1.

a) ...
b) ...
c) ...

2.

a) ...
b) ...
c) ...

3. Folosirea metodei ultrasonice de impuls este contraindicată în următoarele cazuri:

a) La determinarea rezistenței betonului în zone care acesta prezintă degradări structurale

b) La controlul calității betonului îndeosebi cand acesta este turnat în elemente masive sau
prezintă defecte aparente sau ascunse
c) La determinarea gradului de compactare al betonului în lucrare

4. Fenomenul de „decuplare al șpaleților” la o structură din zidărie veche se datorează:

a) Acțiunii seismice
b) Necesității schimbării funcționalului unei clădiri din zidărie
c) Creșterii nivelului apelor subterane

5. Fisurile induse de tasările diferențiale în structura de rezistență din figura următoare se datorează:

a) Cedării reazemului marginal din dreapta

b) Cedării reazemelor marginale
c) Cedării reazemului din mijloc

6. Printre metodele de creștere a capacității portante ale terenului de fundare se regăsește și:

a) Hidro și termoizolația fundației

b) Injectarea pamînturilor în zona de fundare
c) Executarea subzidirilor

7. Tireantul este un:

a) Element de construcție confecționat din metal care este utilizat la armarea rosturilor din
zidăria avariată
b) Element longitudinal de construcție (confecționat din cabluri, lanțuri, bare din oțel sau beton
armat) destinat să suporte eforturile de întindere, de suspendare, împingeri orizontale ale
arcelor, bolților
c) Element constructiv la cladirile istorice de cult, care ar avea rolul unui stalp de susținere și
care reprezintă imaginea unui tirant

8. Inspecția unei clădiri presupune:

 a) Examinarea nedistructivă în-situ a unei structuri în scopul de a aprecia starea fizică a
structurii
b) Colectarea și evaluarea informațiilor privind studierea documentației, testarea probelor de
material, verificarea acțiunilor de calcul
c) Emiterea unui raport de evaluare a stării tehnice de degradare/avarie a unei clădiri

9. Operațiunile de mentenață presupun:

a) Operațiunile efectuate asupra unei structuri avariate prin care este menținut aspectul estetic
la exterior și prin care se modifică doar structura interioară
b) Metoda de testare prin rezonanță asupra unei structuri în vederea determinării perioadei
proprii de vibrație
c) Intervenția periodică de rutină asupra unei clădiri pentru menținerea performanțelor
structurale și de confort

10. Testările nedistructive efectuate în-situ presupun:

a) Efectuarea unor încercări asupra materialelor componente ale structurii în vederea stabilirii
caracteristicilor fizico-mecanice ale acestora și a gradului de degradare fără a afecta
structural clădirea
b) Efectuarea unor teste prin prelevarea probelor de materiale componente ale structurii în
vederea încercării acestora în laboratoare atestate
c) Efectuarea unor încercări pe zonele avariate ale structurii cu afectarea parțială a integrității
acestera

11. Principiul reversibilității tehnologiilor de reabilitare presupune:

a) Alegerea unor metode de reabilitare ale căror rezultate vor putea fi ulterior îndepărtarea
(fără a afecta siguranța structurii) în condițiile utilizării unor tehnologii/materiale
necunoscute la momentul acțiunii
b) Aplicarea unor metode de consolidare care vor crea efect asupra structurii reabilitate pentru
o perioadă în timp limitat
c) Obligativitatea aplicării metodelor utilizate pentru reabilitare atat în interior , cat și la
exteriorul clădirii avariate

12. Care din materialele următoare reprezintă cea mai bună alegere în vederea termoizolării unui
perete exterior din punct de vedere al coeficientului de conductivitate termică?

a) Vata bazaltică/din fibre de sticlă

b) Polistirenul expandat/extrudat
c) Celuloza, pluta

13. Inserarea scoabelor într-un perete de zidărie în vederea susținerii plaselor pentru cămășuirile se
efectuează:

a) Orizontal, pe direcția rosturilor

b) În rosturi, prin penetrarea totală a zidăriei avariate
c) La un unghi de 100-150 față de orizontală
14. Care dintre metodele enumerate mai jos are cea mai bună precizie de estimare a rezistenței la
compresiune a betonului:

a) Viteza ultrasunetelor
b) Sclerometrarea
c) Extragerea și încercarea carotelor

15. Expertizarea unei clădiri constă în:

a) Relevarea sistemului structural, diagnosticarea stării materialelor și diagnosticarea analitică a

structurii
b) Întocmirea cărții tehnice a construcției
c) Executarea lucrărilor de reabilitare structurală

16. Noțiunile de „casă pasivă” presupune:

a) Imobil care nu reacționează al diferitele scenarii de acțiuni

b) Imobilul cara asigură un climat interior confortabi, fără o sursă conventi energie
c) Un imobil care nu reacționează la agenții de mediu

17. Restaurarea construcțiilor monument istoric trebuie să respecte principiile

a) Carta de la Varșovia
b) Carta de la Atena (1931)
c) Carta de la Veneția (1964)

18. La o biserică monument istoric cu pereții din zidărie, aceștia se pot consolida:

a) Stalpi din beton armat înglobați în zidărie

b) Stalpi din beton armat aparenți la interior
c) Stalpi din beton armat aparenți la exterior

19. Deficiențele de alcătuire ale unei clădiri în raport cu prevederile codurilor de proiectare actuale
sunt sintetizate de indicatorul:

a) R2
b) R3
c) R1

20. La o biserică monument istoric cu pereții din zidărie, aceștia se pot consolida cu plase
sudate,astfel:

a) Nu se folosesc plase pentru consolidarea pereților la biserici monument istoric

b) Plase din bare independente înglobate în beton aplicat prin torcretare
c) Plase sudate înglobate în tencuială de mortar M100 fără var

21. Degradările caracteristice avînd drept cauză tasările terenului de fundare, la ... de zidărie, sunt:

a) Fisuri orizontale in zidărie

b) Fisuri în X
 c) Fisuri în colțurile golurilor de ferestre și uși

22. Soluția de consolidare la cupole din zidărie constă din:

a) Centura din beton armat la bază

b) Cămășuire cu beton simplu
c) Suprabetonare armată

23.

24.

25. ...

a) Fisurile produse de tasările inegale ale terenului de fundare

b) Fisurile produse de variații de temperatură
c) Fisurile produse de acțiunea seismică

26. O soluție ideală pentru siguranța la seism a unei structuri istorice în spr... privind restaurarea
este:

a) Armarea zidăriei
b) Izolarea bazei
c) Consolidarea cu benzi de carbon

27. O soluție rezonablă pentru supraetajarea locuințelor individuale parter cu... evita depășirea
presiunii acceptabile a terenului de fundare este:

a) Scăderea pantei acoperișului

b) Utilizarea unor materiale cu greutate redusă
c) Refacerea hidroizolației

28: Verificarea siguranței din punct de vedere geotehnic a unei locuințe individuale se face cu relația:

a) pef<pacc
b) pconv<pef<ppl
c) pacc<pef

29. Scopul unui releveu este:

a) de a determina caractristicile mecanice ale materialelor din care sunt ... elementele
structurale
b) de a obține dimensiunile reale ale structurii existente
c) de a identifica degradările elementelor structurale și nestructurale

30. În figura alăturată este prezentat procedeu de consolidare a grinzilor din ... cu plăci metalice
lipite cu răsini epoxi pentru:

a) creșterea capăcitații portante la forța tăietoare

b) creșterea capăcitații portante la moment încovoietor
 c) creșterea capăcitații portante la forța axială

31. În figura alăturată este prezentat procedeu de consolidare a grinzilor din ... cu plăci metalice lipite
cu rășini epoxi pentru:

a) creșterea capăcitații portante la moment încovoietor

b) creșterea capăcitații portante la forța tăietoare
c) creșterea capăcitații portante la forța axială

32. În figura alăturată este prezentat procedeu de consolidare a grinzilor din ... cu plăci metalice lipite
cu rășini epoxi pentru:

a) creșterea capăcitații portante la forța tăietoare

b) creșterea capăcitații portante la moment încovoietor
c) creșterea capăcității portante la moment încovoietor și forța tăietoare

33. Barele de armătură longitudinală necesare consolidării unei grinzi din beton se calculează cu:

a) diferența dintre momentul încovoietor recalculat și momentul încovoietor a grinzii degradate

b) diferența dintre forța tăietoare maximă și forța tăietoare capabilă a grinzii
c) valoarea maximă a momentului încovoietor din camp

34. Coroziunea armăturii în proporție de 20% poate fi introdusă în calcul cu ... :

a) Aa,degradat = 0,8*Aa
b) Aa,degradat = 1,2*Aa
c) Aa,degradat = 0,2*Aa

35. Consolidarea unei structuri în cadre prin soluții ce nu implică modificarea ... structural constă în:

a) Cămășuirea grinzilor și stalpilor

b) Introducerea unor pereți dn beton armat în structura existentă
c) Desfacerea unor elemente structurale

36. Cu ce instrument poate fi măsurată deplasarea unui model experimental:

a) Captor e forță
b) Accelerometru
c) Traductor de deplasare

37. Un releveu a degradărilor în structuri din beton armat indică:

a) Gradul de corodare al barelor de armătură din elementele struturale și ... betonului

b) Neuniformitatea dimensiunilor elementelor structurale
c) Zonele susceptibile la degradări

38. Creșterea siguranței construcțiilor degradate poate fi realizată prin:

a) Reabilitre higrotermică
b) Reabilitarea structurală
c) Reabilitarea arhitecturală
39. Ce se observă în figura alăturată:

a) Injectarea zidăriei
b) Matarea fisurilor
c) Diagnosticarea endoscopică

40. Este necesară reabilitarea structurală în vederea schimbării destinației sau funcționalului unei
construcții nedetiorate?

a) Nu, niciodată
b) Da, cand prin noua stare de tensiuni sunt depaășite rezistențele materialului
c) Doar în cazul monumentelor istorice

41. Care este rolul golului din grinda Vierendeel prezentată în figură?

a) Economie de material
b) Permite inspecția ulterioară a fundațiilor existente
c) Permite eliminarea naturală a umidității la nivelul infrastructurii

42. Determinarea în-situ a modulului de elasticitate al unui perete din zidărie se face prin:

a) Testarea cu sclerometrul
b) Încercarea cu un singur Flatjack
c) Încercarea cu Flatjack dublu

43. Determinarea in-situ a stării de tensiune a unui perete din zidărie se face prin:

a) Încercarea cu un singur Flatjack

b) Încercarea cu Flatjack dublu
c) Testarea cu sclerometrul

44. La consolidarea infrastructurilor se va ține seama de următorii factori:

a) Starea hidroizolatiei
b) Numărul de cicluri de îngheț-dezgheț
c) Structura și importanța clădirii

45. Intervenția la nivelul infrastructurii poate fi necesară din cauza:

a) Supradimensionării fundațiilor
b) Diversificării normelor minime de îngheț
c) Nerespectării adancimii minime de înghet

46. Factorii de care depind degradările infrastructurilor din cărămidă sunt:

a) Lucrările de îmbunătățire ale terenului de fundare, practicate anterior

b) Clima: viteza de îngheț din zona amplasamentului construcției
c) Radiația solară

47. Care din situațiile de mai jos prezintă procedeul de subzidire?

 a) ...
b) ...
c) ...

48. Care din situațiile de mai jos prezintă posibile soluțiile de cămășuire a fundațiilor continue?

a) ...
b) ...
c) ...

49. Procedeul de subzidire constă în:

a) Realizarea unei cămășuieli armate, fixată prin conectori de fundație existentă pe toată
înalțimea acesteia
b) Introducerea unor fundații suplimentare
c) Extinderea în adancime a fundației continue existente

50. Realizarea subzidirii constă în săpare, montarea armăturilor și turnarea betonului:

a) Doar în anumite zone ale fundației clădirii

b) Continuu pe toată lungimea fundației
c) Pe tronsoane ale fundației realizate alternant

51. Îmbunătățirea terenului de fundare are ca scop:

a) Micșorarea încărcărilor transmise terenului

b) Micșorarea compresibilității i creșterea capăcității portante ale terenului
c) Permeabilizarea terenului

52. În mod curent, îmbunătățirea terenului de fundare poate fi realizată:

a) Prin injectare
b) Prin carbonatare
c) Prin subzidiri

53. La pămanturi se folosește procedeul de injectare pentru îmbunătățirea proprietăților inițiale:

a) Argile
b) Pămanturi argiloase
c) Pămanturi nispoase

54. Introducerea piloților, adiacenți fundațiilor de suprafață existente și solidarizarea de acestea:

a) Este necesar pentru a evita refacerea hidroizolațiilor deteriorate

b) Face posibilă creșterea încărcărilor transmise fundației în mod semnificativ
c) Este necesară pentru a compensa tasările inegale între fundații

55. Supraetajarea unei clădiri este posibilă numai dacă:

 a) Clădirea are o vechime mai mică de 30 de ani
b) Fundația existentă transmite noile încărcări la terenul de fundare în condișții de siguranță
c) Terenul de fundare va fi îmbunătățit

56. Creșterea capăcității portante a terenului de fundare se poate realiza prin:

a) Reducerea încărcărilor transmise terenului

b) Hidroizolarea fundației
c) Îmbunătățirea proprietăților mecanice ale terenului

57. Solițiile compozite de reabilitare ale elementelor din beton armat au greutatea proprie:

a) Mult mai mică

b) Egală cu cele din beton armat
c) Egală cu cele metalice

58. Soluțiile compozite bazate pe matrice polimerice au rezistența la coroziune:

a) Aceeași cu soluțiile din beton armat

b) Aceeași cu soluțiile metalice
c) Mult mai bună

59. Produsele compozite realizate din fibre și matrice polimerice au proprietățile mecanice:

a) Aceleași în toate direcțiile

b) Aceleași în două direcții
c) Dirijabile în raport cu cerințele

60. Soluțiile de consolidare ale grinzilor din beton armat folosind materiale compozite se aplică pe:

a) Fața întinsă a betonului

b) Fețele laterale ale grinzii din beton armat
c) Fața comprimată a betonului

61. Principiul consolidării cu armături exterioare compozite ale elementelor din beton armat se
bazează pe:

a) Reducerea armăturii interioare inițiale din beton

b) Suplimentarea armăturii interioare inițiale din beton
c) Înlocuirea armăturii inițiale din oțel

62. Din clasa de risc seismic I (RsI) fac parte:

a) Construcțiile care prezintă degradări care nu afectează semnificativ siguranța structurală

b) Construcțiile la care răspunsul seismic așteptat este similar celui obținut la construcțiile
proiectate pe baza prescripțiilor în vigoare
c) Construcțiile cu risc ridicat de prăbușire

63. În cazul metodologiilor de nivel 1 și 2, indicatorul R3, care indică gradul de asigurare structurală
seismică se exprimă in termeni de:
 a) Perioadă fundamentală
b) Rezinstență
c) Deplasare

64. Curba caracteristică a materialelor compozite armate cu fibre este:

a) Hiperbolică
b) Parabolică
c) Liniară pana la rupere

65. Pentru evaluarea capacității de rezistență a elementelor structurale se vor ... valorile medii ale
capacitățilr materialelor obținute din teste în-situ și ... suplimentare de informare, divizate prin:

a) Factori de încredere
b) Factori de corecție
c) Factori de comportare

66. Grinzile din beton armat consolidate prin placare cu platbande compozite și aderența imperfectă
cedează dintre platbandă și grinda cedează prin:

a) Ruperea platbandei compozite, curgerea armăturii din oțel și strivirea betonului în zona
comprimată
b) Desprinderea prematură a platbandei compozite de pe suprafața betonului
c) Ruperea platbandei compozite și strivirea betonului în zona comprimată

67. În cazul în care este necesară înlocuirea unor părți din elementele unor clădiri cu valoare istorică,
trebuie ca materialul ce substituie originalul să:

a) Păstreze aspectul și culoarea

b) Prezinte caracteristici asemănătoare legate de stuctură, aspect, culoare sau alte proprietăți
vizuale
c) Păstreze doar culoarea

68. Dispozitivul de disperare a energiei seismice din figura următoare se bazează pe:

a) Frecare
b) Deformarea materialelor vascoelastice
c) Deformarea plastică a oțelului

69. Calitatea pregătirii suprafeței de beton pentru aplicarea platbandei compozite este:

a) Foarte importantă
b) Deloc importantă
c) Indiferentă

70. Timpul necesar execuției consolidărilor cu platbande compozite este:

a) Mai mare decat la consolidarea prin cămășuire cu beton armat

b) La fel ca la consolidarea prin cămășuire cu beton armat
c) Mai redus decat la consolidarea prin cămășuire cu beton armat
71. Determinarea în-situ a rezistenței la compresiune a unui element din beton se poate face cu:

a) Sclerometrul
b) Georadarul
c) Pahometrul

72. Determinarea în-situ a armăturii unui element din beton armat se poate face cu:

a) Metoda endoscopică
b) Pahometrul
c) Sclerometrul

73. Metoda de reabilitare prin schimbarea destinației clădirii este posibilă numai în cazul cand:

a) Sistemul structural este puternic afectat

b) Nu depinde de gradul de degradare al sistemului structural
c) Sistemul structural nu este puternic afectat

74. Măsurile de reabilitare structural au în vedere:

a) Creșterea confortului termic

b) Îmbunătățirea aspectului exterior al clădirii
c) Creșterea capacității portante a elementelor structurale

75. Concepția de consolidare a construcțiilor din zidărie trebuie să urmărească:

a) Creșterea confortului termic

b) Schimbarea sistemului structural
c) Realizarea conlucrării dintre elementele structurale verticale

76. Tehnologia de execuție a cămășuielii poate fi:

a) Prin injectare
b) Prin torcretare
c) Prin matare

77. Cum trebuie sa fie rigiditatea verticală a unui reazem elastomeric față de rigiditatea ... orizontală
pentru o bună funcționare a acestuia ca element de izolare seismică ... :

a) Mult mai mare

b) Egală
c) Mult mai mică

78. Prin creșterea capacității de disipare a energiei se înțelege:

a) Izolarea bazei
b) Introducerea unor dispozitive speciale disipatoare de energie în structura
c) Formarea articulațiilor plastice în unele elemente de rezistență din structura

79. Degradările sub formă de fisuri/crăpături prezentate în figură sunt datorate:

 a) Tasărilor diferențiate
b) Acțiunii seismice
c) Infiltrațiilor de apă

80. Degradările sub formă de fisuri/crăpături prezentate în figură sunt datorate:

a) Încărcărilor excesive
b) Acțiunii seismice
c) Tasărilor diferențiate

81. Ce soluție de reabilitare structurală se observă în figură?

a) Consolidarea stalpilor din beton armat cu elemente metalice

b) Consolidarea stalpilor din beton armat cu materiale compozite
c) Aplicarea hidroizolației la stalpii din subsol

82. În cazul reazemelor din

a) ...
b) ...
c) ...

83. O soluție rezonabilă

a) ...
b) ...
c) ...

84. Degradările prezentate in figură sunt datorate:

a) Ciclurilor îngheț-dezgheț
b) Tasărilor diferențiale
c) Acțiunii seismice

85. Care din cele de mai jos nu constituie cauză a apariției degradărilor în structurile din beton
armat:

a) Nerespectarea tehnologiilor privind punerea în operă a betonului

b) Decofrarea sau solicitarea elementelor structurale
c) ...

86.

a) ...
b) ...
c) ...

87.

a) ...
b) ...
 c) ...

88.

a) ...
b) ...
c) ...

89.

a) ...
b) ...
c) ...

90. Fenomenul de „carbonatare” a betonului presupune:

a) Eliminarea carbonului din structura betonului datorită „atacurilor” sulfatice

b) Realizarea elementelor din beton armat utilizand armături cu un conținut ridicat de carbon
c) Reducerea pH-ului betonului de la 13 la 8,5-9, valori care sunt sub pragul necesar asigurării
condițiilor de pasivitate a armăturilor

91. Sistemul de contravantuire utilizat în imagine pentru consolidarea cadrului din beton armat s-a
introdus prin:

a) Conectarea cu rășini epoxidice a unor platbande metalice

b) Montarea unor structuri adiacente
c) Legarea cu conectori și mortar

92.

a) ...
b) ...
c) ...

93.

a) ...
b) ...
c) ...

94. Decofrarea elementului din beton armat consolidat prin cămășuire se face:

a) În momentul formării gelurilor betonului

b) În momentul atingerii rezistențelor admisibile
c) Înainte de perioada de maturare a betonului

95. Ordinea de efectuare a intervențiilor asupra unei structuri avariate este:

a) Eliminarea efectelor și apoi îndepărtarea cauzelor acestora

b) Eliminarea cauzelor și apoi îndepărtarea efectelor acestora
c) Concomitent
96. Elementul adiacent (indicat în figură prin săgeată) utilizat prin consolidarea cadrului din beton
armat avariat se numește:

a) Panou de contravantuiri
b) Panou de amortizare
c) Panou de mobilizare

97. Metoda de consolidare din imagine se utilizează pentru:

a) Creșterea capacității portante prin introducerea unor ancore chimice la peretele din beton
armat
b) Creșterea capacității portante a peretelui din beton armat prin suplimentarea cantitații de
armătură fără ados suplimentar de beton
c) Creșterea capacității portante prin cămășuirea peretelui din beton armat

98.

a) ...
b) ...
c) ...

99.

a) ...
b) ...
c) ...

100. Injectarea structurilor avariate din beton armat se efectuează:

a) Oblic din partea fisurată spre exterior

b) Din partea de sus către partea de jos a acestuia
c) Din partea de jos către patea de sus a acestuia