le
Corbusier.Sanatoriul a fost mai mult un hotel decit un spital si s-a
transformat intr-un loc de intilnire sociala si artstica a societatii
vieneze.
Palatul Stoclet din Bruxelles este considerat drept capodopera lui
Hoffman si reprezinta una dintre cele mai luxoase s rafinate case
particulare ale secolului 20. Hoffman a abandondat moda si stilurile
anterioare si a realizat o cladire cu adevarat moderna cu o compilatie
asimetrica din blocuri dreptunghiulare, subliniate de linii si colturi
exagerate. Hoffman impreuna cu colegii sai au conceput fiecare
aspect al conacului, pina la minerele usilor.
Gustav Klimt (14.06.1862-6.02.1918) a fost un pictor simbolist
austriac si unul dintre cei mai proeminenti membri ai Secesiunii
Vieneze. Este renumit datorita tablourilor sale, picturilor murale,
schitelor precum si prin alte obiecte de asta. Subiectul primar al lui
Klimt a fost corpul feminin, datorita caruia, lucrarile sale sint marcate
de un sublim erotism. Klimt a devenit unul dintre membrii fondatori si
presedinte a Secesiunii Vieneze in 1987 unde a ramas pina un 1908.
Obiectivele grupului au fost cele de a oferi expozitii ale tinerilor artisti
neconventionali, de a aduce lucrarile celor mai buni artista straini in
Viena si de asemenea de a publica propria revista pentru a prezenta
activitatea membrilor Secesiunii.
Joseph Maria Olbrich (22.12.1867-8.08.1908) a fost un arhitect
austriac si co-fondator al Secesiunii. A fost cel care a proiectat
celebra cladire Secession Hall care a devenit punctul de reper al
intregii miscari al carui moto este scris deasupra usii de intrare in
pavilion : Pentru fiecare virsta arta sa, pentru fiecare arta- libertate
5. Raionalismul timpuriu n arhitectur.
Cuvntul raionalism provine din latin, ratio nsemnnd raiune.
Rationalismul in arhitectura corespunde unei tendinte introduse in
Europa la inceputul secolului al 20-lea, tendinta care a mentinut un
angajament puternic cuceririlor estetice ale Cubismului. Curentul
Bauhaus (1919) a fost decisiv in dezvoltarea unui rationalism durabil
in arhitectura. Constructivismului adoptat de catre arhitecti aduce cu
sine utilizarea sistematica a formelor elementare in compozitiile
arhitecturale in asa fel incat sa se obtina simetrie, echilibru si
regularitate in intreaga proiectare.

Reprezentanti: Adolf Loos, Auguste Perret, Tony Garnier, Petrus
Berlage, Peter Behrens.

Caracteristicile stilului:
utilizarea sistematica a formelor elementare in
compozitiile arhitecturale in asa fel incat sa se obtina
simetrie, echilibru si regularitate;
acoperirea plata a acoperisurilor;
simplificarea ornamentelor;
suprefetele vitrate immense;
folosirea diferitor materiale (lemn, otel, sticla, diferite
metale, etc.)

Adolf Loos Ornament i crim, 1908 - pamflet publicat intr-o revista
din Viena. In eseul lui a explicat filosofic "pasiunea pentru suprafee
netede i preioase", descriind ca ornamentele pot avea un efect
negativ asupra stilului. Loose a introdus sensul de imoralitate
referitor la ornamente, descriind un nou mod de arta moderna. Eseul
a ajutat la definirea ideologiei modernismului n arhitectur.

Adolf Loos, Casa Steiner, Viena 1910 - n construcia sa, Loos ncepe
n mod normal cu un volum principal n care spaiul, configuraia, i
elementele respect regulile i compoziia de arhitectur clasic. El
organizeaz interiorul acestui volum cu cuburi mai mici, cutii
dreptunghiulare i cilindri aranjate ntr-un puzzle volumetric. n asa
mod a fost subliniate anumite aspecte, cum ar fi coerena funcional,
lipsa de ornamente, economisirea spaiului, utilizarea acoperiului
plat pe partea din grdina s.a.

Adolf Loos, Imobil Comercial i hotelier Goldman & Salatsch, Viena,
1910 la nceput, cldirea a fost criticata pentru contradiciile sale:
nivelul inferior comercial din marmur, cu coloane clasice si o intrare
mare adincita in interior, fiind n contrast cu etajele superioare cu
pereti goi din ipsos, lipsiti de ornament i cu ferestre simple fr
tamplarie. Loos a optat pentru o strunctura din pereti secundari din
beton armat care ar putea fi uor reproiectat dup cum este necesar.

Adolf Loos, Casa Rufer, Viena, 1922 casa cub cu dimensiuni
10x10x12m. Axa de compoziie este un singur pilon central, care
ndeplinete att o funcie structural cit i un sistem cu un canal
pentru electricitate, ap i nclzire. Acest sistem structural este
susinut de pereii exteriori principali. Sistemul simplu permite sa fie
mai putini perei despritori interni, fiind nlocuiti cu perei subiri sau
cu ajutorul mobilei din lemn.

Adolf Loos, Casa Tristan Tzara, Paris, 1926 casa are 5 nivele.
Faada principala este mprita n dou pri, finisaj de piatra partea
de jos i tencuiala alba partea de sus. Aceste ziduri mari care se
curbeaza uor spre interior, au ferestre relativ mici. n ambele pri a
cladirii sunt dou intrri mari, fiind placate cu piatr creeaza impresia
de monument . La ultimul nivel este o terasa cu gradina care creeaza
efectul de continuitate a zidului de piatr de la primele nivele.

Adolf Loos, Casa Moller, Viena, 1928 - faada principala este
simetric i sobra. Fatada exterioar este de culoare alb, compact
cu pereti dreptunghiulari, subliniind natura lor geometrica, avind
funcia de perete despritor intre spatiul public si cel privat. Casa are
ferestre dreptunghiulare, insa singurul element care iese n eviden
este paralipipedul alb deasupra intrrii.

Adolf Loos, Casa Mller, Praga, 1930 - cunoscut ca un reper inovator
al arhitecturii moderniste devreme, Villa Mller ntruchipeaz ideile lui
Loos "economie si funcionalitate. Loos a proiectat o faad cub alba,
insa interiorul fiind bogat decorat cu mobilier confortabil, folosind
materiale ca marmura, lemn, si suprafee din mtase. Coloana
comuna a fost inlocuita cu 4 coloane din beton, aranjate intr-un plan
dreptunghiular in jurul unei axe centrale. Doi dintre acesti piloni sunt
in camera, unul incadrat in casa liftului, iar celalalt in grosimea
peretelui.

Auguste Perret i creaia n beton armat. Imobil din str. Franklin nr.25,
Paris, 1903 - modul n care a organizat interiorul a fost anticipat de
dezvoltarea ulterioara a lui Le Corbusier a planului liber. Perret a
fcut intenionat pereii despritori a apartamentului secundari de-a
lungul, iar ndeprtarea lor parial ar fi determinat un spaiu deschis,
punctat doar de o serie de coloane. O interpretare ingenioasa a avut
proiectarea balcoanelor in plan semi-octagonal fapt ce a permis
fiecarei camere o vedere frumoasa asupra Parisului.
Auguste Perret, Garajul Ponthie, Paris, 1906 garaj pentru
automobile construit din beton, care a fost demolat mai tirziu in 1970.

Auguste Perret, Teatrul de pe Champs-Elysees, 1910-1913 - acesta a
fost planificat iniial ca structura din oel , insa a fost construit din
beton din cauza riului Sena . Fatada si avanscena este din marmura
Allier i integrate in reliefuri din marmur alb Bourdelle. Cele patru
grupuri de coloane interioare au rmas vizibile . Faada este
clasificata ca monument istoric. Maurice Denis a realizat cupola.
Pictorii douard Vuillard, Ker-Xavier Roussel si Jacqueline Marval au
contribuit de asemenea si la decor.

Auguste Perret, Notre-Dame du Raincy, 1922-1923 aceasta este o
realizare important n istoria arhitecturii, deoarece pentru prima dat,
arhitecii au proiectat o biseric fcut n ntregime structura din beton
armat. Legeritatea a 32 de coloane zvelte i lumina de la ferestrele
mari, cu variaii subtile de culoare a definit o noua impresie estetic:
turnul (lantern inspirat din turnurile medievale) este deasupra
pridvorului pe limea naosului, ntre Baptisteriul i capela a morii
care sunt la sfritul culoarelor, originalitatea principala a bisericii este
ca altarul este amplasat spre Occident.

Tony Garnier i Oraul industrial - publicat n 1918. Garnier a
elaborat un plan a unui ora perfect , care a fost implementat parial
n Lyon. In conformitate cu acest plan, colile generale i profesionale
au fost amplasate n apropierea ntreprinderilor industriale, n scopul
de a facilita educaia public. Nu a fost nici un loc acordat pentru
biserici i cldiri ale ageniilor de aplicare a legii, presupinind c
persoana n cauz este n msur s fac fa cu gestionarea
propriei lor afacere. Mare influen asupra planului a avut un creator
Emile Zola. n deceniile urmtoare , ideea de zonare funcional a
fost adoptat de ctre membrii CIAM i a avut un impact excepional
asupra construirii oraelor, cum ar fi Brasilia.

Petrus Berlage i Bursa din Amsterdam - remarcabil prin structura
deschis din oel i folosirea crmizii olandeze. La concursul pentru
noua bursa, in 1883, Berlage a luat locul 4. Urmatoarele patru
versiuni ale acestui proiectului al lui au fost din ce in ce mai
simplificate, pana la forma finala, cea mai simpla si rationala. Cu toata
modernitatea, specificul culturilor nordice se pastreaza in calitatea
spatiului, in expresivitatea peretelui gol din caramida aparenta si mai
ales in structura rationala liber exprimata. De remarcat relatia
tectonica dintre zidul de caramida si coastele metalice care sustin
luminatorul.

Peter Behrens si A.E.G (Allgemeine Elektrizitts Gesellschaft) -
Behrens fusese cel care a revoluionat arhitectura industrial, fiind
unul liderii construciilor de fabrici i oficii din materiale precum beton,
crmid, oel i sticl. Peter Behrens a influenat indirect, dar
marcant, pe studeni si Walter Gropius, Ludwig Mies van der Rohe i
Le Corbusier.

Designul industrial este o form special a designului i a proiectrii
din industrie, care este considerat a fi o form de art aplicat n
structura creia se regsesc funcii estetice, de utilizare i de
mbuntire a produselor industriale pentru a fi mai uor de folosit i
de produs. Rolul unui designer industrial este de a cuta, crea i a
executa obiecte reproductibile industrial prin gsirea de soluii care s
includ probleme de inginerie, producie, marketing, dezvoltarea liniei
de produse i vnzri.







6. Creaia lui Frank Lloyd Wright n perioada 1889-1935.
Frank Lloyd Wright (nascut Frank Lincoln Wright, 1867 -1959) a fost
un arhitect american, designer de interior, scriitor si educator, care a
proiectat mai mult de 1.000 de structuri si a completat 500 de lucrri.
Wright a crezut in proiectarea structurilor care au fost n armonie cu
umanitatea si mediul in care traieste omul, conform unei filozofii
numit arhitectura organic. Aceast filozofie a fost cel mai bine
exemplificat prin una din lucrarile lui celebre Fallingwater (1935),
cunoscuta si ca cel mai bun exponent al tuturor timpurilor al
arhitecturii americane. Wright a fost un lider al miscrii si al scolii de
arhitectur Prairie si a dezvoltat conceptul de cas Usoniana, o
viziune unic pentru planificarea urban n Statele Unite ale Americii.

Casa preriei (trsturile caracteristice).
Prairie Houses (casele de preerie)
ntre 1893 1909, proiectele sale de case se ncadreaz n asa-
numitul grup al Caselor de preerie (Prairie Houses), avnd
caracteristici comune cum ar fi: cldiri extinse si joase, cu acoperisuri
nguste si nclinate, contururi clare, structuri externe suspendate si
terase largi, precum si folosirea multor materiale nefinisate.
Denumirea de case de preerie a fost dat ntruct designul lor este
armonios integrat n peisajul din jurul metropolei Chicago. Aceste
case sunt, de asemenea, creditate de a fi primele exemple de plan
liber, n englez open plan. Din aceast perioad fac parte casele:
Frank Lloyd Wright House, 1893; Winslow house, 1893-1894, Harley
Bradley house, 1900, Susan Lawrence Dana house, 1899-1900,
Frank Thomas house, 1901, William Fricke house, 1901-1902, Willits
house, 1901-1902, Frederick Robie house, 1906-1909.

Winslow house 1893-1894, n timpul acela i-a uimit pe toi prin
aspectul su straniu. n locul volumelor divizate cu acoperiuri
complicate, are un plan compact, mas laconic, forma acoperiului
simpl. Faadele sunt cu factur neted, lipsete decorul. Autorul
caut noi procedee de decor ce ar corespunde epocii. Factura
pereilor primului nivel reiese din zidria din crmid netencuit, al
doilea nivel placat cu plci ceramice. Ferestrele au proporii
orizontale. ncperile sunt nc dreptunghiulare n plan, cu aspect
obscur, nchis, se respect simetria.

Willits house, 1901-1902, planul corespunde tradiiei americane,
cruciform cu cminul amplasat n centru. Aripile alungite ale
construciei cu deschiderea ncperilor n trei pri leag interioarele
cu grdina. Acoperiul n pante, cornia mare apr ferestrele
orizontale(fii) de soarele torid. Continuarea acoperiului sunt
consolele de protecie a teraselor din curte, a parcrii automobilelor.
Cldirile ecleziastice i civile:
- n ele se reflect concepia individual a lui Wright de tratare a
spaiilor izolndu-le de exteriorul lumii nconjurtoare, exprimate n
casele prerii;
- edificiile prezint un spaiu unitar, nedivizat, separate de lumea
exterioar;
- pereii sunt masivi;
- lumina ptrunde prin acoperi sau ferestre amplasate la nlime.

Imobile civile si ecleziastice: Larkin Company Administration
Building, New York, 1903-1905; Templul Unirii 1904-1907.
Larkin Company Administration Building, New York, cldirea
administrativ a firmei Larkin, amplasat ca un volum desinestttor,
nconjurat de aripile corpurilor mult mai nalte ale fabricii. ntre
cldirea administraiei i turnurile regulate, amplasate lateral de
ambele pri ale intrrii exist o corelaie special. n interiorul
turnurilor sunt amplasate scrile care urc brusc la nlimea de 30m.
acest edificiu s-a prezentat n faa criticilor ca o aglomeraie de figuri
geometrice stranii, cu unghiuri ascuite. Caracteristicile lui: unghiuri
drepte, unghiuri ascuite, linii verticale i orizontale clare, nentrerupte,
fixe n plan geometric. Cldirea nu are carcas, materialul de
construcie fiind crmida, ca i la casele de locuit, acoperiul este
plan cu lumin de sus. Mobila i seifurile sunt ncadrate, este prima
cldire cu oficii unde se folosete aerul condiionat. Cercevelele
ferestrelor i uilor din metal. Partea interioar prezint un spaiu unic
5 etaje nlime, nconjurat perimetral de galerie i formnd astfel o
curte interioar mare cu lumin de sus. Stlpi regulai din crmid se
nal cu o rigurozitate gotic, separ galeria de restul spaiului
interior.

Templul Unirii 1904-1907, unul din primele edificii construite din
beton. Aici Wright folosete procedeul (utilizat anterior i ulterior n
nenumrate cazuri n cldirile publice) de iluminare a ncperilor de
sus prin felinare i ferestre amplasate la nlime. Principiul distrugerii
cutiei interioare are aici tendine nu orizontale ca n casele prerii, ci
verticale (de nlare).


Stilul propriu: Avery Coonley house, 1907-1908; Avery Coonley
Playhouse, 1911-1912, Frederick Robie house, 1906-1909; Taliesin
house, 1911.
- n aceast perioad are loc cizelarea, definirea stilului propriu al lui
Wright, eliberarea faadelor de decor;
- n unele case nc se mai ntlnesc procedee tradiionale, cum ar fi
simetria, totui exist tendina general de debarasare de
complexitatea i masivitatea vremii, de imitaia stilurilor istorice;
- aspectul cldirilor este echilibrat i clar, uneori sobru;
- n plan: utilizeaz forme noi, form de litera L, ncperile comunic
ntre ele nu prin ui, ci prin deschideri mari, formnd un spaiu unic,
planul este liber, interiorul se contopete cu exteriorul;
- tendine orizontale evidente, dinamica paralel a acoperiurilor,
Wrihgt intenionat folosete metode planimetrice ale caselor
tradiionale populare americane. El tinde spre formarea unei imagini
ce ar reflecta trsturile caracteristice culturii americane.

Influene europene i japoneze: Midway Gardens, Chicago, 1913-
1914; Imperial Hotel, Tokyo, 1915-1922; Jiyu Gakuen School, Tokyo,
1915-1922. Casa Cascadei pentru Edgar J.Kaufmann, Pennsylvania,
1935-1939.

Arhitectura japonez a exercitat o influen mare asupra lui Wright,
casa japonez se caracterizeaz prin simplitatea structurii i a
aspectului, interior deschis ce comunic cu exteriorul, luminos, este
vizual laconic, lipsete mobila masiv, pereii sunt uori. n concepia
sa, casa de locuit trebuia s corespund vieii, i nu s fie o cutie n
care aceasta se ambaleaz. Wright propune principiul locuinei
raionale i practice. Destinaia construciei mai nti de toate, este
de a sluji multilateral omului, i nu de a crea impresie.

Casa Cascadei pentru Edgar J.Kaufmann, Pennsylvania, 1935-
1939.
Unul din exemplele cele mai cunoscute este celebra Fallingwater,
locuina pe care Frank Lloyd Wright a proiectat-o pentru familia
Kaufman n mediul rural al statului Pennsylvania. Dei Wright a avut
multe soluii pentru a proiecta cldirea, a ales cu totul s o realizeze
direct deasupra unei cascade. Astfel, cldirea se ncadreaz extrem
de armonios n pdure, fiind construit deasupra apei curgtoare i
fiind parte continu a pantei abrupte a albiei majore a prului.
Striaiunile orizontale ale zidriei de piatr, care utilizeaz materiale
locale, respectiv culoarea bej a betonului cornielor, extensiilor i
balcoanelor se ncadreaz organic n pdure.


Citat de Frank Lloyd Wright: Un doctor i poate ngropa greelile,
ns un arhitect nu poate dect s-i sftuiasc clienii s planteze
vi de vie.



























7.Creaia lui Frank Lloyd Wright n perioada 1936-1959.
Frank Lloyd Wright a fost un arhitect american, designer de interior,
scriitor si educator, care a proiectat mai mult de 1.000 de structuri si a
completat 500 de lucrri.
Casa Cascadei pentru Edgar J.Kaufmann, Pennsylvania, 1935-
1939.
Unul din exemplele cele mai cunoscute este celebra Fallingwater,
dei Wright a avut multe soluii pentru a proiecta cldirea, a ales s o
realizeze direct deasupra unei cascade. Astfel, cldirea se
ncadreaz armonios n pdure, fiind construit deasupra apei
curgtoare i fiind parte continu a pantei abrupte a albiei majore a
prului. Striaiunile orizontale ale zidriei de piatr (material local),
culoarea bej a betonului cornielor, extensiilor i balcoanelor se
ncadreaz organic n pdure.
Trsturile caracteristice ale casei U.S.O.N.A., anii 1930-1940.
Usonia si casa usoniana
Usonia a fost un cuvnt folosit de Frank Lloyd Wright pentru a se
referi la viziunea peisagistica asupra Statelor Unite, incluznd
planificarea oraelor si arhitectura cldirilor. Casele usoniene (The
Usonian Homes) erau tipic mici, cu un singur nivel, fr garaj, sau
prea mult spaiu de stocare. Erau, de obicei, realizate n forma literei
L pentru a se potrivi n jurul unei grdini terasate, construite pe loturi
de pmnt ieftine, care aveau forme ciudate, ca rezultat al mpririi
unei suprafee de teren n loturi de dimensiuni si forme variabile.
Ralph Jester House, John C.Pew House, Madison, Wisconsin, 1938-
1940.
Proiectul casei R. Jester - prezint un alt exemplu de soluionare
neobinuit n plan. Arhitectul a proiectat o cas cu un plan unic in
forma de L. Costul final de construcie a fost de 5.500 dolari.
A doua cas a lui G. Jacobs , Madison . Wiskonsyn , 1942, este
curbat n plan i reprezint o parte a inelului care nconjoar
grdina.
Stilul propriu n locuina anilor 1930-1950.
Arhitectura organic
Una din cele mai interesante filosofii ale lui Frank Lloyd Wright era
aceea c o cldire nu trebuie s aib un anumit stil arhitectural, ci
trebuie s reias din mediul nconjurtor. Mai exact, arhitectura
convieuiete cu natura, motiv pentru care casele trebuie construite
din materiale locale, iar culorile s fie specifice zonei.
Aceast filosofie a influenat i ali mari arhiteci ai epocii moderne,
precum Antoni Gaudi i Santiago Calatrava. Una din cele mai celebre
construcii moderne inspirate din arhitectura organic a lui Wright este
Opera din Sydney, a arhitectului danez Jorn Utzon.
Honeycomb Casa lui Paul R. Hanna, California 1935-1937
In plan ca modul, are la baza hexagonul cu unghiuri de 120grade, de
aceia i se spunea Casa-stup, fiind si nconjurat de terase. Locuina
este amplasat n aa mod, ca s se pstreze copacii existeni.
Principalele materiale de construcie, sunt: crmida, betonul, lemnul,
sticla, care nu sunt mascate i ascunse cu alte materiale de finisare
speciale. Acoperiul este din cupru, conine un strat de hrtie de
aluminiu, pentru o termoizolaie mai bun.
Imobile administrative, sociale, publice.
1. Solomon R. Guggenheim Museum, New-York, 1955-1956
A fost proiectata si executata timp de 16 ani si este probabil
capodopera lui cea mai cunoscuta. Cldirea este gndit ca o
gigantic spiral din beton armat, interiorul este similar cu interiorul
unei scoici. Acest motiv geometric unic a fost menit pentru a permite
vizitatorilor s vizioneze cu uurin colecia Guggenheim de picturi.
Galeria se ilumineaz i din partea curii interioare care e acoperit cu
o cupol din sticl, ce ofer lumin dispersat
2. S.C.Johnson&Son Company Research Tower, Racine,
Wisconsin, 1936, 1944-1950
Un exemplu "tipic" de Art Deco, cldirea are peste 200 de tipuri
diferite de crmizi curbate de culoare roie, folosite att n interiorul
ct i n exteriorul cldirii. Culorile folosite de Wright sunt crem, pentru
coloane i mortar, respectiv "rou Cherokee" pentru perei i mobilier.
Mobilierul, care a fost designat de asemenea de arhitect, reflect
liniile curbe i ntreaga alur a cldirii.
3. Anne Pfeifer Chapel, Florida, Southern Colege, Lakeland,
Florida, 1938
Frumos amplasata pe o pant uor n cretere ntr-un mediu ca -
grdin tropical, acesta este ideal pentru o cldire de spirit meditativ.
Fr vederi din interior spre exterior, cu excepia balcoanelor care
sunt proiectate de la nivelul doi. Pereii din blocuri de beton sunt
perforai de goluri abstracte n care este amplasat sticl colorat,
admind lumina n tonuri subtile prin pereii de la interiorul parterului.
4. Unitarian Churh, Shorewood Hils, Wisconsin, 1947-1949
Planul este compus din doua triunghiuri echilaterale, spate in spate.
Triunghiul din spate, care este mai puin nalt, conine zona de intrare,
o buctrie i un emineu. Sanctuarul ocup triunghiul din fa, iar
aici plafonul crete rapid att de la spate cat i din prile laterale.
Toate lumina intr n sanctuar, prin cortina de sticl din fata.
5. V.C.Morris Gift Shop, San Francisco, California, 1948-1950
Cldirea in sine reprezint un volum circular ascuns dup un simplu
zid de crmid. Intrarea principala se face printr-o versiune
actualizat a arcului Roman, curba se repet n detaliile din interior. n
conformitate cu Wright acest tip de intrare atrage trectorul mai mult
dect atunci cnd mrfurile sunt prezentate n vitrina. Rampa din
interior i al doilea nivel sunt realizate din beton alb.
6. Price Company Tower, Bartlesville, Oklahoma, 1952-1956
Wright a proiectat ntr-adevr copacul sau de beton i sticl exact
cum a vrut el: centrul de servici pe vertical a fost trunchiul, iar toate
utilitile au fost cuprinse n acest ax vertical. Toate etajele au fost ca
consola de la trunchi, iar pielea exterior a fost pur i simplu nvelite n
sticl i metal. Citat de Frank Lloyd Wright: Un doctor i poate
ngropa greelile, ns un arhitect nu poate dect s-i sftuiasc
clienii s planteze vi de vie.


8. Avangarda rus (constructivismul rus). Creaia lui Constantin
Melnikov
Constructivismul - este o miscare artistic ce s-a nscut n Uniunea
Sovietic imediat dup Revolutia bolsevic. Este o metod de
avangard sovietic (un stil, o orientare) n arta plastic, arhitecturii,
fotografiei i arta decorativ aplicat, care a cunoscut o dezvoltare
n perioada anilor 1920 inceputul anilor 1930.
n anul 1924 a fost nfiinat oficial Organizaia de Creaie a
Constructivitilor, reprezentanii creea au elaborat o aa numit
metod funcional de proiectare, bazat pe un studiu tiinific al
particularitilor de funcionare a cldirilor, construciilor,
complexelor locative. Adevrate monumente caracteristice
constructivismului sovietic sunt: fabric, cantine, Palatele muncii,
cluburi muncitoreti, case comune.
Caracteristicile stilului:
forme laconice,geometrice regulate i cu un aspect
exterior monolitic;
forme dreptunghiulare i volume fr decor;
acoperie plane;
ferestre mari cu vitralii ncadrate n ram dreptunghiular
sau ptrat;
construcii din beton armat;
un rol important n compoziie revine ncperilor de
comunicaii (scri,galerii,ascensoare).
Avangarda rus se mparte n dou perioade,cu liderii si arta
pictorilor de stnga iar de cealalta parte micarea novatoare n
arhitectur. n aceast situaie se creaz dou concepii creative-
constructivismul (Moscova)i suprematismul (Vitebsc)
Reprezentani: Vasilii Kandinsky, Kasimir Malevitch, El Lissitzky, fraii
Pevsner, Vladimir Tatlin, fraii Vesnin, Ivan Leonidov, Konstantin
Melnikov, A.Sciusev, Ilia Golosov.
Melnicov Constantin. Arhitect rus care la nceput a activat n
neoplasticismul sec. XX. Mai tirziu a trecut pe poziia arhitecturii
avangardiste n perioada de predare n Vhutemas (
- 1920). Mereu a luat n
consideraie functiile tehnice a cldirii. Construciile lui sunt
monumentale, sculpturile abstracte, fiind in cutarea formelor lucide,
emoionale, dar puse pe un constructivism bine gndit.
n cutarea expresiei Melnicov, des apela la construciile consol,
activiza n forme axele diagonale, se adresa la utilizarea figurilor
geometrice rar ntrebuinate n ARH, ca triunghiul, paralelogramul,
conul, parabola.
Pavilionul URSS la Expozitia internaionala de Arte
Decorative, Paris,1925
Pavilionul era construit in 2 etaje dintr-o carcasa usoara din lemn. O
mare parte din suprafata peretilor exteriori erau acoperiti cu sticla.
Planul dreptunghiular a cladirii se intretaia pe diagonala cu scara
deschisa ce ducea la etajul 2, pe care era suprapuse placi din lemn.
In dreapta scarii era un turn-pilon pe care era montat secera si
ciocanul si literele .
Garajele in creatia lui Melnikov
A proiectat pentru prima data un garaj la Paris, cu o capacitate de o
mie de masini. Constructia avea o forma de cub din sticla translucida
cu 10 etaje, cu structura suspendata de tip consola. Acest proiect nu
a fost realizat insa Melnikov a folosit ideea la construirea urmatoarelor
garaje la Moscova (ex. garaj , garaj pe str.
, garaj , garaj ).
Cluburile Muncitoresti in creatia lui Melnikov
In anii 20-30 in URSS a inceput activ constructia cluburilor, din cele
10 constructii din Moscova 6 cluburi au fost proiectate de Melnikov.
Toate cele 6 cluburi din aceasta perioada difera ca forma, marime si
functionalitate. Desi exista 2 caracteristici commune pt toate cluburile
lui Melnikov: sistema flexibila a salilor, care permitea unirea si
separarea incaperilor cu ajutorul peretilor despartitori mobili si
folosirea scarilor exterioare ce ajuta la economisirea spatiilor
interioare a cladirilor culturale. n construirea cldirii clubului n
numele lui Rusacov (Moscova, 1927), spaiul slii este structurat n
nucleul principal i 3 amfiteatre de form dreptunghiular. Fiecare din
ele poate funciona diferit ca sali aparte sau un tot ntreg cu o scen
unic, sunt realizate din beton armat n consol. Alte exemple de
cluburi: Casa Culturii a chimistilor , Clubul fabricii
, Clubul fabricii , s.a.
Casa-atelier Konstantin Melnikov, Moskova, 1927-1929
Compozitia voluminoasa a casei consta din 2 cilindri de acelasi
diametru dar inaltimi diferite, care se intersecteaza la o treime a raei,
formind astfel un plan neobisnuit in forma cifrei 8. Ferestrele intr-unul
din cilindri sunt formate din hexagon. Casa-atelier a fost punctul
culminant al creativitatii lui Melnicov, acest tip de constructive fiind
unical in timpul sovietic.
Proiect pt monumentul lui Christofor Columb, Saint-
Domingue, 1929.
Monument in forma de far (300m inaltime), din 2 conuri unite la virf.
Conurile se incorporeaza la o treime din inaltimea lor, iar conul de
deasupra este rotit cu ajutorul a unor aripi triunghiulare plate. Aripile
se roteau cu ajutorul vintului si ocupau asa o pozitie in care taiau
vintul, opunindu-se in asa mod vintului, asigurind stabilitatea intregii
structure. In partea de jos a monumentului trebuia fi amplasata statuia
lui Columb. Acest monument nu a fost construit.
Proiect pt Palatul Sovietelor, Moscova, 1931
Palatul Sovietelor era un edificiu imens dedicat lui Vladimir Lenin, dar
avea si un rol administrativ, fiind locul de intalnire al delegatilor
diferitelor republici socialiste din cadrul Uniunii Sovietice. Avea o
inaltime de 415m si trebuia sa fie cea mai inalta constructie din acele
timpuri, insa dupa razboi constructiile au fost stopate si in locul
palatului a fost construita Catedrala Hristos Mintuitorul.
A.Sciusev a fost un architect, lucrarile sale fiind o sintez dintre
arhitectura imperial rus i cea stalinist:
Mauzoleul lui Lenin, A.Sciusev, 1924-1929
ciusev a primit sarcina de a proiecta i a construi n trei zile un
mormnt n care s poat intra toi cei care doreau s-i ia rmas-bun
de conductorul statului sovietic. La inceput mauzoleul a fost construit
din lemn si Constantin Melnikov a proiectat sarcofagul. Mai tirziu
Sciusev a proiectat mauzoleul din piatra. A fost folosit marmur,
porfir, granit i andezin pentru noua construcie.
Proiect pentru biblioteca Lenin, Moscova, 1929
Sediul Narkomzem, Moskova, 1928-1933
Construit in stilul constructivismului timpuriu pentru Comisariatul
Agriculturii, una dintre cele mai mari si mai importante in ceia ce
priveste cladirile publice urbae in Moskova. Cladirea include 4 parti
principale, grupate in jurul unei curti. Coltul cladirii este accentuat cu
ajutorul unui perete rotungit, prin care in partea superioara apar
muchiile ascutite ale volumului dreptunghiular. Ferestrele sunt
amplasate intr-un ritm pe orizontal si sunt ferestre tip banda.
9. Avangarda rus (constructivismul rus). Creaia lui Ivan
Leonidov.
Constructivismul - este o miscare artistic ce s-a nscut n
Uniunea Sovietic imediat dup Revolutia bolsevic. Este o
metod de avangard sovietic (un stil, o orientare) n arta
plastic, arhitecturii, fotografiei i arta decorativ aplicat, care a
cunoscut o dezvoltare n perioada anilor 1920 inceputul anilor
1930. n anul 1924 a fost nfiinat oficial Organizaia de Creaie
a Constructivitilor, reprezentanii creea au elaborat o aa
numit metod funcional de proiectare, bazat pe un studiu
tiinific al particularitilor de funcionare a
cldirilor, construciilor, complexelor locative. Adevrate
monumente caracteristice constructivismului sovietic sunt: fabric,
cantine, Palatele muncii, cluburi muncitoreti, case comune.

Caracteristicile stilului:
forme laconice,geometrice regulate i cu un aspect
exterior monolitic;
forme dreptunghiulare i volume fr decor;
acoperie plane;
ferestre mari cu vitralii ncadrate n ram dreptunghiular
sau ptrat;
construcii din beton armat;
un rol important n compoziie revine ncperilor de
comunicaii (scri,galerii,ascensoare).

Reprezentani: Wassili Kandinsky, Kasimir Malevitch, El Lissitzky,
fraii Pevsner, Vladimir Tatlin, fraii Vesnin, Ivan Leonidov,
Konstantin Melnikov, Sciusev, Ilia Golosov.

Creatia lui Ivan Leonidov:
Institutul Lenin proiectul de diplom al lui Leonidov, 1927,
Moscova- complex amplasat n afara oraului, pe malul rului
Moscova(n timp ce proiectele analogice erau proiectate n ora).
Edificiul n totalitate este divizat pe pri, n loc de o cldire unitar,
Leonidov creeaz o compoziie spaial din volume separate, fiecare
prezentnd o figur geometric simpl: de la prisma vertical
depozitul de cri, la volume joase, cu un singur nivel ce strpung
masa verde a parcului, pe malul rului auditoriile, n forma unei
sfere mari de sticl, ridicat de la pmnt pe un suport uor, ajutat de
trunchi de con. Elementul care ncheie compoziia linia inei care
pornete de la turn spre centrul oraului. Complexul de figuri la prima
vedere separate formeaz un ansamblu unitar, care organizeaz
spaiul n jurul su, i n acelai timp parc se dizolv n el. Pentru a
accentua geometria construciilor, masa uoar a lor, autorul include
n compoziie cabluri i forme spaiale, motivate nu numai
constructiv, dar i artistic. Peste 40 de ani acest mod de tratare a
volumelor va deveni cartea de vizit a hai-teckului britanic, Oscar
Nimeier inspirat din acest proiect va crea Centrul guvernamental din
Brazilia.
Tipografia ziarului Izvestia, Moscova, 1926
n prima versiune a proiectului era un turn de casa cu mai multe etaje,
care nu a fost efectuat. - unul dintre exemplele de constructivism
mature interpretat ca stil. Baza de divizare a faadei este subliniat
arhitectural cadru. Acesta este completat de o cas a scrilor geamuri
verticale i orizontale balcoane. Cladirea este ncoronat cu patru
ferestre hublou rotunde. O component important a arhitectural
"decorul", a fost inscriptionate cu numele ziarului "Izvestia a URSS i
a Comitetului Executiv Central", din pcate, nlocuite acum .
Teritoriul alocate pentru construcie a fost mic, iar autorii au prezentat
iniial proiectul turn de 11 etaje. Dar din considerente urbane s-a forat
s se renune la mare altitudine. Versiune a fost adoptat de ase
etaje inaltime.


Sediul Tzentrosoiuz, Moscova, 1928
Cldire Tzentrosoiuz - unul dintre primele complexe de birouri de mari
dimensiuni din Europa complet vitrate. Construit ntr-o competiie
deschis n 1928. Primul lucru care atrage atenia atunci cnd se
apropie - este o suprafa de sticl gigant pe fatade, rafturi deschise,
structurile de sprijin, blocuri de birouri, spaiu parter disponibil (n
cldirea se poate trece n mod liber), acoperi orizontal, rou-brun.
Complexul ofer locuri de munc pentru 3.500 de angajai, i o sal
de conferine mare (unitate evideniat separat), sal de club, o sal de
lectur, un restaurant s.a. La parter se afla o intrare spatioas, hol,
scri deschise i rampe pentru comunicarea ntre etaje.
Casa industriei, Moscova, 1929-1930
Organizare spaial dezvolta noi locuri de munc pentru angajai. n
loc de spatii de birouri de obicei sunt camere de lucru fr perei,
unde distribuia funcional de spaiu printr-un mobilier de birou mobil
(recepie, care a devenit larg rspndit n Occident). n volum
principal avem forma paralelipipedic, fiecare etaj este mprit n
dou pri: zona de lucru - o camer mare, fr pereti tradiionali i o
zon de relaxare - conservator. n plus, un etaj este deschis i sa
transformat ntr-o teras-grdin, n acelai scop este acoperiul plat.
Leonidov a propus utilizarea flexibil a spaiului de muli ani anticipind
principiile de astzi ale cldirilor de afaceri.

Sediul Narkomteajprom, Piata Rorie, Moscoa, 1934
Prima impresie a proiectului Narkomtjazhproma a fost- compoziie
spaial uor , elevatie si silueta de turnuri de sticl, unite n zona de
la primul etaj i tribunele stilobat. Turnul principal este conceput sub
forma unui paralelipiped vertical: n partea de jos (de baz) a cadrului
de plas. In partea de sus - pereii de sticl- ecrane uoare cu
structuri metalice izolate ajurate afara din inox.
Al doilea turn - turn de scrutin in plan, cu o silueta elastica (curb de
ordinul doi). Este conceput ca un contrast la primul. Peretii exteriori -
blocuri de sticl. Leonidov a crezut c va oferi posibilitatea de a
pstra integritatea formei, folosind materiale neobisnuite.
Al treilea turn este conceput n termeni spaiali (trei frunze), dar
faade, n acelai timp extrem de simple.

Creatia lui Vladimir Tatlin:
Monumentului Internaionalei a III-a 19191920 (Muzeul
rus, Leningrad.)
Tatlin n-a renunat niciodat la creaia sculptural independent i
una dintre realizrile sale cele mai nsemnate rmne macheta
Monumentului Internaionalei a III-a, o pies metalic de spirit
ascensional, n spiral, datind din 19191920 (Muzeul rus,
Leningrad). El pleca de la teza c artistul trebuie s devin un
tehnician, fiind obligat s foloseasc metodele industriale, spre a
contribui direct la producia bunurilor materiale. Dup, prerea lui
arta va putea fi pus ntr-adevr n slujba societii doar atunci cnd
artistul-inginer" va organiza armonia ntregului mediu
ambiental.

Creatia lui Ilya Golosov:
Clubul Zuev, Moscova, 1927-1929
n acest proiect cilindrul vertical, casa scarii parc este ntretiat de
paralelipiped,fiind principalul element din complexul compoziiei.
Combinaia dintre un cilindru i paralelipiped - una din tehnicile
preferate I. Golosov. Conform ideii sale, cilindrul de form simetric,
cu o ax vertical i pstreaz independena i joac rolul de
element principal n complexul compoziiei tridimensionale.Autorul
experimenteaz cu forma dat, ncercnd de a identifica ceea ce o
face independent fa de volumul de lng ea i, n acelai timp,
dominant n compoziia total. I. Golosov pune cilindrii si n colul
cldirii. Dar ntreaga abilitate a compoziiei manifestat de I. Golosov
este c el folosete aici, legile percepiei vizuala. Pentru rotungirea
unui unghi drept este destul de simplu , folosind o ptrime din cilindru
si atunci cind introducem acest cilindru n cldire crem iluzia ca
privitorul vede clar cilindrul complet. i odat ce o persoan percepe
o form cilindrica, obtinem deja independena compoziional i vizual
se subintelege ca este elementul principal al construciei
tridimensionale.

Proiect pentru monumentul lui Christofor Columb, Saint
Domingue, 1929
Monument in forma de far (300m inaltime), din 2 conuri unite la virf.
Conurile se incorporeaza la o treime din inaltimea lor, iar conul de
deasupra este rotit cu ajutorul a unor aripi triunghiulare plate. Aripile
se roteau cu ajutorul vintului si ocupau asa o pozitie in care taiau
vintul, opunindu-se in asa mod vintului, asigurind stabilitatea intregii
structure. In partea de jos a monumentului trebuia fi amplasata statuia
lui Columb. Acest monument - avea un centru tiinific-cultural cu sli
de edine, congrese mondiale, observator, centru teleradio. n
centrul complexului era amplasat muzeul lui Columb.

Creatia Fratii Vesnin:
Proiect pentru Palatul Muncii , Moscova, 1923
Proiect de construcie nerealizat 1922-1923. Se planifica n centrul
capitalei construcia unui mare complex, dezvoltat pe orizontal, care
era s combine funciile Casei Sfatului, Palatului Congreselor, teatru,
Casa de Cultura, comisia partidului, muzeu, restaurante, etc.
Proiectul prezentat de fraii Vesnin a devenit prima cldire n stilulul
constructivismului, ctigind locul al treilea. Cldirea cu nfiare
modern se combina perfect cu planul clar i rational, lund n
consideraie utilizarea celor mai recente material de construcie.
Caracterizat prin studiul i proiectarea atent a prilor funcionale.
Sala pentru spectatori a fost rezolvat print-un amfiteatru, avea form
eliptic i era nconjurat de spaiul foaierului. Podul orizontal,
suspendat unea volumul slii pentru spectator cu blocul rectangular,
de form simentric, terminat la 20 de etaje. Turnul culmina cu un
specific pilon grilat, ce forma pe fundalul cerului un contur
geometrizat. Printre toate proiectele prezentate, propunerea frailor
Vesnin reprezenta ideile unei noi arhitecturi progressive.

Proiect pentru Sediul ziarului Leningradskaia Pravda ,
1924
Proiect in care foarte bine se evidentiaza trasaturile si caracteristicile
constructivismului, tratate in mod special si specific de fratii Vesnin,
construit in 1924. Fratii Vesnin au propus un proiect ce avea la baza
un patrat de 6x6m, si inaltimea de 26m. La parter a fost propus grup
de incaperi la intrare (garderoba, ghiseu informational). Primul etaj
urma sa fie sala de lectura, al 2-lea sa contina oficii, si ultimele 2
nivele redactie. Compozitia fatadelor un colaj din mai multe forme,
dimensiuni si facturi contrastante. Pe acoperisul ultimului nivel urma
sa fie instalat un far rotitor ce sa lumineze pe timp ne noapte. Usile la
intrare, ascensoarele si carcasul cladirii vizibil pe exterior trebuia sa
fie ca un simbol al dinamizmului ziarelor.

Hidrocentrala de pe rul Dnepr (), 1929
Proiectarea partii arhitecturale a acestui baraj incepe in 1929 cind
Victor Vesnin si grupul in fruntea carui el a fost au cistigat concursul
arhitectural. Se considera ca in aceasta perioada de timp el
proiecteaza cele mai reusite proiecte ale sale, iar acest proiect.
Formele simple si stricte corespundeau cerintelor arhitecturale
timpurilor celea: simplitate, unicitate, functionalitate.
Pe linga baraj se preconiza si consturctia retelelor de poduri pentru
baraj, initial fiind ideea de a proiecta constructii masive din metal si
granit, insa Vesnin a propus inlocuirea lor cu constructii metalice
usoare, si econome.














10. Neoplasticism. Scoala din Amsterdam. Curentul De Stijl

Neoplasticism - a fost un stil, sau micare, de art n anii
1920 originar n Olanda, cunoscuta sub numele curentului De Stijl
fondata de Piet Mondrian si Theo van Doesburg, in Leiden in 1917.
Idea - revistei cu acelai nume "De Stijl , care a fost publicat n
Leiden in ediie de 200 de exemplare. . Curentul era asociat cu
filosofia matematicii M.G. Shunmakersa. El a propus folosirea paletei
de 3 culori primare:rosu, galben si albastru. Aceasta ideie a fost
dezvoltata de Piet Mondrian care sa bazat pe 2 principii de formare:
1.intersectia liniilor in unghi drept , pentru echilibrul compozitiei
verticale si orizontale.
2.Separarea celor 3 culori primare prin dungi: negru , gri sau alb,
aceste evidentiau suprafetele.
Scopul acestor micri era de a gsi un nou limbaj care reflect
procesele schimbrii fundamentale care au loc n societate, i
combin studii teoretice cu realitatea nconjurtoare.

Caracteristicile stilului:
1. Folosirea formelor dreptunghiulare regulate;
2. Pictura abstracta cu forme dreptunghiulare mari vopsite in
culori primare;
3. Folosirea paletei de 3 culori primare: rosu, galben si
albastru;
4. intersectia liniilor in unghi drept;
5. Separarea celor 3 culori primare prin dungi: negru , gri sau
alb.


Reprezentanti: Piet Mondrian, Theo van Doesburg, Gerrit Thomas
Rietveld, J.J.P. Oud

Piet Mondrian - pictor olandez memebru de Stijl, care a fost
fondat de Theo van Doesburg. Picturile reprezinta forme
rectangulare de rou, galben, albastru i negru, separate de linii
groase, negre . Creatia: Broadway Boogie Woogie, Compozitii cu
plane rosii, albastru, galben, gri; Composition with Gray and Light
Brown etc.

Theo van Doesburg - pictor olandez, arhitect, urbanist i
teoreticianal neoplasicismului. Co-fondator i lider al " De Stijl". El a
susinut c proiectarea a spaiului ar trebui s se bazeze pe proporii
geometrice simple, desene precise i abordare raional. Potrivit lui,
fiecare element fiind proiecie pur spaial.Theo Van Doesburg,
mpreun cu Georges Vantongerloo i Sophie Taeuber-Arp a
proiectat decorul pentru Aubette Caf de la Strasbourg.

Aubette Caf de la Strasbourg 1926-1927
Compusa din dou sali mari dreptunghiulare cu dcor present pe
toate suprafetele, in culori primare . Folosirea linilor vertical si
orizontale sunt diluate cu liniile diagonale. Mobilierul este
curbat. Iluminatul artificial este realizat prin difuzoarele simple
formate din dou tuburi metalice montate pe tavan. Arhitectul
sustinea ca exteriorul cladirii trebuie sa determine si viitoarea
planimetrie. Moartea lui a pus capat curentului De Stijl

Gerrit Thomas Rietveld - arhitect si designer de mobilier de
origine olandeza. Membru ai miscarii De Stijl. Rietveld este cunoscut
datorita creatiilor sale in materie de mobilier, precum Scaunul Rosu si
Albastru, si a casei Schroder, ce a intrat in patrimoniul organizatiei
internationale UNESCO. Prima manifestare in spatiul tridimensional a
fost realizat de Gerrit Rietveld. n 1917, pornind de la ideea
tradiional a unui scaun-pat pliant - "scaun rou-albastru" -manifest
de constructivism n design de mobilier. Acest tip de sculptur
abstract format din dou plci i benzi de diferite lungimi, pictate n
culori primare.

Casa Schroder-Rietveld, Urecht, 1924
Casa a fost transformata in muzeu.Interiorul este o zona deschisa
dinamica. Casa prezinta doua nivele. La parter, in jurul scarii centrale
se afla bucataria, o camera pentru citit, un birou, dormitorul slujitorului
si o camera pentru depozitare. La etaj, se afla dormitoarele (care
sunt despartite prin pereti despartitori portabili), living-ul si baia.
Fatadele sint suprafete tencuite in alb si nuante de gri, rame de
ferestre si tocuri de usa negre si mai multe elemente lineare, vopsite
in culori primare. Fiecare zona este pictata intr-o anumita culoare.
Fatadele sunt un colaj de planuri si linii, in asa mod s-au obtinut mai
multe balcoane.

Jacobus Johannes Pieter Oud - el a lucrat mpreun cu WM
Dudok n Leiden , si, Theo van Doesburg i a devenit membrul
miscarii De Stijl. Stilul su de creaie a fost ca o expresie
tridimensional a principiilor estetice ale grupului. Lucrri timpurii de
Oud (hotel Nordveykerhute 1917, Villa Allegonda n Katwijk, 1917)
sunt reprezentate prin geometrizm usor rotungite la colturi. Opere
renumite Dansing de lAubette, Strasbourg, 1926-1927 a fost
construita in 1925 in Rotterdam .

Caf De Unie, Rotterdam, 1924-1925
Fatada reprezinta o compozitie de plane dreptunghiulare vopsite in
culori primare, si tencuiala alba.Compozitia repeta culorile si texturile
folosite de Oud, Fatada este tratata ca o suprafata cu relief, dupa
coloane, ferestre, afise si pete contrastante de culoare rosie a fatadei
care e similar cu tablourile lui Mondrian. Cafeneau era conceputa ca
o cladire temporara intre 2 cladiri care a construit o prelungire a strazii
din Rotterdam. In 1940 Cafeneaua a fost distrusa in urma
bombardarilor, si reconstruita in 1986 ani mai tirziu pe strada
Mauritsweg la o distanta de 500m de situl original

Oud-Mathesse proiectat de J.J.P. Oud
Casa a fost construita din lemn, avind o structur simetric simpl,
constnd din dou volume intersectate albastru i rou, prevzut cu o
structur de acoperi galben. Interiorul este din lemn lacuit , coul de
fum cu crmizi galbene i un vitraliu. n interior exist un spaiu mare
n cub de culoare roie i o camer mai mic, o buctrie, o toalet,
i un spaiu de depozitare n cub albastru. n unele publicaii Oud a
numit-o casa semi-permanent.

Resedintele Kiefhoek, Roterdam, 1925-1927 de J.J.P. Oud
Resedintele constituiau circa 300 de unitati locative, 2 magazine, un
serviciu de apa calda, 2 terenuri de joaca o biserica. Casele blocate
in 2 nivele sint amplasate in rinduri alungite. Fatada este in benzi de
sticla de culoare gri-inchisa cu benzi de caramida galbene. Uile din
fa sunt de culoare roie. Grdinile sunt separate de ziduri din
crmid galben i nchis de garduri albastre. Planul caselor
consta din living, veranda, bucatarie, o scara semicirculara care duce
la nivelul 2 unde sint situate 3 camere.

Relatia De Stijl - Bauhaus
Theo Van Doesburg a incercat sa extinda miscarea De Stijl in alte
Tari europene in 1921. Primul obiectiv de extindere a fost Bauhaus. In
1920 Doesburg Intilneste la Berlin pe Walter Gropius, Adolf Meyer si
Bruno Taut. In opinia lui Doesburg Bauhaus, este o miscare mistica
si romantica, facand aluzie la constructiile medievale. Theo van
Doesburg a influenat formativ Bauhausul, care era nc n faza de
auto-descoperire. Aciunea sa se datoreaz revenirea la forme cubice
simple. Nu numai reducerea de suprafee ptratice i de extinderea
cub este un tribut adus la De Stijl.





























13. Creaia lui Walter Gropius
Cldirea Bauhaus din Dessau, arhitect Walter Gropius
Walter Adolph Gropius (* 18 mai 1883 - 5 iulie 1969), arhitect i
pedagog german, fondator i director al Bauhaus, unul din marii
arhiteci ai secolului 20, care a trit i creat n Germania, pn n
1934, i apoi n Statele Unite ale Americii, din 1937 pn la moartea
sa.
Via personal i profesional n Germania
Nscut n Berlin, Walter Gropius a fost cel de-al treilea fiu al lui Walter
Gropius, un specialist i expert n arhitectur i construcii, angajat al
guvernului, i Manon Auguste Pauline Scharnweber (* 1855 -
1933), a crei familie deinea o proprietate lng Berlin.Precum tatl
su, Walter Gropius a fost un arhitect. Cldirile designate de el
foloseau materiale extrem de moderne la vremea respectiv, aa cum
ar fi: beton, beton armat, structuri de oel i crmizi de sticl. Nu
ntmpltor, lucrrile sale arhitecturale sunt comparate frecvent cu
artefacte vizuale, cel mai adesea cu picturi abstracte.
Atelierul cldirii Bauhaus din Dessau, exemplu superb de
"transparen" total.
Bauhaus
n anul 1919 Gropius a fondat Bauhaus, termen ce este utilizat pentru
a desemna att Staatliches Bauhaus, o coal de art, design i
arhitectur originar din Germania, activ ntre 1919 - 1933, respectiv
un curent artistic extrem de influent n arhitectura, artele plastice,
designul, mobilierul i decorrile interioare ale secolului 20. Ambele
sensuri ale termenului Bauhaus sunt desigur strns legate de Walter
Gropius.
Studenii de la Staatliches Bauhaus erau educai interdisciplinar i
complex ca arhiteci, constructori, designeri, fotografi, pictori, creatori
de mobilier i textile, etc.. n acelai timp, erau stimulai s utilizeze
materiale noi, specifice produciei de mas, avnd ca produs final al
activitii lor cldiri, n special industriale, furnizate "la cheie."
Scopul declarat programatic al lui Walter Gropius era cldirea livrat
integral, de la designul arhitectural iniial pn la mobilarea ncperilor
i decorarea acestora cu artefacte. Tot n spiritul viziunii sale
integratoare a habitatului uman, att a celui personal ct i a celui
profesional, Gropius argumenta prin demonstrare conceptul de
eficien arhitectural, prin care un astfel de ansamblu de cldiri era
realizat arhitectural i constructiv cu mijloace materiale i umane
minime.
Anglia i, apoi, Statele Unite ale Americii
n 1934, dup ce nazitii nchiseser Staatliches Bauhaus n 1933,
Gropius a prsit Germania, unde era absolut clar c urma s devin
un "duman al poporului." Pentru nceput, ntre 1934 i 1937 a trit i
locuit n Marea Britanie, fiind implicat n proiectul Isokon.n 1937 se va
stabili n Statele Unite ale Americii unde va rmne pn la sfritul
vieii sale.
Casa Gropius
Imediat va proiecta i construi o cas fanion, o cas programatic
pentru viziunea sa arhitectural, Casa Gropius. Casa este localizat
n rurala Noua Anglie (New England), n localitatea Lincoln,
Massachusetts, fiind un exemplu superb a ceea ce reprezenta stilul
Bauhaus adaptat noii sale patrii i timpurilor ce urmau s vin.
Casa Gropius, locuina gndit, proiectat i realizat n 1937 - 1938,
n Lincoln, Massachusetts, de ctre nsui Walter Gropius
De altfel, Casa Gropius a fost una dintre cldirile ce au exercitat o
imens influen asupra arhitecturii nu numai n Statele Unite, dar i
pretutindeni, fiind considerat un exemplu elocvent de ceea ce fost
numit prompt, de ctre critici i cunosctori, ca modernism
internaional sau noul stil internaional. Termenul nu i-a plcut deloc
lui Gropius, crezndu-l deplasat i total neadecvat, subliniind: "Am
construit-o [casa] astfel nct s absorb n propria mea concepie
acele caracteristici ale arhitecturii Noii Anglii pe care le-am considerat
vii i potrivite construciei casei." .
Profesional, att Walter Gropius ct i Marcel Breuer, considerat de
muli ca protejatul lui Gropius, fuseser invitai ca s predea la
Harvard Graduate School of Design din Cambridge, Massachusetts,
ncepnd cu anul universitar ce ncepea n 1937, toamna. Cei doi au
mai colaborat, pn n anul 1941, cnd carierele lor au luat direcii
diferite, i la realizarea proiectului Aluminum City Terrace din statul
Pennsylvania.
n anul 1944, Walter Gropius a devenit cetean naturalizat al Statelor
Unite ale Americii.
Anii TAC
n anul 1945, Gropius a fondat firma TAC (The Architects'
Collaborative), o firm de arhitectur pe care a constituit-o cu un grup
de (pe atunci) tineri arhiteci americani, firm ce a devenit n timp una
dintre cele mai bine cunoscute i respectate firme n domeniu. Printre
altele, stilul promovat de TAC, dar i de Gropius nsui a fost adeseori
numit The New Bauhaus.
Printre arhitecii i colaboratorii si iniiali se numr i Norman C.
Fletcher, Jean B. Fletcher, John C. Harkness, Sarah P. Harkness,
Robert S. MacMillan, Louis A. MacMillen i Benjamin C. Thompson,
toi devenii ulterior nume cunoscute n arhitectura american i de
pretutindeni.
Walter Gropius a murit n anul 1969 n Boston, Massachusetts la
frumoasa vrst de 86 de ani. Ca o concluzie succint a personalitii
sale se poate spune despre el c avea un acut sim al realului i c
era vzut adesea purtnd costume clasice cu un papillon
(bowtie).Printre studenii si s-a gsit i scriitorul i teoreticianul
Sigfried Giedion.Printre altele, Gropius este amintit nu numai ca unul
dintre cei mai influeni arhiteci ai secolului 20, fondator al Bauhaus,
realizator de cldiri avnd o marc inconfundabil, dar i prin numele
unui ntreg complex arhitectural al Berlinului de azi, districtul
Gropiusstadt.
Cldiri importante
Fagus Works, 1910 - 1911, Alfeld an der Leine, Germania
Bauhaus, 1919 - 1925, Dessau, Germania
Casa Gropius, 1937 - 1938, Lincoln, Massachusetts
Harvard Graduate Center (1949 - 1950), Cambridge,
Massachusetts (The Architects' Collaborative) [2]
Universitatea din Baghdad (1957 - 1960)
John F. Kennedy Federal Building (1963 - 1966)
Attleboro Junior High School (1948)
Pan Am Building (astzi Metlife Building), (1958 - 1963), New York,
New York, mpreun cu Pietro Belluschi i cu arhitecii proiectani
Emery Roth & Sons
Interbau Apartment Blocks (1957), Hansaviertel Berlin, Germania,
cu TAC i Wils Ebert
Wayland High School (1961), proiect ce a ctigat un
concurs

Cuvntul german Bauhaus (bau - a construi i haus - cas)
desemneaz de obicei Staatliches Bauhaus, o coal de art, design
i arhitectur, precum i un curent artistic extrem de influent
n arhitectura, artele
plastice,designul, fotografia, mobilierul i decorrile
interioare ale secolului XX.
Aceast coal i micare artistic, generat de ctre arhitectul i
pedagogul german Walter Gropius n oraulWeimar n 1919, a
funcionat la maxima sa anvergur ntre anii 1919 - 1933 n trei orae
germane: Weimar, Dessaui Berlin, devenind n timp, n ciuda
interzicerii lor de ctre naziti n 1933, unul dintre cele mai importante
i inspirante curente ale arhitecturii moderne i, mai ales, al stilului
cunoscut sub numele de stil internaional. Chiar mai mult, odat cu
emigrarea fondatorului micrii artistice Bauhaus, Walter Gropius,
n Statele Unite ale Americii, aceast micarea artistic cunoate o
renatere cunoscut sub numele generic de "Stilul The New
Bauhaus", numit i "Stilul New Bauhaus". La rndul su, The New
Bauhaus devine un factor educativ, inspirant i stimulativ pentru multe
alte generaii de arhiteci i artiti plastici, care au propagat sau nc
propag esena stilului originalului Bauhaus pn n prezent.
Traducerea n spiritul ambelor limbi a noiunii Staatliches
Bauhaus ar fi "coala de stat pentru arhitectur"; totui cea mai
apropiat i normal referire n limba romn este "Casa Arhitecturii".
Curentul artistic Bauhaus, extrem de puternic i influent, a luat
natere ns n cldirea Bauhaus din Dessau.
coala de art Bauhaus a existat n trei orae diferite sub
conducerea a trei directori diferii, toi arhiteci. A fost creat i a
nceput s funcioneze la Weimar, ntre 1919 i 1925, a continuat i a
atins apogeul artistic la Dessau (unde se gsete i cunoscuta cldire
Bauhaus), ntre 1925 i 1932, i a fost mutat la Berlin, unde a
funcionat ntre 1932 - 1933, cunoscnd att declinul su artistic, ct
i brutala ei nchidere de ctre naziti, n 1933.
Cei trei directori ai colii Bauhaus au fost fondatorul
acesteia, Walter Gropius, ntre 1919 i1928, continuatorul "tradiiei
Bauhaus", Hannes Meyer, ntre 1928 i 1930, i directorul declinului
artistic i existenial, Ludwig Mies van der Rohe, ntre 1930 i 1933.
n afara celor trei orae diferite i a celor trei arhiteci-directori foarte
diferii, micrii Bauhaus i-au fost oferite continue provocri,
schimbri i redefiniri. Alturi de continua lips de fonduri,
ntruct Republica de la Weimar era nu numai extrem de
conservatoare, dar i relativ srac, opoziia inflexibil a unora din
liderii de "mod veche" ai Germaniei anilor 1920, continua schimbare
a profesorilor precum i puternicele tensiuni interne i externe au fost
tot attea cutremure puternice.
Aceste modificri continue, afectnd sub toate aspectele
funcionalitatea colii, au fcut ca n decursul existenei sale relativ
scurt, de doar 14 ani, coala Bauhaus s fie supus unei continue
"goane" pentru flexibilitate, schimbare, delimitare, definire,
actualizare, redelimitare, redefinire, etc.. n ciuda acestor avataruri,
ceea ce rmne remarcabil la stilul Bauhaus sunt extrema sa unitate
i puternica individualizare artistic, fapte care fac orice astfel de
artefacte i cldiri s fie uor de recunoscut.

14. Expresionism n arhitectur.
Expresionism- a aprut la finele secolului 19 i dezvoltat n primele
decenii ale secolului 20, mai ales n Germania, acest curent, este
greu de circumscris n arhitectur, fiind extrem de variat ca modaliti
de expresie: n pictur, sculptur sau grafic.
n primii ani ai secolului Expresionismul frizeaz chiar o estetic a
urtului", att din pricina modalitilor de expresie ocante, ct i din
aceea c se punea un pre incomparabil mai mare pe coninut dect
pe form.
Dar Expresionismul este o art care urmeaz transpunerea vieii
psihologice n oper.
Cea mai general trstur a Expresionismului n concepia
construciilor ar consta ntr-o anume independen a formelor fa de
funcia piesei arhitecturale propriu-zise, ceea ce contrazicea viziunea
funcionalis a majoritii arhitecilor moderni.
Putem clasifica dou mari familii morfologice ale
Expresionismului n arhitectur:
Prima familie: cu forme ascuite, dinamice i ornamentaia viu
ritmat, folosind tencuieli i materiale colorate mai ales crmid
aparent familie n bun msur germanic i nordic, amintind de
spiritul acelui Backsteingotik" (Goticul de crmid"); Dar cele mai
tipice pilde de Expresionism din prima categorie morfologic s-au
datorat arhitecilor germani. Ele fuseser anunate nc de operele
preexpresioniste, de la finele secolului IX ca marele Magazin
Wertheim din Berlin, realizat de arhitectul A. Messel n 1896.
Pe aceeai linie s-a nscris Opera lui F. Hoger, Casa chiliana, un
mare imobil cu opt etaje, construit in 19231924 la Hamburg, este
situat pe un teren de aproximativ 6.000 mp, constuit ntr-o plastic
agresiv, unghiular, din crmid aparent i cu o bogat decoraie
ce zimeaz volumele dinamizndu-le, este renumit pentru vrful su,
care amintete de prora unei nave, i faadelor, care ndeplinesc un
unghi foarte ascuit la colul Pumpen-i Niedernstrasse. Cea mai bun
vedere a cldirii este de la est datorit elementelor accentuate
verticale i povetile de sus ncastrate, precum faada curbata de pe
strada Pumpen, cladirea are nite dimensiuni enorme, are un beton
armat structurat si a fost construit cu ajutorul a 4,8 milioane de
crmizi Oldenburg intunecate. Cladirea este construita pe un teren
foarte dificil, astfel nct pentru a obine o stabilitate a fost necesar
pentru a construi de la 16 de metri adncime armat- armatura din
beton. Este una din cele mai remarcabile pilde de arhitectur
expresioniste.
Tot din familia geometral-anguloas a primei categorii fac parte i
unele opere ale arhitectului H. Poelzig, ca Uzinele din Luban sau
Castelul de ap din Posnan, construit n metal i sticl din prisme
poligonale suprapuse (ambele n 1911 , 1912). Dar cele mai
semnificative exemple de expresionism n creaia lui Poelzig snt cele
nscrise pe linia secesiunii din Miinchen Buntes Theater (Teatrul
multicolor, 1901) din Berlin. Marele teatru din Berlin, realizat de
Poelzig n 1919, , pentru regizorul Max Reinhard, prin transformarea
circului Schumann, cu o capacitate de 3500 locuri ,avnd o cupol
uria de care atrnau mii de conuri rsturnate cu vrful n jos, arta
literalmente ca o grot cu stalactitei, plafonul boltit iar in hol i n alt
parte, Poelzig a fcut uz de becuri colorate pentru a crea fundaluri
vizuale izbitoare. Intrrile separate au fost furnizate cu locuri scumpe
si ieftine. Teatrul a inclus, de asemenea, un restaurant pentru
membrii publicului bogate, o cantin pentru membrii audienei mai
srace, precum i un bar. Artitii i tehnicienii bucurat de propriul lor
bar, o frizerie, spaiu amplu dressing, iar echipamentul de scen
modern.
n prima categorie deasemenea se nscrie Het Scheep ("The
Ship") un bloc de apartamente n cartierul Spaarndammerbuurt de la
Amsterdam realizate de arhitectul M. de Klerk ntre 1917 i 1921,
utiliznd mult crmida aparent. Cladirea seamana vag conturul
unei nave. Aspectul su este foarte neconvenional din toate
unghiurile. Proiectat n 1919, cldirea conine 102 de case pentru
clasa muncitoare, o sal de edine mic i un oficiu potal , care din
2001 este muzeu de Scoala de la Amsterdam.
Iar a doua familie expresionist cu forme prin excelen
plastice, moi, curbiliniare n general, ce par turnate sau tiate direct n
masa materialului, viziune derivnd parc direct din supra-simbolismul
unui Gaudi sau. Guimard familie ce se confund mult cu aa-numita
arhitectur-sculptur .
A doua categorie a arhitecturii expresioniste cu forme plastice,
sculpturale, este strlucit reprezentat de arhitectul E. Mendelsohn,
care a construit Observatorul astronomic Einstein din Potsdam, n
1920.Este un observator astrofizic. A fost construit la summit-ul de la
PotsdamTelegraphenberg pentru a gzdui un telescop solar proiectat
de ctre astronomul Erwin Finlay-Freundlich .Cladirea a fost
conceput n primul rnd n jurul valorii de 1917, construite 1919-
1921, dup o unitate de strngere de fonduri, i a devenit operaional
n 1924. Dei Einstein nu a lucrat niciodat acolo, el a sprijinit
construcia i exploatarea a telescopului. Acesta este nc un
observator solar de lucru de astzi, ca parte a Institutului Leibniz de
Astrofizic Potsdam . Au fost mai mult de o jumtate de duzin de
telescoape in laborator.
Aceasta a fost una dintre primele proiecte majore ale lui Mendelsohn ,
completate, atunci cnd un tnr Richard Neutra a fost pe personalul
su, i construirea su cel mai cunoscut.
Exteriorul a fost conceput iniial din beton, dar din cauza dificultilor
de construcie cu design complex i deficitul de rzboi, o mare parte a
cldirii a fost de fapt realizat din caramida, acoperita cu
stuc. Deoarece materialul a fost schimbat n timpul construciei
cldirii, desenele nu au fost actualizate pentru a le gzdui. Acest lucru
a cauzat multe probleme, cum ar fi fisurarea i umezeal. Lucrri de
reparaii extinse a trebuit s fie fcut doar cinci ani de la construcia
iniial, supravegheat de Mendelsohn nsui. De atunci, numeroase
lucrri de renovare au fost efectuate periodic.Cldirea a fost grav
avariat de bombardamentele aliate n timpul al doilea rzboi
mondial. Acesta a suferit o renovare complet n 1999, pentru cea de-
a 75-a, pentru a corecta problemele cu igrasie i degradare, care au
menirea de zeci de ani de reparaii. Acesta este adesea citat ca unul
dintre cele cteva repere ale arhitecturii expresioniste .
Marile magazine Schocken (1927, Stuttgart)E. Mendelsohn
Cldirea a fost un magazin cu un stil modern, ntr-un context
urban. Acesta a fost construit din caramida si beton. Zona comercial
din cadrul cldirii a avut n principal mobilier din lemn i, n lipsa de
aer condiionat, a avut un numr mare de ferestre. Din nou, din cauza
lipsei de aer conditionat, sala de hran a fost situat la subsol. Numele
magazinului a fost afiat n litere mari si iluminate dup lsarea
ntunericului. Broura pe care el a proiectat pentru deschiderea
dispune de schi de culoare Mendelsohn lui. El a creat, de
asemenea, un stil de logo-ul i branding bazat pe literele de pe faada
magazinului.

15. Art Deco n arhitectur.
Arhitectura Art Deco este denumirea generic a unui curent
artistic i a unui stil arhitectural puternic reprezentat n construcia a
numeroase cldiri i structuri din Statele Unite ale Americii, Marea
Britanie i Canada (mai ales, dar clar distinct i n alte locuri ale lumii,
cum ar fi oraul Napier din Noua Zeeland sau Asmara, capitala
Eritreei) n deceniile 1921 - 1930 i 1931 - 1940 (cu reverberaii
ulterioare relativ ntmpltoare i necoordonate) i care a fost derivat
din influenta i complexa micare cultural i artistic a primei
jumti a secolului 20, Art Deco.
Apariia istoric a zgrie-norilor la sfritul secolului al 19-
lea pe pmnt american i apoi canadian a fost unul din factorii
declanatori ai unei noi revoluii n arhitectur. Cldirile puteau s
ating nlimi de nebnuit nainte, fiind n acelai timp din ce n ce
mai eficiente i mai bine construite. Ceea ce le lipsea era "doar" un
stil artistic care s le nclzeasc, s le umanizeze i s le fac de
neuitat.
Chrysler Building. 1928-1930. Cldirea Chrysler Building
este un zgrie-nori din New York, realizat n manier Art Deco, care
se gsete n partea estic a cartierului Manhattan, la intersecia a
dou strzi cunoscute, 42nd Street i Lexington Avenue.Considerat
emblematic pentru micarea artistic Art Deco, i n special pentru
arhitectura Art Deco, cldirea a fost proiectat i realizat de
arhitectul american William Van Alen. Astzi, dup aproape opt
decenii de la inaugurarea sa, Chrysler Building este considerat una
dintre cele mai valoroase i deosebite cldiri foarte nalte din New
York City i din ntreaga lume.
La cei 319 metri nlime ai si, incluznd structura
decorativ final i antena, Chrysler Building a fost pentru scurt timp
cea mai nalt cldire din lume. La finalizarea cldirii Empire State
Building, n 1931, a trecut pe locul al doilea. Dup distrugerea
cldirilor gemene World Trade Center din anul 2001, Chrysler
Building i-a rectigat locul de a doua cea mai nalt cldire din New
York.
Empire State Building, New York, USA, 1930-1931. A a
fost proiectat de William F. Lamb de la firma de arhitectur Shreve.
Lamb i Harmon au produs desenele cldirii n doar dou sptmni,
cu ajutorul desenelor i modelelor sale de mai devreme pentru
construcia Reynolds n Winston-Salem, Carolina de Nord i Carew
Tower n Cincinnati, Ohio ca baz. Cldirea a fost proiectat de sus
n jos. Contractanii generali au fost fraii Starrett i Eken, iar proiectul
a fost finanat n principal de ctre John J. Raskob i S. Pierre du
Pont.
Empire State Building se ridic 381m, la etajul 102 i
incluznd vrful de 62m nlimea ajunge la 443.09m.Este un zgrie-
nori i se afl la intersecia dintre Fifth Avenuee i West Street 34.
Cladirea a fost cea mai nalt cldire din lume pentru mai mult de 40
de ani, ntre anii 1931 i 1972. A fost terminat n 1931 i a rezistat
pe primul loc in top pn ce a fost construit World Trade Center. n
urma atacurilor teroriste cu bombe i distrugerea World Trade Center
n 2001, Empire State Building a devenit din nou cea mai nalt
cldire din New York City. Empire State Building a fost numit de
ctre Societatea American a Inginerilor civili ca una dintre cele apte
minuni ale lumii moderne.
Empire State Building este n prezent cel mai nalt zgrie-nori
din Statele Unite (dup Turnul Willis i Trump International Hotel and
Tower, amndou aflndu-se n Chicago), i pe locul 15 n topul
internaional.

Rockfeller Center,Raymond Hood 1939. Este un complex
comercial, cldirecare acoper 22 de acri (89.000 m
2)
ntre strzile
48th i de 51 n New York City , Statele Unite ale Americii . Construit
de ctre familia Rockefeller , este situat n centrul de Midtown
Manhattan , se ntinde zona dintre Fifth Avenue i Sixth Avenue.
Acesta a fost declarat un punct de reper istoric naional n
1987. Acesta a fost cel mai mare proiect de construcie privat
desfasurat vreodata in timpurile moderne. Constructor principal i
"agent de gestionare" pentru proiectul masiv a fost John R.
Todd. Arhitectul principal a fost Raymond Hood. Pe parcursul a nou
ani, n profunzimea depresiunii, construirea de Rockefeller Center ar
oferi locuri de munc pentru 75.000 de muncitori. Dar impactul unui
astfel de angajament masiv a fost simit chiar mai profund asupra
moralului a oraului, stimulate de micare ncreztor Rockefeller.
Rockefeller Center a fost primul proiect din lume, pentru a include
birouri, magazine, restaurante, studiouri de radiodifuziune, i locuri de
divertisment ntr-un singur complex. Printre acestea din urm, Radio
City Music Hall (deschis n 1932 i, recent restaurat) a uimit publicul
din timp cu uluitoare cu frunze de aur avanscen arc sale.
Fuziunea dintre Art Deco i zgrie-nori, dintre arta rafinat
multimilenar a Europei i tehnologia n aciune a Lumii Noi, veche de
doar trei sute de ani, urma s determine una dintre cele mai
frumoase, fertile i emoionale mariaje din lumea artei, Arhitectura Art
Deco.
Dac n cazul continentului nord-american arhitectura Art
Deco s-a manifestat mai ales n cazul zgrie-norilor, cu excepiile de
rigoare presrate n diferite locuri, dintre care cea mai notabil este a
unui ntreg cartier numit Art Deco District din oraul Miami Beach,
Florida, altundeva n lume arhitectura Art Deco s-a manifestat n
special n cazul cldirilor de dimensiuni mici i medii, aa cum ar fi,
case, cldiri de birouri, sedii a companii de mici dimensiuni, fabrici de
produse aparinnd industriei uoare, cinematografe, bnci, biserici i
biblioteci.





















16)Creaia lui Le Corbusier n perioada 1905-1945. Primele
vile. Calatorie in Europa. Sistemul Domino. Pavilionul LEsprit
Nouveau la Expoziia internaional de Arte Decorative, Paris, 1925.
Proiect pentru concursul Palatul Ligii Natiunilor, Geneva, 1927;
Ministerul Industriei Uoare (Tzentrosoyuz), Moscova, URSS, 1928-
1934; Palatul Sovietelor, proiect nerealizat, Moscova, URSS, 1930.
Cinci puncte de pornire ale arhitecturii contemporane. Vila Savoye,
Poissy, 1929-1931. Modulor, 1942-1948. Unit dHabitation,
Marseille, 1947-1952.

Primele vile: Proiectata de celebrul arhitect Le Corbusier si
construita in anul 1929, Vila Savoye este o constructie moderna, o
reactie venita in urma schimbarile perioadei respective, din domeniul
social si economic. Casa a ramas o icoana a operei arhitectului,
avand o contributie extraordinara in definirea principiilor Stilului
International. Proiectul casei reprezinta una dintre cele mai
importante contributii la arhitectura moderna a secolului XX, devenind
si un proiect de referinta din istoria arhitecturii. n cei 20 de ani
Corbusier a proiectat si construit mai multe vile moderniste, a stabilit
numele su. Majoritatea dintre ele sunt situate n Paris i suburbiile
sale. Aceaste vile sunt: La Roche / Jeanneret (1924), Villa Stein la
Garches (acum Vokreson, 1927), Savoy vil n Poissy. Trsturile
caracteristice ale acestor cldiri - forme geometrice simple, fatade
albe netede, ferestre orizontale, utilizarea de schelet intern din beton
armat. n aceste cldiri utilizate de Corbusier Codul lui arhitectural
"Cinci puncte de plecare ale arhitecturii moderne."
Calatoreste mult in Germania si in Europa de Est. In 1917 se
stabileste la Paris si, interesat de arhitectura, dezvolta mai multe
teorii. In 1922 are colaborari cu varul sau, Pierre Jeanneret iar in
timpul celui de-al doilea razboi mondial isi pune la punct teoriile
idealiste cu privire la cladirile sale modulare.
n 1914-1915 Le Corbusier a fcut un pas hotrt spre modernism cu
"Domino" al sau, proiectarea sistemului de locuine. Scheletul casei
Domino cuprinde trei plci orizontale dreptunghiulare, ase coloane
zvelte susin fiecare dintre cele doua placi superioare i ase blocuri
n partea de jos, cu trei plansee conectate cu scari din beton armat.
Coloanele, sau "piloni", au fost stabilite la marginile exterioare ale
plcilor, care s permit libertate pentru umplere, pereti neportanti.
Casa Domino (domiciliu -inovatie) care rezum idea planului liber.
Acestuia i se vor aduga mai trziu alte principii (faada liber,
fereastra in band, acoperiulin teras si ridicarea casei pe piloi)
impreun cu care va forma cele Cinci puncte ale arhitecturii.
Le Corbusier este probabil cel mai de seama reprezentant al Miscarii
Moderniste. Geniul sau cuprinde dialecticul, poeticul si artisticul,
arhitectura sa fiind produsul acestor surse.El a demonstrat n 1925,
la expoziia Internaional de art decorativ n ParisPavilionul
LEsprit Nouveau (1) artnd n el cas de locuit vil, n mrime
real.n 1927 concursul Mondial pentru Palatul Ligii Naiunilor n
Geneva, a devenit unul din cele mai importante etape n istoria
arhitecturii contemporane. Pentru prima dat arhitecii au dat
provocare rutinei academice n acest domeniu, n care ea domina
timp de civa decenii proiectnd cldiri monumentale
administrative.Cu toate c academia ctigase aceast btlie, dar
i-a pierdut din imagine.De la bun nceput, era clar c din 337 de
lucrri expuse la expoziie, cele mai evidente i interesante lucrri
erau a lui Le Corbusier i Pierre Jannere, ce adevereit mai apoi. Pe
parcursul deceniilor exista un stil impus pentru cldirile oficiale de
stat, fiind la fel pentru multe ri. Cnd a aprut problema despre
cldirea din Geneva, persoanele oficiale sau adresat ctre acest stil
impus. n proiect lui Le Corbusier ateneie sa acordat eficienei
funcionale a organizrii complexului.Crearea Palatul Ligii Naiunilor
(2) cu organizarea ei complicat i cu funcii diverse a impus
divizarea lui n trei pri: secretariatul pentru lucrul zi de zi a
administraiei; locul pentru adunrile diferitelor comitete, sesiuni i
sala pentru adunrile anuale ale Asambleei. Pe lng aceasta se
cereau spaii destul de mari pentru bibliotec.
Proiectul lui Le Corbusier i Pierre Jannere au fost gsite cele mai
compacte i raionale hotrri ale acestor probleme. Marea cldire a
Asambleei avea o privelite ctre lac. Doi perei frontali vitrai. La
proiectarea Salei marii pentru asambleie, calculat pentru 2600 de
oameni, au fost luate toate cerinele, necesare pentru slile mari. Se
cerea de proiectat Sala de adunri n aa fel ca din orice punct s fie
totul bine vzut i auzit. Pentru a asigura aceste cerine, tavanului i
sa dat curbur parabolic(dup sfatul lui Guistave Lyon). Mijloacele
tehnice propuse pentru obinerea efectelor acustice Le Corbusier le
transform n estetice. n planurile lui Le Corbusier este foarte
minuios elaborat problema transportului. n timpul sesiilor Asambleii
Generale ea devinea foarte critic, i proiectul trebuie s asigure
posibilitatea de asigurare rapid a miscrii fluxurilor mari de
automobile.
n proiectul Le Corbusier-Jannere toate trei cldiri de baz i
treccerile supraterane de legtur au fost poziionate pe un relief
intact intr-o concordan cu natura.
Le Corbusier rezum n cinci puncte fundamentale
principiile tehnice ale noii arhitecturi, principii bazate pe revoluia
tehnic nfptuit de societatea modern.
1.Separarea funciilor portante(stlpi i grinzi) de prile purtate
(ziduri i perei despritori); osatura fiind independent (oel sau
beton armat), ea i va avea stabilitatea n sol fr ajutorul zidurilor de
fundaii trdiionale.
2.Faada liber care nu mai are nici o funcie portant
obligatorie poate fi socotit la nevoie ca o simpl membran
separnd interiorul de exterior. Faada va putea fi vitrat pn la 100%
din suprafaa sa.
3.Osatur independent a cldirii, lund contact cu solul doar
prin intermediul ctor-va puncte de sprijin(piloi) permite suprimarea
parterului, lsnd spaiu liber sub cldire. Acest spaiu disponibil va
putea fi afectat unor scopuri precise, n special pentru rezolvarea unor
probleme de circulaie.
4.Acoperiurile cu arpant de lemn pot fi nlocuite cu terase de
beton armat, a cror suprafa orizontal se preteaz la anumite
amenajri, grdini suspendate.
5.La interiorul construciilor pe care l ocup doar civa stlpi
distanai planul este complect liber, pereii despritori nemaifiind
suprapui de la etaj la etaj, aa cum o cerea practica pereilor
portani(de zidrie).Folosirea betonului armat permite aplicarea unei
aa sistematizri libere. Etajele nu vor mai fi separate unul de altul
precum tronsoanele. n rezultat primim economia volumului locativ,
folosirea raional a fiecrui centimetru cub, economia materialelor de
construcie.
Palatul Sovietelor Rmnea aadar sarcina Palatului Sovietelor s
duc la ndeplinire dezideratele nemplinite ale Palatului Muncii. Apoteoz
a tiinei eminamente sovietice i replic la adresa Palatului Naiunilor din
Geneva, cldirea trebuia s surpaseze orice edificiu existent al lumii
capitaliste (Dup 1934, proiectul a continuat s fie redesenat periodic,
pentru a ine pasul cu noii zgrie nori americani, care cutezau s
depeasc din nou i din nou apoteoza gndirii comuniste.) n acest
sens, se poate spune c ea trebuia s fie ntruparea ideii de alteritate
ideologizat: Uniunea Sovietic nu era doar diferit de restul lumii, dar
reprezenta apoteoza unui mit teleologic.
n acest context, rolul competiiei a fost aproape "monden", dnd senzaia
c selectarea unui proiect nu era n cri ca prioritate. La aceast
concluzie se poate ajunge dup procesarea informaiilor coninute n
studiile citate n bibliografie. n final, juriul va alege un proiect similar n
concept cu cel criticat n faza iniial nchis. Ipoteza mea este c
rezultatele competiiei au fost mai importante prin modelarea
esteticii realist-socialiste dect aflarea "ctigtorului".






























17) Le Corbusier a dezvoltat notiunea de Modulor , bazinduse pe
studiul lui Vitruvius , Omul Vitruvian a lui Leonardo da Vinci , lucrri
de Leon Battista Alberti i alte ncercri istorice pentru a identifica
proporiile matematice ale corpului uman, pentru a utiliza mai trziu
aceste cunotine pentru a mbunti aspectul i funcia arhitecturii .
Sistemul se bazeaz pe dimensiunea corpului uman , dublarea ,
numerele Fibonacci i seciunea de aur .
Le Corbusier a publicat Le Modulor n 1948 , urmat de Modulor 2 n
1955 .
Le Corbusier, este arhitectul cu cea mai mare influenta asupra
arhitecturii sec. XX si deschizator de drumuri pentru arhitectura,
urbanismul si designul secolului XXI. Chiar i n lucrri de natur
foarte diferit, aa cum sunt complexul de locuit Unit d'Habitation
din Marsilia, realizat n 1945, considerat brutalist, respectiv n
cunoscuta capel Chapel
Notre Dame du Haut, din Ronchamp, 1950, realizat n maniera
arhitecturii moderniste, influena esteticii puriste poate fi remarcat.
Finalizat n 1954, Notre Dame du Haut - este compusa dintr-un
numar relative mic de forme, silueta ei este una din cele mai greu de
inteles de la prima vedere. Tema de baza a proiectului se bazeaza pe
ambiguitatea structural ce dezvolta, intr-un fel, o simetrie prin aditie
de-a lungul uneia din diagonale.
Palace of Justice : nalta Curte este un bloc liniar cu principalele
fatade spre Piazza. Ea are o arcad ritmic creata de un acoperi ca o
umbrel de soare, care da nuane ntregii cldiri. Avnd n vedere i
intrare principal solemna pentru ei se face printr-un portic care se
sprijina pe trei piloni giganti pictati n culori strlucitoare. Piloni de
beton masiv, reprezentnd din nou Maiesttea Legii "sunt vopsite n
culori deschise primare i vizual fatada apare punctiform ritmic.
De asemenea, n cazul cldirii Secretariatului Naiunilor Unite din
New York, proiectat de le Corbusier, raportul dintre nlimea i
limea cldirii de 39 de etaje este foarte apropiat de numrul de aur
1,618 indicat de Ghyka. Proporiile de aur au fost utilizate de Le
Corbusier.
Mnstirea Couvente Sainte Marie de la Tourette Le Corbusier
elaboreaz ideile i proiecteaz cldirea ncepnd cu 1953.
Ansamblul mnstirii cuprinde biserica, sala capitular, sli de curs, o
bibliotec, buctrii i o sut de celule individuale- totul din beton
armat brut. Celulele individuale pun n aplicare optimizarea spaiului
minim dup principiul modular, o asemenea celul dispunnd doar de
un pat, un birou, o toalet i un balcon cu o deschidere mare, ce
ofer un peisaj bogat. Sala de mese, ntins i scldat n lumin,
este un spaiu care favorizeaz comunicarea dintre cei adunai. Fora
expresiv a acestui proiect const n segmentarea formelor, a
volumelor simple i definite, a proporiilor, a materialelor brute i nu n
ultimul rnd, ntr-o palet de culori naturale. Astfel, se proiecteaz
dispozitive speciale, zise i "couri de fum" sau metaforic numite
"tunuri de lumin", care vor produce o iluminare concentrat,
proiectat pe podea.
Carpenter Center for the Visual Arts, Harvard, Massachusetts,
1959-1962.
Prima i singura cldire din Statele Unite, proiectata in sec 20 de
maestru Le Corbusier si se afl printre unele dintre cele mai vechi
cldiri care dateaz nainte organizarii Statelor Unite. Centrul
Carpenter for the Visual Arts este situat n campusul Universitii
Harvard. Centrul iese n eviden printre stilurile arhitecturale
tradiionale de la Harvard Yard ca o combinaie de lucrri moderniste
anterioare lui Le Corbusier.

18. Creaia lui Alvar Aalto
Aalto ncsut n 1898 la Kuortane n Finlanda.Dintre toi arhitecii din
generaia sa,Aalto ocup n Europa un loc aparte.Primele sale opere
importante (biblioteca Viipuri i imobilul jurnalului Turun Sanomal,1928-
1930) cu toate c sunt contemporane Bauhaus-ului lui
Gropius,Pavilionului lui Mies van de Rohe sau casei Savoye a lui Le
Corbusier, totui l apropie pe Aalto mai mult de creaia lui Frank
L.Wright,dect de cea a protagonitilor raionalismului european.
Aalto fiind reprezentant al unei astfel de ri dezvoltate precum este
Finlanda,a avut ocazia s se foloseasc de toate resursele tehnologiei
moderne,fr a lupta cu tradiiile academice i fr a ceda exagerrilor
sistemului i ale polemicii.n schimb el a fost susinut de o tradiie
popular care priveligia problemele ansamblului condiiilor de
locuit,acordnd prioritate mai mult interiorului,dect exteriorului.cu toate c
Aalto mereu s-a confruntat cu dificulti economice,el n-a avut parte de
confruntri ideologice contra mijloacelor sale de proiectare i a putut da
dovad de un excepional temperament de constructor. Creaia sa este
una dintre cele mai ample creaii din sec.XX.


Cldiri importante
-Biblioteca municipal, Viipuri, Finlanda (astzi Vyborg, Russia), 1927-
1935;
-Sanatoriul de tuberculoz, Paimio, Finlanda, 1928-1928;
-Pavilionul Finlandez la Expoziia Mondial, New York, 1939;
-Villa Mairea, Noormarkku, Finlanda, 1939; Casa Baker,
-Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, Massachusetts,
USA, 1947-1948; Universitatea Politehnic Finlandez, Helsinki,
Finlanda, 1949-1966;
-Primria din Syntsalo, (astzi o parte din Jyvskyl), Finlanda, 1949-
1952;
-Institutul Naional Finlandez de Pensii, Helsinki, Finlanda, 1950-1956;
-Universitatea din Jyvskyl, Finlanda, 1950-1956;
-Casa de Cultur, Helsinki, Finlanda, 1952-1958;
-Centrul civic, (Biserica, Primria, Biblioteca, Sala Parohial, Teatru),
Finlanda, 1958-1987;
-Sala de adunri i concerte Finlanda , Helsinki, Finlanda, 1962-
1971.


Realizrile sale sunt legate
de o unitate de stil,care se
poate schematiza n trei
caracteristici eseniale:n primul
rnd-libertatea planelor i a
maselor.Aalto considera c
planele sunt determinate numai
de locul i destinaia spaiului
interior.Aa apare cele mai
complexe compoziii ale
sale,cum este sanatorium
Paimio,alctuit dintr-o serie de edificii legate unul de altul,dar toate
avnd nlime i orientaie diferit;sau dormitoarele Baker House-cu
peretele ondulat i scrile de pe faad.Oricare dintre edificiile sale a
fost proiectat ca o parte dintr-un tot ntreg,ca un element component
al spaiului nconjurtor.

Sanatoriul de tuberculoz, Paimio, un spital general, situat la
distan n pdure aproximativ 29 km (18 mile) est de Turku, este
cladirea care a pus n primul rnd Finlanda pe harta arhitectural
modern. sanatoriu a fost construit n 1929-1933. este informal
planificat, fiecare departament ocupnd o arip separat i aripile
radiante de la centrul de la unghiuri diferite, determinat de direcia
de lumina soarelui i de vedere. Construcia este din cadre din beton
armat este pe deplin expus i pe deplin exploatate estetic: ntins i
musculare nc graios modulate

A doua caracteristic a stilului lui aalto reprezint calitatea
spaiului interior,care se opune i spaiului cubist i discontinuu a lui
Le Corbusier,dar i spaiului continuu,dar abstract a lui Mies van de
Rohe.Aalto a creat un veritabil continuum tridimensional,introdus n
plan,unificat prin integrri de volum i structur,calificat prin suprafa
curb sau strmb a pereilor,implicarea scrilor i folosirea
diversificat i contrastant a materialelor.A treia caracteristic s-ar
putea formula printr-o utilizare semnificativ a materialelor.El
folosete crmida,cu ajutorul creia scoate n eviden efectele
suprafeelor i mai ales lemnul de diferite specii,care la acest moment
prelucrat din punct de vedere chimic,avea proprieti mult mai nalte
dect n perioadele anterioare.Aalto folosete nvelitorile din ardezie i
marmur,care joac un rol la fel de major n specificul stilului su i
acord o valoare aparte detaliilor:mobilierului i iluminatului artificial.
n 1939,la Expoziia Universal din New York,el a obinut
recunotin internaional,dup care pred la Harvard i realizeaz
construcii n strintate.n afar de SUA,unde Aalto s-a manifestat n
domeniul universitar i Iran unde a construit Muzeul Poarta Mare a
Bagdadului,el a lucrat i n Europa,dovedind a fi un mare colecionar
al artei franceze.n 1956-1958,Louis Carre i comand construcia
casei sale de la ar,tot atunci municipalitatea german i ofer
construcia edificiilor colective i de cultur,pentru a riposta Stilul
Internaional,care inundase Germania ,dup cel de-al doilea rzboi
mondial.Aalto construiete: imobilul locativ colectiv la Berlin (1955-
1957) i unul la Breme; Centru cultural la Wolfsburg n 1963 i Opera
din Essen.Dac s-ar face o analiz a evoluiei operei lui aalto dup
anii 1930,s-ar putea observa c el se supune exigent unei logice
interne i organice:formele tot mai des tind spre suprafee curbe
(Casa de Cultur din Helsinki,Opere din Essen),pereii formeaz
plane din ce n ce mai complexe (imobilul Breme).Arhitectorul tinde s
elimine din creaiasa astfel de materiale ca betonul.

-Biblioteca municipal, Viipuri, Finlanda (astzi Vyborg, Russia),
1927-1935;
Este o bibliotec situatea n Vyborg, Rusia, iar construcia sa a avut
loc n momentul n care oraul a aparinut Finlandiei i a fost numit
oficial Viipuri n finlandez.
Construit ntre 1933 i 1935, biblioteca este considerat unul dintre
primele manifestri ale aa-numitul "modernism regional".Este
cunoscut n special pentru forma ondulata a plafonului din sal, n
momentul n care a fost finalizat, biblioteca a fost cunoscuta sub
numele de Viipuri Biblioteca Municipal, dar dup al doilea rzboi
mondial a fost renumita ca Nadejda Krupskaia Biblioteca Municipal.
n prezent, acesta este cunoscut sub numele de Biblioteca Central
Alvar Aalto.

-Primria din Syntsalo, (astzi o parte din Jyvskyl), Finlanda,
1949-1952;
Este un complex de cldiri multifuncionale - primrie, magazine,
biblioteca i apartamente - proiectat de arhitectul finlandez Alvar Aalto
pentru municipiul Syntsalo (a fuzionat cu municipalitatea din
Jyvskyl n 1993), n Finlanda Central.,iar cldirea a fost finalizat
n decembrie 1951.
Design-ul Primriei a fost influenat att de arhitectur vernacular
finlandez cit i de renaterea italian umanista. Din renasterea
italiana Aalto sa inspirat pentru amenajarea curtii,. n timp ce
programul principal al cldirii este gzduit ntr-un plic caramida grea,
curtea este marginita de un spaiu de circulaie cu perei de sticl,
care poate fi legat de modelul de Piazza marginita-arcade.

-Massachusetts Institute of Technology, Cambridge,
Massachusetts, USA, 1947-1948;
Este o universitate privata de cercetare din Cambridge ,
Massachusetts , cunoscut n mod tradiional pentru cercetare i
educaie n domeniul tiinelor fizice i inginerie , i, mai recent , n
biologie , economie , lingvistic , i de management.
Fondat n 1861 ca rspuns la industrializarea tot mai mare din
Statele Unite , institutul a folosit un model de Universitatea
Politehnica.

-Casa de Cultur, Helsinki, Finlanda, 1952-1958;
Casa de cultura din Helsinki, sau din finlandeza Kultuuritalo este
situata in partea de nord a orasului Helsinki. Acest edificiu a fost o
comanda realizata de catre arhitectul Alvar Alto in anul 1952. In
perioada in care Partidul Comunist a ajuns la putere (1950) s-a decis
sa investeasca in cultura si astfel a fost construita aceasta cladire.
Casa de Cultura se localizeaza in zona istoria a orasului, numita
Appila. S-a construit cu ajutorul voluntarilor si a fost inaugurata in anul
1958. A fost declarata monument istoric national in 1989 si a fost
restaurat in perioada 1990-91.
Scopul acestui edificiu este de a fi destinat activitatilor politice,
culturale, sociale si administrative. In acest mod Casa de cultura este
alcatuita din trei zone, auditoriu pentru concerte, sala de conferinte si
zona cu oficii.
Este important de mentionat faptul ca Casa de Cultura din Helsinki
abordeaza stilul si tehnologiile proprii arhitecturii moderne.
Caramida este cel mai utilizat material in edificiul dat.



















19.Creaia lui Oscar Ribeiro de Almeido de Niemeyer Soares Filho i Lucio
Costa.
Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares - unul dintre pionierii folosirii
betonului armat n arhitectur
Cldirile realizate de Oscar Nyemeyer - spaioase i expunnd structurile lor
n mod elegant privirii, amestecnd volume pline i spaii goale pentru a
crea motive i repetiii neconvenionale, adesea susinute de piloni. Opera
sa se impune mai mult prin desfurare i amploare,dect prin calitate.
Pavilionul Braziliei la Expoziia Mondial din New York, New York,
1939La vrsta de 32 de ani, Niemeyer impreuna cu Lucio Costa, a proiectat
pavilionul brazilian al Expoziiei universale, care urma s se desfoare la
New York ( executate n colaborare cu Paul Lester Wiener ) . Lucio Costa a
explicat c Pavilionul brazilian a adoptat o limb de " graie i elegan ",
luminozitate i fluiditate spaial , cu un plan deschis, perei liberi, pe care el
a numit-o " ionica " ,contrastind-o cu mainstream-ul arhitecturii
moderniste, pe care la numit "doric " . Impresionat de produsul final,
primarul oraului New York, i-a decernat, n semn suprem de onoare, cheile
oraului New York.
Complexul sportiv-distractiv de pe malul iazului Pampulha,
Pampulha, 1940-1943Complexul a inclus un cazinou , o sal de restaurant /
de dans , un club de yachting , un club de golf i o biseric , tote acestea
fiiind distribuite n jurul unui nou lac artificial . O casa de week-end pentru
primar a fost construita lng lac .Cldirile au primit recunoasterea
internationala. La constructia casinoului , cu faada sa principala relativ
rigida , Niemeyer a proiectat un volum curbiliniu. Micul restaurant ( Casa do
Baile ) este construit pe propria insul artificial i cuprinde un bloc
aproximativ circular de la care porneste o form liber ce urmeaz conturul
insulei . Biserica Sfntul Francisc de Assisi este considerat capodopera a
complexului . Decizia lui Niemeyer de a utiliza o de abordare bazat
peplasticitatea permis de betonul armat fost revoluionara . Biserica este
acoperit cu picturi murale. Astfel biserica este vzuta ca fiind stil baroc .
Datorit importanei sale n istoria arhitecturii , biserica a fost considerata
prima cldire modern n Brazilia
Proiectului Cldirii ONU, New York, 1947Construit pentru o
important organizaie internaional, acest complex modern a contribuit la
revitalizarea New York City, la sfritul celui de al doilea rzboi mondial.
Situat ntre First Avenue i East River,ocup 18 acri. Punctul central al
complexului ONU este Secretariatul, un zgrie-nori bazat pe planul lui Le
Corbusier. Planul lui Niemeyer mprea consiliile din Sala Adunrii, primele
de-a lungul rului, iar restul pe partea dreapt a secretariatului- crend o
pia civic mare.Le Corbusier a cerut modificarea planului lui Niemeyer.
mpreun, au depus schema de 23-32, care a fost construit i este ceea ce
poate fi vzut astzi.
Casa de Los Canoas, Sun Conrado, lnga Rio de Janeiro, 1953Este
considerat unul dintre cele mai importante exemple de arhitectura
moderna braziliana , fiind recunoscut de experi n istorie i art ca o
sintez a arhitecturii moderne , care a nflorit n Europa i cele dou
Americi. Casa se afl pe un teren n pant cu o vedere indepartata la ocean;
dou etaje, dintre care primul este acoperit de o forma libera, sprijinita pe
coloane metalice subiri. Camerele de locuit sunt situate la etajul inferior.
Oraul Brazilia, 1957 1980
Braslia reprezint victoria artificialului asupra naturalului: dac, n materie
urbanistic, acest fapt nseamn o realizare sau un eec - fiecare poate s o
constate singur contemplnd produsul final.
Ideea construirii unei noi capitale existase nc din secolul al XIX-lea. Numai
c proiectarea noului ora a fost amnat pn n 1957, cnd i s-a ncredinat
lui Oscar Niemayer. Geometrizat la extrem, Braslia are forma unui avion
supersonic. n "fuselajul" lui de vreo 20 kilometri, "cabina pilotului" e
ocupat de cldirea Parlamentului, ce arat ca dou pachete de cri de joc
cu nlimea de 25 de etaje, puse n picioare, alturi de dou plrii rotunde
- una cu fundul n sus, alta aezat normal; de o parte i de alta a lungului
bulevard se nir ministerele (17 paralelipipede de 12 etaje, vopsite n
verde), absolut identice ntre ele; afar de firma de la intrare, nimic nu le
distinge. Kilometricul bulevard central mai posed cteva edificii, dar se
compune mai ales, pn astzi, din spaii goale.
Lng bulevardul central, exist Cartierul hotelurilor (grupnd toate
hotelurile din ora). Cartierul bncilor, Cartierul spitalelor i al policlinicilor,
Cartierul ziarelor i al editurilor. Se cltorete doar cu autobuzele i cu
automobilele particulare. n viziunea arhitectului-ef, membru marcant al
Partidului Comunist din Brazilia, "oraul viitorului" urma s fie unul n care
locuitorii, egali ntre ei, ar fi trit n apartamente identice, s-ar fi
aprovizionat cu aceleai produse din magazine asemntoare, ar fi mers la
serviciu cu mijloacele de transport n comun i s-ar fi ntors repede acas.
Distraciile ori trndveala nu-i aveau locul.De aceea, n ora nu existau
cafenele, bistrouri, cluburi, unde oamenii s se ntlneasc i s discute.
Reedina preedintelui Palatul Rsritului ALVORADA,
1958Palatul se afl pe o pensinsul pe malul lacului Parano. Acesta are sa
fie resedinta fiecarui preedinte brazilian. Cldirea palatului prezidenial de
7000 m2 este construit din sticl i beton. Are trei etaje: demisol, parter i
al doilea etaj. O capela si un eliport sunt situate n cldirile adiacente n
cadrul palatului. Demisolul gazduieste un cinematograf, sala de jocuri,
bucatarie, spalatorie, centru medical, i administrarea cldirii.
Palatul Kongresului Naional, 21.04.1960 este situat n centrul
Monumental EIXO.Este unul dintre cele mai importante cldiri din Brazilia .
Compus din dou emisfere- cladiri: Camera Reprezentanilor i Senatul .
ntre emisferede sunt situate 2 blocuri de birouri.
Imobilul Partidului Comunist Francez, Paris, Franta, 1967;
Cldirea Editurii Mondatori, Milan, Italia, 1968-1975; Sediul central al
Partidului Comunist a fost unul dintre primele comenzi care Niemeyer le-a
avut n Europa. . Imobilul a fost divizat in 3 parti: 1- aceasta parte este
cuprinde 2 etaje sub nivelul strazii ocupate de parcari si alte incaperi. 2-
este un auditoriu unde se intruneste comitetul central si reprezinta o
structura alba plasata pe teritoriul patrat al scuarului. , 3- o cladire inalta de
6 etaje cu fatada ondulata si care reflecta spatiul inconjurator.

Centrul Cultural Internaional Oscar Niemeyer
Complex cultural unde au loc diverse evenimente culturale i artistice,
expoziii, muzic, teatru i dans, film, produse alimentare, educaie printre
altele... Centrul este situat n Avils (Asturia, Spania). Autorul i-a descris
opera ca "O pia deschis n jurul lumii, un loc
pentru educaie, cultur i pace."
Lucio Costa decanul recunoscut al arhitecturii moderne n Brazilia i un
teoritician convingtor.Opera sa ca i scrierile conin un context profund
liric i umanist. Costa a avut ocazia s-i exerseze talentul,realiznd opere
care unific trecutul tradiional i dinamismul actual al rii sale.Costa a
dirijat construcia Pavilionului Braziliei la Expoziia Universal din New York
,n colaborare cu Oscar Niemeyer,aceeai soart a avut i imobilul
locuinelor din Parcul Guile ,la Rio de Janeiro.Din 1937 se consacr studiului
istoriei arhitecturii braziliene i lucreaz activ la restaurarea i protecia
monumentelor de arhitectur i cultur.De-a lungul carierei sale a protejat
opera lui Niemeyer Se preocup din ce n ce mai mult de problemele
urbanismului.





























20.Metabolism - (greac metabole - Schimbare ) apare la mijlocul
secolului XX ,menit sa inlocuiasca funcionalismul.Arhitecii
metabolismului cautau sa dezvolte principiile constructivismului n
conformitate cu conceptul de " spaiu flexibil ."Japonia de dupa cel
de-AL Doilea Razboi Mondial a fost in reconstructie,atunci s-a nascut
metabolismul,o miscare in arhitectura promovata de niste arhitecti
tineri,in frunte cu Kenzo Tange.Arhitectii credeau ca in orasul
viitorului,cladirile nu sunt statice,ci dinamice si se pot modifica ca
niste celule vii,de aceea in constructia cladirilor au fost folosite
elemente prefabricate ce pot fi inlocuite in timp.In 1961 Kenzo Tange
alaturi de membrii biroului sau Kurokawa si Arata Isozaki a prezentat
Planul pentru Tokyo(1960)

-un plan radical pentru reorganizarea si extinderea capitalei,in scopul
de a satisface o populatie de 10 mln.Acesta reprezinta un oras liniar
care a folosit o serie de module.Sunt prezente noduri de
transport,administratia guvernamentala,cartiere precum si o statie de
tren.Cea mai reprezentativa cladire a metabolismului este
Nakgin Capsule Tower, Ginza,Tokyo.
Turnul a fost construit de catre
Kisho Kurokawa si consta din niste capsule ce au functia fie
apartamente,fie birouri.
Centrul Yamanashi,Kofu
reprezinta un spatiu a 3 firme-2 firme de stiri si o tipografie,care
includea si o cafenea si magazine la parter.Proiectat de Kenzo
Tange,acesta aranjeaza functiile pe verticala in dependenta de
necesitati,astfel fabrica de imprimare la
parter,ascensoarele,toaletele,conductele le-a grupat in turnuri
cilindrice din beton armat,diametrul=5m.Turnurile fiind amplasate la
inaltimi diferite sugerau ca nu era loc pentru expansiune verticala.
Clusters in the Air, Shibuya(1960-62)
-aceasta este propunerea lui
Isozaki pentru un nou tip de locuinte care presupun a fi construite
deasupra orasului existent.Blocurile noi si vechi sunt legate de
nuclee comune-trunchiuri cilindrice mari care gazduie si transportul
comun.Miezurile verticale sunt construite pe loturi goale,care sustin
unitatile de locuinte de-a lungul ramurilor sale
.Joint Core System,Shinjuku, Tokyo,
proiectat de Arata Isozaki,este
un oras cu multe straturi deasupra orasului traditional,cu
autostrazi,parcari,parcuri si diferite structuri amplasate intre stilpii
masivi care sustin blocuri de birou si apartamente.Este un sistem
care permite extinderea in orice directie.
NewBabylon(1959) ,proiectat de
Constant Anton Nieuwenhuys,este un oras al viitorului la nivel
mondial,unde terenul este detinut in mod colectiv,munca este
complet automatizata si consta dintr-o serie de constructii de
dezvoltare urbana si interactiune sociala.Orice restrictie a libertatii de
miscare si a starii de spirit trebuie evitate.Aici se folosesc materiale
moderne,cum ar fi otel inoxidabil,aluminiu
Proiectul Oraul maritim, (1958 )
-Kikutake a propus un oras care
va pluti liber in ocean,fara legaturi cu o anumita natiune,lipsit de
razboi.Terenul artificial al orasului va gazdui turnuri
rezidentiale,agricultura,industrie,divertisment iar odata ce va deveni
nelocuibil se va scufunda. Landmark Tower, Osaka,1970

-situat pe cel mai inalt
deal,reprezinta un turn vertical pe care sunt amplasate o serie de
cabine=360 m3,acoperite cu o membrana de aluminiu si sticla,care
pot fi aranjate oriunde pe turn.

Moshe Safdie, Complexul Habitat 67, Montreal, 1967
este un complex de locuinte
care cuprinde 354 de forme identice,prefabricate din beton,ajungind
pina la 12 etaje.Acestea creeaza 146 de resedinte de dimensiuni si
configuratii diferite care au cel putin o terasa privata.
Biblioteca Nationala,Qatar se
afla intre Teatrul National si Complexul Consiliului National cu Posta
Centrala,are 400 m inaltime si 300 m latime.Volumul principal este
sustinut de 3 cilindri,acesta se aliniaza pe o axa nord-sud.



21.Creaia lui Kenzo Tange.
Figura centarla a proiectarii din Japonia secolului XX, arhitectul,
teoreticianul si urbanistul Kenzo Tange a combinat stilul international
cu arhitectura high-tech si cu formele traditionale japoneze, pentru a
crea o sinteza vizionara, care a contribuit la definirea identitatii
japoneze de dupa razboiIntrarea sa pe scena internaionala a
arhitecturii a strnit polemici aprinse din partea mediului cultural nipon.
A contopit stilul japonez traditional cu modernismul
A influentat o noua generatie de arhitecti, in calitate de
profesor la Universitatea din Tokyo
A contribuit la reconstruirea orasului Hiroshima, a conceput
un plan ambitios de extindere pentru Tokyo si a reproiectat orasul
Skopje, distrus de cutremur.
Hiroshima Peace Memorial Museum, Hiroshima, 1955.
Reprezint un tribut struitor al vieilor pierdute n momentul aruncrii
bombei atomice peste Hiroshima. Amplasat n parc, caracteristicile
memoriale ale Domului Genbaku, singura cldire care a mai rmas n
picioare, n apropiere, dup ce bomba a fost aruncat. Acest
memento necurtor al lumii n plin rzboi reamintete vizitatorilor de
importana vieii omeneti i cinstete victimele, pentru ca acestea s
nu fie uitate niciodat. Lucrrile la acest Muzeu au nceput n 1950 .
n proiectul iniial al Muzeului, teritoriul era dominat de cldiri utilitare
nvecinate , care erau legate de acesta prin alei la nivel nalt . Tange
a rafinat acest concept pentru a plasa muzeul vizibil la centru ,
separat de cldiri de utilitate. In afara simbolismului arhitectural , el a
crezut c este important a plasa cladirea la centru pentru ca aceasta
gzduiete informaii despre explozia atomic. Muzeul este construit
din beton armat. Podeaua muzeului este ridicata la ase metri
deasupra solului pe piloti imensi i este accesibila datorita unei scari
care sta aparte. Faada ritmica, cuprinde elemente verticale care se
repet spre exterior de la centru. La fel ca exteriorul , interiorul este
finisat cu beton brut , ideea a fost de a menine suprafeele simple ,
astfel nct nimic nu ar putea distrage atenia vizitatorilor de la
coninutul exponatelor.
Piata pacii este un fundal pentru muzeu . Piata a fost conceput
pentru a permite la 50 de mii de oameni s se adune n jurul
monumentului. Tange a proiectat monumentul ca un arc compus din
doi paraboloizilor hiperbolici.
Centrul National sportiv Yoyogi, Tokyo; 1961-1964 A fost
construit pentru Jocurile Olimpice din 1964, este cea mai cunoscuta
lucrare a arhitectului japonez Kenzo Tange, care ia oferit faima
internaional i Premiul Pritzker. Designul su aerodinamic,
monumental i sugestiv a devenit un simbol al capitalei japoneze i
un punct de reper n Micarea Metabolista, distanndu-se de stilul
internaional. Cnd a fost terminat, Centrul sportiv a avut cel mai
mare acoperi suspendat din lume i, dup aproape 50 de ani la
finalizarea acestuia nc arat extraordinar de bine. Complexul este
format din 2 cldiri, i ambele se disting prin calitatea structurilor lor,
precum i de inovare a design-ului, prin utilizarea de nalt tehnologie
ntr-o ar zguduit n permanen de vnturi puternice i cutremure.
Arata Isozaki
Importana unui maestru se msoar i prin calitatea discipolilor si.
Impactul operei lui Kenzo Tange asupra culturii arhitecturale japoneze
a fost enorm i a determinat o ntinerire brusc i molipsitoare a
modului de a concepe arta de a construi. Prin el i datorit lui, Tara
Soarelui-Rsare a devenit o voce nou, uneori provocatoare, dar
ntotdeauna de o mare elegan, n panorama artistic a secolului XX.
Aceast lecie, i prin intermediul contextului academic, a dat natere unei
adevrate coli, unii dintre exponenii acesteia ajungnd n luminile
rampei mondiale. Arata Isozaki este unul dintre acetia.
Ct timp a lucrat n atelierul lui Tange, Isozaki s-a ocupat n
detaliu de proiecte importante, precum planul urbanistic al oraului
Tokyo, aducndu-i propria contribuie creativ, sub form de
consultant sau execuie. i mai trziu Tange avea s-l implice pe
elevul su ntr-o serie de proiecte, cum ar fi planul de reconstrucie a
oraului Skopje din Macedonia (1965-1966) sau la Festival Plaza, cu
prilejul Expoziiei Internationale de la Osaka (1970), opere n care
componenta metabolist este evident.
Incepnd cu anii '70, Isozaki s-a lansat ntr-o experimentare
stilistic care viza formele geometrice simple, revizuite ns n lumina
unei tendine ctre fragmentare i, n acelai timp a unor combinaii
noi care exploateaz tehnologii sofisticate. Un exemplu l constituie
biblioteca municipal din Kitakyushu. a crei intrare cu cuburi i
triunghiuri se combin ntr-un fel de imens tunel de lectur care
erpuiete ca o uria rm locuit. De la sfritul anilor '70, Isozaki s-a
orientat ctre un stil apropiat de istoricism, aflat pe atunci n faza sa
iniial. Declaraia sa de intenie poate fi surprins n celebra Strada
novissima" prezentat la Bienala de la Veneia, din 1980, n care, alturi
de ali arhiteci de marc, precum Hans Hollein, a prezentat fragmentul
su de memorie.
In aceast faza, care s-a prelungit, cu unele modulaii, dincolo de
anii '80, arhitectul japonez a preluat cu entuziasm sugestiile trecutului
(Giulio Romano, Boullee, Ledoux, Schinkel i alii), transformndu-le n
material pentru fantezia sa. Un exemplu este dat de Palatul Sportului
Sant Jordi din Barcelona, care trimite la biserica palladian din Vicenza,
reinterpretat prin intermediul mijloacelor oferite de tehnologii mai
inteligente. i Country Club din Fujimi, cu un arc n plin cintru sprijinit
pe o arhitrav, amintete de o vil palladian, n vreme ce proiectul
mai recent pentru o nou ieire pentru Galeria Uffizi face aluzie la stilul
medieval al Logiei Lanzi din Piaa della Signoria. In ultimii ani, Isozaki s-a
orientat i ctre heterotopie, adic ncercarea de a crea un contrast
ntre mediul nconjurtor i edificiul construit. Arhitectul explic. O
primrie poate s apar ca o nav spaial care plutete n linitea
citadin, o alt construcie seamn cu o balena mpotmolit la baza
unui castel..." O fraz care se potrivete perfect cu Pavilionul Artei i
Tehnologiei japoneze din Cracovia (1990-1994), aflat la poalele unui
deal dominat de un castel.




22. Stilul international- este un stil arhitectural elaborat n Europa i
n Statele Unite n anii 1920 i 1930, care a dominat arhitectura
occidental la mijlocul secolului XX. Termenul a fost folosit prima dat
n 1932 de Henry Russell Hitchcock i Philip Johnson n eseul lor
intitulat The International Style: Architecture since 1922 (Stilul
internaional: arhitectura ncepnd cu 1922).
Trsturi specific stilului: sunt formele rectilinii, spaiile interioare
deschise, ariile ntinse construite din sticl, oel i beton armat i
suprafeele plane eficiente i uoare, lipsite de ornamente.
Principalii arhiteci asociai cu acest stil : Walter Gropius, Ludwig
Mies van der Rohe i Le Corbusier.
Termenul provine de la numele de o carte de Henry-Russell
Hitchcock i Philip Johnson, stil internaional, care a identificat,
clasificate i sa extins pe caracteristici comune pentru a
modernismului n ntreaga lume i aspectele sale stilistice. Autorii au
identificat trei principii: expresia de volum, mai degrab dect de
mas, accentul pe echilibru, mai degrab dect simetrie
preconceput, precum i expulzarea de ornament aplicat. Scopul
Hitchcock i Johnson a fost de a defini un stil care ar ngloba aceast
arhitectur modern, face acest lucru prin includerea de arhiteci
specifice.
Walter Gropius&Adolf Meyer, Chicago Tribune, proiect,
1922 Ca i n cazul majoritii proiectelor lui Hood, sculpturile i
decoraiunile au fost executate de americanul Rene Paul Chambellan.
Construcia cldirii a fost finisat n 1925, atingnd nlimea de 141m.
Contraforii care nconjoar vrful turnului sunt mult mai expresivi pe
timp de noapte cnd cldirea este luminat.Alturi de intrarea
principal, turnul are sculptate imagini ale lui Robin Hood (Hood) i a
unui cine care latr (howling dog Howells) pentru a comemora
arhitecii. Decoraia din piatr a cldirii a avut la baz o tem
compoziional a turnuleelor mici, mrit pn la absurd, ce
ncadreaz portalul catedralei din Reims. Pilonii masivi se termin
prin contrafori nali, unii cu turnul din vf cu elemente asemntoare
arcbutanelor.
Bloc de apartamente n cartierul Weissenhof, Stuttgart,
1927 a fost la vremea respectiv un exemplu de triumf al stilului
Bauhaus, arhitectural, conceptual, expoziional, ambiental i locuibil.
coala Bauhaus, 1925-1926 Prin contopirea deliberat a
artei i a colii de art decorative din Weimar ntr-o mic instituie de
nvmnt denumit Staatliches Bauhaus (coala de stat pentru
construcii) i ncepea existena o coal de arte i arhitectur care a
fost unic prin ncercarea ei de a lega creaia artistic i meseria
manual, arta i tehnica, arhitectura cu artele plastice, artele aplicate
i industria printr-o sintez atotcuprinztoare.
Manifestul lansat de Bauhaus n 1919 preciza: Scopul final al oricrei
activiti creatoare este construcia. Arhitecilor, pictorilor i
sculptorilor le revine sarcina de a se strdui s cunoasc i s
neleag din nou structura complet a construciei n ansamblul i n
prile ei componente, atunci operele lor se vor impregna de la sine
de spiritul arhitectural pe care l-au pierdut, datorit artei de salon.
coala de art Bauhaus a existat n trei orae diferite sub
conducerea a trei directori diferii, toi arhiteci.


Perioada Weimar, 1919 - 1925
Ambiia sa declarat era ca s creeze un nou stil arhitectural care s
reflecte aceast nou perioad. ntruct aceast perioad era
perioada produciei de mas, care ncepuse s ia avnt pretutindeni
n lumea industrializat,arhitectura, designul, mobilierul, artefactele i
decoraiunile interioare trebuiau s reflecte aceasta n cel mai
tranant mod posibil.Pentru a ilustra ideile micrii, Gropius i ntreg
grupul de arhiteci i artiti Bauhaus au iniiat i apoi au publicat
propria lor revist, numit "Bauhaus", precum i o serie de cri
strnse ntr-o colecie proprie numit "Bauhausbcher". Liderul
designului i al tipririi proiectului a fost Herbert Bayer.
Perioada Dessau, 1925 - 1932
La Dessau, dup planurile arhitectului Walter Gropius, se ridic i
cldirea att de cunoscut, devenit emblem a micrii sub numele
de "Cldirea Bauhaus din Dessau", care a devenit sediul colii pentru
perioada urmtoare, 1925 - 1932, cea mai complex i nfloritoare din
ntreaga sa istorie.
Perioada Berlin, 1932 - 1933
coala se mut la Berlin, perioad ce coincide i cu preluarea
conducerii de ctre van der Rohe.
Ascensiunea nazismului nspre controlul total al puterii n Germania
nceputului anilor 1930 a efectat fatal Bauhaus, ca i multe alte
intreprinderi intelectuale i artistice. Datorit creterii continue a
presiunii politice, Staatsliches Bauhaus este n final nchis, n 1933,
la ordinele specifice ale regimului nazist.
Principalul aport al Bauhauului, originalitatea i noutatea acestei
instituii att de deosebit de orice form de nvmnt anterioar, a
fost metoda sa pedagogic, sistemul su de organizare i de predare

Le Corbusier -Vila Savoye, Poissy, 1928-1930, Capodoper
arhitectural: Vila Savoye de la Poissy, cea mai pur i
maidesvrit expresie a ideilor sale din acei ani. Le Corbusier
concepe legarea locuinei cu natura. Izolat i nlat pe piloi n
mijlocul unui vast teren plat, ea privete spre toate direciile. Avnd o
geometrie bine determinat, se nscrie ca un element dominator,
strin naturii. Din interior, din orice ncpere, dar mai ales de pe
terasa-grdin, se poate de admirat peisajul cadrat i limitat de
arhitectur, ca ntr-un tablou. Cldirea se compune din trei corpuri
distincte: parterul, unde se gsesc serviciile comune, un mic
apartament pentru oaspei i garajul. Locuina, propriu-zis, ocup
primul etaj,cu salonul i sufragerie, buctria, odile, sala de baie i o
teras. La etajul doi se afl grdina-teras i un solarium. Toate
aceste spaii sunt realizate pentru a parcurge cltoria purificatoare a
promenadei arhitecturale.
Le Corbusier, Casele Citrohan n cartierul Weissenhof,
Stuttgart, 1922-1927-Le Corbusier a decis s utilizeze cele mai
frecvente materiale de caramida, gresie i boli formate cu placi ca
cofraje permanente, acoperisurile acoperite cu iarb. Peretii exteriori
sunt netencuii pe exterior i pe interior tencuii, pentru a evita
formarea condensului.
J.J.Pieter Oud, Case-terase n cartierul Weissenhof,
Stuttgart, 1927Promovat ca fiind un prototip de locuine -viitoare pt
lucrtori , fiecare dintre aceste case a fost personalizat i mobilat la
un buget departe de a un lucrtor.

J.J.Pieter Oud -Complex rezidenial, Rotterdam, 1924
Kiefhoek este punctul culminant necontestat al Miscarii Moderne in
carcasa Rotterdam. Culoarea roie pentru ui, ferestre ,porti galben i
albastru este derivat de la De Stijl. Casa este reconstruit la starea
iniial din 1930 i acum-un muzeu.
Alvar Aalto Cldirea revistei Turun Sanomat , Turku,
Finlanda, 1928.
Cadrul structural este din beton armat. Diferite tipuri de luminatoare
sunt instalate n acoperiul plat. n legtur cu construcia plat,
cadrul de beton armat poate prezenta fie un aranjament coloan
simetric sau asimetric.
Rudolf Schindler, Casa Lowell Beach, California, 1926 -
Scopul lui Schindler n utilizarea cadrele a fost s ridice casa de mai
sus de plaja public, i, de asemenea, pentru a dezvolta un sistem
osos solid i suficient de flexibil pentru a rezista la cutremure.
Richard Neutra, Casa sntii pentru Philip Lovell, Los
Angels, 1927-1929
Acesta este adesea descris ca prima casa cadru din oel, n Statele
Unite, i, de asemenea, un exemplu timpuriu al folosirii torcretat
(pulverizat pe beton).
Owings and Merrill, Lever House, New York, 1952
Punctul de plecare pentru zgrie-nori modernist trzie a programului
estetic al modernismului, filtrat prin doctrina stil internaional i
reinterpretate de Gordon Bunshaft (al firmei Skidmore, Owings &
Merrill), n Casa Lever din 1950-1952
Ludwig Mies van dr Rohe, Pavilionul Germaniei la
Expoziia internaionala din Barcelona, 1929
Planul dreptunghiular era ordonat pe baza unei scheme geometrice
simple, dar riguros proporionate; opt stlpi de oel, retrai de la
faad, susineau acoperiul format dintr-o simpl plac de beton,
ieit n consol i crend, n afara construciei, un mare spaiu
umbrit. Mies diviza spaiul interior prin panouri de marmur i sticl.
Structura metalic, redus la rolul ei de a purta acoperiul, aproape
c dispare.Nobleea marmurei i transparena sticlei, strnse ntre
cele dou puternice planuri orizontale acoperiul i pardoseala
care ptrund din exterior la interior fr nici o delimitare de nivel,
reprezint un mod de a transforma arhitectura ntr-un element al
stilului, n care se integreaz n mod natural, fr nici o disonan.
Panourile verticale, care delimiteaz spaiul, sunt de proporii
riguroase, perfecte, concepute n spiritul esteticii gruprii De Stijl.
Ludwig Mies van dr Rohe-Casa Fritz&Greta Tugendhat,
Brno, Chehoslovacia,1930
Este un exemplu paradigmatic de funcionalism. Van der Rohe a
folosit rame de fier revoluionare, care i-au permis s mpart
interiorul cu ziduri de sprijin.; un panou de onix i un ecran
semicircular din lemn preios mpart acest spaiu n patru zone
funcionale (hol de intrare, camer de zi, sufragerie i bibliotec), fr
a-i rupe continuitatea. Vila prezinta o cladire cu 2 nivele indreptata
spre SW. La inaltimea nivelului 2 trece o strada, de pe care cladirea
pare a fi de 1 nivel. Primul nivel are iesire in parc. La nivelul 2 sunt
amplasate inacperi locative, un garaj si terasa. La primul- bucataria,
holul, camera de zi, etc.
Ludwig Mies van dr Rohe -Complexul Institultului
Tehnologic din Chicago, Illinois, SUA, 1938-1956
Parterul cldirii n dou nivele , cu planimetrie tradiional , are cota
pardoselei mai jos de cota terenului , i este mascat. Compoziia este
determinat de paralelipipedul de sticl al nivelului doi. Panoul plat al
planeului este suspendat pe stlpi metalici ale construiei carcase .
Divizarea spaiului unic nu se simte , cu toate c procesul de studii ar
necesita acest lucru.
Ludwig Mies van dr Rohe -Dou imobile gemene din sticl
pe Lake Shore Drive 860, Chicago, SUA, 1951
Schema este format din dou turnuri identice 26 etaje plasate 46 de
metri n afar, cu axele lor lungi stabilite reciproc perpendiculare.
Consistena riguroas a proiectului este vzut n tratamentul uniform
al fiecare faade a cldirii, indiferent de orientare.
Ludwig Mies van dr Rohe -Zgrie-nori Sigram, Park
Avenue, New York, 1954-1958
Sigram fineea elaborrii detaliilor i luxul materialelor de finisare
carcas de bronz, perei din sticl de coloarea indigo or detalii aurii.
Forma zgrie norilor nu este determinat de funcia lor . Sticl i
oel unicele moduri , folosite pentru exprimarea ideii arhitecturale .
Datorit srciei modurilor utilizate, exprimarea unei forme clare
divine tema principal.
Expresia plastic- "forma dezvluit lent", drumul lui Mies a mers
continuu ctre o purificare aproape ascetic i ctre o contopire /
dizolvare a arhitecturii n structur.












23 Mario Botta
Cei care l-au inspirat au fost Le Corbusier , Carlo Scarpa, Louis Kahn.
Mario Botta. Cladire de birouri Ransila1, Lugano, Elvetia,
1981-1985
Cldirea are apte etaje , iar planul spatiului este organizat de scri
ascunse n miezul central . nlimea sa este compatibil cu cldirile
adiacente aproape coincid cu cele ale vecinilor . ncoronarea de la
frontiera de sus format dintr-o linie de ochelari , nu concura , nu intra
in conflict. Mario botta imprimat personalitatea lui ca un creator , fr
a duna peisajului i fr a cdea prad la ceea ce a existat nainte .
Banca Gottardo, Lugano, Elvetia, 1982-1988
Aceast cldire a permis lui Botta de a demonstra ideea lui n care
oraul ar trebui s continue n cretere- densitatea de mas, o
anumit nlime (22 de metri) i ritmurile volumelor.
Galeria de arta contemporana Watari-um, Tokyo, Japonia,
1985-1990
- o mic galerie de art cu maiestrie proiectat de arhitectul Mario
Botta ntr-un sit triunghiular dificil lng Roppongi, Tokyo. Cldirea
gzduiete o dinamic n ciuda soliditaii aparent i faadei sale
severa. De la construcia sa, Watari-Um, a devenit un punct de reper
att n peisajul urban Tokyo ct i a culturii artistice a oraului.
Biserica Saint John the Baptist, Mogno, Valle Maggia,
Ticino, Elvetia, 1986-1998
Jocul subtil ntre masivitatea peretelui de piatr i luminozitatea de
acoperiul de sticl este o mrturie pentru supravieuirea a cldirii,
care este conceput ca un bastion pentru sat, n ciuda muntelui. Masa
grosoasa al peretelui de piatr din inferior reflect natura construciei
n ansamblu, i este luminat cu abilitate de reducerea treptat a
cursurilor spre partea de sus.
Union Bank of Switzerland, Basel, Elvetia, 1986-1995
Suprafata mare, de form convex, n cretere, mai sus de nivelul
strzii; elimin tensiunea oraului n cretere. De asemenea, un
design stabil mai de durat pentru acest important nod de ora pare
s prind conturul. Interiorul cldirii are o cavitate care se ngusteaz
n partea de sus. Un luminator pemite lumina soarelui s lumineze
secvena de deschidere perfect plasate pe fiecare etaj. Coridoarele
deschise sunt trasee de circulaie pentru birouri. La baza se dezvolt
pe scri cilindrice de la parter pn la primul i al doilea etaj.
Centrul Cinque Continenti, Lugano-Paradisso, Elvetia,
1986-1992
Datorit locaiei sale favorabile, schema este rezolvat sub forma
unei cldiri exteriore cilindrice care se deschide pentru a dezvlui n
centrul su un ptrat i un spaiu gol n structura acoperiului
transparent din sticl i metal. O zon de tranziie conecteaz acest
spaiu interior protejnd i spaii comerciale la parter cu Via Guisan.
Peste acoperiul de sticl i de metal exist alte trei etaje, cu terase
ample, care, datorit poziiei lor ofer condiii de locuit perfecte, cu o
orientare dubla spre munte i lac.
Bruxelles Lambert Bank, Geneva, Elvetia, 1987-1996
Descompunerea n dou turnuri misterioase ale capului este nu
numai un dispozitiv arhitectural de o interpretare diferit de grosimea
a cldirii, ci expresia direct a unei opere de artictur a spatiilor
interioare care sunt revelate pe o suprafaa de sticl. Penetrnt
cldirea de la una dintre cele dou deschideri de la baza fronturilor
mari contrastante n piatr de aur, traversate de un model regulat de
fante subiri, cavitatea vertical trece prin cldire pn la partea de
sus. Rutele de distribuie , care, n fiecare etaj sunt dispuse n jurul ei
, da natere la o serie de spaii relaionale care se intersecteaz n
unghiuri drepte fa de punctele de vedere vizuale spre exterior , prin
cortina de sticla .
Ctedrala Evry, Franta, 1988-1995
dedicat Sfntului Corbinian, a fost, prin urmare, comandat special
de arhitectul elveian Mario Botta. Construcia a nceput n 1992, iar
cldirea a fost deschis pentru public la 11 aprilie 1995, dedicat n ziua
de Pati 1996, i a fost vizitat de ctre Papa Ioan-Paul al II pe 22
august 1997. Ea a nlocuit acum Catedrala Corbeil.
Centrul Administrativ Swisscom, Bellinzona, Ticino, Elvetia,
1988-1998
cldirea mare si rotunda din crmid roie, gzduiete acum un
Business center cu spaii pentru conferine i seminarii, i este parial
ocupat de noul District Court Penal.
Museul Artei Contemporane, San Francisco, California,
SUA, 1989-1995
locaia cldirii ntr-un lot adiacent cu cele trei cldiri nalte a sugerat
alegerea unui deosebit de proiectare:
a)Iluminat cu lumin natural , n ciuda raportul nefavorabil dintre
suprafaa de un sfert din lot i suprafaaa locului de construire
;b)Crearea unei imagini unificate n interior ;c) Realizarea pe
suprafaa exterioar o crust- stimularea vizitatorilor de a intra .
Faada frontal colecteaz toate spaiile expoziionale , care sunt
iluminate de mai sus . n centrul se va deschide corpul unui volum
cilindric , n curs de dezvoltare; ci de acces la diferite medii .
Museul Jean Tinguely, Basel, Elvetia, 1993-1996
Situat n partea de est a parcului "Solitude", aproape de traseul
autostrzii i cu vedere la malurile Rinului, cldirea, comunic
prezena unui nou spaiu ntr-un loc care prea iremediabil
compromis. Cu un corp mai mare dect cel estimat n partea de sus ,
culminnd cu volumul cilindric al scalei , acesta este un fel de barier
mpotriva autostrzii pentru a proteja spaiul verde al parcului . Pe
partea opus se deschide, cinci nave formate ntre lame mari de
zidrie. n partea de nord , pe partea din fa , care este plasat paralel
cu Grenzacherstrasse , o verand acoperit- definete accesul n
cldire .
Biblioteca municipala, Dortmund, Germania, 1995-1998
Zidul nalt de piatr , din faa staiei stabilete o nou limit a mediului
urban construit. Un nor de sticl se desprinde din aceast suprafa
in spatiul verde.Sticla dublu nvluit n structuri verticale de oel ,
care se extind n sus pentru a sprijini capacul de disc transparent . n
interiorul , punile circulare ale celor dou etaje, care gzduiesc spaii
pentru lectur, vor portretiza structurile verticale ale carcasei rmase.
O reducerea treptat a cldirii la diferite niveluri v permite s creai ,
pe partea din fa cu vedere la ora , o serie de terase care faciliteaz
ptrunderea luminii naturale n interior .
Monumentul Cumbre de las Americas, Santa Cruz de la
Sierra, Bolivia, 1996
Proiectul presupune formarea unei zone de intrare n parc urban
existent . n structura concentric a parcului oraului colonial este o
pan verde, un vid urban nconjurat de blocuri dreptunghiulare
adiacente , drumuri de serviciu . Proiectul presupune consolidarea
cele dou coluri ale parcului , la partea din fa a oraului, cu
construirea a dou turnuri de col , la mai multe niveluri , cu scari de
acces care duc la balcoane ce se deschid ca o veghe asupra parcului
n sine . La parter aceste dou coluri sunt conectate ntre ele .
Structura este construit ca un element de semn de conexiune i
relaie cu esutul nconjurtor.
The Cymbalista Synagogue&Jewish Heritaje Center, Tel
Aviv, Israel, 1997-1998
Planul de etaj al cldirii cuprinde aproximativ 800 m2. De la o baz
dreptunghiular ridica doua turnuri care se fuzioneaz cu cercurile de
la cel mai nalt punctele de 13.5 m. Un hol dreptunghiular conecteaz
cele dou turnuri. Forma arhitectural original a turnurilor este o
realizare n piatr .In fiecare turn n partea de sus este instalat un
ptrat "baldachin", care ndreapt lumina naturala pe pereii cilindrului
hibrid i volumul dreptunghi.
Museul de Arta Contemporana si Centru cultural, Rovereto,
Trento, Italia, 1993-2000
zona de proiect este situat in imediata apropiere a complexului de
Sf. Augustin i una din intrarile vechi n ora . Configuraia noii
cldiri,corpul stelar, rspunde la o divizare funcional de nuclee n
diferite pri ale nvturii i , de asemenea, articulat n dezvoltarea
sa pe un perete vertical solid . Un sistem de jaluzele orizontale cu
grtare de lemn care trece prin suprafeele de zidrie ajut pentru a
sublinia soliditatea noii cldiri , care se ntinde pe cinci nivele . Arce
de zidrie masive subliniaprezena unei serii de boltit la partea de sus
a fiecrui turn .
Richard Meier
arhitect contemporan american care a influenat sensibil arhitectura
secolului 20. Este cunoscut pentru design-ul raionalist i pentru
folosirea culorii alb.
Richard Meier. Casa particulara Douglas, Harbor Springs,
Michiganm 1971-1973
este situat pe malul lacului Michigan. Casa a fost construit iniial
pentru Jim i Jean Douglas n 1973. Procesul de construcie a luat
trei ani. Casa este complet alba, iar interiorul a fost umplut cu mobilier
proiectat de Le Corbusier, Miles van der Rohe i Richard Meier.
The Atheneum, New Harmony, Indiana, 1975-1979
Ateneul este conceput astfel nct vizitatorii trebuie s mearg un
mod specific prin cldire, ceea ce duce afar, n New Harmony n
sine. Rampa cu trei etaje i reelele de suprapunerea ofer vederi
frecvente ale oraului i satului.
Museul de Arte Decorative, Frankfurt pe Main, Germania,
1979-1985
Cladirea a fost proiectata ca un muzeu ambarcaiune, conceput
pentru obiecte de arte; nivelurile superioare au un scop utilitar.

High Museum of Art, Atlanta, Georgia, 1980-1983
- cldire public i depozit de art care rspunde la aspectele
tipologice i contextuale ale programului muzeului.
Museul de Arta Contemporana, Barcelona, Spania, 1987-
1995
Stilul arhitectural al cldirii are referiri solide la modernism. Cldirea
alb are multe geamuri, oferind vizitatorului o vedere la piata, si care
sa permite lumina natural n interior. Acesta include o bibliotec
central, specializat n cri i publicaii de art.
Neugebauer House, Florida,
Situat ntr-o comunitate rezidenial pe malul mrii, aceast cas are
perspective de sud-vest peste dublon Bay. Amprenta la sol a casei,
perpendicular, mparte site-ul n domenii publice i private.
Organizaie liniar a casei este format din patru straturi paralele,
care sunt organizate din fa spre spate. O consola dublu asimetric
de pe principalele coloane structurale, respect liniile directoare
,consolidnd n acelai timp orientarea casei spre ap.
Jubilee Church, Roma, Italia, 1998
O structura de otel acoperit cu blocuri de beton i apoi stuc, deine
maxim durate de viata de 50 de ani. Prin urmare, la sugestia lui
Antonio Michetti, consultant tehnic al Vicariatului, a fost o structur de
blocuri prefabricate de dubl curbur, apoi asamblate i conectate,
prin fire orizontale i verticale. Lumnarea este fcut din 78 de
segmente, care ajung la 26 de metri n nlime.
25Brutalism n arhitectur. Definirea, sursele, caracteristicile
brutalismului\
Brutalism . Termenul brutalism a originat din expresia
francez bton brut adic "beton brut", adic beton nefinisat,
Brutalism este numele generic al unui stil arhitectural care a derivat
din modernism, nflorind n anii 1950, 1960 i 1970.Stilul brutalist a
fost n mare parte inspirat de operele arhitectului elveian Le
Corbusier, i n particular de ctre cldirea Unit
d'Habitation din Marseille, respectiv de operele lui Ludwig Mies van
der Rohe,. Brutalismul a primit un impuls semnificativ n Marea
Britanie, dup cel de-al doilea rzboi mondial, ntr-o Anglie aflat ntr-
o depresie economic datorat ravagiilor provocate de rzboisi vine
ca o soluie la probleme urbane i sociale ale mijlocului secolului
20.ntruct brutalismul apeleaz masiv la folosirea betonului, care se
toarn uor, este uor de meninut, dar si fi modificat foarte greu.
Cldiril sunt de obicei realizate n forme ce sunt ocant de
geometrice, repetitive, amintind de blocuri de beton armat nefinisat,
relevnd adeseori textura lemnului folosit la
realizarea cofrajelor turnrii betonului brut. 1 Alison si Peter
Smithson, coala Hunstanton, Norfolk, UK, 1949In forma de
paralelipiped cu un turn de apa , coal are o simetrie biaxiala cu
inaltime dubla.Este construita din caramida galbena cu un strat alb
,beton si sticla,dar si cadre de otel.Conductele de apa si energie
elctrica sunt vizibile .in apropierea lor sunt amenajate locuri de joaca
2 Complexul revistei Economist , Londra, 1959-1964 Alison si
Peter Smithson au creat o piatza pietonala eleganta spaioasa ca
un trio de turnuri fin detaliate mbrcate n benzi inguste din piatr
tradiional Portland si sticla fiin de sediul revistei.Interioarele au
functie de birouri pentru jurnalisti .
3 Le Corbusier, Complexul LUnite DHabitation , Marseille,
Frana, 1945 sau Radiant City din beton dur turnat 337 de
apartamente, cladirea este sustinuta de piloni mari . Cldire
incorporeaz magazine cu librrie ,sala sportiva , faciliti medicale i
educaionale , un hotel, care este deschis publicului , i un
restaurant gastronomic .Coridoarelele sunt dea lungul axei
longitudinal cu apartamente pe doua nivele cu cite un balcon pentru
clasa mijlocie a societatii. Acoperiul plat este conceput ca o teras
comun cu stive sculpturale de ventilaie , o pista de atletism , i un
bazin de mic adncime pentru copii, cu un atelier de arta, si un mini
teatru.
4 Complexul Capitoliului din Chandigarh, India, 1947-1955 Le
Corbusier a conceput planul general de Chandigarh ca analog cu
corpul uman, ca un cap de om. Complexul cuprinde trei capodopere
arhitecturale "Secretariatul", "Curtea suprema i" Adunarea
legislativ ", separate prin pietele mari. nalta Curte a fost construit
1951-1957. Structura are un acoperi dublu, care arat ca o umbrel
inversata. Un ecran imens ou-lad acoper faada cldirii.
Secretariatul a fost construit 1953-1959. Aceast cldire este cel mai
mare i cel mai nalt dintre cele trei edificii. Structura seamn forma
unei plci de beton de opt etaje. Adunarea legislativ completeaz
complexul. n centrul este Monumentul Mina deschisa Aceasta
sculptura metalica este emblema oficial a Chandigarh .
5 (Palatul Justiiei, 1952 din Candigarh Le CorbusierAre doua
mari bazine in fata .La intrare masiva sunt trei piloni din ciment de
culoare verde ,galben , rosu-portocaliu.in interior- tapitserie.Cladirea
din Beton armat
.6 Cldirea Secretariatului, 1953 din Candigarh Le Corbusier
Cldirea Secretariatul are forma lung orizontal din beton armat,
254 de metri lungime i 42 de metri latime.Imobilul este compus din
ase blocuri de opt etaje, separate prin rosturi de dilataie . Faada
cldirii ofer un aspect sculptural cu rampe din beton expuse,
perforate, cu ferestre mici ptrate domina partea din fa i din
spate.Faada cldirii este prevzut cu proiecte pentru a controla
lumina soarelui..
7 Palatul Guvernatorului, 1953 din Candigarh Le corbusier
Poziia sa la marginea Chandigarh ca piramidele egiptene, pentru a
defini grania dintre civilizaie i natur. Totui, n ciuda importanei
sale a acesta era unicul in capitala a Adunarii Legislative. Tema a
orasului ca organism, capitala n calitate de ef, i palatul ca coroana
este elaborat n continuare n planul actual de trei perechi de axe, cu
ap de mediere ntre fiecare set). Un canal mparte axa care leag
oraul i capitala, piscine separ capitala de la palat, i n cldirea n
sine un jgheab de ap ridicat pentru a prinde ploile musonice
desprinde baza rectilinie de la curba plutind de platforma de
vizualizare (barsati). Aa cum i-a exprimat n schiele originale ale
Chandigarh, jocul dintre unghi drept i curba de tensionata este cel
mai clar realizat n silueta a Palatului Guvernatorului. Curtea palatului
este formata din scari gigantice gradini si piete.
8 Casa Asociatiei Mill Owners, Ahmedabad, 1951 Le Corbusier
Intrarea consta intr-o rampa ceremonialaduce spre un hol de intrare
de inaltime tripla. Sala de sosire este la primul etaj , unde se afl
birouri si sala de consiliu a cadrelor de conducere . Parterul
adpostete spatii pentru grefierilor. La etajul al treilea este un
auditoriu mare , cu un baldachin acoperi i un perete curbat anexnd
in fa un hol generos . Fatadele est i vest sunt n form de
ntreruptoare de soare , unul dintre numeroasele inventii oficiale
Corbusier , care , evitnd n acelai timp soare aspru i permite
micarea aerului .
La etajul al doilea al cladiriiProprietari Mill " , lobby-ul este tratat ca "
un spaiu deschis definit de forme dure , unghiulare i auditoriul ca un
spaiu nchis delimitat de forme moi , curbilinii ...
9 Mnstirea Couvente Sainte Marie de la Tourette Le Corbusier
Eveux-sur-l'Abresle, Frana, 1957-1960
Complexul mnstiresc cuprinde o biseric , o mnstire , o sal de
capitol , sli de clas , o bibliotec , sala de mese , saloane , buctrii
i sute de celule individuale , din beton armat . cu geam vertical
stabilit n panouri geometrice ( cu spalier ) din beton , care ilumina
unele pri , cum ar fi galeriile de mnstire . Biserica , n special, a
fost detaat de restul cldirilor , pentru a ventila spaiul i s nu dea
nici un sentiment de sufocare .
Se poate observa , la ferestrele de la mnstire , " flori de piatr " ,
formate din beton ridicate n faa ferestrelor mari de pe coridoare.
Principiul picioroangelor de constructie ne permite de a combina
organizarea orizontal de spatii interioare cu panta abrupt al
terenului.
Biserica este supus la un program specific pe lumina . Fante ,
mpodobite cu vitralii au fost orientate n directia a soarelui,pentru o
iluminare perfecta.. n plus , peretele superior de vest cu care se
confrunt biserica este perforat pe toat lungimea sa care permite
apusul soarelui sa lumineze pe deplin biseric si o parte a podului
potocaliu . ( biserica domina cripta ca un balcon ) ,. Iluminarea este
tratat de ctre un luminator dispozitiv multiplu , conceput ca seminee
. 10 Carpenter Center, Harvard, 1963Le corbusier Centrul Artelor
Vizuale .Le Corbusier a proiectat Centrul Carpenter pentru a fi un
laborator pentru gndirea creativ i critic . Spatiile deschise i de
interconectare sunt menite nu numai s ncurajeze experimentarea ,
dar , de asemenea, pentru a crea oportuniti pentru conversaii
interdisciplinare si colaborari . ca o noua extensie de idealuri Bauhaus
de experimentare i abstractizare , si explorari colaterale ale artelor
vizuale . Lucrrile prezentate n aceast expoziie , fiecare prezente
investigaii creative i conceptuale de culoare , form , i de design
pentru a deschide noi relaii de percepie ntre desen , pictur ,
sculptur , fotografie i i mediile lor sociale .
11 J ames Stirling, Departamentul de inginerie al Universitii
Leicester, 1959-1963 Acest proiect a fost realizat cu James Gowan.
Cladirea are zone mari de geam in contrast cu formele de zidarie
grele. Slile sunt structuri n consol de mare putere.Soldul pri
creeaz o imagine de neuitat. Cldirea nu poate fi neleas din
oricare punct de vedere
12 Facultatea de Istorie a Universitii Cambridge, 1964-1967
J ames Stirling
Edificiul consta sin portiuni mari de vitraj dublu, acoperi nclinat pe
sala de lectur n contrast cu structura multietajata ce conine spaii
nchise, care, la rndul lor, sunt trepte pentru a se potrivi spaii mai
mari de la etajele inferioare. Turnul scarii este articulat ca un element
separat
13 Kallmann McKinnell&Knowles, Primria, Boston, 1964-1969
caracterizate prin forme geometrice pure placate cu perei
cortin,din caramida si beton . Cele mai importante spaii civice ,
inclusiv camera de Consiliu , biblioteca i biroul primarului , au un
nivel mai sus , n timp ce birourile administrative au fost cazai mai jos
de acestea.
Multe dintre elementele de design au fost privite ca abstracii de
elemente de design clasice , cum ar fi cuferele i arhitrava peste
coloanele de beton . Cea mai mic parte a cldirii ,cu baza de
caramida care este parial construit ntr-o coast de deal , este format
din patru niveluri de departamentele de guvern n care are acces
publicul larg .
14 Paul Rudolph, coala de Art i Arhitectur, Yale, New Haven,
Commecticut, 1963
cldirea complex contine peste treizeci de nivele. Cladirea este
realizata din nervuri, beton Bush-Hammered. Designul a fost
influenat de constructii Frank Lloyd Wright lui Larkin Administraie,
n Buffalo, New York i cldirile mai trziu de Le Corbusier. Compusa
dintr-un ax vertical al cincilea setat la o parte pentru a gzdui lifturi i
scara interioara . 37 de nivele diferite terasarea prin sapte etaje , un
penthouse .Cladirea adaposteste un spatiu mare central , comun de
lucru , nconjurat de patru piloni colosali . un spaiu expoziional
nconjurat de un mezanin administrativ , i direct deasupra acesteia ,
o sal de redactare arhitectural, supravegheat de o statuie clasica
Minerva .
15 Coneecticut, 1963. Louis Isadore Kahn Universitatea Yale Art
Gallery, New Haven prima sa capodoper, plin de inovaii tehnice.
De exemplu, el a proiectat un spatiu tetraedral din beton- a redus
nlimea podea-la-podea prin canalizarea aerului prin structura n
sine. Ca multe dintre cldirile lui Kahn, Galeria de Art face referiri
subtile la contextul su n timp ce resping n mod deschis orice stil
istoric.
16 Palatul Parlamentului, Dhaka, 1962-1970 Louis kahn
17 Institutul Indian de Management, Ahmedabad, 1962-1970
Louis kahn
18 Institutul Salk pentru cercetri biologice, La Jolla, California,
1962-1963 Louis kahn
structurii care este format din dou cldiri simetrice , cu un flux de
ap care curge n mijlocul de o curte care separ cele dou complexe
. La nceput, cldirile au fost realizate din diferite tipuri de amestecuri
de ciment . Kahn a vrut lemnul i cimentul s se completeze reciproc
.. Exist un etaj la subsol , i dou de mai sus, pe ambele pri .
Corpuri de iluminat au fost proiectate s alunece uor de-a lungul
inelor de pe acoperi , face o piata si introduce putina apa ap .
spaiul rezultat este elementul cel mai impresionant din ntregul
design .
Potrivit lui A. Perez ,betonul a fost fcut cu cenu vulcanic
bazndu-se pe baza vechilor tehnici pentru prepararea betonului
romane , strlucire cald , roz . Fiecare bloc de laborator are cinci
turnuri de studiu , cu fiecare turn coninnd patru birouri , cu excepia
celor n apropiere de intrarea n instana de judecat
O bibliotec care Sala Frederic de Hoffmann i camer
Administratorilor " sunt situate n subsolul cldirilor est ale institutului .
19 Laboratoarele Richards de cercetri medicale, Universitatea
din Pensilvania, 1957
Cladirea este configurat ca un grup de turnuri de laborator , cu un turn
central de serviciu . blocurile de caramida de la periferia deine casa
scrilor i conducte de aer .
Cl are o structura de beton armat Fiecare turn este sustinut de opt
coloane externe, care sunt ataate la cele patru margini ale fiecrui
etaj Structura de sprijin de aceste turnuri este format din elemente de
beton precomprimat cu ferestre proeminente i structuri complicate
care au fost asamblate din elemente prefabricate.
20 Tadao Ando, Casa Wall, Ashia, Hyogo, J aponia, 1976
21. Kenzo Tange, Cldirea municipalitii, Kurasika, 1958-1960










26 Postmodernism n arhitectura. Definirea, sursele i
caracteristicile postmodernismului, directiile de manifestare.
Reprezentanii postmodernismului i operele lor
Definitie: Trecerea de la criteriul strict funcional la cel estetic,
rspunznd pe msur agresivitii neornamentale ce caracteriza
modernismul. Reacie mpotriva dificultii i
experimentalismului poeziei moderniste.O reacia natural la
transmisii mediatice i societate. Un simptom al capitalismului trziu
i al declinului instituiilor i apoi a statului naiune
Caracteristicile P:Acest nou curent a adus o viziune original i
proaspt asupra formelor, volumelor, detaliilor unei
construcii. Postmodernismul n arhitectur d valori noi i readuce pe
faadele cldirilor culoarea, ornamentul, referina pur estetic.
Adepii nenduplecai ai modernismului l-au numit vulgar, dar opera
construit a celor mai importani reprezentani a validat
postmodernismul ca pe un curent cu for i greutate. Ei au reinventat
formele sculpturale, ornamentaia de tip antic, antropomorfismul. Ei
au adus n conceptul arhitectural pluralismul i au utilizat arme
precum ironia, paradoxul, contextualismul
Sursele Cronologia postmodernismului ncepe n anul 1920 odat cu
emergena micrii dadaismului. Sursele lui de inspiraie variau de la
referine istorice la cultura popular, ns toate aceste tendine erau
legate ntre ele de angajamentul fa de pluralismul formelor i al
nelesurilor. n anumite aspecte, el a nceput s defineasc modul n
care arhitectura putea relua legtura cu locurile, cu tradiia i cu
comunitatea. Modernismul a devenit fora arhitectonic dominant
dup al Doilea Rzboi Mondial. Robert Venturi a fost primul i cel mai
erudit exponent al curentului postmodernistn arhitectur Ca student
al lui Luis Kahn, Venturi a cutat s separe modernismul de ceea ce
el considera a fi banalitile modernismului corporatist, mai degrab
ndreptndu-l ctre tradiie dect renunnd complet la el i stabilind
astfel tiparul dup care s-a dezvoltat postmodernismul n SUA, unde
diferena dintre modernism i porno" (postmodernism) consista
adesea doar n materialul/sistemul de placare a cldirilor ex turnul
corporaiei AT&T, de Philp Johnson, sau numeroasele lucrri ale lui
Michael Graves.
1 Robert Venturi&Scott-Brown,Casa Vanna Venturi
Casa are cinci camere (9 m) nlime pina la partea de sus a coului
de fum. Multe dintre elementele de baz ale casei sunt o reacie
mpotriva elementelor arhitecturale moderniste standard de : acoperi
ascuit , mai degrab dect acoperi plat , accentul pe vatra central
i coul de fum , un parter nchis ", stabilit ferm pe teren ", mai
degrab dect coloanele moderniste i perei de sticl , care se
deschid n sus la parter . fronton rupt Coul de fum este subliniat de
camera centrala de la etajul al doilea , dar coul de fum real este
mic. Are un Horn central i o scara domina interiorul casei .
4 Museum of Arts, Seattle, USA, 1991
Cldirea reprezinta un dreptunghi acoperit cu calcar , cu dungi de
igl i teracot n jurul ei la exterior , este situat la University Street i
First Avenue construit de catre Venturi , Scott Brown si Asociatii pe (
14.000 m2 )Dupa 2006 cl sa extins Datorit construciei , locatie
ultracentrala a muzeului a fost nchisa . Cldireasa ofer galerie 70
la suta mai mult spaiu , un magazin de muzeu extins , i un nou
restaurant .Si 16 niveleconstruite in spate .
5 Charles W.Moore Associates i Urban Innovation Group,
Piazza dItalia, New Orleans, Louisiana, 1974-1978. Piazza d'Italia
a fost plasata n inima unui bloc de ora pentru a reprezenta
comunitatea italiana ce locuai in regiunePiata consta din o fantana
publica in forma de peninsula italian , nconjurat de mai multe
colonadejucause insiruite , un turn cu ceas , i templu roman.
Fntna central , situat n mijlocul unui bloc de ora , are aces din
dou direcii : prin intermediul unui pasaj gaura ce se extinde de la
Poydras Street , sau printr-o deschidere arcuit n turnul cu ceas
situat la Commerce Street. Ca materiale folosite sunt( de exemplu ,
din oel inoxidabil , neon ) sau cinetic ( de exemplu , sugernd frunze
de acant de capiteluri tradiionale Corint prin utilizarea de jeturi de
ap ) .
6 Frank Gehry, Oficiul Binocular office, Santa Monica, California,
1991
Cladirea este notabila pentru cele trei stiluri diferite utilizate n faada
principal de pe Main Street, n special sculptura masiva de binoclu
care funcioneaz att ca o main i intrare pietonala. Binoclu au
fost concepute de ctre Claes Oldenburg i Coosje van Bruggen.
Intrarea n garajul de parcare este ntre lentile din binoclu. Cldirea
(7.000 m2) constructia a fost amnat timp de civa ani .
7 Loyola Law, Los Angeles, SUA, 1993 Frank Gehry
Gehry demonstreaz nc o dat, utilizarea lui a unghiurilor,
geometrie i culoare pentru a face cldirile sale distinctive, a profitat
de lumin sczut, care accentueaz culoarea galben a peretilor.
Avnd n vedere caracterul compact al campusului a celor trei cldiri
Gehry sunt strns nfurate n jurul unei curi interioareca o Cutie
cldirea cu patru etaje este mprita n dou printr-o scar Centrala
inchisa drumul serpueste spre partea de sus i se termin ntr-un
atrium de sticl cu un fronton clasic. "* Prin geamul atriumului se
prinde culori vii depe o podea pe tavan si un basorelief, pictate de
ctre un muralistdin LA Kent Twitchell bazat pe un tablou de Jim
Morphesis, care descrie mitul cderii lui Icarus.
Impresioneaza saturaia culorilor albastru i galben.
8 Casa Dansant Fred i Ginger, Praga, Cehia, 1995 Frank
GehryStilul este cunoscut sub numele de deconstructivist, datorit
formei sale neobinuite . forma este susinut de 99 de panouri de
beton , fiecare o form i dimensiune diferit . Pe partea de sus a
cldirii este o structur rsucit mare din metal poreclit Medusa .n
interiorul unui ptrat de cldiri din secolul al XVIII-lea i al XIX-lea
,Dancing House are dou organisme centrale . Primul este un turn de
sticl, care este aproape de jumtate nlime i este susinut de
piloni curbi , cu ferestrele non- aliniate . ferestrele , au aceeai
nlime ca i cele dou cldiri adiacente ale secolului al XIX-lea. De
asemenea, muluri de pe fatada face o perspectiv mai confuza ,
diminuind contrastul cu cladirile pe care -l nconjoar .
9 Hans Hollein, Strada Novissima n cadrul expoziiei Prezena
trecutului, Veneia, Italia, 1980In cadrul espozitiei prezenta
trecutuluidiferiti arhitecti au contribuit la designul unor fatade
acestea au fost aliniate , margine la margine , pentru a face un fel de
strada ( in fapt, acesta a fost numit StradaNovissima. Aceast unitate
a faadei a fost conceput de ctrearhitect austriac postmodern Hans
Hollein . Este composed de sase coloane .
Acesta ncepe de la stnga cu primele doua care erau o coloan
acoperite cu ieder - o trimitere la Grdina Edenului .
Apoi, exist o coloan ruinat ,reprezentnd antichitate ( Grecia si
Roma antica ) . O coloan modern, n stil Art Deco stil bazat pe un
design de un alt austriac , Adolf Loos , pune o alta alt coloan
clasic ,sugernd c n prezent implico ntoarcere la trecut . ntr- un
mic dram de Las Vegas , un arc neon ncoroneaz ntregul design. V
& A reproduceace ast faad la scar complet .
10 J ames Stirling&Wilford Michael, Galeria Neue Staatsgalerie,
Stuttgart, Baden-Wurttemberg, Germania, 1983
Design Stirling a pornit de la ideea de a combina elemente de design
traditionale ale muzeelor din secolul al 19-lea clasice cu materiale
industriale moderne, complementare, care ar evoca n cele din urm
esena care este n continu evoluie a artei si arhitecturei.
Stirling combin materiale de trecut, travertin i gresie, cu oel
industrial colorat n muzeu ca o modalitate n care s plteasc
respect pentru arta si design din secolul al 19-lea, prin dezvoltarea
unei relaii cu materiale moderne,. Panta a site-ului a fost o alt
problem, Site-ul nclinat a oferit o oportunitate de a conecta publicul
cu institutia culturala, prin muzeu . Zona cea mai important a
muzeului este atrium central . Atrium, de asemenea, se ntmpl s
fie un loc n muzeul care face cele mai multe referiri la modele de
muzeu traditionale din secolul al 19-lea , exist coloane, frontoane,
arhitrave, i straturi de piatra proiectate care interacioneaz cu
cararea publica care se infasoara in jurul atrium circular. Pentru
Stirling, cararea public a fost un moment n care arhitectura se
transform ntr-un peisaj arhitectural care traverseaz site-ul nclinat
i curge n ntreaga cldire.Galeria e ca o combinaie de mai multe
stiluri si elemente din secolul al 19-lea ntr-o pies modern de
arhitectura la care se conecteaz publicul cu cultura sa.
11 Muzeul Artur M.Sackler, Universitatea Harvard, Cambridge,
1985 J ames Stirling
O Cladire , stranA pe un site mic. Monumentalitateii contrazice
dimensiuni reale .
Muzeul vine ca o extensie a cl FOGG .
13 Michael Graves, building Humana, Louisville, Kentucky, 1982-
1986
Fiecare parte a cldirii este proiectat uor diferit, pn la un stil de
piramida n pant pentru cteva etajele superioare Acest design de
baz a condus la turnul fiind cunoscut local ca "cutie de lapte" .Un
sediu corporativ de 26 etaje care a primit Onoare Premiul Naional , a
influenat n mod direct generaie de cldiri de birouri urmatoare.
Structuri moderne inconjoara site-ul Cladirea se afla chiar in preajma
unor piete deschise.pe de o parte a cladirii se afla primele4- 5 nivele
a cldiri istorice ,iar pe de alta parte se afal un turn modern.
Rspunsu. Turnul conine o fntn cascad pe loggia , magazine
de vnzare cu amnuntul i spaiul public din jurul unui hol cu dou
etaje , i birourile mai sus . Un centru de conferine de la etajul de sus
conduce la un pridvor mare n aer liber , cu vedere la ora i ru .
Lucrarea schelete care sprijin veranda face aluzie la numeroasele
poduri de oel care traverseaz rul , care sunt vizibile din acest punct
de vedere . Poriunea mare, curbat spre partea de sus a cldirii este
de fapt o punte de observaie n aer liber. Punctul cel mai de cerc are
spaiu pentru civa oameni la un moment dat s fie nconjurat de
sticl, pentru a permite o vedere spectaculoas de rul Ohio i catre
Main Street. Cladirea este, de asemenea, cunoscut pentru construcia
sale exterioare de plat granit roz.
14 Imobil pentru servicii publice, Portland, Oregon, 1980-1982
Michael Graves. Graves a utilizat o varietate de materiale de
suprafa i culori , ferestre mici , cu decoratiuni proeminente , ce
este n contrast puternic cu stilul arhitectural cel mai frecvent utilizate
pentru cldiri mari de birouri. Design-ul a fost descris ca o respingere
a principiilor moderniste stabilite n secolul al 20-lea. Acoperisul
cladirii Portland este acoperit cu un acoperi verde , instalat n anul
2006. Noul acoperi va ajuta la nclzire a cldirii , rcire ieste dotat
cu sisteme de scurgere de ape de plaoie.
15 Philip Cortelyou J ohnson&J ohn Burgee, Turnul Sony (fosta
cldire AT&T), New York, SUA, 1984 Acesta a devenit imediat
controversat pentru ornamentele sale din virful cladirii (uneori
batjocorit, dar sa bucurat pentru drumul de intrare spectaculos
arcuitCu aceste completri ornamentale, cldirea a contestat cererea
modernismului arhitectural pentru funcionalismul puternic i un
design pur eficient.
16 Turnurile Puerta de Europa, Plaza de Castilla, Madrid, Spania,
1989 Philip J onson.proiectat la o nclinaie de 15 de grade inaugurat
n 1996, Puerta de Europa este o pereche de cladiri de birouri de 26
etaje, situat la marginea de nord a Madridului inclusivcu o ax
central C mat deconstruction- beton i oel i un numr de ascensor
care servesc anumite etaje n interiorul cldirii .
17 IDS Center, Minneapolis, Minesota, 1973 Philip Jonson
Cldirea a avut o punte de observaie pn n 1983 .Acest etaj este
acum spaiu de birou .Al 50-lea etaj coninea o " Orion Room "
Restaurantul orientat spre est ( care a fost pe dou etajepe cel de al
50 si 51 nivel un bar - nord cu care se confrunt i cocktail lounge ,
un club de luat masa orientat spre sud privat ( " Tower Club " ) ,
toate mai tirziu au fost transformate n spaiu de birou Astzi ,
ntregul etajul 50 este format din patru sli de bal mari, cu o buctrie
central unic . Camerele sunt colectiv cunoscut sub numele de
"Windows pe Minnesota ", i ele servesc ca spaiu de banchet pentru
Marquette Hotel , care este parte din Centrul de IDS ., fiecare etaj are
+ - pn la 32 de birouri de colt . Turnul IDS are o anexa de 8 etaje se
extinde de-a lungul partea de Marquette Avenue a cldirii .Cldirea
nu a fost lipsit de probleme structurale . Deoarece la scurt timp dup
construirea acesteia , Curtea de Cristal a avut probleme cu apa se
scurge prin acoperi dup ploaie sau ninsoare , datorit efectelor de
extrem ciclul nghe- dezghe Minnesota . [ 2 ] Exist, de asemenea,
probleme frecvente n timpul iernii n care ghea cade de la turnul i
pe acoperi instan , de multe ori prin rupere. Centrul i Crystal
Curtea a fost devastat de o furtun de vnt de var , n iunie 1979 ,
care a dus la mult spargerea sticlei . ntreaga Curtea de Cristal a fost
sigilat de bariere de placaj n timp ce acest lucru a fost reparat .
18 Lipstick Building, New York, 1983
In trei nivele structural vizibile , blocurile cldirii Lipstick se retrag ,
pentru a crete disponibilitatea de lumina la nivel de strad . Forma ,
ceea ce este neobinuit n comparaie cu cldirile din jur , utilizeaz
mai puin spaiu la baza dect un zgrie-nori obinuit. Acest lucru
ofer mai mult spaiu pentru numrul mare de pietoni care cltoresc
prin Third Avenue .
La baza , cladirea se afla pe coloane care acioneaz ca o intrare. Ele
sunt de dou etaje i separa strada de nou metri printr-un mare hol .
lifturi i scri de urgen se afl n partea din spate a cladirii
Exteriorul cldirii este un zid continuu de granit rou Imperial smluit
i oel . Ferestrele panglic sunt nconjurate de cadre gri . n ntre
etaje este o linie mica de culoare roie . Curbura cldirii permite
luminii s se reflecte pe suprafa .
19 Turnul One Atlantic Center (Turnul IBM), Midtown Atlanta,
1987 J ohnson/Burgee Architects. Heery International, Exteriorul
cldirii este format din granit rozspaniol , cu un vrf piramidal de
cupru i de aur. Designul include elemente gotice. Noaptea virful
iluminat puternic de parca straluceste
Acesta a fost alturat n 2001 de ctre cldire mult mai scurt Center
Atlantic Plaza, care are un design postmodern similar i a fost
construit peste drum ca faza a doua de dezvoltare a Centrului
Atlantic. Design i arhitectur Centrul Atlantic Plaza sunt att de
asemntoare,.
20 PPG Place, Pittsburg-Pennsylvania, 2007. J ohnson/Burgee
Architects.stil neogotic , dar cu inovaii moderne , complexul a avut
multe inspiraie , inclusiv Turnul Londrei Victoria Cldirile au 231 de
turle de sticl , cu cel mai mare ( 25 m) inaltime . De asemenea,
notabile sunt suprafeele de sticl isolate. Cldirile conin peste un
milion de metri patrati de Placi de sticla. Cldirea principal, este un
turn de 40 etaje Complexul cuprinde , de asemenea, o cldire de 14
etaje , i patru structuri de 6 etaje . PPG Industries foloseste , de
asemenea, spaiu ntr- una dintre celelalte cldiri . Lobby-ul de la
intrare care dispune de sticla de culoare roie . Cladirea are 21 de
lifturi , fiecare cu ziduri construite din panouri de sticl clare anexnd
sticl fracturat .. Cldur n vara este reflectat de sticl , n timp ce n
timpul iernii cldur intra n interiorul cldirii.
22Palatul The spaces of Abraxas, Paris, Frana, 1978-
1982.Ricardo Bofill. Acest complex de apartamente este situat in
Marne - la - Valle Acest oras este de fapt un complex lung de cldiri
de-a lungul vii Marne Acest complex de apartamente mare de
aproape 600 de locuine Bofill susine c aceast arhitectur neo-
clasic mare este menit s glorifice viaa urban
Complexul este format din trei pri principale : Palacio , Teatrul - o
seciune curbat de apartamente care delimiteaz o pia n centrul , i
arc n centru - modelat pe un arc de triumf, care conine 20 de
apartamente .materialele nu sunt tradiionale :complexul este din
beton armat i sticl , uneori, st n loc de piatr .Aici coloanele
"clasice" sunt de ordinul gigantic - cu sticl reflectorizant .


27. Stil: High tech
Anii: 1970-1980
Reprezentanti: Richard Rogers, Norman Foster, Nicolas
Grimshaw, Renzo Piano, Richard Buckminster
Caracteristic:
Utilizarea tehnologiilor inalte de proiectare, inginerie si
contructie
Utiliz linii drepte, forme drepte
Utiliz elementelor functionale ca lift, scari, sisteme de
ventilare si conditionare inafara cladirii
Culoare sur metalic
Uneori se pierde functionarea in folosul designerului
Renzo Piano architect italian cunoscut pt utilizarea stilului high tech
mai ales in spatiul public, ideosebi prin Centrul Georges Pompidou in
Paris (in parteneriat cu Richard Rogers).
1) Centre Georges Pompidou (197177) in Paris, Franta, arata ca
o masina urbana amplasata intrun cartier istoric desi este un muzeu
si centru de cultura. Din exterior pare a fi un centru industrial de
extragere a petrolului sau un centru de pompare. Fatada : formata din
sticla metal si tuburi de diferite culori (alb, albastru verde rosu) si
grosimi. Aceste tevi de fapt sunt functionale, interiorul cladirii fiind
eliberat de canale de ventilare si conditionare. Tuburile albastre sunt
pt ventilare, galbene : electrosisteme, rosii : lift, escalator, verzi : apa,
iar cele subtiri si albe sunt simplu decor din armatura. Intraga cladire
reprezinta 8 nivele, lungimea : 166 metri, inaltimea 42 metri. Latimea
60 metri. In interior e Muzeul National de Arte, biblioteca, sala de
concert, institut de cercetare a acusticii si centru de desen pentru
copii.

2) The Menil Collection museum 198286 in colaborare cu
Richard Fitzgeraldm in Houston, Texas, America. E un muzeu in care
se pastreaza peste 10000 de piese de arta antica Africana si arta
surrealista. Pavilionul are 2800 de metri patrati. Functional este o
galerie care cuprinde spatiu public. Din exterior, acoperisul e alcatuit
din Frunze din beton armat care serveste ca sursa de caldura si
totodata o forma de proctectie contra razele ultraviolete. In acelasi
timp, scara joasa a cladirii prin veranda continua e special facuta ca
sa repete forma structurilor rezidentiale din apropiere.

3) The Shard (in romana Ciob de sticla), London, Marea
Britanie (numit si London Bridge Tower) 2000-2012. Reprezinta in
zgirie nori de 72 etaje, avind o fatada cristalina care transforma
orizontul Londonez prin a fi o cladire multifunctionala de 310 metri
inaltime. Zgirie norul e situat pe malul de Sud a riului Temsa. E un
oras vertical cu oficii luxoase, restaurante faimoase si hotel de 5 stele
Shangri-La. Ofera o priveliste de 360 grade a orasului.

4) IBM Travelling Pavillion Roma, Italy, 1983-1986. In anul
1983 IBM (firma de IT) a creat o expozitie calatoare (tip pavilion)
pentru a promova inovatiile in tehnologia compiuterizata in
telecomunicatii. Astfel cei de la IBM au intarit ideea ca locurile de
munca pot fi locate oriunde virtual. Aceasta structura temporara a fost
proiectata astfel ca sa fie asamblata, expusa pe o luna, si apoi
dezasamblata si plasata in fiecare din 20 de destinatii Europene.
Forma pavionului a fst inspirata din natura. Pavilionul are 48 metri
lungime, 12 metri latime si metri inaltime. E contruit din 68 jumatati
de arca, fiecare a cite 6 piramide din policarbonat unite din bare de
lemn stratificat si aluminiu.

5) Aeroportul internaional Kansai, Osaka, Japonia, 1988-
1994. Terminalul are 1.7 km lungime si 42 porti de imbarcare pentru
100 000 pasageri. Din plan terminalul arata ca un avion, corpul
acestuia fiind aeroportul in sine, iar aripile prezinta portile de
imbarcare. O trasatura distinctiva ar fi organizarea aeroportului prin
deschiderea liniara a intregii structuri. Structura e acoperita de un
larg, continuu acoperis ondulat de forma asimetrica.Forma
acoperisului vine de la o profunda cercetare a reguarilor structurale si
de ventilare. A fost decis ca aerul simplu poate intra in spatiu din
partea din spate in fata, fiind propulsat datorita formei acoperisului.
Structura acoperisului e expusa in stinga. Deflectoarele de tip lama
nu sunt doar pentru a misca aerul ci si pentru a relfecta lumina solara.

6) Banca popular Lodi, Italia, 1991-2001 E o cladire
multifunctionala, care gazduieste atit o banca cit si un spatiu public
social. Contine oficii pentru banca, spatiu comercial si diferite facilitati
pentru locali si un auditorium. E sitauat in apropiere de statia de cale
ferata a orasului Lombard. Intregul complex, cu micul scuar interior
acoperit cu sticla reprezinta un spatiu public care ofera rute noi din
centrul orasului catre statia de tren din apropiere. Placarea din
teracota si structura cilindrica a cladirii repeta forma silozurilor tipice
regiunii. Materialele folosite sunt : caramida arsa, sticla, otel si
aluminiu.

7) Centrul cultural Jean-Marie Tjibaou, Noumea, Noua
Caledonie, 1991-1998 Centrul a fost fondat in memoria liderului
politic Caledonian, Jean Marie Tijbaou. Centrul reflecta traditiile locale
de constructie mixind anticul cu modernul. Centrul prezerveaza,
expune si celebreaza traditiile oamenilor indigeni Kanak. Centrul este
plasat pe peninsula Tina, cu marea pe o parte a teritoriului si cu
laguna pe cealalta parte, la este de capitala Noumea. Designul cladirii
isi ia inspiratia de la metodele locale de contructie si lucreaza cu
anumite elemente naturale ca vintul, lumina si vegetatia existenta.
Structura a fost adaptata dupa colibele (cocioabele) locale, reproduse
si adaptate arhitectural si social. Astfel centrul este format din 10
colibe, de 3 marimi diferite, de la 20 pina la 28 metri in inaltime, toate
interconectate prin cai pedestriane. Pe linga functiunea culturala, ele
mai poseda si diferite alte functiuni. Primul grup reprezinta spatii de
expozitii, a 2 serie de colibe arii de cercetare, o sala de conferinta si
o librarie. Ultima serie de colibii contin un sttudiou de muzica, unul de
dans , unul de sculptura si pictura. Colibele reprezinta partea cea mai
proeminenta, insa este si o parte mai discreta a complexului cu cladiri
joase situate de partea lagunei. Functional ele servesc drept
auditorium cu capacitatea de 400 locuri, un restaurant si studiourile
artistilor si adapostul acestora. Deasemenea acolo se localizeaza un
amfiteatru in aer liber. Sub cladiri se afla un drum ascuns. Forma si
designul colibelor creaza un proces local numit efectul Venturi
care foloseste vinturile locale pentru a ventila Centrul. Spatiul dintre
cele 2 straturi a fatadei de lemn lucreaza ca un semineu de
convectie. Faadele din lemn au, de asemenea, jaluzele reglabile care
pot fi nchise pentru a rspunde la schimbrile de vreme i de cicloni
tropicali.

8) Galeria Beyeler, Riehen (Basel), Suedia, 1991-1997
a fst construita la comanda colectionarului Ernst Beyeler. E un cladire
destinata pentru un muzeu deschis permanent catre public care
expune colectiile exceptionale de arta a lui Beyeler. Ocupa un teren
lung si ingust, cu copaci antici. E marginit pe o parte de o magistrala
si de cealalta de un landsaft cultivat ce se extinde pe dealuri joase
pina pe cealalta parte a valii. Cladirea in sine este foarte simpla. Are 4
pereti paraleli in lungime, marginiti de un perete. Din exterir acestia
sunt finisati cu profir rosu, imitind piatra locala folosita la catedrala
Basel. Aceast structur de piatr roie continu n peisajul de acolo,
pe faadele vitrate ale cldirilor, ntr-o serie de ziduri mici i coloane,
astfel incadrindu-se bine in situatie. In interior,aceeasi pereti paraleli
au deja culoare alba. Acoperisul de sticla are suprafata de 4000 metri
patrati si singificant se extinde asupra intregii structuri. Acesta este
sprijinit de o reea orizontal de grinzi de oel sudate. Elementele din
oel sunt ridicate mai sus de pe aceast reea pentru a sprijini
elementele de protectie solara, care sunt stabilite la un unghi de mai
sus acoperiul de sticl pentru a-l proteja de lumina direct a soarelui.
Ecranele sunt realizate din plci de sticl clit de 12 mm groasime,
permitind patrunderea luminii din nord ,filtrind 50% din lumina
soarelui. Senzori speciali masoara nivelul de luminozitate i
deasemenea sunt ecrane de reglare pentru a filtra lumina in exces.

9) Turnul New York Times, New York, SUA, 2005-
2008 este sediul ziarului New York Times. E un zgiriie nor de 52
nivele. Prin transparenta cladirii se face paralela ca si ziarul
lucreaza transparent cu intreg orasul. Forma genera a cladirii este
foarte simpla, care se incadreaza cu usurinta pe strazile
Manhattanului. Ocupind aproape jumatate de cartier, turnul suplu
prinde de forma cruciforma. Cladirea e proectata astfel sa fie cit mai
permiabila si transparenta. Primele nivele a turnului prezinta un lobby
deschis catre orice vizitator, deasemenea, prezinta un pasaj de
trecere intre cartiere. Trecind prin lobby se deschide o gradina
inchisa, un loc linistit cu copaci care prezinta un fundal pentru un
auditorium de aproximativ 400 locuri. Deasemenea in lobby se afla o
instalatie de arta pe care se proiecteaza continutul ziarului. Cladirea
are o fatada dubla. Un strat exterior de 175.000 tije ceramice
orizontale albe care sunt sprijinite pe un cadru de oel subire care
prezinta ecrane de sticla al fatadei interioare din podea pn n tavan.
Culoarea tijelor ceramice se schimba ca rspuns la schimbarea
condiiilor de iluminare ora i meteorologice. Tijele de asemenea,
acioneaz ca o protecie solar eficient energetic, capabile s
blocheze pn la 50% din razele soarelui. Acest lucru permite faada
interioar de a fi fcute din sticl extrem de transparent, care inund
interiorul cu cantitati incredibile de lumin natural, i maximizarea a
vederilor n i afar din cldire.

10) Muzeul Paul Klee, Bern, Suedia, 2000-2003
(Zentrum Paul Klee) e un centru multifunctional, pe linga faptul ca e
un spatiu de expunere a colectiei a lucrarilor lui Klee, deasemenea e
un spatiu de expozirtie temporar, o sala de concert, si un centru
educational. Forma cladirii reaminteste curbele a landsaftului din
zona, astfel devenind o parte integrala a acestuia. Centrul e compus
din 3 dealuri facute din otel si sticla. Fiecare deal corespunde
unei functiuni diferite, de altfel ca si viata lui Piano, ca artist, ca
muzician si a poet.

Richard Rogers e unul dintre cei mai de succes si influienti arhitecti
ai lumii. El e responsabil pt unele din cele mai radicale proiecte a
secolului 20, care include Centrul Pompidou din Paris (in colaborare
cu Renzo Piano), Lloyds of London si Law Courts in Bordeaux, etc.

11) Centre Georges Pompidou (197177) in Paris,
Franta, arata ca o masina urbana amplasata intrun cartier istoric
desi este un muzeu si centru de cultura. Din exterior pare a fi un
centru industrial de extragere a petrolului sau un centru de pompare.
Fatada : formata din sticla metal si tuburi de diferite culori (alb,
albastru verde rosu) si grosimi. Aceste tevi de fapt sunt functionale,
interiorul cladirii fiind eliberat de canale de ventilare si conditionare.
Tuburile albastre sunt pt ventilare, galbene : electrosisteme, rosii : lift,
escalator, verzi : apa, iar cele subtiri si albe sunt simplu decor din
armatura. Intraga cladire reprezinta 8 nivele, lungimea : 166 metri,
inaltimea 42 metri. Latimea 60 metri. In interior e Muzeul National de
Arte, biblioteca, sala de concert, institut de cercetare a acusticii si
centru de desen pentru copii.
Cladirea a fst conceputa ca o incrucisare intre stilul Piaei Times i
British Museum care e orientat catre informatie si compiuterizare, si o
piesa centrala a unui cartier revitalizat a orasului. Acesta a fst sa fie
un cadru de alpinism , antiteza monumentelor culurale existante.
Deoarece jumatate din spatiul oferit a fst puse deoparte ca spatiu
public, cladirea trwebuia sa fie destul de inalta ca sa acomodeze 90
000 de metri patrati necesari. Decizia de a plasa toate serviciile in
eterior a fst condusa in mare parte de necesitatea unui interior flexibil.
Sistemul structural e o suprastructura din otel cu etaje din beton
armat. Serviciile situate pe exterior dau o scara si detaliu fatadei.
Aceasta cladire a avut drept scop de a revitaliza o zona a Parisului
care era in declin. Acum acest cartier Marais, este multicultural si
vibrant datorita centrului Pompidou. De cei peste 30 ani de la
constructie, centrul Pompidou ramine a fi unul din cele mai vizitate
locuri din Europa, la rind cu Turnul Eifel si Luvru.



12) Imobilul Companiei de Asigurri Lloyds, Londra,
Regatul Unit, 1978-1986 e o significanta cladire a stilului high-tech,
amplasata intr-un district financiar medieval in Londra. E similara cu
Centrul Pompidou prin faptul ca e proiectata pe dinafara inside-
out , adica toate serviciile pentru functionare a cladirii sunt in
exterior. Asta nu e facut doar pt o mai usoara intretinere a lifturilor,
sistemelor electrice si de ventilare, dar e pretios prin faptul ca
elibereaza interiorul si creeaza un spatiu liber si flexibil, pentru orice
activitaate la orice nivel. Astfel interiorul poate fi reconfigurat dupa
dorinta la orice moment, prin pereti falsi care pot diviza spatiul si crea
spatii interesante. Cladirea e constituita din 3 turnuri principale, fiind
la fiecare dintre ele atasat turnul sau de serviciu. Turnurile sunt
orientate concentric in jurul unui atrium de 60 metri. Oricum, doar
primele 4 nivele sunt deschise catre atrium, restul sunt inchise prin
panele de sticla. Prin atrium sunt o multime de escalatoare ce strabat
intreg spatiu, creind conectiuni cu celelalte etaje. Cnd Roger a
preluat proiectul, a fost necesar demolarea cldirii originale datate in
1928, si el a preferat sa nu demoleze complet toate urmele de istorie
a lui Lloyd din Londra si sa pastreze o parte a fostei cladiri. Rogers a
pstrat o parte a faadei iniiale ca un omagiu. Arhitectura istoric a fst
juxtapusa la stilul high-tech. Desi pare aproape contradictoriu i forat,
dar cele dou stiluri par s coexiste ntr-o manier care prezint
modernizarea Londrei. ntreaga cldire este din oel inoxidabil,
conferind cldirii un aspect de high-tech. Faada simplificat juxtapuse
la funciile mecanice i servicii de pe exterior evoca progresele
tehnologice de construcie, precum i exprima accentul principal al
cldirii pe funcionalitate.

13) Palatul de Justiie, Bordeaux, Frana, 1992-1998
palatul e construind respenctind locul istoric in care se afla si
recunoscind importanta civica a noii cladiri. Designul este in esenta
simplu. E o boxa care clar reflecta functionalitatea si organizarea
cladirii. E o diviziune clara a zonelor: publica si judiciara. Elementele
cheie a designului sunt crearea a spatiului public si integrarea in
landaftul existent. Intrarea publica e facilitta de scari plasate intr-o
parte, pe cind marele Salle des Pas Perdus e centrul cladirii, unde
avocatii, clientii si publicul de rind poate sa se intilneasca. cele apte
sali de judecat in forma de conuri "psti", sunt mbrcate n lemn
de cedru, ridicate pe pilotis alaturi de o structura de sticl mare sub
un acoperi de cupru ondulator. La oficiile administrative se poate
ajunge prin poduri ce strabat prin atrium, si claritatea planului asigura
ca diferitele cai prin atrium sunt accesibile atit pentru public cit si
pentru magistrati, asigurind totuodata functionalitatea cit si un nivel
ridicat de securitate. Accentul a fst pus pe un sistem de control pasiv
a mediului. Formele ciudate ale salilor de judecata permit patrunderea
luminii de zi in spatiile interioare, prin intreaga inaltime, si asigura
controlul de temperatura prin stratificare. Marea boxa de sticla din
jurul salilor de judecata , cu sistemele lor de control a luminiii solare
cit si de ventilare, incorporate in acoperis, functioneaza ca un
container ce respira. Aditional, podiumul si oficiile sunt construite din
beton greu, care lucreaza deasemenea ca un sistem pasiv de control
al caldurii.

14) Uzina Fleetguard, Quimper, Frana, 1979-1981 Situata
ntr-o zon industrial noua aflindu-se la civa kilometri de oraul
Quimper n Bretania i adiacent la un drum principal , site-ul ofer
vederi magnifice din ar spre Quimper i sud de coasta Brittany .
Fleetguard este o uzina specializata in productia de filtre grele de
motor i scopul noii uzini de la Quimper a fost de a include linii de
producie pentru aer , combustibil i ulei , filtre de spatii de depozitare
si sediul administrativ n valoare total de 8750 de metri patrati, dar
cu un viitor potenial de cretere de pn la 40.000 de metri patrati,
peste 15 ani . Cldirea e extrem de adaptabila , capabila s rspund
nevoilor de schimbare i functiune. Designul pune un mare accent pe
minimizarea intruziunii asupra peisajului . pmntul excavat in exces
a fost folosit pentru a crea un sistem de amenajare a teritoriului
controlat cu atenie , formind drumuri de acces pe perimetrul a site-
ului. O structur de suspensie dinamic reduce att greautatea
acoperiului i greutatea structurala, astfelreducind masa total a
cldirii . Structura extern elibereaz zona interioara a acoperiului
pentru distribuirea de servicii flexibile. Casa scrii este nchisa n
sticl , astfel nct acesta devine punctul focal leag att fizic, ct i
vizual zonele de producie i administrative. Structura principal
const din elemente care necesit foarte puina fabricatie si pot fi
unite , pur i simplu . Conexiunile structurale necesare pentru
extinderea cldirii pot fi realizate fr ndeprtarea anumitor parti
existente ale uzinei , evitndu-se astfel perturbarea folosirii cldirii .
Greutatea total de oel este de 47 kg / m , aproximativ de 17% mai
puin dect structurile convenionale de dimensiuni comparabile .
nveliul este n mod clar articulat din cadrul structural pentru a facilita
expansiunea , fr ntrerupere a activitilor Fleetguardului , i este
separat de zona de acoperi cu o band continu de sticla de nivel
nalt , aducnd lumina natural n toate prile cldirii.
15) Imobilul Canalului 4 de Televiziune, Londra, Regatul
Unit, 1990-1994. Imobilul ocupa o un lot (de colt) important linga
Statia Victoria. Contine 15 000 de metri patrati de oficii, camere de
radio difuziune si un studiou. Deasemenea are parcare subterana, si
un scuar cu o gradina amenajata. Cladirea este facuta din sticla si
aliaj de cositor si plumb de culoare gri.
Cele 2 aripi de 4 etaje a cladirii cuprind spatii pentru oficii, cu o
capacitate de 600 locuri. Ele au forma literei L si sunt unite printro
structura curbata. In stinga sunt 4 Sali de conferinta, situate una
deasupra celeilalte, si pe dreapta sunt lifturile, cazanele si instalatiile
de racire, antelenele de transmisie. Intrarea in cladire se efectuaza
prin partea concava a cladirii din sticla.
Dincolo de zona de recepie se situiaza un restaurant care ofera
vedere la grdin . O teras in forma de evantai se afla pe acoperi,
care de fapt este o continuare a salii de consiliu de la ultimul nivel.
Scopul clientilor era sa construiasca o cladire care ar exprima
caracterul opertiunilor pe care ei le produc : inovativ, constient social
si neori chiar riscant. Ca rezultat, cladirea exprima identitatea
companiei, reflectind valorile civice si contextuale care sunt centrale
pentru practicile urbane in arhitectura.

16) Imobilul Daimer-Benz din piaa Postdamer, Berlin,
Germania, 1993-1999 Daimler Chrysler Residential Cele trei
cldiri proiectate de RRP(richard rogers partenership) pentru Daimler
Chrysler pe Linkstrae Berlin fac parte din planul general Potsdamer
Platz de Renzo Piano . Imobilul este proiectat dupa standardele
Berlinului, nedepasind nivelul de 9 etaje. B8 este predominant cu
functiune rezideniala , cu zone de comert la parter si urmatoarele 2
nivele. Doua dintre cladiri sunt destinate oficiilor si a 3-a cladire cu 3
nivele comerciale si 72 apartamente rezidentiale.In masterplanul
propus, intrarea in oficii se va efectua de la nivelul 2, de la inaltimea
de 10 metri, si pentru zona rezidentiala de la al 3 nivel, la inaltimea de
13 metri. Aces potential dezavantaj a fost preschimbat intrun punc
focal de design, accentuind circulatia verticala prin deschiderea celor
3 blocuri. Deasemenea, in masterplanul original cele trei cldiri sunt
prezentate ca blocuri nchise avind c-ca . 50 m patrati , dar
proeictantii RRP deschid partea de sud - est a blocurilor cu oferind o
priveliste catre parc . Aceasta forma a cldirii permite luminii s
ptrund n curte , atrium i in spaiile interne , precum i ofera
vedere directa catre parc pentru toate apartamentele. Atriumul e
ventilar natural. Aerul prospat e asigurat prin plenum, care e locat sub
zana de oficii si comert. Raportul dintre zonele de vitraj si perete solid
este determinat de orientarea i analiza pierderilor de cldur i
expunere la soare . n timp ce fatadele de nord- est i nord - vest au
relativ puine geamuri pentru a reduce pierderile de cldur n timpul
lunilor de iarn , la sud-vest i cotele de sud est complexul este
generos vitrat , cu zone de locuit cu deschidere la grdina din curte.
17) Domul Millenium, Londra, Regatul Unit, 1996-1999
Constructia domului a fst comandata pentru a marca inceputul noului
mileniu. S-a dorit ca domul sa fie festiv, iconic si structura acestuia sa
fie non-ierarhica, ci din contra sa ofere un spatiu vast si flexibil.
Deasemenea domul este o contructie cheie in jurul careia s-a
dezvoltat masterplanul intregii peninsule Greenwich. E o structura
care a atras cele mai multe contradictii, dezbateri si comentarii din
ultimii 100 ani in arhitectura Engleza. Pentru RRP proiectul a avut un
succes rasunator. Proiectul in sine, comparativ, a fost extrem de
necostisitor = 43 milioane de lire sterline. Mike Davies , director de
proiect , i Gary Withers au colaborat la conceptul de comete si stele,
la cel de amurguri si rasarit proiectate pe dom. Davies, care este
astronom entuziast, ideea timpului a fst cea mai importanta : 12 ore,
12 luni, 12 constelatii pe cer care masoara timpul toate sunt parte
interganta a conceptului. ntr-adevr, cele 12 turnuri ale domului sunt
destinate s fie percepute ca arme majore , ce masoara celebrarea
mileniului. Obiectivele la contructie au fst lumina, economia si viteza
construirii. In structura a fst rezolvata cu mare elegan problema de
cum a inchide si proteja zonele separate de epozitie, raspunzind la
capriciile climei britanice . S-a furnizat 100.000 de m de spaiu nchis
( 2,2 milioane de metri cubi ) , structura este de 365m in diametru , cu
o circumferin de un kilometru i o nlime maxim de 50 m . Domul
este suspendat dintr-o serie de doisprezece stlpi de oel de 100m ,
sustinute de 70 kilometri de cablu de oel de nalt rezisten , care ,
la rndul lor susin acoperiul din fibr de sticl acoperit cu teflon .
Mai mult de 6 milioane de oameni au vizitat aceasta atracie n anul
2000 . Domul a devenit acum casa de pe arena O2 , unul dintre cele
mai populare locuri muzicale din Marea Britanie.
18) Terminalul 4 al Aeroportului Baragas, Madrid, Spania,
1997-2005 Madrid Barajas Airport e unul dintre cele mai
spatioase proiecte realizate pina acum, mai mult de 1 mln metri
patrati de constructie, cu un buget de aprox 1 mlrd de Euro. E
presupus ca terminalul sa poata deservi aprox 35 mln de pasageri
anual, facind Madridul un major centru european. Noul terminal are o
progresie clar a spaiilor de plecare i de sosire a pasagerilor.
Designul modular creeaz o secven ce se repet de valuri formate
din mari aripi de oel prefabricat . Sprijinit central pe "arbori" , marele
acoperiul este punctat de lumini de acoperi care ofer lumin
natural controlata cu atenie pe parcursul nivelul superior al
terminalului . O palet simpl a materialelor si o simpla detaliere
consolideaza caracterul direct al arhitecturii . in interior , acoperiul
este mbrcat n fii de bambus , dndu-i un aspect neted i natural .
n schimb, " copacii structurali " sunt vopsiti pentru a crea un schimb
gradual de culoare.
19) Terminalul 5 al Aeroportului Heatrow, Londra,
Regatul Unit, 1989-2008. Terminalul a fst contruit similar principiului
folosit la Centrul Pompidou, si anume flexibilitaatea spatiului interior.
Zonele de plecare si sosire, check-in, spatiile comerciale, birourile si
saloanele pentru pasageri toate sunt situate in structura libera de otel
si pot fi demontate i reconfigurat ca nevoile viitoare. Structura
multietajata sustine un acoperis elegant, curbat sustinut de coloane
subtiri la margini pentru a oferi un spaiu extrem de flexibil i vizual
dramatic intern necesar. Astfel pasagerii care pleaca si vin au o
priveliste asupra intregului aeroport. Pe linga terminal mai sunt
contruiti si 2 sateliti, deasemneea de echipa lui Richard Rogers. Ce il
face deosebit e terenul pe care e situat, fiind destul de mic pentru un
termina de asa grandoare. Initial proiectul se intindea pe o zona mai
vasta, insa a fst necesar de a o comprima deoarece aceasta lua din
fisiile verzi, asa numite briuri verzi , care nu permit extinderea
oraselor, limita verde, politica de care se conduce orasul Londra. O
alta abatere de la proiectul initial a fst mutarea liniilor de tren de sub
terminal, pe zona de alaturi. Astfel in fata terminalului este o zona
mare verde de binevenire care creeaza o atmosfera placuta pentru
pasageri. Deoarece acoperisul constituie un element principa si foarte
proieminent, o buna intelegere a tehnologiei de contructie a fst
necesara, care a asigurat succesul proiectului. Sarcina constructiva a
fst rezolvata de un grup de ingineri care a propus coloane structurale
inclinate, legate si arcuite, care asigura eliberarea spatiului interior de
orice alte sisteme de sustinere. Acesti piloni speciali au fost
prefabricati si doar montati la inaltimea necesara ca un lego.



28. High Tech n arhitectur. Creaia lui Norman Foster.
Definitie: High-Tech (In engleza - hi-tech de la high technology- de
inalta tehnologie) - stil n arhitectur i proiectare, si face parte din
modernismului trziu nascut n anii 1970 i a fost utilizate pe scar
larg n anii 1980. Principalii teoreticienii i practicieni de high-tech (in
mare parte practicieni, spre deosebire de arhitecti de
deconstructivism i postmodernism), sunt in mare parte britanici
printre care Norman Foster, Richard Rogers, Nicholas Grimshaw, la
un moment dat a operei sale James Stirling i italianul Piano Renzo.
Sursele: Pentru formarea conceptelor de high-tech foarte importante
a fost activitatea grupului "Archigram" prin doctrina, cat si prin grafica
sa, ei au introdus ideeile pop-art i science-fiction in arhitectura in anii
1960 chiar daca incercarile grupului de a transforma proiectele in
realitate au fost contracarate. Imagistica lor seducatoare si afinitatile
clare cu perioada tulbure a anilor 1960 pareau a indica o arhitectura a
noilor posibilitati. De asemenea, importante pe partea tehnologica au
fost lucrarile lui B. Fuller (domuri geodezice, de la sfritul anului
1960 - 1983, el a colaborat cu N. Foster) si O. Frey care a dezvoltat
structurile cinetice.
Caracteristici principale: Folosirea tehnologiilor moderne in proiectare,
construcie i inginerie. Tehnologie; Luminozitate; Eficienta; Structura
Utilizarea de linii si forme drepte.
Utilizarea pe scar larg a sticlei , plasticului , metalului .
Utilizarea de elemente funcionale , cum ar fi lifturi , scri , sisteme
de ventilaie i alte.
Iluminat descentralizat care creeaz efectul unor incaperi spaioase
, bine luminate .
Folosirea pe scar larg a culoarii argintiu metalizat .
Pragmatism n planificarea spatiului.
Referire frecventa la elementele cubismului i constructivismului.
Sacrificarea functionalitatii de dragul de design-ului .
Norman Foster (sau Baron Foster de Thames Bank):unul dintre cei
mai renumii i recunoscui arhiteci contemporani pe plan
internaional, este unul din reprezentantii stilului High Tech. Nascut in
1935, a studiat arhitectura si urbanism la Universitatea din
Manchester apoi a obtinut o burs pentru a-i continua studiile la
Universitatea Yale un de a obtinut Masterul in Arhitectura si unde l-a
cunoscut pe Richard Rogers.
La ntoarcerea n Marea Britanie, Foster a lucrat pentru un timp cu
arhitectul Richard Buckminster Fuller i a nfiintat n1965 studioul de
arhitectur Team 4, mpreuna cu prima sa soie, Richard Rogers i
soia acestuia. Team 4 a ctigat rapid o reputaie pentru design
industrial high-tech. Ei au lucrat la mai multe proiecte care au devenit
importante n dezvoltarea unei abordri de a proiecta ecologic.
Aceasta a inclus proiectul teatrului Samuel Beckett.
Doi ani mai trziu numele studioului a fost schimbat n Foster and
Partners.
Proiectele iniiale ale lui Foster se caracterizau ca avnd un stil High-
tech foarte pronunat. Mai trziu liniile cldirilor lui nu au mai fost att
de accentuate i dispare i caracterul tehnic dus la extrem al
cldirilor. n orice caz, proiectele lui Foster i ale asociailor acestuia
poart o tampil industrial,n sensul utilizrii de elemente care se
repet,prefabricate. Frecvent se deseneaz componente pentru astfel
de cldiri, reflectnd un bun mod de construcie.

1) Prima cldire important Foster + Partners, n Marea Britanie, a
fost sediul. Clientul a fost o firm de companie de asigurri de familie
care a dorit sa restabileasca un sentiment de comunitate la locul de
munc. Foster a creat etaje de birouri n plan deschis cu mult inainte
ca acestea sa devina un standart. ntr-un ora care nu a are o
mulime de faciliti publice, grdinile de acoperi, piscin de 25m si
sala de sport sunt beneficii bune pentru o compania de 1.200 de
angajati. Cladirea este nfurat ntr-o fatada de sticla. Acest perete
urmeaza planul strad medieval. Faada isi schimba culoarea de la
negru opac,la o transparen stralucitoare reflexiva la apusul soarelui.
Desene - Willis Faber & Dumas n Ipswich, din 1974:


Astzi, Foster + Partners lucreaz cu inginerii pentru a utiliza la
maxim sistemele informatice. Sunt atenti la legile fizice de baz, cum
ar fi convecie.

2) Ei au creat cldiri eficiente, cum ar fi sediul Swiss Re Londra unde
pereii lasa aer pentru rcire pasiv i apoi aerul iese odata ce se
incalzeste si se ridica. Prima cldire nalt ecologic din Londra i usor
recunoscuta in orizontul orasului , acest sediu pentru Swiss Re este
nrdcinat ntr-o abordare radical din punct de vedere tehnic ,
arhitectural , social i spatial.
Cu un plan circular , cu o geometrie radial , cldirea se lrgete odata
ce se ridic i se ngusteaz spre vrful acesteia . Acesta forma
distinctiva rspunde la constrngerile sitului : cladirea este mai subire
dect un bloc dreptunghiular de dimensiune echivalent iar
micsorarea spre baza maximizeaz domeniul public la nivel de strad
.Acest profilul reduce devierea de vnt , comparativ cu un turn
rectilinie de dimensiuni similare , ajutand la mentinerea unui mediu
confortabil la nivelul solului , i creeaz diferene de presiune externe,
care sunt exploatate de a conduce un sistem unic de ventilaie
natural .Conceptual turnul dezvolta idei explorate n Commerzbank
i nainte de faptul c , n Climatroffice , un proiect teoretic cu
Buckminster Fuller, care a sugerat un nou raport ntre natur i la
locul de munc , carcas de contient de energie rezolvarea perei i
acoperi, ntr-o piele continu triangulat . Structura aici , turnul este
fixate n diagonal permite un spaiu podea coloana gratuit i o faad
complet vitrat , care deschide cldirea la lumin i opinii .

Desene - Sediul Reelelor Elveiene, Londra, Regatul Unit, 1997-
2004:


De asemenea a primit numeroase premii importante de
arhitectur,precum medalia de aur de la institutul american de
arhitectur iar n anul 1999, prestigiosul premiu Pritzker.
Deasemenea a fost distins cu titlul de Sir n anul 1990 (Sir Norman
Foster) iar n 1997 i-a fost confirmat acest titlu de ctre Ordinul de
Merit. n 1999, regina Elisabeta a II-a i-a decernat titlul nobil de Baron
Foster de Thames Bank (Lord Foster of Thames Bank).




Norma Foster a realizat printre altele:

3) Sediul Bncii Hongkong&Shanghai, Hong Kong, China, 1979-
1986;
Cldirea are un profil n trepte cu trei turnuri individuale , respectiv,
douzeci i nou , treizeci i ase i patruzeci i patru etaje , care
creeaz podele de diferite lime i adncime i permit organizarea
de terase si gradina . Un sistem unic de micare prin cladire combin
lifturile de mare viteza pentru spaiile de primire cu scrile rulante
astfel forminduse etaje asemanatoare unor mici sate.
Desene - Sediul Bncii Hongkong&Shanghai, Hong Kong, China,
1979-1986:
4) Aeroportul londonez nr.3, Stansted, Essex, Regatul Unit, 1987-
1991;
5) Muzeul de art contemporan i Biblioteca municipal Carr dArt,
Nmes, France, 1987-1993;
6)Turnul Tokyo Millenium (proiect nerealizat), Japonia, 1989;
7)Turnul Collserola, Barcelona, Spania, 1990-1992;
8)Facultatea de Drept a Universitii Cambridge, Regatul Unit, 1993-
1995;
9) Sediul Bncii Commerzbank, Frankfurt pe Main, Germania, 1994-
1997;
10) Noul Parlament german Reichstag, Berlin, Germania, 1995-1990;
11) Sediul Primriei, Londra, Regatul Unit, 2000;
12) Complexul Canada Square (HSBC Group Head Office), Londra,
Regatul Unit, 2002;
13) Sediul Corporaiei Hearst, Manhattan, New York, SUA, 2003-
2006;
14) Curtea Suprem Singapore, Republica Singapore, 2005;
15) Banca German Deutsche Bank Place, Sydney, Australia, 2005;
16) Biblioteca John Spoor Broome, California State University
Channel Island, SUA, 2006-2008;
17) Palatul i Piaa Reconcilierii, Astana, Kazahstan, 2006;
18) Stadionul Wembley, Londra, Regatul Unit, 2002-2007;
19) Centrul Khan Shatyr Entertainment, Astana, Kazakhstan, 2006-
2008;
20) Terminalul Internaional al Aeroportului, Beijing, China, 2007;
21) Turnul Caja Madrid, Spania, 2008;
22) Muzeul de Arte Frumoase, Boston, Massachusetts, SUA, 2010;
23) Turnul Bow, Calgary, Canada, 2011;
24) Centrul de expoziii i conferine The Hydro The SSE Hydro,
Glasgow, Scoia, 2013.



28_Norman Foster, unul dintre cei mai renumii i recunoscui
arhiteci contemporani pe plan internaional, este unul din
reprezentantii stilului High Tech. Nascut in 1935, a studiat arhitectura
si urbanism la Universitatea din Manchester. Obtinand Ordinul de
Merit al Marii Britanii, Norma Foster a realizat printre altele

1) Sediul Bncii Hongkong&Shanghai, Hong Kong, China,
1979-1986
Area: 99 000 m
Height: 183 m
Capacity: 8800
Client: Hongkong and Shanghai Banking Corporation. Nevoia de a
construi in timp scurt peste 305 000 de metri patrati a dus la utilizarea
pe scala mare a elementelor prefabricate, inclusiv module finisate.
Deasemenea necesitatea de a construi atit de jos is sus si de sus in
jos a dus la utilizarea unei sisteme de suspensie, cu perechi de piloni
de otel aranjati in 3 travee. Ca rezultat, forma cladirii e articulata in
profile scarite a 3 turnuri individuale, respectiv 29, 36 si 44 etaje
inaltime, ce creeaza etaje de diferite adincime,latime si permite
crearea teraselor pentru gradini. Structura de tip catarg a permis o
alta miscare radicala, facind asa ca sistemele de deservire sa se
amplaseze la periferie, si nu in centru, astfel etajele sunt situate in
jurul unui atrium de 10 nivele. Structura de forma de cupa oglindeste
lumina soalara prin atrium catre etajul scuar destinat publicului, care
in weekend serveste ca un loc bun pentru picnicuri. Din scuar,
escalatoarele urca prin structura de sticla in holul bancii. Podurile ce
se intind intre catarge definesc clar area receptiei, care are inaltime
dubla, astfel divizind scara cladirii vizual si social.

2) Aeroportul londonez nr.3, Stansted, Essex, Regatul Unit,
1987-1991
Area: 85 700 m
Height: 15 m
Capacity: 3689
Client: BAA plc
Aeroportul a avut de infruntat multe greutati ce tin de contructia unui
aeroport. Primele cladiri a aeroporturilor de pe acele vremuri erau
foarte simple, pe de o parte a cladirii era magistrala si de cealalta era
fisia de decolare si ateriazare. Cind s-a purces la contructia acestui
aeroport s-a dorit sa se pastreze claritatea aeroporturilor timpurii. Din
punct de vedere a pasagerului, miscarea directa prin cladire este un
plus pentru ca nu are nici o dificultate de orientare. Acest nivel de
claritate a fst atins prin schimbarea, inversind sus cu jos, mutind
serviciile de deservire de la nivelul superior la cel inferior.
Deasemenea la nivelul de sub parter este o principala cale ferata,
care a fst integrata in cladire in ultimul nivel de constructie. Sistemele
de distributie sunt cuprinse in pilotii structulari in forma de arbori, ce
pornesc de la nivelul -1 prin etajul principal. Acesti copaci sustin
acoperisul baldachin, care are functia de a proteja de precipitatii si
asigura parunderea luminii solare.

3) Muzeul de art contemporan i Biblioteca municipal
Carr dArt, Nmes, France, 1987-1993
Area: 20 400 m
Capacity: 33,000 visitors per month or 396,000 per year
Mediateci exista in majoritatea oraselor Franceze. De obicei ele au
reviste si carti, de regula cu muzica, video si cinema. Mai putin comun
e includerea galeriilor pentru pictura si sculptura in asa gen de cladiri.
n Nmes , interaciunea n aceeai cldire a 2 din aceste dou culturi
- artele vizuale i lumea tehnologiei informaionale - a avut loc
promisiunea unei mai bogate totalitati. Contextul urban din Nmes a
avut de asemenea, o influen puternic . Terenul sta in vecinatate cu
Maison Carre , un templu roman perfect conservat . Provocarea a
fost sa se incadreze noul la cel vechi , dar, n acelai timp in a crea o
cldire care a reprezentat propria era in integritate. Carr d' Art este
articulat ca o structur nou etaje , din care jumatate sunt sub nivelul
0 , pstrnd profilul cldirii jos, n simpatie cu scara cldirililor din jur.
In centrul cladirii este un atrium cu acoperis de sticla, si o scara in
cascada, care face referire la curtea vernaculara a regiunii. Acest
spaiu exploateaza transparena i uurina materialelor moderne ,
pentru a permite luminii naturale s ptrund prin toate etajele. La
nivelele inferioare gazduiesc cinema si arhiva. Deasupra sunt 2 etaje
de librarie, ci galerii de arta la nivelele 2 superioare. Un spatiu pt
receptie la cel mai inalt nivel deschide spatiul pt o cafenea terasa
care are vedere la scuarul public. In fata cladirii este un vag spatiu
public cu copertine, balustrade, cafenele pline cu oameni, care fac
spatiul mult mai vital si interesant.

4) Sediul Bncii Commerzbank, Frankfurt pe Main, Germania,
1994-1997
Area: 120 736 m
Height: 298 m
Capacity: 2400
La cincizeci i trei niveluri, Commerzbank este primul turn de birouri
ecologic din lume i una din cele mai inalte cladiri din Europa.
Proiectul a explorat mediul de birou , dezvoltind idei noi pentru
ecologia acestuia si a modelelor de lucru. Central la acest concept a
fst bazarea pe sisteme naturale de iluminare si ventilare. Fiecare
birou este luminat natural si are geamuri ce se deschid, permitind
lucratorilor sa isi creeze propriul mediu de lucru. Ca rezultat, turnul
consuma de 2 ori mai putina energie ca orice alt zgirie nor de aceste
dimensiuni. Planul cladirii este triunghiular, ce contine 3 petale cu
etaje a oficiilor, si elementul central e in toata dimensiunea un atrium.
Gradini de iarna sunt aranjate in spirala de-a lungul atriumului devin
un focus vizual si social a clusterelor de oficii. Din exterior, aceste
gradini dau turnului un sens de transparenta si luminozitate. Social,
aceste gradini formeaza medii comfortabile unde colegii de lucru pot
sa se intilneasca si relaxeze in timpul pauzelor de masa. Din punct de
vedere ecologic ele aduc lumina si aer poraspat in atriumul central, ce
lucreaza ca un horn de ventilare pentru oficiile a caror geamuri dau in
interiorul cladirii. In dependenta de orientarea gradinilor ele de impart
in 3 categorii, vegetatie a Americii de Nord, Asia si vegetatie
mediteraniana. In orizontul din Frankfurt turnul dat predomina pe fonul
celorlalte cladiri de nivel jos. Cladirea de asemenea ofera arii de
shopping, parcari, apartamente si hol bancar, asftel realizindu-se
conexiunea dintre banca si societate. Avind cafenele, restaurante si
spatii cultural-sociale a devenit o populara destinatie pentru locuitori.

5) Stadionul Wembley, Londra, Regatul Unit, 2002-2007
Area: 170 000 m
Height: 135 m
Capacity: 90000
Vechiul Stadion Wembley a fost cea mai importanta arena de sport si
distractie din Marea Britanie. Marea confruntare a fst sa se inventeze
un astfel de stadion care va fi cea mai extraordinara mostenire a
britanicilor, una grandioasa si de neuitat, fiind una din cele mai mari
din intreaga lume. Facilitatile pe care le ofera stadionul sunt intru totu
a satisface spectatorul. Locurile pentru privit sunt mai comfortabile si
mari, cu un spatiu mai mare pt picioare, nivelele mai inalte sunt
accesibile datorita escalatoarelor, si pe perimetrul intregului stadion
sunt zone de catering care deervesc toti spectatorii. Unul din
lucruruile care fac stadionul special este acoperisul retractabil care
asigur c experiena de spectator este confortabil n toate
anotimpurile . Atunci cnd acoperiul este deschis este asigurat faptul
ca gazonul primeste suficient aer si lumina pentru a-l pstra n stare
perfect , n timp ce n vreme proast poate fi nchis pentru a-l
proteja. Acoperiul este susinut structural de un arc de 133 de metri
inaltime, ce se nal deasupra stadionului, care este un nlocuitor
iconic pentru turnurile gemene ale vechiului stadion. Fiind iluminat pe
timp de noapte este un simbol puternic pentru Wembley i un
recunoscut reper pt Londra. Geometria stadionului cit si forma scarita
asigura o buna vizionare a jocurilor. Vechiul stadion era renumit
pentru vuietul sau, de aceea noul stadion e structurat astfel ca sa
pastreze acest vuiet.

6) Sediul Reelelor Elveiene, Londra, Regatul Unit, 1997-2004

Area: 64 469 m
Height: 180 m
Capacity: 4000
Client: Swiss Re
Este prima cldire nalt tip turn ecologica din Londra plus la toate
imediat de recunoscut in orizontul oraului. Acest sediu pentru Swiss
Re este nrdcinat ntr-o abordare radical -din punct de vedere
tehnic , arhitectural , social i spaial . Patruzeci i unu de etaje , se
ofera 46400 de metri patrati de spatii de birouri , mpreun cu o
arcad de magazine i cafenele accesate dintr-o piazza nou creata .
La summit este o sal tip club , care ofer o spectaculoas panoram
de 360 de grade a intregii capitale . Generata de un plan circular , cu
o geometrie radiala , cldirea se lrgete n profil ca apoi ea se ridice
i se ngusteaz spre vrful acesteia . Aceasta forma distinctiva
rspunde la constrngerile de pe teren : cladirea apare mai subire
dect un bloc dreptunghiular de dimensiune echivalent i isi
ingusteaza profilul su spre baza , asftel maximizeaz spatiul public
la nivel de strad . Aceasta forma diminueaza actiunea vinturilor
prezente in Londra, in comparatie cu o cladire rectangulara.
Conceptual cladirea se aseamana cu Commerzbank, prin faptl ca
aduce natura mai aproape de locul de munca. Structura turnului e
fixata pe diagonala, care duce la eliberarea de coloane pe etaj si
permite o vitrare completa a fatadei. Interesant este prezenta unor
spatii informale la fiecare etaj create de diagonale ce merg pe
intreaga inaltime a turnului, aceste spatii sunt focusuri speciale
sociale, unde lucratorii se pot odihni, Aceste spatii mai sunt numite
paminii cladirii, deoarece structural sunt spatii de ventilare si
conditionare a intregii cladiri.

29.high tech in arhitectura
Acest stil este ultramodern pentru tineri si oameni moderni. Din limba
engleza inseamna "tehnologii inalte". Stilul High-tech a aparut in anii
60 din designul a instalatiilor industriale, in care interior era functional.
Ca urmare a elementelor industriale in camera de zi s-a primit un
amestec de tehnologii inalte si constructivismul. Spatiu in acest stil
este complex structurat - diferite tevi, ascensoare, cabluri sunt expuse
pentru vizionare. Detalii decorative sunt - nituri, capse, detalii e metal
si fier. Aceea ce de obicei se ascunde aici, dimpotriva e in mod
deschis. Acestea elemente sunt baza acestului stil.High-tech se
defera cu linii drepte, forme clare , deseori facute din metal. Unele
modele de constructii high-tech par prea reci si tehnice, dar in acest
stil se combina spatiu si lumina, obiecte a propotilor ideale, decor
minimal si maxim folosirea a spatiului. Apartament in stilul High-tech
poate fi comparat cu o nava din cosmos. Acest stil le place oamenilor
energici si moderni care aprecieaza claritatea si concretizarea. Stilul
High-tech este creat pentru locuitori a oraselor mari. Aici totul trebuie
sa fie neted, lucios - pereti, tavan, use, ferestre. Pentru finisare in stil
High-tech sunt folosite cele mai moderne materiale, cele de baza sunt
-sticla si metal, dar totusi se folosesc si beton, piatra, lemn natural.
Puteti folosi materiale care doriti, nu sunt restrictii, numai urmati
tehnologia. Pereti pot fi vopsite cu vopsea care da o suprafata neteda
si stralucitoare, sau folositi tapete lichide cu un desen relief. Podele
sunt facute din placi ceramice, piatra naturala, acoperita cu linoleum,
dar pozi - acrilice.Mobilier ar trebui sa fie maxim functional, de obicei,
are forme geometrice este similar mobilierului din birou. Este facut
din piele,material plastic metal lustruit. In acest stil sunt in lipsa
dulapuri. Acestea sunt inlocuite de rafturi modulate cu sectuini
deschise sau inchise, realizate din diferite materiale, de exemplu,
rafturi din lemn pe un carcas din metal din teava. Suprafata
mobilierului trebuie sa fie neteda, un rol mare apartine accesorilor si
furniturei din metal stralucitoare.Pionerii acestui stil se socot arhitectul
american Bruce Graham, arhitectii englezi Sir Norman Foster, Sir
Richard Rogers, Sir Michael Hopkins, arhitectul italian Renzo Piano,
si Arhitectul spaniol Santiago Calatrava, cunoscut pentru lucrarile sale
organice si structura scheletoasa. Primele cladiri construite in acest
stil erau ca "constructii temporare" chiar de aveau cu totul alta
destinatie. Aceste cladiri foloseau ca material de baza carcasul
metalic profilat.
Podul Bach de Roda, Barcelona, Spania.
Podul Bach de roda din barcelona a fost construit in primul rind ca o
parte a revitalizarii orasului ce presupunea crearea terestra a unei
conexiuni intre doua cartiere mari din acest oras, cum era Sant
Andrea si San Marti. Deasemenea acest pod facea parte din planul
de dezvolatare a orasului pentru jocurile olimpice din 1992. Aceasta a
fost una din primile lucrari in domeniul proiectarii podurilor pentru
arhitectul spaniol Santiago Calatrava. Ca in orice lucrare de acest gen
autorul a preconizat trecere atit pietonala cit si pentru automobile, sub
acest pod apare o intreaga linie dezvoltata de cai ferate care si
presupunea dezvoltarea infrastructurii orasului. Are o lungime de
129m, deschiderea maximala de 46m, inaltimea arcurilor de 10m,
inaltimea deasupra cailor ferate de 8m. Datorita amplasarii sale si a
constructiii sale permite pietonilor care se plimba pe acest pod, sa se
opreasca si sa admire panorama orasului.
Turnul Telecomunicatiilor Montjuic
Turnul de telecomunicatii din Montijuic sau mai popular numit turnul
lui Calatraca sau Turnul telefronic, este un turn de telecomunicatii in
oraseul Montijuic ce se afla in imediata apropiere a orasului
Barcelona, Spania. O lucrare renumita a arhitectului spanio Santiago
Calatraga, ce a fost inceputa in anul 1989 si a fost finisat in 1992.
Turnul alb a fost construit pentru a putea transmite Jocurile Olimpice
din barcelona din 1992. Are o inaltime de 136 m, si este amplasata in
parcul olimpic si reprezinta mina unui atlet ce duce flacara olimpica.
Poalele acestui turn este acoperit trencadis, este o tehnica de mosaic
folosita de Gaudi din bucati de teracota stricata. Materialul folosit este
otelul.
Centrul de Salvare st. Gallen elvetia
Printre primele lucrari lui Santiago Calatrava, acest centru de
salavare se afla totalmente subterana, la suprafata aparind numai un
iluminator eliptical, ce si detesta stilul lui Calatrava. Acest centru are o
latime de 15.3 m, o inaltime de 7.6m si o lungime de 43m.
Deschiderea ce se afla deasupra pamintului este una mobila, deci
permite sa fie deschisa si sa patrunda atit lumina cit si aerul din
exterior.Are o structura din metal si sticla.
Aeroportul din Lyons, Franta
Proiect elaborat de Santiago Calatrava 1989-1994, Acest imensa
structura incepe cu un hol imens al garii pentru trenuri de viteza inalta
din Lyon, fiind total din otel, acest hol este doar o parte din totalul
proiect, acesta are o conexiune cu aeroportul interantional. Deci este
un proiect ce are doua functiii cea de aeroport si una de gara de
trenuri de inalta viteza. Cladiriea este compusa din profile imense ce
formeaza doua arce din otel de 120 de m lungime si 40 de m inaltime.
Aceasta cladire cu siguranta seamana cu o pasare, ce simbolizeaza
dinamizmul si zborul, astfel cele doua arce se unesc intr-un punct
singur ce autorul la numit ciocul pasarii/simbolizat. Calatrava insa a
insistat ca nu aceasta ia fost originea, ca niciodata nici nu sa gindit la
pasare, ci a fost inspirat din sculptura umana si anume ochiul.
Ajungind din aeroport, calatorii ajung intr-un hol mare de unde pe
elevator se cobor cu un nivel mai jos, de unde si exista cai dezvoltate
de trecere spre gara feroviara, toate aceste cai duc nemijlocit la
peronul de asteptare de unde calatorul pe un tren de viteza inalta
pleaca in destinatia dorita. Expresivitatea structurii lui Calatrava
continue inauntru cladirii la fel de mult ca si in exteriorul ei. Aici gasim
doua "limbi" din beton ce datorita consolelor seamana mult cu nasul
unei nave marine. Aceasta este o cladire unde sa folosit la egal atit
betonul armat, cit si otelul calit si sticla.
Pavilionul Kuwait, Sevilia, Spania
Pavilionul Kuwait, este un pavilion ce reprezinta elemente bionice,
destinat in exclusiv expozitiei universale din 1992 din Sevilia. Acesta
era compus din mai multe elemente, ce aminteau coaste de peste.
Fiecare "coasta" jos era atasata prin balamale de fundatia
pavilionului si pot fi deschise cu ajutorul unei sisteme de pistoane. In
rezultat volumul destul de simpul al pavilionului periodic se
transforma in obiect futuristic, ce atragea atentia la foarte multi
vizitatori. Acesta a fost o incercare si un experiment pentru arhitect de
ai reda cladirii miscare.
30.Deconstructivismul reprezinta o abordare in conceperea unui
design care incearca sa vada arhitectura in bucati.Cladirile
deconstructiviste par sa nu urmareasca o logica vizuala. Acestea par
a fi alcatuite din forme abstracte nerelationate si nearmonizate. Ideile
deconstructiviste sunt imprumutate de la filosoful francez Jacques
Derrida. Este caracterizat de idea de non-liniaritate,geometria
euclidiana,distorsonarea elementelor arhitecturale. Finalizarea
aspectului final vizual este caracterizat de impredictibilitate i haos
controlat.O cladire reprezentanta a deconstructivismului este Muzeul
evreiesc din Berlin, Germania,1989-1999 Daniel Libeskind,fiind unul
din cele mai mari muzee evreiesti din Europa.Muzeul in sine este o
forma rasucita zig-zag si este accesibil doar printr-un pasaj
subteran.O matrice neregulata de ferestre taie in toate sensurile
fatada cladirii.Un strat subtire de zinc acopera toata fatada exterioara
a edificiului,care se oxideaza si se transforma in albastrui.Pavilionul
Duncan al Muzeului de Arte Denver din cadrul Centrului
Civic,Colorado,2006-este al doilea spatiu mare public in Muzeu de
Arta din Denver de aprox.4000 m2.Acest pavilion este legatura dintre
Hamilton Building si muzeul de arta existenta.The Frederic C.
Hamilton Building, Colorado, 2007 ,proiectata de arhitectul Daniel
Libeskind.Este o cladire formata din unghiuri geometrice,amplasate
haotic,acoperita cu 9000 de panouri de titan care reflecta lumina
soarelui.Situat la capatul sudic al miezului centrului Denver,vizavi de
parcul civic al orasului si adiacent la Biblioteca Centrala
Denver.Muzeul Imperial de Rzboi, Manchester, Regatul Unit, 2001-
proiectat de Daniel Libeskind.Conceptul de design al acestei cladiri
este un glob spart in bucati si apoi reasamblat.Forma edificiului este
interblocarea a 3 dintre aceste fragmente care reprezinta pamint,aer
si apa.Muzeul este construit din beton cu structura de otel si placat cu
aluminiu.Biblioteca Central, Seatle, 2004 este o constructie din sticla
si otel in centrul orasului Seattle,proiectata de arhitectii Rem
Koolhaas si Joshua Prince.Biblioteca poate stoca aproximativ 1.45
mln. de carti,dispune de o parcare subterana de 143
vehicule.Biblioteca are un aspect unic,constind din mai multe
platforme plutitoare acoperite cu o plasa de otel.Turnul CCTV
(China Central Television Building), Beijing, China, 2004-2009 este
un zgirie nori de 54 etaje,proiectat de Rem Koolhaas si Ole
Scheeren.Cladirea principala are o forma radiala,cu o baza de bucla
din sase sectiuni orizontale si verticale,creeind o grila neregulata pe
fatada cladirii cu un centru deschis. Multiplex Cinema UFA, Dresden,
1993-1998-proiectat de Coop Himmelblau.Designul este caracterizat
prin 2 unitati de constructie complicat interconectate:bloc cinema cu 8
cinematografe pentru 2600 locuri si o structura de sticla care
serveste ca foaier si gradina publica. Parc de la Villette, Paris, 1982-
1990-proiectat de Bernard Tschumi,este unul dintre cele mai mari
parcuri din Paris,situat la marginea de nord-est.Aici sunt concentrate
cel mai mare numar de obiecte culturale: Cit de la musique,un
muzeu de muzic i sala de concert;Cit des Sciences et de l'
Industrie,cel mai mare muzeu de stiinta din Europa;La Geode,un
teatru Imax;Cite de la musique,muzeu de instrumente muzicale
istorice;Le Zenith,o arena de concerte;Cabaret Sauvage,o arena pt
concerte mici;Le Traberdo-arena pop,rock,jazz;Le Hall de la
Chanson,teatru dedicat cintecului francez;spatiu dedicat hip-
hop;spatiu pt conferinte,evenimente sociale;cinematograf in aer
liber;o sala de simfonie si altele. Complexul Walt Disney Concert Hall,
Los Angeles, California, USA, 1989-1992-proiectat de Frank
Gehry,reprezentind cea mai sofisticata acustic sala de concerte in
lume.Formele exterioare sunt inspirate de la o barca cu vele imbibate
in apa.Cladirea consta dintr-o serie de volume
interconectate,suprafete ondulate de metal si otel.Ca o punte de
legatura intre diferite volume sunt utilizate suprafetele vitrate. Muzeul
Guggenheim din Bilbao este un muzeu de art contemporan situat
n Bilbao,Spania. Muzeul este unul din cele cinci muzee mondiale ale
fundaiei Solomon R. Guggenheim. Muzeul a fost proiectat de
arhitectul Frank Gehry, structura este alctuit din linii de contur
sculptate radical, n stil organic. O parte a construciei este traversat
de o autostrad elevat i o poriune important a edificiului este
acoperit cu paneluri de titan, dnd ntregii construcii o aparen
metalic i modern.Fiind situat ntr-un ora portuar, muzeul a fost
construit astfel nct s semene cu un vapor. Panelurile de titan, care
reflect puternic lumina, seamn cu formele unui pete, accentund
din nou intenia lui Gehry de a construi o structur cu o aparen
organic.Sediul central BMW, Leipzig, Germania, 2005-proiectat de
Zada Hadid,care i-a adus premiul Pritzker.Cladirea este compusa din
3 spatii de producere iar birourile,slile de edin,i faciliti de relaii
publice sunt toate construite n jurul transportoarelor ridicate,crend
o relaie interesant ntre angajai , mainile , i a publicului . Nu
numai ca este cldirea central,o cldire de birouri i de relaii
publice, centru de fabrica,este deasemenea o pies foarte important
a procesului de producie la fabrica .Toate zidurile portante , podelele
, i nivelurile de birou sunt facute din beton turnat, n timp ce structura
acoperisului este format din grinzi de oel .Faada este placat cu
materiale simple de metale cum ar fi ondulat , din sticla canal,i sticla
pereti cortina.Pavilionul Bridge Pavilion, Zaragoza, Spania, 2008-
Zaha Hadid. Designul Podul Pavilion provine din examinarea detaliat
i de cercetare n potenialul unui diamant n form de seciune.Are o
lungime de 280m,care imita o gladiola peste riul Elbo care leaga
cartierul La Almozara cu expozitia.Hadid a ales beton armat din fibra
de sticla care a acoperit cladirea,avind diferite nuante de gri.















24.Arhitectura totalitar.

A doua jumtate a anilor 1930 a intrat n istoria mondial ca o
perioad ce se caracterizeaz prin expansiunea statelor totalitare,
tendina crora era s domine ntreaga lume. Principalele cldiri ale
rilor autoritare erau palatele fasciste, cancelariile de stat i bazele
de operaii militare care alctuiau grandioase i oficioase ansambluri
de edificii. n procesul construciei acestori ansambluri cu o
precipitare febril se alctuiau i se elaborau noi stiluri de arhitectur.
Problema stilistic a devenit principala preocupare n arhitectura
Italiei i Germaniei i de la ea se ncepe aciunea nefast a
fascizmului n domeniul arhitecturii.

Italia. n Italia penetraia fascismului n domeniul arhitecturii i
urbanismului a nceput mai devreme dect n Germania. Pn la
sfritul anilor 1920 n arhitectura italian predominau 2 fluxuri de
creaie: aa-numitul stil neoclasic i funcionalismul, pe care italienii
l numeau raionalism. Fanaticii considerau arhitectura
funcionalismului prea internaional, prea apolitic i n sfrit prea
democratic. Imperialismul din Italia fiind cel care a strnit dictatura
fascist, aspira s transforme Italia ntr-o mare putere colonial care
s fie demn de Roma imperial. Dar pentru aceasta era nevoie de o
ideologie diferit voluntar, crud, nendurtoare, capabil s
proslveasc violena i s se supun autoritii dictatorului. Apariia
unei astfel de idiologii duce la schimbri radicale ale stilului. Din
aceste motive, n alegerea surselor artistice, s-a dat preferin stilului
Romei antice. Acest latinism a format direcia general n cutrile
stilului autoritar din Italia fascist.
Mussolini,care inea n minile sale toat puterea conductoare a
statului,a avut un rol important n dezvoltarea arhitecturii fasciste ale
italiei.mussolini i-a nsrcinat lui Marcelo Piaceptini-unul dintre cei mai
de vaz arhiteci ai neoclasicicmului,s creeze o coloan din
elementele emblemei fasciste:legtur de nuiele,printre care erau
interpuse seceri.Coloana lui Mussolini a avut o manifestare mai
vast n Bolitzano,unde guvernul fascist a hotrt s comemoreze
soldaii italieni cu un monument grandios,care reprezenta o poart
izolat cu coloane i piloni masivi n pri,amintind de arcurile de
triumf din Roma antic.
O impresie i mai repugnant ne lsa intrarea la Expoziia Revoluia
fascist,decorat cu 4 secere gigantice pe fonul unui pilon
monolit.Aceast expoziie,cldirea ministerului de corporaii,mpreun
cu rpoiectul palatului Littorio,erau absolot contrare arhitecturii vii i
joviale italiene din epocile anterioare.
Stilul arhitectural,impus de Mussolini,a fost un fenomen teribil,care a
influienat negativ monumentele arhitecturii cu importan mondial.

Germania n comparaie cu stilul autocratic al Italiei,n Germania
stilul arhitecturii totalitare s-a format mult mai repede,s-a manifestat
mai aprins i s-a rspndit mai larg.
Anul 1933-n istoria Germaniei,a fost fatal i a adus cu sine
schimbri radicale n cultura material i spiritual,avnd influien i
asupra arhitecturii.Chiar din primele luni ale dictaturii sale,Hitler a
manifestat intoleran fa de stilul european.funcionalismul fusese
proclamat ca stil nenaional german,strin,ba chiar bolevic,dup
care a fost interzis mai ales n arhitectura cldirilor administrative i
sociale.stilul nordic devine stilul edificiilor simbolice i funerare, care
se construiau n colinele pustiite i stncile sumbre. Cu toate c stilul
nordic avea nsemntate mare , el nu era stilul oficios al Germaniei.
El era stilul partidului naional-sicial , iar stilul de stat al Germaniei
fasciste era stilul lui Behrens, Shpeyer i Troosta, care reprezenta o
sistem clasic simpl de grinzi i coloane, lipsit de farmecul su
artistic. Stilul se caracteriza prin nlocuirea coloanei plastice cilindrice
cu stlpi rectangulari, un ordin colosal pe ntreaga nlime , claritatea
volumelor i simetrie obligatorie.
Primele opere n acest stil erau: Cancelaria Imperial i Stadionul
Olimpic, construit lng Berlin. Cancelaria Imperial se caracteriza
printr-un stil totalitar, iar stadionul ocupa u n loc intermediar n
funcionalism i stilul nazist.
Reconstrucia Pieei Regale constituia 4 cldiri simetrice n partea
frontal, orientate spre Piaa Carolina. Prin pri, de-a lungul axei
longitudinale, Troost a construit pavilioane ptrate din stlpuri
rectangulare, nuntr-ul crora se aflau locuri speciale pentru foc.
Aceste pavilioane au fost numite Templu de Onoare. Cartierele
alturate au fost ocupate de ctre 2 construcii rectangulare simetrice,
cel sudic a fost destinat reedinei lui Hitler. Cldirile privite de la
distane apropiate ne creeaz o dezamgire profund, dnd dovad
de primitivitatea compoziiei, ideii, dar i detalii grosolane. Piaa
Regal a fost considerat drept monument al clasicii rennoite, dar
Hitler aspira la construcii mult mai grandioase. Aa s-a nscut ideea
Complexului Imperial Pentru Parade i Congrese Naziste de Partid n
Nurnberg. Acest complex neterminat, se afla departe de ora i era
alctuit dintr.un spaiu rectangular pentru parade, un stadion german
din multe arcuri care se aseamn cu circul antic, terenul Zeppelino
cu lungi tribune i o sal de congrese n form de potcoav.
BLONDEL a menionat c gigantescul acestui complex se poate
echivala doar cu vulgaritatea sa .
Uniunea Sovietic
Arhitectura sovietic din perioada interbelic se caracterizeaz prin
revalorificarea patrimoniului clasic, monumentalizarea formei
arhitecturale, i reprezentan solemn. Un rol important n formarea
stilului l-a jucat concursul de la nceputul ani,or 1930 , pentru proiectul
Palatului Sovietelor din Moscova. n 1939 dup proiectul lui Iofan,
Sciuco i Gelfreihn locul Catedralei Hrista Spasitelea s-a nceput
construcia Palatelor Sovietelor. Aceast compoziie monumental
de 300 m nlime trebuia s fie ncununat cu statuia lui Lenin de
100 m nlime. Construcia nu s-a realizat din cauza nceputului
rzboiului. Majorarea tendinelor decotrative se manifest clar n
edificiile sovietice pentru expoziiile internaionale din Paris 1937, i
din New York 1939 la care au participat: Iofan, Muhina, Alabean i
Andreev.

Casa del fascio giuseppe terragni

Eleganta si propotionala, insa rigida si dezolanta, aceasta cladire a
adapstit birourile si adunarile fascistilor. Proportiile si geometria
cladirii sunt extraordinar de sofisticate, fiind exemplu perfect al pozitiei
rationalismului italian , prins intre nevoiea de a moderniza societatea
in aceaisi masura cu expresia artistica si fascinatia fata de istorie.

Pavilionul URSS din paris


Construit dupa proiectul lui B. M. Iofana, cladirea a fost acoperita cu
mramura samarcana. Intrarea in pavilion a fost infrumusetata de
basoreliefele, executate de sculptorul I. M. Ciaicova, gherbul URSS si
11 republici socialiste. Simbolul pavilionului a fost o sculptura de 24 m
inaltime denumita "" , creata din
otelinoxidabildupaproiectullui V.I. Muhina, si era
dedicatarealizarilorindustriale a tarilorsocialiste.Inauntrulpavilionul era
proiectata o galerie de 150m lungime.Printrerealizarille demonstrate
la expozitie era si o hartaaindustrializarii URSS ceavea o suprafata de
19.5 m2, unde era
demonstratamplasarearesurselormineralesirealizarileindustriale.
Aceastacarta era indeplinita din pietrepretioasesisemipretioase,
iarsteau de rubin a Moscovei era infrumusetata cu briliante.

Pavilionul URSS din new-york


In 1939 la expozitia din New-York, URSS
aveacascopsademonstrezeprosperitateatariisicultulpersonalitatii.
Pentruasaunevenimentserios a fostchematarhitectulsovietic B. Iofana,
care sabucurat de un deosebitsucces in 1937 in paris. In New-york,
Iofan s-iaprelungitiubitasatemapeatunci in arhitectura,
combinareavolumuluiarhitectural cu statuiagigantica.
Insasimbolismulcemaitirziureprezentatpavilionul a fost cu
totuldiferitdecitcel din Paris. Forma parceleiceisaoferit sub constructie
URSS-ululi genera forma circulara. Dar pentru a face cacladireasa fie
maideschisapublicului, Iofan a stricatcerculceacea un diametru de
78m, la latimea de 25m, astfelsaprimit o forma de potcova. In fata
spatiului format, arhitectul a proiectat o terasadreptunghiulara, care
era infrumusetata cu mramuraaleasa. In
interiorulspatiuluicreatdeasemenea era unobelisc din mramura
vertical de 53m si cu o sculptura a unuilucrator de 17m inaltime care
tinea in mina steauainflacarata a cremlinului.

Casa arteiGermane, arh. Paul LudwingTroost, Munchen

Cladirea a fostconstruita in loculrenumituluiPalat de
sticlalingavecheagradinabotanica.Prima piatra pus in
temeliaacesteicladiri a fost in
1933.Aicierauprezentateexpozitiilenemtilorantimodernista"
Artadegenerativa". Pina in 1939 aceastacladire era
regulatfolositapentruziuaartei germane, insapeurma a
fostfolositapentrudiferitecongresehitleresti, undesingur Adolf Hitler
tineacuvintarea.
Acumaceastacladiregazduestedifereiteexpozitiiistiintifice de
artacepermitevizitatoruluisafaca o analiza a lucrarilor din
diferitepozitii. ProiectduparenumitularhitectPaaulLudwingTroost,
iafostsortitsa fie primulproiect monumental al al 3-lea Reih.

Tribuna Zeppelin, arh. Albert Speer

Tribuna Zeppelin a fost o
constructietipicaarhitecturiiGermanepetimpului Hitler. Albert Speer,
arhitectul de vaza a partidului national-socialist, construindtribuna,
sainspirat din altarulpergamez din Asia mica. Tribuna a fostconstruita
din beton, siacoperita cu caramidasipiatra de calcar.Ea era
destinatapentrudiscursullui Hitler petimpulintrunirilor de
partid.Teritoriulunde se strindeaascultatorii era teritoriulTsepelin, care
era inconjuratpeperimetru de tribune siturnuri,
undeerauinstalateprojectoaremasivesisvasticanatista, care
erauindreptate vertical in sus. Searacindluminileerauaprinse, si Hitler
isitineadiscursul, luminaformata de proiectoarecreauimpresia de
turnuri de lumina, care maitirziuar fi fostnumitetemplu de lumina.
Deciaceastaconstructiemonumentalatransformaoricediscurs a lui
Hitler intr-o scenateatralaplina de actiunesifanatism.
PavilionulNazistla expozitia de arta din paris 1937


Pavilionulnazist la expozitiainternationala din paris din 1937, era la fel
de impunatorcasipavilionul URSS-ului.
Dupaplanulprincipalululiarhitect al Germaniei de peaceltimp,
AlibertSpeer, pavilionulGermanieitrebuiasadevina" obucatasfinta de
pamint German" executat din piatranemteascasifier.
Toatematerialelesifisisajeleerauaduse din Germania.
Scopulacesteiconstructii a fost de a
implimentaideologiaprinarhitecturasiarta, in conformitate cu
cuvintelespuse de Hitler, precumcaarhitecturaeste o lume a pietrei.
Tot odataFiurercontrolanemijlocitprocesul de proiectaresi de
constructieaacesteicladiri, chiarpina la ziuadeschideriiexpozitiei.
Acestproiect de la inceput a fostinspirat de Speerdin schitelefacute
de arhitectulsovietic a pavilionuluisau, insascopulsau principal a
fostcaprimul din urmasa fie maifastuossisa se
ridicedeasuprapavilionuluisovieticaratindsuprematiasa.
Constructiareprezinta in plan cifraromana III, pepostamentulcoloanei
era in instalatfiguranuda a statuiei "Tovarasiei"
cesimbolizatoataputereaGermaniei, si se aflachiar in fata
sculpturiisovietice "LucratorulsiColhoznita"


Concursul pentru Palatul Sovietelor din 1931-1933

Dup 1917 n arhitectura Rusiei era pus problema crerii unei
lumi noi, care va rupe orice relaie cu trecutul: Jos arta, triasc
tehnologiile! Problema de baz era construirea spaiului material ce
nconjoar omul, folosirea tehnologiilor noi pentru crearea formelor
simple noi, logice, funcionale, unei construcii integer pe baza
metodei funcionale. Constructivismul exprima noi sperane, noi
tendine ale consumatorului de arhitectur care era reprezentat de
proletariat-masele populare mari. Puterea societii industrial cere
rezolvarea problemelor sociale majore.
Ignorarea principal a formelor trecutului a dus la cutarea unui
limbaj architectural nou fr mpodobiri, a promovat cultul
construciilor inginereti-arhitecturale, exemplu, monumentul III
Internaionalului (V. E. Tatlin).
Reprezentani: Wassili Kandinsky, KasimirMalevitch, El Lissitzky,
fraii Pevsner, Vladimir Tatlin, fraiiVesnin, Ivan Leonidov, Konstantin
Melnikov, Sciusev, Ilia Golosov.
Palatul Sovietelor
n 1933 odat cu arderea n mas a crilor din Berlin, n
Moscova are loc un eveniment asemntor dup sens cu cel nazist.
Pentru viaa cultural a Uniunii Sovietice a fost o lovitur fatal chiar
dac nu era o nimicire , ci nvers o realizare. Concursul care a durat
timp de 2 ani s-a sfrit cu victoria proiectului lui Iofan . Odat cu
acest concurs se poate discuta despre apariia culturii artistice
staliniste i dispariia Avangardei Ruse.
PalatulSovietelor (proiectului lui Iofan)
Concursul a fost anunat n vara anului 1931 i la care s-au
invitat pentru participare circa 20 arhiteci europeni. Pn atunci se
considera c Constructivismul este arhitectura contemporan n
variant sovietic i reprezint un stil ofocial al U.R.S.S. Organizarea
concursului era foarte stranie, juriul era compus din membri fr studii
n domeniul arhitecturii. Consiliul tehnic, evident decorativ era alctuit
din elita culturii URSS, iar decizia se lua de Sovietul Construciei
Palatului Sovietelor, alctuit din 3 funcionari de partid n frunte cu
Voroilov. n concurs au participat o multime de proiecte, care au
intrat n istoria arhitecturii proiectelor printre care era i creaia lui Le
Corbusie una dintre cele mai reuite. n februarie 1932 se anun
rezultatele concursului. Primele 3 premii obin proiectele care nu
aveau numic comun cu arhitectura contemporan, ba chiar nu
posedau deloc caliti artistice. Proiectele se asemnau doar prin
stilul clasicismului abordat, sau poate chiar a eclecticismului, cu
amestecuri de elemente clasice i arhaice. Autorii acestor proiecte
erau Ivan Joltovski, americanul Hector Gamelton i Iofan. Concursul
mai are i rolul de a verifica capacitatea arhitecilor de a se supune
renstruirii staliniste. Unele personaliti precum Melnicov i Ladovski
dup acest concurs decad, alii spre exemplu fraii Vesnin se
consolideaz la culmea ierarhiei. Compoziia proiectului era alctuit
din 5 temple-palate simetrice i asemntoare care n-aveau nici
umbr de arhitectur contemporan , dar delimitau cu succes limitele
care nu puteau fi nclcate: Clasicism, eclecticism, palate,
monumente. Concomitent n URSS se realizeaz discuii de creaie
unde este negat constructivismul i ludat renaterea clasicismului.

PalatulSovietelor (proiectuluiluiMoiseiGinzburg)
n mai 1933 se aprob proiectul lui Iofan Un turn rotund n
trepte, care se aseamn cu suprapunerea ctorva cutii de conserve,
pe acoperiul cruia era amplasat statuia unui muncitor de 18 m
nlime, mai trziu aceast statuie este nlocuit cu cea a lui Lenin iar
Palatul Sovietelor cosiderat un omagiu monumental lui Lenin. Acest
monument a provocat o stare depresiv la Hitler, care lamenta c n
Moscova va fi realizat cel mai nalt edificiu din lume.
Construcia s-a nceput n 1939, dar a fost ntrerupt de
nceputul rzboiului. Au reuit s construiasc doar fundamentul i
carcasa din metal . Din fericire dup rzboi Stalin i-a pierdut
interesul fa de palatul Sovietelor iar Hruciov a anulat construcia
definitiv.Mai trziu pe fundamentul construciei se realizeaz Bazinul
Moscova, iar spre mijl. Anilor 1990 Lujkov hotrte s
reconstruiasc Catedrala Hrista Spasitelea ca simbol al ortodoxiei ,
puterii i democraiei


11. Creatia lui Ludwig Mies van der Rohe

Mies van der Rohe, ultimul conductor al Bauhausului, a fost
arhitectul care a explorat pn la capt drumul deschis de Gropius.
Afinitile lui Mies merg ns mai mult spre tendinele micrii
olandeze. n anul 1923, n proiectul pentru o locuin cu un singur
nivel, apare pentru prima oar ideea spaiului continuu, care avea s
constituie esena arhitecturii sale, ducnd mai departe concepiile lui
Wright. Civa ani mai trziu, Mies are posibilitatea s-i
materializeze aceast idee in Pavilionul german la Expoziia de la
Barcelona

Pavilionul Germaniei la Expozitia internationala din
Barcelona, 1929.
Pentru prima dat aprea la o astfel de expoziie un pavilion conceput
pentru a fi el nsui un exponat. Materialele preioase folosite
travertinul i onixul erau puse n valoare i vizibile din exterior, prin
pereii de sticl ce formau invelisul transparent a pavilionului.
Planul dreptunghiular era ordonat pe baza unei scheme geometrice
simple, dar riguros proporionate; opt stlpi de oel, retrai de la
faad, susineau acoperiul format dintr-o simpl plac de beton,
ieit n consol i crend, n afara construciei, un mare spaiu
umbrit.
Mies diviza spaiul interior prin panouri de marmur i sticl, astfel
nct vizitatorul s simt cum acest spaiu curge ca un element fluid
prin ntreaga construcie, pentru a se uni cu cel exterior.

Casa Fritz si Grete Tugendhat, Brno 1930
In 1930, Mies van der Rohe dezvolt i amplific soluia de la
Barcelona n proiectul unei locuine: este celebra Cas Tugendhat de
la Brno, construit n 1930, anul n care la rugmintea lui Gropius, lua
conducerea Bauhausului.
La Casa Tugendhat, nivelul de recepie constituie o singur unitate
spaial; un panou de onix i un ecran semicircular din lemn preios
mpart acest spaiu n patru zone funcionale (hol de intrare, camer
de zi, sufragerie i bibliotec), fr a-i rupe continuitatea. ntregul
mobilier i echipament este proiectat odat cu locuina, iar poziia sa
este fixat prin trasee regulatoare.

Complexul Institutului Tehnologic din Chicago, 1937-1957
In componenta lui intra:
1. Laboratorul de cercetri a mineralelor i metalelor, 1942-
1943;
2. Cldirea Bibliotecii i administraiei, proiect nerealizat,
1944;
3. Alumni Memorial Hall Blocul Memorial al absolvenilor,
1945-1946;
4. Secia chimie i metalurgie, 1946;
5. Capela Institutului Tehnologic, 1952,
6. Crown Hall, 1955 - este una dintre cele mai semnificative
cladiri arhitecturale ale micrii moderniste din secolul 20, este i
nceput de stil internaional de construcie. Crown Hall este considerat
arhitectural semnificativ, deoarece Mies folosea oelul i sticla, stilul
de baz de construcie. n timp ce proiecta Crown Hall , Mies a rmas
fidel cuvintelor sale celebre " mai puin este mai mult.

Casa Farnswort, Fox river, Illinois, 1944-1950
ntre 1946 i 1951 , Mies van der Rohe a proiectat i construit casa
Farnsworth , un refugiu in week-end n afara Chicago pentru o
femeie, Dr. Edith Farnsworth . Aici , Mies a explorat relaia dintre
oameni , adpost , i natura . Pavilionul de sticl este ridicat ase
metri deasupra la o lunc lng rul Fox , nconjurat de pduri i feerii
rurale .

Casa 50x50, 1951
Mies Van Der Rohe a pretins a fi conceput casa 50 x 50 de picioare,
ca o soluie la problema de producie masa de locuine, un gen de
arhitectura pentru care el niciodat nu acorda atenie n trecut.
ngrijorarea cu privire la crearea unui prototip de locuin bun a fost
rutate n casa 50 x 50 de picioare.

Imobilele Lake Shor Dreive 860, Chicago, 1951
Lake Shore Drive este o pereche de gemeni de turnuri de
apartamente din sticl i oel de pe N. Lake Shore Unitate de-a lungul
lacului Michigan , n cartierul Streeterville din Chicago , Illinois .
Construcia a nceput n 1949 , iar proiectul a fost finalizat n 1951

Imobilul Seagram an S, New York
n 1954 , Mies van der Rohe proiectat ceea ce este adesea
considerat ca fiind punctul culminant al arhitecturii moderniste,
Seagram Building din New York City . Seagram Building a devenit un
simbol al puterii n cretere a societii , c definirea instituie a
secolului al XX-lea . ntr- o micare ndrznea i inovatoare ,
arhitectul a ales pentru a seta turnul napoi de la linia de proprietate
pentru a crea o piata, curte i fntn pe Park Avenue


1212. Scoala Bauhaus
Definirea, scopurile si realizarile. Membrii fondatori ai scolii
- Manifestul Scolii Bauhaus, 1919-1933
- 1919-1925 Weimar. Fondator Walter Gropius
- 1925-1928 Dessau.Director Walter Gropius
- 1928-1930 Dessau. DirectorHannes Meyer
- 1930-1932 Dessau. Director Mies van der Rohe
- 1932-1933 Berlin.Director Mies van der Rohe-

In Weimar i ncepea existena o coal de arte i arhitectur
Bauhaus care a fost unic prin ncercarea ei de a lega creaia artistic
i meseria manual, arta i tehnica, arhitectura cu artele plastice,
artele aplicate i industria printr-o sintez atotcuprinztoare.
La sfritul anului 1918 se nfiinase Grupul Noiembrie, care
cerea tuturor artitilor revoluionari, att expresioniti ct i cubiti, care
rupseser cu vechile forme de art, s se uneasc i s colaboreze
n numele viitorului artei. Dup dizolvarea sa n 1921, sarcinile
arhitecturale ale Consiliului au fost preluate de ctre Cercul celor
zece (Zehnerring) format din Bartning, Gropius, Haring, Hilbersei-mer,
fraii Luckhardt, Mendelsohn, Mies van der Rohe i fraii Bruno i Max
Taut. Aceast grupare transformat mai trziu n asociaia
profesional Der Ring (Cercul) lupta pentru promovarea arhitecturii
moderne i pentru rezolvarea problemelor arhitecturale ridicate de o
sarcin att de important pe plan social ca aceea a constituirii
marilor centre muncitoreti i a locuinelor minimale.
Manifestul lansat de Bauhaus n 1919 preciza: Scopul final
al oricrei activiti creatoare este construcia. Arhitecilor, pictorilor i
sculptorilor le revine sarcina de a se strdui s cunoasc i s
neleag din nou structura complet a construciei n ansamblul i n
prile ei componente, atunci operele lor se vor impregna de la sine
de spiritul arhitectural pe care l-au pierdut, datorit artei de salon.
Pornind de la aceste principii, Bauhausul s-a strduit, pe de o
parte s realizeze reunirea tuturor artelor n cadrul construciei, iar
pe de alta, s fureasc o unitate ntre art i industrie,
consacrndu-se proiectrii produselor tehnice.
Luase fiin cercul Prietenii grupului Bauhaus care numra
in conducerea sa personaliti de frunte ale intelectualitii germane:
Peter Behrens, Albert Einstein, Oscar Koroschka, Gerhardt
Hauptmann, Franz Werfel, Arnold Schoenberg. Numeroase orae
Mannheim, Frankfurt, Darmstadt, Dessau se oferir s gzduiasc
coala. In cele din urma a fost deschisa scoala in Dessau. Aici i se
puser la dispoziie fondurile necesare pentru constituirea unui nou
local, care a fost proiectat de Gropius.
n coala din Dessau, au fost incadrati n corpul profesoral o
serie de absolveni talentai, printre care Marcel Breuer, Josef Alberts
i Herber Bayer.
Activitatea creatoare a acestui grup de profesori a contribuit
la creterea prestigiului internaional al Bauhausului. Manifestrile i
expoziiile profesorilor au constituit evenimente importante n viaa
artistic internaional, meninnd n permanen coala n centrul
ateniei micrilor de avangard.

Teoria si practica lui Walter Adolf Gropius in Europa
Walter Adolph Gropius arhitect i pedagog german, fondator i
director al Bauhaus. Cldirile desenate de el foloseau materiale
extrem de moderne la vremea respectiv, aa cum ar fi: beton,
beton armat, structuri de oel i crmizi, sticl. Nu ntmpltor,
lucrrile sale arhitecturale sunt comparate frecvent cu artefacte
vizuale, cel mai adesea cu picturi abstracte. Atelierul cldirii
Bauhaus din Dessau, exemplu superb de "transparen" total. n
anul 1919 Gropius a fondat Bauhaus, termen ce este utilizat
pentru a desemna att Staatliches Bauhaus, o coal de art,
design i arhitectur originar din Germania, activ ntre 1919 -
1933, respectiv un curent artistic extrem de influent n arhitectura,
artele plastice, designul, mobilierul i decorrile interioare ale
secolului 20. Ambele sensuri ale termenului Bauhaus sunt
desigur strns legate de Walter Gropius.
Studenii de la Staatliches Bauhaus erau educai interdisciplinar i
complex ca arhiteci, constructori, designeri, fotografi, pictori,
creatori de mobilier i textile.. n acelai timp, erau stimulai s
utilizeze materiale noi, specifice produciei de mas, avnd ca
produs final al activitii lor cldiri, n special industriale, furnizate
"la cheie." Scopul declarat programatic al lui Walter Gropius era
cldirea livrat integral, de la designul arhitectural iniial pn la
mobilarea ncperilor i decorarea acestora cu artefacte. Gropius
argumenta prin demonstrare conceptul de eficien arhitectural,
prin care un astfel de ansamblu de cldiri era realizat arhitectural
i constructiv cu mijloace materiale i umane minime.

Uzina Fagus, Alfeld an der Lein, Germania, 1911
Se afla in Saxonia Inferioar , Germania , este un exemplu
important de arhitectura moderna timpurie . Comandat de
proprietar Carl Benscheidt care au dorit o structur radical pentru
a exprima pauz companiei din trecut , fabrica a fost proiectat de
Walter Gropius i Adolf Meyer . Acesta a fost construit ntre 1911
i 1913 , cu completrile i interioare finalizate in 1925 .
Pentru prima dat, o faad complet este conceput n sticl.
Colurile sunt lsai fr nici un sprijin , obinndu-se un sentiment
fr precedent de deschidere i de continuitate ntre inter i n
afara . Expresia de pe acoperi plat a schimbat de asemenea .
Doar n cldirea Casa Steiner , Viena de Adolf Loos , care a fost
fcut cu un an nainte la Fabrica de Fagus , am vzut acelai
sentiment pentru cubul pur . O alt calitate foarte important a
cldirii Gropius este c , datorit ntinderi mari de sticl clar ,
separarea grea de obicei de exterior i interior este anihilat .

Uzina model pentru Expozitia Werkbund-ului german, Koln,
Germania, 1914
Prima expozitie Werkbund din 1914 a avut loc la Rheinpark n
Kln , Germania . Cldire cel mai bine cunoscut Bruno Taut , a
cupola prismatica din Pavilionul de sticl din care doar imagini
alb-negru supravieui astzi , a fost n realitate un punct de reper
viu colorate . Walter Gropius i Adolf Meyer a proiectat o fabric
model pentru expoziie .
Planificarea a inceput n 1912 , iar lucrrile de construcie au
nceput la nceputul anului 1914 . Expoziia a fost deschis pentru
public de ctre Van de Velde pe 15 mai 1914 . Programat s
dureze pn la sfritul lunii octombrie , a fost oprit prematur pe
08 august la izbucnirea Primului Rzboi Mondial, cldirile de
expunere au fost demontate la scurt timp dup aceea .

Casa Sommerfeld, Berlin, Germania, 1921
Casa a fost construit n cartierul Lichterfelde Berlin n
Limonenstrae 30 , Germania .
Sommerfeld House, construit de Walter Gropius , n colaborare
cu Adolf Meyer , este primul proiect comun major al Bauhaus i
un frumos exemplu de ncercarea de a crea o " lucrare unificat de
art . Dezvoltarea sa a implicat toate domeniile de activitate
Proprietarul Adolf Sommerfeld , deinea de asemenea, o fabrica
de cherestea din Berlin i era antreprenor de construcii , va
continua s sprijine Gropius , n urmtorii ani mai ales n 1923 ,
expoziia de Bauhaus .
Acest lucru unic a fost distrus n al doilea rzboi mondial , lsnd
doar cldirea garaj care poart nc martor la acest proiect de
pionierat a Bauhaus .

Proiect pentru concursul Chicago Tribune Tower, 1922
n 1922, Chicago Tribune a gzduit un concurs internaional de
design pentru noul su sediu .
Castigatorul a fost un design neo- gotic de ctre New York
arhitecti John Mead Howells i Raymond Hood , cu contraforturi
n partea de sus .
Alte intrri de figuri turn au fost lucrarile arhitectilor Walter
Gropius , Bertram Goodhue , Bruno Taut , i Adolf Loos care au
ramas sugestii interesante de ceea ce ar fi putut fi , dar poate nu
la fel de interesant ca i cea surmontate de cap Rushmore , ca a
unui indian american.

Sediul Scolii Bauhaus, Dessau, Germania, 1925-1932
Cariera Gropius a avansat n perioada postbelic . Henry van de
Velde , comandantul saxon al colii de Arte i Meserii din
Weimar Grand - Ducal a fost rugat s demisioneze n 1915 din
cauza naionalitii sale belgiene . Acesta a fost academia , care
Gropius a transformat-o n faimosul Bauhaus . Un exemplu de
produs al Bauhaus a fost fotoliu F 51 , proiectat pentru directorii
camerei Bauhaus n 1920 - n prezent o reeditare n pia. n
1919 , Gropius a fost implicat n sticl Chain utopic
corespondena expresionist sub pseudonimul " Liturghie " De
obicei, mai notabil pentru abordarea funcionalist ," Monumentul
Morilor ", proiectat n 1919 i executat n 1920 , indic faptul c
expresionismul a fost o influen asupra lui la acel moment .
n 1923 , Gropius a proiectat mnerele uilor sale celebre , acum
considerata o icoana de proiectare. De asemenea, el a conceput
proiecte de locuine pe scar larg n Berlin , Karlsruhe i Dessau
, n 1926-1932 , care au fost contribuii majore la micarea New
Obiectivitatea , inclusiv o contribuie a proiectului Siemensstadt
de la Berlin .

Contributia lui Marcel Breuer in devenirea Bauhaus-ului
Activitatea creatoare a acestui artist a contribuit la
creterea prestigiului internaional al Bauhausului. Manifestrile i
expoziiile profesorilor au constituit evenimente importante n
viaa artistic internaional, meninnd n permanen coala n
centrul ateniei micrilor de avangard.