1.

CRYSTAL
PALACE
MODERNE,LONDRA,1851

-PRIMUL

SIMBOL

AL

ARHITECTURII

Crystal Palace (n romn: palatul de cristal) a fost un vast palat de expoziii din
font i sticl, construit pentru expozitia din 1851. Construcia creat pe baza
modulului planimetric (2,44m) cu latura de 7m, era caracterizat de alternana a 5
nave principale de mari dimensiuni i alte spaii mai mici. La nivelul superior, se
aflau galerii legate transversal. A fost apoi demontat i reconstruit, mai mare, n
sudul Londrei, n cartierul care-i poart i astzi numele. A ars ntr-o noapte, n
1936, i nu a mai fost refcut. Winston Churchill, revenind din Camera Comunelor, a
spus atunci: This is the end of an age (n romn: Este sfritul unei epoci).
Crystal Palace a fost un important loc turistic, care atrgea o populaie ieit din
toate mediile sociale. Tehnica sa de construcie din elemente standardizate
prefigureaz tehnica folosirii prefabricatelor n arhitectur.

2.GALERIA DE MASINI, ARHITECT FERDINAND DUTER SI INGINER VICTOR

CONTAMIN,PARIS 1889
Galeria de masini a fost construita pentru Expoziia Universal din 1889. EVastul
complex alcatuit din 23 de arce imbulonate are 8ha. Articularea mobil a arcelor la
fundaii, permitea absorbirea dilatrilor generale de variaiunile de temperatur.
Interiorul ritmat de arce gigantice, care preau a se sprijini ntr-un punct, i-a
impresionat profund pe vizitatori, formeaza un hol imens de sticl i metal. Galeria
Mainilor nu a fost numai ncpere pentru a demonstra mecanisme, ea nsi era
mecanism expoziional. A fost demolat n 1910.

3.TURNUL EIFFEL-TRIUMF ULUITOR AL TEHNICII LA SFIRSITUL SECOLULUI

AL XIX-LEA ,PARIS 1889
Turnul Eiffel este o construcie faimoas pe schelet de oel din Paris ce msoar 320
(300 turnul + 20 antena) m nlime, insa inaltimea se schimba cu citiva cm datorita
dilatarii si contractiei metalului, are o greutate de 10000 tone devenind pe atunci
cea mai inalta constructive din lume. A fost inaugurat si deschis in 1889 . Turnul
comemora 100 de ani de la Revolutia Franceza.
Are 3 nivele. Accesul publicului la primul i al doilea nivel se poate face att pe
scri, ct i cu liftul, n schimb accesul la ultimul nivel se face exclusiv cu liftul.
Fundaiili turnului e s-au realizat la civa metri sub nivelul stzii, fiind finisate n 5
luni. Pentru a ridica primul nivel,constructorii au utilizat schele din lemn i cricuri
hidraulice. ntr-un timp record-2 ani, 2 luni, iar Eiffel a fost distins cu Legiunea
Francez de Onoare.
4. PREMISELE APARITIEI SCOLII DIN CHICAGO SI IMPORTANTA ACESTEIA
Scoala din Chicago-miscare ce a pus bazele arhitecturii moderne pe la 18801900,prin regasirea acordului dintre expresia formelor si structura tehnica a
edificiului. In America a avut loc prima incercare de a da structurilor matalice o
forma arhitectorala simpla si clara,economica si functionala eliberata de tirania
formelor istorice. Arhitectorii foloseau cea mai avansata tehnica existenta -cea a
constructiilor de poduri si a cladirilor industriale-inventau un nou tip de fundatie si
un nou tip de fereastra - orizontala.Caracterstic pentru scoala din Chicago era faptul
ca problemele artistice si functionale erau rezolvate in strinsa legatura cu succesele
ingeneresti.
Importana colii din Chicago. Chicago n a doua jumtate a secolului al XIX-lea:
-Creaia lui Henry Hobson Richardson,
-Creaia lui Wiliam Le Baron Jenney,
-Creaia lui Louis Henry Sullivan & Dankmar Adler.
-Auditorium Building, Chicago, 1886-1889;
-Wainwright Building de St.Louis, Chicago, 1890-1891;
-Guarantee Building, Buffalo, 1894-1895;
-Cage Building, Chicago, 1898;
-Magazinele Carson, Pirie & Scott, Chicago, 1899-1904;
-Expoziia columbiana din 1893 i urmrile ei.
5. Louis Henry Sullivan & Dankmar Adler, Auditorium Building, Chicago,
1886-1889
Louis Sullivan a fost un arhitect american, denumit "printele arhitecturii
moderniste". Sullivan, care este considerat de muli specialiti i arhiteci ca fiind
creatorul zgrie-norilor moderni, a fost un arhitect care a exercitat o puternic
influen asupra arhitecturii i arhitecilor, critic al "colii din Chicago
Dankmar Adler este reprezentat al curentului Art Nouveau. Impreuna cu louis
Sullivan ei au proiectat multe cladiri gigante, au fondat o asociatie foarte

prestigioasa si influenta in arhitectura americana.Au realizat o serie de edificii

comerciale ce au fost la baza noilor principii a arhitecturii moderne. Adler a scris pe
larg privind aspectele tehnice i juridice, de arhitectur i construcii.
Auditorium Building-construit de Dankmar Adler si louis Sullivan, Frumusetea de
proiectare a lui Sulliva vine de la concentrarea pe structura de masa total i
repetarea unor modele simplificate pentru a da aceast mare cldire (6,3 ha), cu
multe utilizri un aspect unitar. Sullivan facea standuri exterioare,elabora
amenajarilor interioare, bazat pe motive ecologice. Auditorium demonstreaz
capacitatea tehnic a lui Adler de a gzdui o varietate de utilizri, din conveniile
politice la opera grand, sub un singur acoperi. Fundatia a permis construiri mari,
grele construite pe terenuri mltinoase , i au fost folosite cele mai noi tehnici.

6. Louis Henry Sullivan, Wainwright Building de St.Louis, Chicago, 18901891, Guarantee Building, Buffalo, 1894 - 1895, Cage Building, Chicago,
1898.
Louis Sullivan i Dankmar Adler au redefinit stilul american de arhitectur prin
cldirea Wainwright din St.Louis, Missouri. Designul lor a folosit linii nentrerupte
pentru a sublinia structura. Forma urmeaz funcia, a spus celebrul Sullivan lumii.
-refuzul cercevelei
-fatadele cu reliefuri, finisate cu caramida
-impresie de contopire cu sticla

Guarantee Building, Buffalo, 1894

1895
Este vestitmai ales prin piloii vizibili de la parter, nivelul acesta fiind total vitrat,
imobil ce reprezint punctul culminant al operei i realizarea principiilor sale. Este
un skyscraper din New York. Prima zona- subsolul (de mecanice si utilitate), a doua
zona parterul (zona publica), zona a 3-a (etajele de birou cu cellule identice,
birouri grupate), a 4-a zona cea de incheiere (lift cu echipamente). Cladirea a fost
decorate cu blocuri de lut ars. Stilurile diferite ale decorului delimiteaza aceste zone
cu functie diferita.

Cage Building, Chicago, 1898

Grupul format din 3 cladiri. Ftadele acestor cldiri demonstreaz dou abordri
diferite ale colii de la Chicago. Fatada proiectat de Sullivan exemplific abordarea
sa mai expresiv. Ornamentale din partea de sus a fatadei Sullivan au fost mpinse n
sus cnd patru etaje au fost adugate n 1902 de ctre alti arhitecti.

7. Louis Henry Sullivan, Magazinele Carson, Pirie & Scott, Chicago, 18991904
Este o cldire comercial la 1 South State Street la colul Madison Street East n
Chicago, Illinois. Acesta a fost proiectat de Louis Sullivan pentru firma de retail
Schlesinger & Mayer. Centrul a fost dezvoltat initial, din cauza marelui incendiu din
Chicago. Faadele au fost adugate pentru a se potrivi magazinelor de la parter i
cldirea a fost vopsit alb. Cladirea este remarcabila prin structura de otel, care a
permis o crestere dinamica a suprafetelor ferestrelor, care a permis accesul din plin
a luminii in timpul zilei interior.

6. Definirea i caracteristicile stilului Art Nouveau, terminologia, sursele

Art Nouveau(din franceza - arta noua) - nume generic al stilului primei faze a
modernismului n arta si arhitectura european i american la sf.sec.19 nc.sec.20,
fenomen complex ce a constituit o punte net ntre civilizaia veche i cea nou.
Caracteristicilestilului:
-renunarea la modeleistoriciste,
-cutarea unei noi i moderne sinteze a artelor,
-tendinaspreunitateastilistic,
-poziia dominant a ornamentului, dar nu aplicat ci implicat,
-apariiadecoraiei constructive,
-tematicanaturalist: flori, animale, insecte,
-utilizarea liniei ca element de for.
7. Victor Horta, Hotel Tassel, Bruxelles, 1892-1893, Hotel
Bruxelles, 1894-1898, Casa Poporului, Bruxelles, 1895-1899.

Solvay,

Victor Horta ( 1861 1947) a fost un arhitect i designer belgian. Horta este unul
dintre cele mai importante nume n arhitectura Art Nouveau. Visa s devin
violonist, dar ajutndu-i unchiul pe un antier de construcii descoper bucuria de a
construi. i rafineaz arta, descoper treptat curbele i contracurbele, care mresc
impesia de spaiu i suport mai bine construciile, refuz linia dreapt vertical. De
altfel, odat cu Primul Rzboi Mondial, moda Art Nouveau ncepe s dispar,
ndreptndu-se ctre urmaa ei, Art Deco. Firete, stilul n-a fost pe placul tuturor. "i

scriu din fabric", se plngea o doamn ntr-o scrisoare ctre proprietarul de la care
nchiriase casa. Biserica Catolic a fost ngrozit de noua arhitectur. Clericii
belgieni considerau c noile forme sunt prea provocatoare i c Horta era un
duman al Bisericii.
Hotel Tassel, Bruxelles, 1892-1893
Horta a construit o cas format din trei pri diferite. Dou cldiri mai degrab
convenionale din crmid i piatr natural - una pe partea lateral a strzii i
una pe partea dinspre gradina - au fost legate de o structur de oel acoperit cu
sticl. Acesta funcioneaz ca parte conjunctiva n compoziia spaial si leag
diferitele camere i etaje. Acoperisul de sticl permite trecerea luminii natuale n
interiorul cldirii. Aceast parte a casei, care poate fi folosita i pentru a primi
oaspeii, Horta a dat dovada de talentul sau in domeniului designului de interior. El
a proiectat fiecare detaliu, panourile i ferestrele din vitralii, parchetul in mosaic si
mobilierul. Horta a reuit sa integreze geners decorul, fr a masca structurile
arhitecturale generale. Fiind foarte scumpe i accesibile numai pentru cei bogai
"burghezia" cu gust de un "Avant-garde", elementele de noutate pure arhitecturale
nu au fost urmate n mare msur de alti arhiteci. Hotelul Tassel este n prezent un
cabinet privat ocupat de ctre Consiliul European de informare Alimentar, iar
interiorul nu este accesibil publicului.

Hotel Solvay, Bruxelles, 1894-1898

Casa a fost comandat de un patron bogat, pentru care Horta ar putea cheltui o
avere pe materiale pretioase si detalii scumpe. Horta proiectat fiecare detaliu;
mobilier, covoare, corpuri de iluminat, vesel i chiar soneria. El a folosit materiale
scumpe, cum ar fi marmura, onix, bronz, lemn tropicale etc. Pentru decorarea scrii
Horta a cooperat cu pictorul belgian pointilist Tho van Rysselberghe.Hotelul Solvay
i-a conservat din plin coninutul su splendid, datorit unei familii care a

achiziionat casa n anii 1950 i a fcut tot posibilul pentru a pstra i restaura acest
locuin. Casa este nc proprietate privat i poate fi vizitat doar cu programare i n
condiii foarte stricte. Edificiul este pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Casa Poporului (Maison du

Peuple), Bruxelles, 1895-1899

A fost construit in numele Partidului Socialist

Belgian, fiind cea mai clar expresie a designului
politic reformist. n ciuda faptului ca erao cldire
foarte neregulata, Horta a reuit s conceapa o
cldire cu funcionalitate maxim. Imobilul este
prevzut cu incaperi ce au diferite obiective,
cum ar fi birouri, cafenele, magazine, sli de ntlnire i o sal de partid. Cldirea a fost
construit n principal n fier alb (mai mult de 600,000 kg). Cincisprezece meteugari a
lucrat timp de optsprezece luni cu privire la activitatea de fier. Datorit combinaiei
experimental de crmid, sticl i oel aceast cldire a fost considerat ca un
exemplu de arhitectur modern. In ciuda unei micri de protest internaional de
peste 700 de arhiteci, cldirea a fost demontata n ntregime cu ideea de a reconstrui
o n alt parte, ideie esuata.

8.

8.Victor Horta, Casa-atelier Victor Horta, Bruxelles, 1898

Muzeul Horta din Bruxelles nu este un muzeul traditional, in adevaratul sens al
cuvantului o cladire unde obiectele expuse atrag toata atentia. La Muzeul Horta
este putin invers: cladirea in sine este muzeul. Muzeul Horta a fost de fapt casa pe
care Victor Horta a construit-o pentru el insusi la sfarsitul anilor 1890. n splendide
interioare sta mobilierul, vesela si obiectele de arta create de Horta i

contemporanii si, precum i documentele legate de viaa i timpul lui. Muzeul

organizeaz, de asemenea expoziii temporare pe teme legate de Horta i arta sa.
Imobilul este nscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO ca una dintre Casele
urbane ale arhitectului Victor Horta.

9.Hector Guimard, Intrrile n Metroul din Paris, 1899-1900

Hector Guimard ( 1867 - 1942) a fost un arhitect, designer i decorator de
interioare, care este astzi considerat cel mai reprezentativ exponent al micrii
artistice Art Nouveau franceze. Doar n ultimele trei decenii ale secolului 20, opera
sa arhitectural i decorativ, a ajuns s fie apreciat la valoarea, onestitatea i
intensitatea cuvenit. Guimard a devenit total devotal acestui stil dup ce a

vizitat Htel Tassel din Bruxelles, realizare rotund i detailat a arhitectului

belgian Victor Horta. Guimard a demonstrat ct de arhitectur i arte industriale ar
putea fi unite ntr-o singur cldire pentru a crea un sistem unificat, modern.

Intrrile n Metroul din Paris.

Guimard a proiectat aceste intrri in metrou pentru deschiderea sistemului de
metrou din Paris n 1900, care a coincis cu Expoziia Universal. Dei initial s-a
pledat pentru un design bogat ornamentat, n conformitate cu stilul baroc, Guimard
a ctigat comisia, n ciuda niciodat c a intrat n concurs. El a proiectat o serie de
intrari construite de fier i sticl. n timp ce unii le ludat pentru designul lor modern
i modular, majoritatea parizienii au fost nemulumii. Luminile n form de lalea au
fost asemnat cu ochii de monstri, cuvintele "Metropolitan" au fost criticate pentru
a fi imposibil de citit. In prezent doar dou intrri sunt nc n uz.

10.Charles Rennie Mackintosh, coala de Art din Glasgow, 1897-1899 ;

1907-1909.
Charles Rennie Mackintosh ( 1868 - 1923,) a fost un arhitect, designer de
mobil i pictor scoian. Rennie Mackintosh a fost unul dintre cei mai influeni
designeri ai micri artistice Arts and Crafts i ulterior unul dintre cei mai
representativi artiti Art Nouveau din Regatul Unit. A pledat pentru construcii din

piatr n faa celor de sticl sau fier. mpreun cu soia i civa colegi de la coala
de Arte Glasglow, Charkes Rennie Mackintosh a format Grupul Celor Patru Din
Glasglow.
Acest stil a fost admirat de Mackintosh din cauza economiei de mijloace, formelor
simple i materialelor naturale, utilizarii texturii, luminii sau umbrei. n vechiul stil
vestic, o piesa de mobilier era vzut ca ornament, afiand bogia proprietarului
sau, iar valoarea piesei era stabilita n funcie de durata prelucrarii ei. n arta
japoneza, mobilierul este conceput pentru a reda calitatea spaiului, evocand o
stare de relaxare in interiorul organic.
n timp ce lucra n domeniul arhitecturii, Charles Rennie Mackintosh a dezvoltat
propriul stil: un contrast puternic ntre unghiuri drepte si motive florale. Proiectul
care a contribuit la realizarea reputaiei sale internaionale a fost Scoala de Arta din
Glasgow.
coala de Art din Glasgow
Charles Rennie Mackintosh a ctigat un concurs de design pentru Scoala de Arta
din Glasgow, acest proiect reprezentand primul su comision, fiind de asemenea
constructia sa ce amai importanta. Amplasata la marginea unei foarte abrupte
pante inclinate catre sud, cldirea se ntinde de-a lungul unei strazi ntregi, pana la
intersectia acesteia cu o strada principala.
Cladirea pastreaza un aspect eclectic cu influente din arhitectura scotiana (mase
volumetrice din zidarie grea), motive Art Nouveau (motive florale si geometrice de
fier, gresie, detalii), alaturi de materiale, tehnici moderne utilizate in constructie.
Planul cladirii este un lung E cu coridoare de-a lungul coloanei vertebrale, care
leaga studiourile de arta situate in mare parte de-a lungul strzii de camerele mici
auxiliare, sau de birourile de pe partea din spate. Intrarea este situata dincolo de
axul central, conducand la un muzeu luminat de sus, situat n spatele Scolii de Arte
din Glasgow.
Partea de nord, cu care este orientata catre strada mare, este alcatuita dintr-o
fatada dreptunghiulara simpla, cu ferestre industriale ample care lumineaza
studiourile, alternand cu decoratiuni realizate din zidarie. n contrast cu fatada
principala, celelalte doua fatade sunt nguste, pereii de zidrie inaltandu-se
asemenea unor turnuri, amintind de arhitectura scotiana. De la sud, pe partea din
spate, cele trei componente perpendiculare ale planului in E sunt n mod clar
evideniate. Interioarele au fost proiectate in stilul Art nouveau cu motive florale si
geometrice in lungul scarii, corpuri de iluminat, covoare, mobil, i faian.

11.
Feodor Shekhtel, Vila Reabushinski, Moskova, 1902, Gara Iaroslav, Moskova, 1902.
Casa Reabuschinski considerat un exemplu clasis al stilului modern rus,
consrtuit n 1900 n Moscova. Este neobinuit att cldirea ct i scara central din
marmor, cu balustrade ce amintesc de valul mrii care parc se prelinge de la etaj,
formnd vrtejuri i prbuindu-se. n exterior, casa este decorat cu o friz de
mozaic multicolor, cu elemente vegetale. Arhitectura vilei, sunt combinate elemente
de gotic englez si stil maur. Cladirea se compune din doua etaje, dar diferite niveluri
de diferite forme de ferestre crea efectul de cldiri cu mai multe etaje. Baruri la
ferestre n spiritul Art Nouveau consta din model valurilor complicate, precum i
gardul mic din jurul muzeului. Vila Ryabushiskogo este un exemplu clasic al
modernismului timpuriu. n contrast cu arhitectura "de fa" aici triumf volum
cubic, subliniat de plci de puternic conturate realizate nainte de cornisa i
capricios proeminene asimetrice ale peretilor, pridvoare masive, balcoane, de
fiecare dat un unic personalizat i, prin urmare, afirma valoarea egal a tuturor
faadelor.In zilele de azi in vila este casa Muzeu a lui M.Gorki.

n anii 19021904 Fedor Shekhtel

a proiectat o noua cldire staie, care combin stilul modern i neo-rus. Arhitectul
aloca sala de pasageri principal, care este conectat la lobby-ul i anticamera i cu
condiia trecere directa la platforma. n proiectarea staiei de utilizat Limbi viziere,
piloni semicirculare cu turnuri de cetate stilizate i mare "acoperi Terem" ncoronat
cu creasta.
Vertical lobby siluet stnga al doilea cel mai nalt turn cu finalizare cort. Partea
superioar a pereilor sunt decorate cu panouri decorative ceramice cu ornamente
florale stilizate. n nisa de fronton peste intrarea n aglomeraie Shekhtel a aranjat
imaginile stemelor din cele trei orase care sunt legate de Calea ferata din
Yaroslav: stema cu imaginea de Sf. Gheorghe - Moscova, Arhanghelul Mihail Archangel i s poarte cu un topor - Yaroslavl.

12.

Antoni
Placido

Guillermo Gaud i Cornet. Parcul Gell, Barcelona, 1904-1914.

Parcul se ntinde pe o suprafa de 17 hectare. Designul arat n mod clar o parte a
unui arhitect i stilul unic al lui Gaudi care rezult evident din oricare element
indiferent de dimensiunile acestuia. Exist forme ondulate de parc ar fi ruri de
lav, pasaje acoperite cu coloane de forma unor copaci, stalactite i forme
geometrice. Multe din suprafeele existente sunt acoperite cu buci de ceramic
sau sticl colorate n stil mosaic.. Datorit locaiei sale la marginea oraului i la o

altitudine mare, acest parc cu atmosfera sa panic este n contrast cu zgomotul i

frenezia capitalei catalane. Gaudi a fost determinat s realizeze o integrare perfect
a operelor sale n natur. Dovada n acest sens sunt coloanele de piatr de
dimensiuni foarte diferite i forme care sugereaz trunchiuri de copaci, stalactite i
peteri. Cnd Gaudi a preluat proiectul zona a fost defrisat, aa cum indic i
denumirea sa Muntele Chel, el a ordonat i plantarea unei noi vegetaii, alegnd
speciile native mediteraneene, cea mai potrivit pentru a terenului.Gaudi a
conceput parcul cu o semnificaie religioas i n acelai timp organic i urban, a
profitat de diferena de 60 de metri pe care o are muntele pentru a proiecta o cale
de elevare spiritual n vrful su, o capel, care nu a fost niciodat construit, pe
locul ocupat n prezent de ctre monumentul Golgota (sau Dealul din trei cruci).

13. Antoni Placido Guillermo Gaud i Cornet. Casa Batll, Barcelona, 19041906.
In anul 1903 cldirea a fostcumprat
de Josep Batll, care l-a angajat pe
Gaudi s i renoveze aceast cldire.
Josep Batll dorea s renoveze
aceast cas pentru a ctiga premiul
de urbanism pus la btaie de Consiliul
local al Barcelonei. Gaudi a nceput
renovarea acestei cldiri n anul 1904,
iar lucrrile au durat pn n anul
1906. Dup ce casa a fost remodelat
de Gaudi, familia Batll a locuit la
etajul unu al acestei cldirii, restul
cldirii fiind nchiriat.Aceasta casa
este gandita pentru a reprezenta
legenda Sfantului Gheorghe (patronul
Cataloniei). Balcoanele sunt protejate de cranii si oase asemanatoare cu coloana
vertebrala, ce reprezinta victimele dragonului, iar acoperisul este asemanator
spatelui cocosat si plin de solzi al dragonului.
14. Antoni Placido Guillermo Gaud i Cornet. Casa Mil, Barcelona, 19061910

La Pedrera este una dintre operele arhitectonice ale lui Antoni Gaudi. Casa Mila a
fost imediat numita La Pedrera cariera de piatra, datorita fatadei sale exterioare
ce aduce cu o stanca. Exista multe terorii referitoare la sursa de inspiratie a lui
Gaudi cand a proiectat La Pedrera de la valurile oceanului pana la anumiti munti.
Indiferent de izvorul de inspiratie ce a stat la baza crearii acestei capodopere,
cladirea pare o sculptura plina de contraste intre zonele cu piatra pala si cele cu fier
inchis la culoare, de curbe si concavitati. Balcoanele sunt din fier forjat si au fost
proiectate de un prieten al lui Gaudi. Fiecare dintre balustrade este diferita de
celelalte. Casa este de fapt mai mult o sculptura decat o cladire in sine. Autoritatile
acelei perioade s-au opus multor aspecte ale constructiei si au dat proprietarilor mai
multe amenzi, ba chiar au ordonat demolarea cladirii. Din cauza aceasta unele
dintre detaliile proiectului lui Gaudi nu au fost respectate pana la capat.

15. Antoni Placido Guillermo Gaud i Cornet. Biserica Sagrada Familia,

Barcelona,
Din ansamblul templului Sagrada Familia, partea edificata de Gaudi contine cripta,
absida si Fatada Nativitatii. Noua Fatada a Pasiunii a fost construita de colaboratorii
sai incepand din 1925.
Fatada Nativitatii, care este de o asemenea marime incat are o valoare autonoma ca
edificiu, este cel mai frumos lucru construit de Gaud. Arhitectura sa reuseste sa se
reduca la un pur simbolism.De aceea principiile de compozitie ale acestei constructii
monumentale sunt in esenta sculpturale. Desi importanta celor patru turnuri este
fundamentala, in partea de jos prevaleaza aspectele alegorice facand referinta la
Nativitate si la principalele evenimente din viata lui Iisus. Ea este caracterizat de
un geometrizm supreme, reprezentnd n modul cel mai nalt o arhitectur ce nu
este mistic, nu este reliioas sau bigot, ci este, n sensul cel mai nalt al
termenului, o arhitectur sacr. Sentimentul avut n contectul direct cu antierul viu
de la Sagrada familia este un sentiment al deplinei certitudini c te afli, n mod
absolute, n faa unei capodopere. Ai senzaia c n straturile cele mai ascunse ale
subcontiebtului se gsete ceva ce te face prta la marele fenomen al creaiei de
arhitectur. n faa acestei opera transcedente, orice ndoial metafiziv nceteaz.

Structura elicoidala a turnurilor, exprimata prin scarile in spirala, pe care Gaud o

aprecia atat de mult incat o considera legea de formare a multor parti din
arhitectura sa, se inscrie intr-un paraboloid de revolutie care o defineste ca forma si
care static este perfecta. Structura acestor turnuri poate fi comparata cu turnurile
umane catalane (castells) care se fac cu ocazia sarbatorilor folclorice sau
religioase: formele lor de echilibru sunt identice.

16. Otto Wagner, Staiile metroului vienez; Otto Wagner, 1841-1918

Karlsplatz underground station, Vienna, 1894-1901
Otto Wagner- arhitect austriac, urbanist, stiut pt impactul sau asupra aspectului
orasului sau natal Vienna. Pina in mijlocul anilor 1890 el deja proiectase citeva
cladiri in stil Jugenstil. Wagner era f interesat in urbanism, in 1890 el a proiectat
planul orasului Vienna, dar doar liniile de tren urban au fst realizate Stadbahn. Mai
tirziu, in 1897 el s-a alaturat lui Gustav Klimt, Joseph Maria Olbrichsi Josef Hofman si
au format grupul artistic Vienna Secession.
Principalul punct de atractie din parc este cuplul de pavilioane care a dat intrare la
reeleaua de metrou din Viena. Unul dintre pavilioane este acum o cafenea i
cellalt este folosit pentru expozitii. Plci de marmur ntr-un cadru din fier forjat
verde-pictate sunt decorate cu floarea-soarelui aurii i articole de pasmanterie
aurite. Secesiunea vieneza si stilul tanar al lui Wagner, prezente in statiile din otel
si marmura au facut valuri. Pavilionul Curtii din Hietzing a fost facut spre a servi ca
linie de metrou personala a familiei regale, cu amenajari adecvate (astazi, este o

destinatie populara pesntru nunti). Intre timp, cetatenilor obisnuiti le erau destinate
statii precum Karlsplatz, un exemplu clasic al viziunii lui Wagner.

17.
Otto
Majolika
Wienzeile 381899;

Wagner,
Haus,
Linken
40, Viena, 1898-

Arhitect Otto
Wagner a fost
parte
din
"Secession
vienez" micarea de la sfritul secolului al 19-lea, care a fost marcat de un fel de
spirit revoluionar de iluminare. Arhitectura lui Wagner a fost o ncruciare ntre
stiluri tradiionale i Art Nouveau (Jugendstil sau, cum a fost numit n Austria)
influente. Otto Wagner ornate Majolika Haus (Majolica House) este numit dup
vreme-dovada, pictat modele florale ceramice pe faada. n ciuda formei sale plate,
rectilinii, cldirea este considerat Art Nouveau. Wagner folosite materiale noi,
moderne
i
culori
bogate,
dar
pstrat
la
utilizarea
tradiional
a
ornamentare.Majolic omonim, balcoane decorative din fier, i flexibil,
nfrumusearea liniar n form de S accentua structura cldirii. Astzi Majolika Haus
are de vnzare cu amnuntul la parter i apartamente de mai sus.

18. Otto Wagner, Casa de Economii a Potelor, Viena, 1904-1906;

Austrian Postal Savings Bank (Banca postala de economii din Austria) a reprezentat
primul pas al lui Wagner catre Art Nouveau si Neoclasicism. Inalta de 8 etaje,
cladirea ocupa un cartier intreg.Fatada bancii
masiv simplificata, apartine
neoclasicismului.
Idea principala al lui Wagner a fost sa implementeze materiale moderne pentru a
crea forme noi. Intreaga fatada este acoperita cu placii patrade de marmura.
Acestea sunt atasate de structura principala din caramida cu ajutorul mortarului si
ornamentat cu buloane din fier care la fel formeaza un sablon.

19. Otto Wagner, Biserica Steinhof, Viena, 1903-1907;

Recent restaurat, Biserica Sfntul Leopold Am Steinhof constituie unul dintre
monumentele remarcabile ale arhitecturii Secession din capitala austriac. Pe
nlimile oraului, mai puin vizitat dect edificiile din cartierele centrale, ea
ilustreaz geniul arhitectului Otto Wagner, furitorul Vienei moderne, i mbin
rafinat decorul, funcionalitatea i armonia proporiilor.
La Steinhof, el reia ideea pavilioanelor, plasate de o parte i de alta a unui ax
central. Pe acest ax se nscriau succesiv, de la intrarea principal, reedinele celor
spitalizai, cldirea direciei, o construcie destinat socializrii, ce cuprindea o sal
de festiviti i un teatru, buctrii i, n sfrit, n vrful colinei, biserica. Otto
Wagner a propus un alt plan, destul de asemntor, i s-a oferit s participe din
punct de vedere artistic. Cei doi n-au reuit s se neleag, inspectorul pentru
urbanism trebuind s intervin. El a stabilit un plan de compromis, care relua
amplasamentul lui Von Boog, dar respectnd simetria strict gndit de Wagner. n
1905, Von Boog moare. Cele 60 de pavilioane sunt ridicate n doi ani i jumtate
dup schiele lui. Au fost gndite cele mai inovatoare instalaii pentru binele
bolnavilor. Nu numai c pavilioanele erau specializate pentru diverse tipuri de
bolnavi (criminali violeni, tuberculoi, bolnavi agitai), dar s-au construit i un
patinoar, o piscin, un teren de tenis. Giganticul ansamblu putea primi 4.000 de
pacieni.

20. Otto Wagner, Vila Wagner II, Viena, 1912-1913.

Acesta este considerata ultima reedin a arhitectului de la sfritul anilor 1918.
Simetria este punctul forte al constructiei, fiind patrat, un acoperis plat .Vila II este o
declaraie mult mai ferm a modernismului lui Wagner - faada cu un ritm constant
de ferestre dese,inalte si inguste .
Wagner subliniaz regularitatea liniar a fatadei, iar ornamentul albastru se
utilizeaza doar pentru a clarifica structura. Utilizind fundaia din oel i beton, Villa II
face un pas radical naintea de Villei I. SUS, un mozaic de sticla din mitologia
greaca ne amintete c intenia lui Wagner, la fel ca n VILA I, este, n esen
clasic.

21. Joseph Maria Olbrich, Casa Secessiunii (Secessiongebaude), Viena,

1897-1898,
Aceast cldire a fost ridicat chiar n spatele Academiei de Arte. Ideea cldirii
poate fi formulat pe scurt templul Artei, desprinsa din decorativismul agitat al
arhitecturii istoriciste. Doar un singur detaliu este suficient pentru confirmarea
noutii stilului cupola deasupra intrrii principale ce a fost acoperit cu plci
metalice, care imita forma frunzelor. Pe de alt parte, vedem formele simple ale
pereilor, care nconjoar i creeaz o curte, n centrul creia este plasat un holl
expoziional, acoperit cu sticl,pe de alt parte un dom din lauri de bronz,
ncoroneaz distonant spaiul auster, format de 4 piloni. Luate la un loc, aceste
atribute i exercit aciunea de simbol al vitalitii artei: culoarea aurie
simbolizeaz lumina, laurul-imortalitatea, triumful, eternitatea; Apollo-zeul muzicii,
poeziei prosperitii, medicinii i simbol al frumuseii i curajul tineresc. Friza
gorgoanelor i erpilor de la intrare, executat de ctre Schimkowitz, este marcat
de imaginea celor trei bufnie realizate de Koloman Moser. Pe pilatri este
reprezentat Athena sau Minerva zeia nelepciunii, rzboiului, ocrotitoarea
artelor i meteugurilor. Detaliile ornamentului cldirii sunt cercuri mici, ptrate,
triunghiuri amintind formele arhitecturale. Deci, structura nsi cuprinde un
amestec al detaliilor alegorice i al decorrii abstracte fuziunea care a caracterizat
micarea artstic vienez la rscrucea dintre secole.

22. Joseph Maria Olbrich Colonia de la Darmstadt, 1901-1907; Turnul

Mariajului (Hochzeitsturm), Darmstadt, 1908;
La cererea principelui Ernest Ludwig von Hessen, Olbrih a proiectat n anul 1901 i a
realizat integral pn n anul 1907 la Darmstadt opera sa capital, celebra Colonia
de la Darmstadt Kunstler Kolonie,
Un complex cultural cu spaii expoziionale, cu locuine pentru artiti i pentru
principe. Opera sa, vast cantitativ i valoroas calitativ, pare a fi realizat dintr-o
singur respiraie. Parc fr nici un efort. Obinuia s pun n timp ce desna singur,
plin de pasiune, absolut totul, de la planuri, seciuni, perspective i detaliide
arhitecturla ceasuri, programe, afie, panouri indicatoare, uniforme... O cladire ce
apartina a coloniei artistilor este turnul mariajului.
Turnul Mariajului inalt de 48.5m. A fost proiectat in 1908 ca un cadou pentru a
comemora nunta marelui duce Ernst. Cu o finisare din caramida de culoare rosu
inchis,cele cinci arcade finale ale acoperisului aminteste de o mn intinsa. Turnul
este asociat cu stilul art nouveau. n holul de la intrare exist dou mozaicuri,
"Srutul" i "loialitate".
Plafonul este conceput ca un cer de noapte. La etajul 2 si 3, este un depozit de
carte (registrul central). Etajul 4 excentric i rotund, colurile din benzi de ferestre
este sala Marelui Duce, aa-numita "camera printului", astzi oficiului registrului.

La etajul 5 excentric i rotund, colurile din benzi de ferestre (4 i 1) este camera de

Marea Duces, aa-numita "luna de miere apartamentul".Acoperiul i Turnul cu
Ceas. Ceas cu simboluri religioase pe partea de nord a etajul 6.
Pe laturile nguste ale degetelor deinute crmizi violet sunt perei, cu partea
ngust. Ele formeaz cinci benzi fine, spre interior ncastrate care dau luminozitate
structurii. Aceste benzi ncepe la etajul 5 pe un relief de culoare galben.
Acoperiurile sunt acoperite cu tabl de cupru. Puntea de observaie de la etajul 7
ofer o panoram a orasului.

23. Josef Hoffman Palais Stoclet din Bruxelles(1905-1911)

Josef Hoffman este autorul renumitului Palais Stoclet din Bruxelles(1905-1911),
prin care i-a demonstrat stilul #grafic laconic.Palatul Stoclet, realizat prin
intersecia unorprisme dreaptunghiulare i asimetrice, este o cldire cu faade
netede, fr o decoraie semnificativ. Interiorul, format din 2 etaje i o sal mare,
nconjurat de o galerie, frapeaz prin simplitate i elegan: marmur lefuit,
mosaic, onix, sticl, aur,tec,cupru i n sfrit, pereii decorai de gustav Klimt.
Hoffman a avut o atitudine extrem de serioas fa de aceast comand, el a
conceput tot mobilierul, porelanul,paharele i tacmurile. Palais Stoclet a devenit
un fel de muzeu de art n care familia Stoclet i-a etalat comorile. Aezat ntr-un
parc organizat dup criterii geometrice, palatul este, aa cum spunea Benevolo,
un fel de abstraciune monumental, care imobilizeaz forma unei viei parcurse.
Hoffman a avur idei strlucite n privina propriului stil arhitectural. Este deasemeni
probabil,c s-a inspirat din proiectul lui Mackintosh pentru concursul din 1901 Casa
unui amator de art Palais Stoclet d ptilejul s vorbim despre Art Nouveau trziu.
Hoffman a eliberat peretele de
decor, a gsit nu numai conexiunea formelor

simple, ci i a suprafeelor plate sau ndoite. Eliberarea suprafeelor provine nu din

cauza ntroducerii sticlei, ci datorit unei tratri deosebite a peretelui, eliberat de
orice decor.Peretele pare c nu este ridicat din piatr, ci parc este o suprafa din
carton.Stilul Hoffman devine din ce n ce mai abstract,frumuseea formelor capt
un caracter subtil, cu mare expresivitate.

24. Adolf Loos, Vila Steiner, Viena, 1910

Caracteristicile stilului:

utilizarea sistematica a formelor elementare in compozitiile arhitecturale in

asa fel incat sa se obtina simetrie, echilibru si regularitate;
acoperirea plata a acoperisurilor;
simplificarea ornamentelor;
suprefetele vitrate immense;
folosirea diferitor materiale (lemn, otel, sticla, diferite metale, etc.)
n construcia sa, Loos ncepe n mod normal cu un volum principal n care spaiul,
configuraia, i elementele respect regulile i compoziia de arhitectur clasic. El
organizeaz interiorul acestui volum cu cuburi mai mici, cutii dreptunghiulare i
cilindri aranjate ntr-un puzzle volumetric. n asa mod a fost subliniate anumite
aspecte, cum ar fi coerena funcional, lipsa de ornamente, economisirea spaiului,
utilizarea acoperiului plat pe partea din grdina s.a.

25.

Adolf
Loos,
Imobil
comercial i hotelier Goldman&Salatsch
din
Michaellerplatz, Viena, 1909-1911
la nceput, cldirea a fost criticata pentru contradiciile sale: nivelul inferior
comercial din marmur, cu coloane clasice si o intrare mare adincita in interior, fiind
n contrast cu etajele superioare cu pereti goi din ipsos, lipsiti de ornament i cu
ferestre simple fr tamplarie. Loos a optat pentru o strunctura din pereti secundari
din beton armat care ar putea fi uor reproiectat dup cum este necesar.

26.
Auguste
Perret, Imobil de raport nr.25 din str.Franklin, Paris, 1903-1904 ; Garajul
din str.Ponthieu, Paris, 1906-1907.

Auguste
Perret
a realizat
prima
definire a unei tehnici a betonului armat
pus total n serviciul
arhitecturii,
tehnic umanizat prin ample elanuri
poetice.
n
protoraionalism
betonul
armat determin discursul arhitectural
graie calitilor sale de piatr artificial
care, la nceput fluid, este capabil s
primeasc formele cele mai cele mai
libere, traducnd n elemente plastice
organizarea structurii de rezisten. Este
primul arhitect care definete cu mare
claritate
relaia
dintre
elementele
purttoare i cele purtate, opera sa
nefiind redus doar la binomul structurelemente
de
nchidere,
deoarece
articularea
spaiilor interioare are o
pondere mare n opera sa.
Perret pornete de la compromisul
folosirii
unei
tehnologii
adaptate
circumstanelor i a unei formaiuni
arhitectonice
adaptate
posibilitilor
tehnice, realiznd sinteza acestor dou
fenomene, rezultnd un limbaj care cu
valabilitate i azi.

Garajul din strada Pontheiu din

Paris este cea mai important realizare,
prima tentativ din lume de beton
estetic, estetica betonului nu pare a fi
una contient. Faada garajului, cu
structura
din
stlpi
i
grinzi,
ncadreaz panouri de sticl, simetria
ansamblului
i
profilul
pilatrilor
verticali permit permit trasarea unor
legturi cu tradiionalele poriuni de
faad. Structura cldirii i determin
faada.

27.Tony
Garnier,
industrial, 1901-1904,

Oraul

Tony
Garnier
(1869
1948) arhitect si urbanist vizionar.
E
considerat avangardistul si pionierul urbanismului si arhitecturii moderniste in
Franta secolului 20.
Cit Industrielle, un oras de 35.000 de locuitori. Era zonificat functional, nu avea
proprietati particulare si nici imprejmuiri, iar tot spatiul neconstruit era liber si din
punct de vedere juridic, era un parc al intregului popor. Pe relieful asemanator
orasului Lyon, spitalele in amonte, la adapost de vant, cu fatadele spre sud. Mai jos
orasul propriu zis. Si mai jos zona industrial, toate erau izolate, pentru a se putea
extinde. Locuirea era, colectiva structurata pe baza a trei strazi lungi, respecta
principii de ventilatie si de densitate. In functie de importanta, randurilor de cladiri
creste nivelul de inaltime cu cate 2 etaje. La proiectul revazut in 1932, regimul de
inaltime a fost marit si astfel a fost marita densitatea.
Unitatile de invatamant erau amplasate intre zona rezidentiala si zona fabricilor.
Reteaua de transport- lipsita de granite nationale, in care toata populatia, unitara,
traia in solidaritate si fraternitate, legata printr-o retea generala de transport bine
pusa la punct.
Infrastructura serviciilor publice. In centru era cladirea de adunari publice, cu mai
multe sali, insumand 3000 de locuri. Relatia cu strada era asigurata printr-un
peristil, cu stalpi de beton armat.
Infrastructura dotarile sportive. De remarcat ca din orasul socialist al lui Tony
Garnier lipsea politia, biserica, institutiile militare, tribunalul si inchisoarea institutii
despre considera ca nu mai sunt necesare in noua societate a egalitatii si fericirii.
Cit Industrielle, era independent din punct de vedere economic, sprijinindu-se pe o
industrie de forta si sustinea ideea ca orasul industrial este solutia pentru civilizatia
viitorului si totodata motorul progresului.

28.Henrik Petrus Berlage, Bursa din Amsterdam, 1898,

A fost creat un concurs pentru noua bursa, in 1883, Berlage a luat locul 4.
Urmatoarele patru versiuni ale acestui proiectului al lui au fost din ce in ce mai
simplificate, pana la forma finala, cea mai simpla si rationala. Caracteristici
generale-primietate spatiului, lumina, forma simpla si o proportionare sistematica calitati moderne ale arhitecturii. Cladirea este construita din caramida rosie, metal,
acoperi de sticl i piatr diguri, buiandrugi i carnize. Intrare sa este sub un turn
de 40m cu ceas, n timp ce n interior se afl trei sli mari cu mai multe etaje
anterior utilizate ca etaje de tranzacionare, cu birouri i faciliti comune grupate n
jurul lor.
Bursa din Amsterdam este bine integrata spatiului urban. O cldire pe Damrak, n
centrul oraului Amsterdam. Acesta a fost conceput ca un schimb de marf de
arhitectul Hendrik Petrus Berlage i construit ntre 1896 i 1903. Acesta a influenat
multi arhitecti modernisti, n special funcionaliti i coala Amsterdam. Acesta este
acum folosit ca un loc de ntlnire pentru concerte, expoziii i conferine.

29.Peter
Behrens,
Concernul
Gessellschaft), Berlin, 1907-1909.

A.E.G.

(Allgemeine

Elektricitts-

Peter
Behrens (n. 14
aprilie 1868
d. 27
februarie 1940)
a
fost
un arhitect i designer german, care a fost un adevrat deschiztor de drumuri n
multe domenii ale arhitecturii i designului secolului 20, aa cum sunt designului i
arhitectura industrialea. Pentru o perioad scurt a fost mentorul a trei arhiteci
importani ai secolului trecut, Walter Gropius, Ludwig Mies van der Rohei Le
Corbusier, care i-au fost nvcei aproape simultan la nceputurile carierelor
acestora.
Fabrica de turbine AEG din Berlin (1909-1912), cu peretele detaabil din sticl, a
devenit cea mai interesant cldire localizata in Germania , Berlin Moabit. A fost un
important pionier al modernismului. n birourile sale au lucrat Walter Gropius, Le
Corbusier i Ludwig Mies van der Rohe. Cldirea original masoara 25,6 m + 12,5
m lime, o nlime de 25 m i o lungime de 123 m. Proiectare a oferit o privire
neo-clasica la cladirea industriala, cu grele (dar nefuncionale) capete fronton i "
coloane " la fiecare parte.

30.Antonio SantElia La Citta Nuova, 1914.

Un constructor de profesie, a deschis un birou de proiectare n Milano n 1912 i s-a
implicat cu miscarea futurista. ntre 1912 i 1914. n urm cu un secol, ideea de
"noua arhitectura",la expoziia intitulat "Tendine noi", evenimentul principal a fost

proiectul "New Town. Milano 2000 " .Indicnd apariia unei noi estetici arhitecturale
i o abordare complet noua pentru nelegerea spaiului architectural.
Sant'Elia a introdus o nou staie de avioane i trenuri, ca unul dintre obiectele
cheie ale noilor metropole, un fragment al peisajului urban "Casamento dalla Citta
Nuova", cu cldiri nalte de apartamente i autostrzi multi-nivel, centrale electrice
ca simboluri ale civilizaiei i progresului, cladiri moderne ntr-o zon urban,
precum i i elemente arhitecturale - un fel de alfabet pentru a crea diferite tipuri de
structure, poduri accentund intersecii, autostrazi, tendin rspndirii n nlime.
Sant'Elia pleda pentru constructii de metal combinate cu sticl n plafonul de mai
sus pasajele de trecere pietonal de trafic. A acordat o mare atenie la principiile "de
origine sntoas", n cazul n care adreseaz problemele de igien i confort.
Ascensoare alipite construcie au fost concepute pentru a maximiza spaiul interior
al cldirii .Pe acoperiurile cldirilor nalte Sant'Elia plasat stralucitoare panouri.
Lifturi electrice si elemente de semne publicitare luminoase uimeau panorama unui
ora modern. Arhitectul a ncercat s
defineasc
i
poziia
centralei
hidraulice, cu potenialul puternic de
energie electric.

31.Gerrit Thomas Rietveld, Fotoliu rou i albastru , 1917 ; Casa Truus

Schrder-Schrder, Utrecht, 1924.

Gerrit
(1888mobilier de

Thomas
Rietveld
1965) a fost un arhitect si
designer
de
origine olandeza. Fiind unul dintre membrii principali ai miscarii artistice

olandeze De Stijl, Rietveld este cunoscut datorita creatiilor sale in materie de mobilier, precum Scaunul Rosu si
Albastru, si a casei Schroder. Sprijineau abstractia pura in arta si universalismul prin reducerea formei si a culorii
la elementele de baza. Astfel, compozitiile vizuale se fondau pe linii verticale si orizontale, folosind, pe langa alb
si negru,cele trei culori primare:rosu, galben si albastru.
Casa Schroder a fost construita in 1924. Cu abordarea radicala a designului si utilizarea spatiului, Schroder
House ocupa o pozitie importanta in dezvoltarea arhitecturii din epoca moderna si tocmai din acest motiv a fost
transformata in muzeu. Inauntru, nu exista o acumulare statica a incaperilor, ci o zona deschisa dinamica. Casa
prezinta doua nivele. La parter, in jurul scarii centrale se afla bucataria, o camera pentru citit, un birou, dormitorul
slujitorului si o camera pentru depozitare. La etaj, se afla dormitoarele, care sunt despartite prin pereti despartitori
portabili, living-ul si baia. Aceasta impartire a dormitoarelor a fost conceputa in asa fel incat copiii sa se bucure de
un spatiu deschis mai mare, in care sa se joace ziua, si pe care sa-l poata inchida noaptea, pentru a avea propriul
spatiu
privat.
Rietveld a reusit sa imbine toate cerintele proprietarilor si a creat o capodopera, acordand o atentie deosebita
detaliului, inclusiv culorilor de pe pereti. Culorile au fost alese pentru a evidentia plasticitatea fatadelor. Astfel, au
rezultat suprafete in alb si nuante de gri, rame de ferestre si tocuri de usa negre si mai multe elemente lineare,
vopsite in culori primare. Fiecare zona este pictata intr-o anumita culoare, din motive clare. Fatadele sunt un colaj
de planuri si linii, ale caror componente sunt detasate in mod voit. In acest mod, s-au obtinut mai multe balcoane.
Casa prezinta doua nivele. La parter, in jurul scarii centrale se afla bucataria, o camera pentru citit, un birou,
dormitorul slujitorului si o camera pentru depozitare. La etaj, se afla dormitoarele (care sunt despartite prin pereti
despartitori portabili), living-ul si baia. Fatadele sint suprafete tencuite in alb si nuante de gri, rame de ferestre si
tocuri de usa negre si mai multe elemente lineare, vopsite in culori primare. Fiecare zona este pictata intr-o
anumita culoare. Fatadele sunt un colaj de planuri si linii, in asa mod s-au obtinut mai multe balcoane.

32.Jacobus
Johannes
Pieter
Oud,
Faada
cafenelei De Unie , Rotterdam, 1924-1925.
Jacobus Johannes Pieter Oud a fost un arhitect olandez faima lui
a nceput ca un adept al micrii De Stijl . Realizare a
arhitectului funcionalist olandez JJP Oud lui Caf de
Unie n Rotterdam. Fatada reprezinta o compozitie
de plane dreptunghiulare vopsite in culori primare, si
tencuiala alba.Compozitia repeta culorile si texturile
folosite de Oud, Fatada este tratata ca o suprafata cu
relief, dupa coloane, ferestre, afise si pete
contrastante de culoare rosie a fatadei care e similar
cu tablourile lui Mondrian. Cafeneau era conceputa ca
o cladire temporara intre 2 cladiri care a construit o
prelungire a strazii din Rotterdam. In 1940 Cafeneaua
a fost distrusa in urma bombardarilor, si reconstruita
in 1986 ani mai tirziu pe strada Mauritsweg la o
distanta de 500m de situl original

33. coala Bauhaus 1919-1933

Aceast coal i micare artistic, generat de ctre arhitectul i pedagogul
german Walter Gropius n oraul Weimar n 1919, a funcionat la maxima sa
anvergur ntre anii 1919 - 1933 n trei orae germane: Weimar, Dessau i Berlin,
devenind n timp, n ciuda interzicerii lor de ctre naziti n 1933, unul dintre cele
mai importante i inspirante curente ale arhitecturii moderne i, mai ales, al stilului
cunoscut sub numele de stil internaional. Chiar mai mult, odat cu emigrarea
fondatorului micrii artistice Bauhaus, Walter Gropius, n Statele Unite ale Americii,
aceast micarea artistic cunoate o renatere cunoscut sub numele generic de
"Stilul The New Bauhaus", numit i "Stilul New Bauhaus". La rndul su, The New
Bauhaus devine un factor educativ, inspirant i stimulativ pentru multe alte
generaii de arhiteci i artiti plastici, care au propagat sau nc propag esena
stilului originalului Bauhaus pn n prezent. A fost creat i a nceput s
funcioneze la Weimar, ntre 1919 i 1925, a continuat i a atins apogeul artistic
la Dessau (unde se gsete i cunoscuta cldire Bauhaus), ntre 1925 i 1932, i a
fost mutat la Berlin, unde a funcionat ntre 1932 - 1933, cunoscnd att declinul
su artistic, ct i brutala ei nchidere de ctre naziti, n 1933.

34.Walter Gropius, Uzina Fagus, Alfeld an der Leine, Germania, 1911, Uzina
model pentru Expoziia Werkbund-ului german, Kln, Germania, 1914.Walter
Gropius- arhitect german. Cldirile concepute de el foloseau materiale foarte moderne la vremea
respectiv, ntre care: beton, beton armat, structuri de oel i crmizi de sticl. Nu
ntmpltor lucrrile sale arhitecturale sunt comparate frecvent cu artefacte vizuale,
adesea cu picturi abstracte. Cldirile designate de el foloseau materiale extrem de
moderne la vremea respectiv, aa cum ar fi: beton, beton armat, structuri de oel i
crmizi de sticl. Nu ntmpltor, lucrrile sale arhitecturale sunt comparate frecvent cu
artefacte vizuale, cel mai adesea cu picturi abstracte. n anul 1919 Gropius a fondat
Bauhaus.
Fagus Fabrica (german: Fagus Fabrik sau Fagus Werk) este un exemplu important de
arhitectur modern timpurie. Comandat de proprietarul Carl Benscheidt, proiectat de

Walter Gropius i Adolf Meyer. Acesta a fost construit ntre 1911 i 1913, cu completrile i
interioare realizate in 1925.
Pentru prima dat o faad complet este conceput din sticl. Piloni de sprijin sunt redusi,
pentru a restrange montanti de crmid. Colurile au rmas fr nici un sprijin,
obinndu-se un sentiment fr precedent de deschidere i continuitate ntre interiorul i
n afara. Expresia a acoperiului plat a schimbat de asemenea viziunea. Numai n cldirea
[Steiner Casa, Viena], prin Adolf Loos, care a fost fcut cu un an nainte Fabrica Fagus, am
vzut acelai sentiment pentru cubul pur. Cldirea principal a fost ridicat pe un subsol
structural stabil cu capace plate. Beton beton comprimat, amestecat cu pietri elegant a
fost utilizat pentru pereti de subsol. Din subsol n sus, cldirea a crescut n zidrie simplu
cu podele din lemn armat. Plafoanele au fost susinute cu o coaj cofraj i a terminat n
ipsos dur-cast pe partea de instalare de servicii. Podelele au fost compuse din scnduri pe
traverse libere .

Prima expoziie Werkbund de 1914 a avut loc la Rheinpark n Kln, Germania. Cldire cel mai bine cunoscut
Bruno Taut, a domul prismatic a Pavilionului sticl din care doar imagini alb-negru supravie ui astzi, a fost n
realitate un punct de reper viu colorate. Walter Gropius i Adolf Meyer proiectat o fabric model pentru expozi ie.
Arhitectul belgian Henri van de Velde a proiectat un model de teatru.

35.Erich Mendelsohn, Observatorul

astronomic Einsteinturm , Potsdam, 19191923.
Unul dintre primele proiecte ale lui Mendelsohn,
Turnul Einstein a fost construit ca un observator
astronomic.
Pentru
expresionisti,
formele
arhitecturale nu trebuiau deduse din precedente
istorice sau canoane arhitecturale ci, dupa expresia
lui Hans Poelzig, ,din abisul mistic, ,al intuitiei.
Totusi este greu sa nu compari profilul Turnului
Einstein cu cel al unui sfinx. La baza masei vertical
a cladirii sa afla spatii de lucru pentru cercetatori si
laboratoare. Deasupra, scarile duc la telescopul
observatorulu, Mendelsohn ar fi dorit sa sculpteze
sis a modeleze constructia din beton armat dar ,
din cauza limitarilor tehnologice, intreaga structura
a trebuit sa fie facuta din caramida acoperitaa cu stuc.
36. Fritz Hger, Fabrica de birouri Chilehaus,
Hamburg, 1923.
Cladirea Chilehaus este renumita pentru partea sa
superioar, care amintete de prova unei nave, iar
fatadele, se unesc intr- un unghi foarte ascuit la colul
Pumpen- i Niederstrasse. Cea mai buna vedere a
cladirii este de est. Din cauza elementelor accentuate
verticale superioar adncite, precum si fatada curbat
spre strad. Cladirea Pumpen are, n ciuda dimensiunii
sale enorme, o atingere de luminozitate.
Cladirea are o structura de beton armat si a fost
construita cu utilizarea de 4,8 milioane de crmizi
Oldenburg ntunecate. [1] Cladirea este construita pe
un teren foarte greu, astfel nct s obin stabilitate a
fost necesar s se bazeze pe reinforced- de 16 de metri
adncime armatura din beton.
Locatia este in imediata apropiere de rul Elba ceea ce
a necesitat o pivni special sigilata, si echipamente de
nclzire ce au fost construite ntr-un cheson care poate
pluti n interiorul cldirii, astfel nct echipamentul nu
poate fi deteriorat n caz de inundaii.
Elementele sculpturale n casa scrilor i pe fatada au
fost furnizate de ctre sculptorul Richard Kuhl.

37. William van Alen, Chrysler Building, New York, SUA, 1928-1930.
Cldirea Chrysler Building este un zgrie-nori din New York, realizat n manier Art
Deco, care se gsete n partea estic a cartieruluiManhattan.
Considerat emblematic pentru micarea artistic Art Deco, i n special
pentru arhitectura Art Deco, cldirea a fost proiectat i realizat de arhitectul
american William Van Alen.
Cladirea Chrysler a pretins doar putine planuri ale etajelor , care au fost repetate
apoi in intreaga elevatie, reducind atit costurile proiectului, cit si cele alw
constructiei. Secventializarea, stratificarea si reiterarea au devenit instrumente
pentru depasirea dificultatilor economice . Ca raspuns la obiceiurile construirii
neglijente, care transformasera strazile orasului in alei intunecate, municipalitatea a
adoptat ordonanta zonala ca reglementa inaltimea cladirilor dupa dimensiunea
terenului si largimea stazii. De la o anumita inaltime, cladirea trebuia sa se retraga
fata de strada in descresteri successive. Noile legi implicau analizarea unui
amplasament in termini de spatiu cubic disponibil, nu doar de arie, iar cladirile erau
proiectate pentru a fi citite ca volume nu ca suprafete.

38. Shreve, Lamb&Harmon, Empire State Building, New York, SUA, 19301931.

Empire State Building a fost proiectat de William F.

Lamb . Cldirea a fost proiectat de sus n jos.
Empire State Building se ridic 381m, la etajul 102 i
incluznd vrful de 62m nlimea ajunge la
443.09m. Acesta are o punte de observaie n aer
liber i n interior la etajul 86. Restul de 16 etaje
reprezint turnul, care este acoperit de un observator
la etajul 102. Vrful turnului este 62m. O mare parte
din el este acoperit de antenele de difuzare, cu un
paratrsnet n partea de sus.
Empire State Building a fost prima cldire care avea
mai mult de 100 de etaje. Acesta are 6500 de
ferestre i 73 de lifturi i are o suprafa total de
257.211 m2. Construcia are inclusiv propriul su cod
postal.
Spre deosebire de cele mai multe dintre zgrie-nori
de astzi, Empire State Building are un design art
deco, tipic arhitecturii dupa al doilea rzboi Mondial
de la New York. Cele mai moderniste copertine din
oel inoxidabil de intrrile de
la strada duc la
miezului constructiei cu perei de sticl, Miezul lift
conine 67 de lifturi. [15]
Lobby-ul este de trei etaje i dispune de o scutire de
aluminiu de zgrie-nori, fr anten, care nu a fost adugat la turn pn in 1952.
Coridorul din nord coninea opt panouri iluminate, create de Roy Sparkia i Rene
Nemorov n 196
39. The Associated Architects: Reinhard & Hofmeister; Corbett & Mc
Murray; Hood, Godley & Fouilhoux, Rockfeller Center, New York, SUA,
1933-1940

Este un complex comercial, cldirecare acoper 22 de acri (89.000 m 2) ntre

strzile 48th i de 51 n New York City , Statele Unite ale Americii . Construit
de ctre familia Rockefeller , este situat n centrul de Midtown Manhattan , se
ntinde zona dintre Fifth Avenue i Sixth Avenue.
Acesta a fost declarat un punct de reper istoric naional n 1987. Acesta a fost
cel mai mare proiect de construcie privat desfasurat vreodata in timpurile
moderne. Constructor principal i "agent de gestionare" pentru proiectul

masiv a fost John R. Todd. Arhitectul principal a fost Raymond Hood. Pe

parcursul a nou ani, n profunzimea depresiunii, construirea de Rockefeller
Center ar oferi locuri de munc pentru 75.000 de muncitori. Dar impactul
unui astfel de angajament masiv a fost simit chiar mai profund asupra
moralului a oraului, stimulate de micare ncreztor Rockefeller. Rockefeller
Center a fost primul proiect din lume, pentru a include birouri, magazine,
restaurante, studiouri de radiodifuziune, i locuri de divertisment ntr-un
singur complex. Printre acestea din urm, Radio City Music Hall (deschis n
1932 i, recent restaurat) a uimit publicul din timp cu uluitoare cu frunze de
aur avanscen arc sale.

Fuziunea dintre Art Deco i zgrie-nori, dintre arta rafinat multimilenar a Europei
i tehnologia n aciune a Lumii Noi, veche de doar trei sute de ani, urma s
determine una dintre cele mai frumoase, fertile i emoionale mariaje din lumea
artei, Arhitectura Art Deco.
Dac n cazul continentului nord-american arhitectura Art Deco s-a manifestat mai
ales n cazul zgrie-norilor, cu excepiile de rigoare presrate n diferite locuri, dintre
care cea mai notabil este a unui ntreg cartier numit Art Deco District din oraul
Miami Beach, Florida, altundeva n lume arhitectura Art Deco s-a manifestat n
special n cazul cldirilor de dimensiuni mici i medii, aa cum ar fi, case, cldiri de
birouri, sedii a companii de mici dimensiuni, fabrici de produse aparinnd
industriei uoare, cinematografe, bnci, biserici i biblioteci.

40. Definirea i premizele

avangardei ruse, 1917-1937.

apariiei

Avangarda rusa la inceput de secol XX reprezenta o miscare deosebit de puternica

ce a atins toata domeniile artei, incepand cu pictura si sculptura si incheind cu
arhitectura. In ciuda faptului ca arta rusa era in permanenta cautare de noi modele
si forme de expresie ceea ce ducea la aparitia, in fiecare zi, a unui nou -ism, a
unei noi scoli, ea s-a concretizat in special in forma a doua curente distincte , unul
fiind caracterizat de aspiratia spre claritate formala, iar celalalt, de expresie,
vitalitate si miscare. Pe acest fond general apar doua figuri marcante, ce vor da
ritmul si sensul urmatoarelor abordari: Kasimir Malevitch, care publica in 1915
Manifestul suprematismului, a carui poetica insemna un abstractionism absolut
si urmarea realizarea unei identitati depline intre idei si perceptie, materializate in
spatiu in simboluri geometrice, si Vladimir Tatlin, parinte al constructivismului,
pentru care arta trebuie sa fie informativa si nu reprezentativa, ceea ce presupunea
un fel de abolire a artei ca arta sub pretextul unui estetism depasit, ce apartine
culturii societatii capitaliste; in acest din urma sens este proclamat in 1920
Manifestul productivist care afirma ca arta este minciuna, ea marcheaza
neputinta omenirii. Arta colectiva a prezentului este viata constructiva. Jos arta,

traiasca tehnica! Jos cu mentinerea traditiilor artistice , traiasca, tehnicianul

constructivist! In opozitie absoluta cu acest manifest, dar in numele aceluiasi
curent ca si Tatlin, fratii Naum Gabo si Antoine Pevsner afirma tot in 1920
Manifestul realismului, cunoscut mai tarziu ca Manifestul constructivismului, un
constructivism estetic, independent de implicatiile sociopolitice. La aceste doua
tendinte majore se adauga o a treia, cunoscuta sub titlul de formalism, care are o
importanta majora prin aceea ca stabileste o punte de legatura intre avangarda
rusa si cea occidentala si depaseste antinomia intre pictura pura si tehnologia
inginereasca.

41. Vladimir Tatlin, Monumentul Internaionalei III, 1919-1921.

Tatlin n-a renunat niciodat la creaia sculptural independent i una dintre
realizrile sale cele mai nsemnate rmne macheta Monumentului
Internaionalei a III-a, o pies metalic de spirit ascensional, n spiral, datind
din 19191920 (Muzeul rus, Leningrad). El pleca de la teza c artistul
trebuie s devin un tehnician, fiind obligat s foloseasc metodele industriale,
spre a contribui direct la producia bunurilor materiale. Dup, prerea lui arta
va putea fi pus ntr-adevr n slujba societii doar atunci cnd artistul-inginer"
va organiza armonia ntregului mediu ambiental.

42.
Ivan
Institutul
pentru
tiine
proiect
de
Moscova.

Leonidov,
Vladimir
Lenin
bibliografice,
diplom
1927,

Complex amplasat n afara oraului, pe malul rului Moscova(n timp ce

proiectele analogice erau proiectate n ora). Edificiul n totalitate este divizat
pe pri, n loc de o cldire unitar, Leonidov creeaz o compoziie spaial
din volume separate, fiecare prezentnd o figur geometric simpl: de la
prisma vertical depozitul de cri, la volume joase, cu un singur nivel ce
strpung masa verde a parcului, pe malul rului auditoriile, n forma unei
sfere mari de sticl, ridicat de la pmnt pe un suport uor, ajutat de
trunchi de con. Elementul care ncheie compoziia linia inei care pornete
de la turn spre centrul oraului. Complexul de figuri la prima vedere separate
formeaz un ansamblu unitar, care organizeaz spaiul n jurul su, i n
acelai timp parc se dizolv n el. Pentru a accentua geometria
construciilor, masa uoar a lor, autorul include n compoziie cabluri i
forme spaiale, motivate nu numai constructiv, dar i artistic. Peste 40 de ani
acest mod de tratare a volumelor va deveni cartea de vizit a hai-teckului
britanic, Oscar Nimeier inspirat din acest proiect va crea Centrul
guvernamental din Brazilia

43. Ivan Leonidov, Sediul Narkomteajprom, Piaa Roie, Moscova,

1934.
Prima impresie a proiectului Narkomtjazhproma a fost- compoziie spaial
uor , elevatie si silueta de turnuri de sticl, unite n zona de la primul etaj
i tribunele stilobat. Turnul principal este conceput sub forma unui
paralelipiped vertical: n partea de jos (de baz) a cadrului de plas. In
partea de sus - pereii de sticl- ecrane uoare cu structuri metalice izolate
ajurate afara din inox.
Al doilea turn - turn de scrutin in plan, cu o silueta elastica (curb de ordinul
doi). Este conceput ca un contrast la primul. Peretii exteriori - blocuri de
sticl. Leonidov a crezut c va oferi posibilitatea de a pstra integritatea
formei, folosind materiale neobisnuite.
Al treilea turn este conceput n termeni spaiali (trei frunze), dar faade, n
acelai timp extrem de simple.

44.Kon

stantin
Melnikov,
URSS la Expoziia de Arte
Decorative, Paris, 1925.
Talentul

Pavilionul

lui

Mel'nikov n
calitate de arhitect sunt observate
nicieri mai mult dect la competiii internaionale de
design. Un numr de istorici au remarcat acest lucru.
"Mel'nikov a crescut la importan prin concursuri,

istoricii sunt de parere ca "Mel'nikov a dobndit faima internationala cu pavilion su

rus pentru Expozitia de la Paris din 1925
n 1925 Melnikov a proiectat si a construit pavilionul sovietic de la Paris
Exposition Internationale des Arts Dcoratifs i Industriale Moderni. Pavilionul de
lemn, folosind o combinaie de acoperiuri unice sape de diferite dimensiuni, a fost
considerat ca fiind una dintre cldirile cele mai progresive la trg. Spre deosebire
de alte pavilioane Paris, a fost finalizat n mai puin de o lun, folosind nu mai mult
de 10 muncitori.Construit din sticl, combinat expresia aspr de forme i subliniate
de constructivul evideniat. Pavilionul este o construcie nud, pus in spaiu,
creand observarea ei maximal... El creaz sentimentul spaiului chiar cu liniile
arhitecturale.
In cutarea expresiei Melnicov, des apela la construciile consol, activiza in
forme axele diagonale, se adresa la utilizarea figurilor geometrice rar intrebuinate
in ARH, ca triunghiul,paralelogramul,conul, parabola. Rezolvand problemele
funcionale el se indreapt spre spaiul dinamic,eliberat de la funcia unitar.

45. Garajele n creaia lui Konstantin Melnikov, 1925-1937.

Tot n Paris, Melnikov a proiectat dou versiuni de garaj in rampa ,comandate privat,
dar care nu au trecut de etapa de desen conceptual. n a doua versiune a acestui

proiect, Melnikov a gsit un model util de a plasa maini ntr-un garaj (din nou, un
model de dini de fierstru) n cazul n care mainile ar putea parca si sa lasi fr a
utiliza treapta revers (cand dai inapoi)). Acesta dinurma, la Moscova, Melnikov a
vzut o nou flot de autobuze Leyland adunate ntr-o curte din Zamoskvorechye,
i imediat a propus conceptul de ora. Rezultatul, Bakhmetevsky autobuz Garage, a
gzduit 104 de autobuze pe 8500 de metri ptrai, n form de paralelogram
neconvenional cu sistem de acoperi. Melnikov mai trziu a numit acest proiect "
nceputul sezonului meu de Aur.
Bakhmetevsky Garaj, uneori asociate cu arhitectura constructivist, a fost, de fapt,
ntr-un stil
industrial nedeterminat din crmid roie; ferestre circulare la
mansarda sunt singurele caracteristici avangardiste . Ceea ce face ias n eviden
ca un reper avant-garde este, planul spatiului de neortodox n form de
paralelogram i influena ulterior asupra desenelor i modelelor industriale mai
trziu.
Aceasta constructie a fost un exemplu de aplicare a metodelor de arhitectur de
avangard la o instalaie industrial. Neglijat timp de decenii i aproape condamnat
la demolare, a fost restaurat n 2007-2008 i redeschis n septembrie 2008 ca o
galerie de art modern.

46. Cluburile muncitoreti n creaia lui Konstantin Melnikov, 1927-1937.

Melnikov a ctigat cinci din cele zece proiecte (al aselea clubu al su este situat n
Likino-Duliovo). Absena concursuri publice pentru aceste cldiri a fost favorabil
Melnikov, care a fost promovat de entuziati comisarii sindicale, indiferent de
complexitate de proiectare sau afilieri politice i artistice. El a avut o ans de a
construi, practic, exact cum a fost planificat, cu modificrile foarte puin de ctre
client.
Toate cele ase cluburi muncitoresti din acea perioad difer ca form,
mrime, i set funcional.. Clubul, n conformitate cu Melnikov, nu este un singura
sal de teatru fix, ci un sistem flexibil de diferite sli care

pot fi unite ntr-un singur volum, mare atunci cnd este necesar. Salile principale
mai mari pot fi mprite n trei (Rusakov Club) sau dou (Svoboda Club) sali
independente.
n timpul construciei clubului Melnikov au fost aplicate tehnologii avansate pentru
vremea sa: sisteme de beton armat in cadre, perete-fereastra din sticla in sala.
Pereti care se misca ce permiteau impartirea sau unirea a mai multor sali. Club
Construit avut ase sali separate, fiind unite intr-o sala mare cu ajutorul supapelor
speciale de aerisire ("perei vii"), plasat ntre nivelurile cldirii i poate gzdui
aproximativ 980 de persoane: dou sli laterale au fost calculate pentru
120persoane fiecare, trei sali superioare pentru 190pers, si parterul pentru 360pers.
Clubul este construit pe un plan n form de evantai, cu trei consoale din beton.
dintre aceste volume poate fi folosit ca o sal separat, i combinate ce au ca
rezultat o capacitate de peste 1000 de persoane. Singurele materiale vizibile
utilizate n construcia sa, sunt din beton, crmid i sticl. Funcia a cladirii este
ntr-o oarecare msur, exprimat n exterior, care Melnikov a descris ca fiind un
"muchi tensionat".
O trstur comun a cluburilor sale - utilizarea ndrznea de scari exterioare - este
de fapt o consecin a codurilor de construcie anilor 1920 care au necesitat o scara
interioara,larg, pentru evacuare, in caz de incendiu. Melnikov, n ncercarea de a
economisi spaiu interior, a conectat principalele sali de galerii exterioare, care nu
a fost reglementat . Cluburile muncitoreti sunt exemple notabile de arhitectura
constructivista (care combin o propagand, funcii educaionale i de comunitate)
47.

Casa-atelier Konstantin Melnikov, Moskova, 1927-1929

Compozitia voluminoasa a casei consta din 2 cilindri de acelasi diametru dar inaltimi
diferite, care se intersecteaza la o treime a raei, formind astfel un plan neobisnuit in
forma cifrei 8. Ferestrele intr-unul din cilindri sunt formate din hexagon. Casa-atelier
a fost punctul culminant al creativitatii lui Melnicov, acest tip de constructive fiind
unical in timpul sovietic.

48
Lenin

Mausoleul

lui

Aflat n Piaa Roie din Moscova, este locul n care a fost depus mumia lui Vladimir
Ilici Lenin. Trupul su mblsmat a fost expus publicului la scurt vreme dup
moartea sa din 1924. Structura monumental din granit proiectat de Alexei
ciusev incorporeaz elemente din arhitectura mausoleelor antice, precum piramida
n trepte sau Mausoleul lui Cirus.
n noaptea zilei de 23 ianuarie, arhitectul A. ciusev a primit sarcina de a proiecta i
a construi n trei zile un mormnt n care s poat intra toi cei care doreau s-i ia
rmas-bun de conductorul statului sovietic. Pe 26 ianuiarie s-a luat decizia s se
plaseze mormntul n Piaa Roie, lng Zidul Kremlinului. Pn pe 27 ianuarie,
ciusev a construit un monument funerar din lemn i, la ora 16, cociugul lui Lenin a
fost adus aici. Mai mult de 100.000 de oamni au vizitat mormntul timp de o lun i
jumate. Pn n august 1924, ciusev a mrit monumentul. Un alt
arhitect, Konstantin Melnikov a proiectat sarcofagul.
n 1929, s-a ajuns la concluzia c este posibil s se conserve trupul lui Lenin pentru
o perioad mai mare de timp. Din acest motiv s-a hotrt s se constuiasc un
nou mausoleu din piatr, care s-l nlocuiasc pe cel din lemn. Sarcina a fost
ncredinat arhitecilor Alexei Sciuusev, I.A.Franuz i G.K. Iakovlev. Ei au
folosit marmur, porfir, granit i andezin pentru noua construcie.

49. Proiect pentru

ziarului Leningradskaia
Pravda , 1924

Sediul

Proiect in care foarte bine se evidentiaza trasaturile si

caracteristicile constructivismului, tratate in mod special
si specific de fratii Vesnin, construit in 1924. Fratii Vesnin
au propus un proiect ce avea la baza un patrat de 6x6m,
si inaltimea de 26m. La parter a fost propus grup de
incaperi la intrare (garderoba, ghiseu informational).
Primul etaj urma sa fie sala de lectura, al 2-lea sa
contina oficii, si ultimele 2 nivele redactie. Compozitia
fatadelor un colaj din mai multe forme, dimensiuni si
facturi contrastante. Pe acoperisul ultimului nivel urma
sa fie instalat un far rotitor ce sa lumineze pe timp ne
noapte. Usile la intrare, ascensoarele si carcasul cladirii
vizibil pe exterior trebuia sa fie ca un simbol al
dinamizmului ziarelor.
50. Ilia Golosov, Clubul Zuev, Moscova, 1927-1929.
Clubul Zuev lucrtorilor - Casa de Cultur din Moscova, unul dintre cele mai
strlucitoare i mai cunoscute monumente din lumea constructivismului . Proiectat
de Ilia Golosov n 1925, a fost construit n 1927-1929 pe strada ,,Lesnaia. Numit n
onoarea participantului evenimentelor din 1905, lacatusului din parcul de tranvaie
S.M. Zuev.
Conceput sub influena cubismului, Club Zuev lucrtorilor se bazeaz pe corpurile
geometrice regulate asimetric aranjate. Centrul compoziional a cldirii este un
cilindru de sticl vertical, care prea s fie imbracat tot corpul cu o suprafete
neobisnuit de ferestre mari.Avnd n vedere ca clubul are o destinatie de lucru, Ilia
Golosov i-a dat asemnri lizibile cu arhitectura industriala. Suprafete vitrate mari
pe un fundal gri din beton sporeste impresia de instalaii industriale