DREPT URBANISTIC

PROPRIETATEA SI DREPTUL DE PROPRIETATE

PROPRIETATEA - CONCEPT DEOSEBIT DE COMPLEX, CU MULTIPLE SEMNIFICAII DE
ORDIN ISTORIC, SOCIOLOGIC I JURIDIC, AFLAT NTR-O PERMANENT EVOLUIE
DEI N LIMBAJUL COMUN ACESTE DOU NOIUNI SE CONFUND, NU SE POATE
PUNE SEMNUL EGALITII NTRE PROPRIETATE, CA RELAIE ECONOMIC, I
DREPTUL DE PROPRIETATE, CA RAPORT JURIDIC
RELAIA ECONOMIC DE PROPRIETATE NSEAMN NSUIREA PREMISELOR
NATURALE ALE ORICREI PRODUCII
PROPRIETATEA ESTE EXPRESIA JURIDIC A RAPORTURILOR CE REZULT DINTR-UN
SISTEM ECONOMIC DETERMINAT
PROPRIETATEA S-A TRANSFORMAT N RELAIE SOCIAL DE NSUIRE, IAR
CND ACEAST RELAIE SOCIAL A FOST CUPRINS N NORME JURIDICE EA
A DEVENIT RAPORT JURIDIC, ANUME DREPT DE PROPRIETATE
DREPTUL DE PROPRIETATE
CONSTITUIA ROMNIEI
TITLUL II DIN CONSTITUIA ROMNIEI REVIZUIT, INTITULAT DREPTURILE,
LIBERTILE I NDATORIRILE FUNDAMENTALE", LA CAPITOLUL II REGLEMENTEAZ
DREPTURILE I LIBERTILE FUNDAMENTALE, ART. 44 PREVEDE C DREPTUL DE
PROPRIETATE, PRECUM I CREANELE ASUPRA STATULUI SUNT GARANTATE.
CONINUTUL I LIMITELE ACESTOR DREPTURI SUNT STABILITE DE LEGE"
ART. 44 CONINE DISPOZIII DE PRINCIPIU PRIVITOARE LA
CONDIIILE N CARE CETENII STRINI I APATRIZII POT DOBNDI DREPTUL DE
PROPRIETATE PRIVAT ASUPRA TERENURILOR,
LA EXPROPRIEREA PENTRU CAUZ DE UTILITATE PUBLIC,
MODUL N CARE O AUTORITATE PUBLIC POATE FOLOSI SUBSOLUL ORICREI
PROPRIETI IMOBILIARE PENTRU LUCRRI DE INTERES GENERAL,
OBLIGAIILE CE DECURG DIN RAPORTURILE DE VECINTATE I CELE DE PROTECIE
A MEDIULUI,
POSIBILITATEA CONFISCRII, NUMAI N CONDIIILE LEGII, A BUNURILOR DESTINATE,
FOLOSITE SAU REZULTATE DIN INFRACIUNI ORI CONTRAVENII, PRECUM I
REGULA POTRIVIT CU CARE AVEREA DOBNDIT N MOD LICIT NU POATE FI
CONFISCAT.
DREPTUL DE PROPRIETATE APARE CA UN DREPT FUNDAMENTAL AL
CETENILOR RII, NSCRIS PRINTRE CELELALTE DREPTURI I LIBERTI PUBLICE
FUNDAMENTALE RECUNOSCUTE I APRATE DE ORICE CONSTITUIE DEMOCRATIC
MODERN

CONSTITUIA REGLEMENTEAZ FORMELE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI DE

PROPRIETATE N ROMNIA - PROPRIETATEA PUBLIC I PROPRIETATEA
PRIVAT - I LINIILE GENERALE ALE REGIMULUI LOR JURIDIC
CODUL CIVIL ROMN DE LA 1864
ART. 480 FOSTUL C.C. NCERCA S DEA O DEFINIIE DREPTULUI DE
PROPRIETATE, SPUNND C ACESTA ESTE DREPTUL CE ARE CINEVA DE A SE
BUCURA I DISPUNE DE UN LUCRU N MOD EXCLUSIV I ABSOLUT, NS N
LIMITELE DETERMINATE DE LEGE

ART. 481 FOSTUL C. CIV. PREVEDEA C NIMENI NU POATE FI SILIT A CEDA

PROPRIETATEA SA, AFAR NUMAI PENTRU CAUZ DE UTILITATE PUBLIC I PRINTR-O
DREAPT I PREALABIL DESPGUBIRE, CEEA CE NSEAMN C TEXTUL FORMULA
PRINCIPIUL EXPROPRIERII PENTRU CAUZ DE UTILITATE PUBLIC

NOUL COD CIVIL

CARTEA A III-A A NOULUI COD CIVIL ESTE CONSACRAT MATERIEI BUNURILOR

ART. 552 NCC ENUN DREPTURILE REALE N GENERAL, POTRIVIT CU CARE

PROPRIETATEA ESTE PUBLIC SAU PRIVAT, FIIND ASTFEL PUSE N LUMIN
CATEGORIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE N DREPTUL CIVIL
ROMN

TITLURILE URMTOARE ALE ACELEIAI CRI REGLEMENTEAZ SUCCESIV DREPTUL

DE PROPRIETATE PRIVAT, DEZMEMBRMINTELE ACESTEIA, FIDUCIA,
ADMINISTRAREA BUNURILOR ALTUIA, DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLIC,
PUBLICITATEA IMOBILIAR PRIN CARTEA FUNCIAR I POSESIA
DEFINIIA DREPTULUI DE PROPRIETATE
LITERATURA JURIDIC DE SPECIALITATE - DREPTUL DE PROPRIETATE SE
DEFINETE PRIN PUNEREA N EVIDEN A ATRIBUTELOR PE CARE ACESTA
LE CONFER TITULARULUI SU: POSESIA, FOLOSINA I DISPOZIIA
NOULUI COD CIVIL ROMN - ART. 555 DEFINETE NUMAI DREPTUL DE
PROPRIETATE PRIVAT CA FIIND DREPTUL TITULARULUI DE A POSEDA, A
FOLOSI I A DISPUNE DE UN BUN N MOD EXCLUSIV, ABSOLUT I
PERPETUU, N LIMITELE STABILITE DE LEGE, PRECIZND C, N CONDIIILE
LEGII, EL ESTE SUSCEPTIBIL DE MODALITI I DEZMEMBRMINTE, DUP CAZ
DREPTUL DE PROPRIETATE SE CONCRETIZEAZ N URMTOARELE ELEMENTE:

SUB ASPECT ECONOMIC - ESTE UN DREPT DE APROPRIERE A UNOR BUNURI,

CORPORALE SAU INCORPORALE/NECORPORALE
EXPRIM O RELAIE SOCIAL DE APROPRIERE
CUPRINDE N CONINUTUL SU ATRIBUTELE POSESIEI, FOLOSINEI I
DISPOZIIEI,
ATRIBUTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT EXERCITATE DE PROPRIETAR
PRIN PUTEREA I N INTERESUL SU PROPRIU
DEZMEMBRMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE
DEZMEMBRMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT ACELE DREPTURI REALE
DEINUTE ASUPRA UNUI BUN AL ALTEI PERSOANE
CONFER TITULARULUI LOR NUMAI O PARTE DIN ATRIBUTELE DREPTULUI DE
PROPRIETATE, DE REGUL CEL AL FOLOSINEI BUNULUI
DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE SUNT REGLEMENTATE IN NOUL
COD CIVIL IN TITLUL III, ART. 693-772, I SUNT :
DREPTUL
DREPTUL
DREPTUL
DREPTUL
DREPTUL

DE
DE
DE
DE
DE

UZUFRUCT
UZ
ABITAIE
SERVITUTE
SUPERFICIE

DEZMEMBRMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE POT LUA NATERE PRIN MAI

MULTE MODURI, DINTRE CARE MAI IMPORTANTE SUNT:
PRIN VOINA OMULUI EXPRIMAT PRIN ACTE INTRE VII (CONVENII, CONTRACTE)
SAU PENTRU SUCCESIUNE (TESTAMENT)
PRIN UZUCAPIUNE
PRIN DESTINAIA PROPRIETARULUI
PRIN ACT ADMINISTRATIV EMIS DE AUTORITATEA COMPETENT
PRIN LEGE
DREPTUL DE UZUFRUCT
ART. 703-748 NCC
DREPTUL DE UZUFRUCT ESTE DEFINIT CA FIIND ACEL DREPT REAL PRINCIPAL,
ESENIALMENTE TEMPORAR, CARE CONFER TITULARULUI SU NUMIT
UZUFRUCTUAR, DREPTUL DE A EXERCITA ASUPRA BUNULUI SAU BUNURILOR
ALTUIA ATRIBUTELE POSESIEI I FOLOSINEI, CU OBLIGAIA DE A LE

CONSERVA SUBSTANA I DE A LE RESTITUI PROPRIETARULUI LA

NCETAREA DREPTULUI DE UZUFRUCT
DREPTUL DE UZ I DREPTUL DE ABITAIE
ART. 749-754 NCC
DREPTUL DE UZ I DREPTUL DE ABITAIE REPREZINT VARIETI ALE
UZUFRUCTULUI, CONFERIND TITULARULUI LOR POSIBILITATEA DE A FOLOSI
LUCRUL ALTUIA I DE A-I CULEGE ROADELE, DAR ACEAST ACTIVITATE TREBUIE
DESFURAT NUMAI N MSURA N CARE SUNT NECESARE NEVOILOR LUI
I ALE MEMBRILOR FAMILIEI SALE
DREPTUL DE UZ - DREPT REAL ASUPRA UNUI BUN N VIRTUTEA CRUIA O
PERSOAN NUMIT UZUAR POATE S-L FOLOSESC I ADIC S-I CULEAG
FRUCTELE NUMAI N MSURA SATISFACERII NEVOILOR PESONALE I ALE FAMILIEI
SALE
DREPTUL DE ABITAIE - DREPT REAL N TEMEIUL CRUIA TITULARUL SU POATE
FOLOSI O LOCUIN, O CAS, UN SPAIU LOCATIV N GENERAL, CE
APARINE UNEI ALTE PERSOANE
DREPTUL DE SUPERFICIE
DREPTUL DE SUPERFICIE ESTE O INSTITUTIE REGLEMENTATA EXPRES IN
NOUL COD CIVIL IN ART. 693-702
DREPTUL DE A AVEA SAU DE A EDIFICA O CONSTRUCTIE PE TERENUL
ALTUIA, DEASUPRA ORI IN SUBSOLUL ACELUI TEREN, ASUPRA CARUIA
SUPERFICIARUL DOBANDESTE UN DREPT DE FOLOSINTA
DOBANDIREA DREPTULUI DE SUPERFICIE, POTRIVIT REGLEMENTARII DIN NOUL COD
CIVIL, SE POATE FACE PRIN ACT JURIDIC (ACT UNILATERAL, PRECUM TESTAMENTUL,
SAU CONVENTIE), PRECUM SI PRIN UZUCAPIUNE SAU PRIN ALT MOD PREVAZUT
DE LEGE. IN TOATE CAZURILE SE APLICA DISPOZITIILE PRIVIND CARTEA FUNCIARA
CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE
DREPTUL DE PROPRIETATE ESTE UN DREPT
ABSOLUT - ESTE UNICUL DREPT CARE CONFER TITULARULUI SU EXERCIIUL
TUTUROR PREROGATIVELOR SALE - POSESIA, FOLOSINA I DISPOZIIA
EXCLUSIV - PROPRIETARUL ESTE NDREPTIT S EXERCITE SINGUR TOATE
PREROGATIVELE CONFERITE DE ACEST DREPT
PERPETUU - DUREAZ ATTA VREME CT SUBZIST BUNUL CARE I FORMEAZ
OBIECTUL
REGIMUL JURIDIC AL DREPTULUI DE PROPRIETATE
DREPT DE PROPRIETATE PUBLIC, CE APARINE, N REGIM DE DREPT PUBLIC,
STATULUI I UNITILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE,
DREPT DE PROPRIETATE PRIVAT, CE POATE APARINE ORICRUI SUBIECT DE
DREPT
PROPRIETATE PUBLICA

SUBIECTELE DE DREPT PUBLIC - STATUL I UNITILE ADMINISTRATIV-TERITORIALE POT CONSTITUI CU PRIVIRE LA BUNURILE PROPRIETATEA LOR PUBLIC
URMTOARELE DREPTURI CORESPUNZTOARE (ART. 866 NCC):
DREPTUL DE ADMINISTRARE
DREPTUL DE CONCESIUNE
DREPTUL DE FOLOSIN CU TITLU GRATUIT
PROPRIETATE PRIVATA
DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVAT, INDIFERENT DE TITULAR - SUBIECTELE DE
DREPT PUBLIC SAU PERSOANELE FIZICE I PERSOANELE JURIDICE DE DREPT PRIVAT
- I CORESPUND DEZMEMBRMINTELE ACESTUIA, RESPECTIV:
DREPTUL DE UZUFRUCT
DREPTUL DE UZ
DREPTUL DE ABITAIE
DREPTUL DE SERVITUTE
DREPTUL DE SUPERFICIE
DREPTUL DE SERVITUTE
ART. 755- 772 NCC
DREPT REAL, ACCESORIU, PERPETUU SI INDIVIZIBIL, INSTITUIT PRINTR-UN ACT
UNILATERAL SAU BILATERAL DE VOINTA, CARE CONFERA PROPRIETARULUI UNUI
IMOBIL (DENUMIT FOND DOMINANT), UNELE PREROGATIVE ASUPRA IMOBILULUI
(DENUMIT FOND ASERVIT) APARTINAND ALTUI PROPRIETAR, OBLIGAT SA
SUPORTE SARCINILE IMPUSE IN FAVOAREA FONDULUI DOMINANT, ALTELE
DECAT CELE CE REPREZINTA LIMITARI NORMALE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE,
DETERMINATE DE OCROTIREA UNOR INTERESE SOCIALE SI ASIGURAREA UNEI BUNE
VECINATATI
SARCINA IMPUSA ASUPRA UNUI IMOBIL PENTRU UZUL SI UTILITATEA UNUI IMOBIL
AVAND ALT STAPAN
SERVITUTI PROPRIU-ZISE (DEZMEMBRAMINTE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE)
SUNT NUMAI CELE STABILITE PRIN FAPTA OMULUI
DUPA IZVORUL LOR SAU DUPA MODUL LOR DE CONSTITUIRE, SERVITUTILE
SE CLASIFICA IN:
SERVITUTI NATURALE - SERVITUTILE CARE SE NASC DIN SITUATIA NATURALA A
DOUA FONDURI
SERVITUTEA DE SCURGERE A APELOR NATURALE,
SERVITUTEA DE IZVOR,
SERVITUTEA DE GRANITUIRE,
SERVITUTEA DE INGRADIRE

SERVITUTI LEGALE - SERVITUTILE STABILITE PRIN LEGE, FIE IN INTERESUL PUBLIC

(SERVITUTI EDILITARE), FIE IN INTERESUL PARTICULARILOR, ADICA IN INTERESUL
ASIGURARII BUNEI VECINATATI
SERVITUTEA PRIVIND DISTANTA PLANTATIILOR,
A LUCRARILOR INTERMEDIARE PENTRU DIFERITE CONSTRUCTII,
SERVITUTEA DE VEDERE,
PICATURA STRESINILOR,
SERVITUTEA DE TRECERE ETC
SERVITUTILE STABILITE PRIN FAPTA OMULUI - SERVITUTILE CONSTITUITE PRIN
ACT JURIDIC (CONTRACT SAU TESTAMENT), PRIN DESTINATIA PROPRIETARULUI SI
PRIN UZUCAPIUNE
SUNT NELIMITATE, CA O CONSECINTA A PRINCIPIULUI LIBERTATII
CONTRACTUALE
DUPA OBIECT SAU DUPA CONTINUT, SERVITUTILE SE CLASIFICA IN:
SERVITUTI POZITIVE - SERVITUTILE CARE INDREPTATESC PE PROPRIETARUL
FONDULUI DOMINANT SA FACA ANUMITE ACTE DE FOLOSINTA ASUPRA FONDULUI
ASERVIT
SERVITUTEA DE TRECERE SAU DE A LUA APA DIN IZVORUL SAU FANTANA
CARE SE AFLA PE FONDUL ASERVIT
SERVITUTI NEGATIVE - SERVITUTILE CARE IMPUN PROPRIETARULUI FONDULUI
ASERVIT O OBLIGATIE DE A NU FACE IN EXERCITAREA ATRIBUTELOR DREPTULUI
SAU DE PROPRIETATE,
SERVITUTEA NON AEDIFICANDI (DE A NU CONSTRUI), SERVITUTEA NON
ALTIUS TOLLENDI (DE A NU CLADI PESTE O ANUMITA INALTIME), DE NU
DESCHIDE O FEREASTRA (SERVITUTEA DE VEDERE), DE A NU PLANTA LA
MAI PUTIN DE O ANUMITA DISTANTA ETC
IN RAPORT CU MODUL DE EXECUTARE, SERVITUTILE SE CLASIFICA IN:
SERVITUTI CONTINUE - SERVITUTILE PENTRU A CAROR EXERCITARE SI
MENTINERE NU ESTE NEVOIE DE FAPTA OMULUI
SERVITUTEA DE APEDUCT,
SERVITUTEA DE SCURGERE A APELOR NATURALE,
SERVITUTEA DE VEDERE ETC
SERVITUTI NECONTINUE - SERVITUTILE CARE, PENTRU A FI EXERCITATE, ESTE
NEVOIE DE FAPTUL ACTUAL AL OMULUI
SERVITUTEA DE TRECERE,
DE A LUA APA DINTR-UN IZVOR,
DE A PASTE VITELE ETC.
IN RAPORT CU MODUL DE MANIFESTARE, SERVITUTILE SE CLASIFICA IN:
SERVITUTI APARENTE - SERVITUTILE CARE SE MANIFESTA PRIN SEMNE
EXTERIOARE

UN DRUM, O USA, O FEREASTRA, UN APEDUCT ETC.

SERVITUTI NEAPARENTE - SERVITUTILE CARE NU SE MANIFESTA PRINTR-UN
SEMN EXTERIOR
TOATE SERVITUTILE NEGATIVE
NUMAI SERVITUTILE CONTINUE SI APARENTE SE POT DOBANDI PRIN
UZUCAPIUNE SI PRIN DESTINATIA PROPRIETARULUI
IN RAPORT DE FAPTUL DACA SUNT STABILITE IN FOLOSUL UNEI CLADIRI
SAU IN FOLOSUL UNUI TEREN, SERVITUTILE SUNT DE DOUA FELURI:
SERVITUTI URBANE SI
SERVITUTI RURALE
EXPROPRIEREA PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA
INTERESUL SOCIAL POATE CONDUCE, N ANUMITE SITUAII, NU NUMAI LA
LIMITAREA EXERCIIULUI UNOR ATRIBUTE ALE DREPTULUI DE
PROPRIETATE, DAR CHIAR LA PIERDEREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVAT
CU PRIVIRE LA IMOBILE - TERENURI I CONSTRUCII CARE POT FI EXPROPRIATE I
TRECUTE ASTFEL N PROPRIETATEA PUBLIC A STATULUI SAU A UNITILOR
ADMINISTRATIV-TERITORIALE, CU PLATA DE DESPGUBIRI CTRE PROPRIETAR.
LEGIUITORUL POATE IMPUNE ANUMITE RESTRICII N EXERCIIUL DREPTULUI
DE PROPRIETATE, ATUNCI CND ESTE NEVOIE DE PROTECIA SAU REALIZAREA
UNOR OBIECTIVE DE INTERES GENERAL SAU DIN ALTE RAIUNI
NUMAI LEGIUITORUL ESTE CEL CARE POATE FIXA LIMITELE EXERCIIULUI
PREROGATIVELOR DREPTULUI DE PROPRIETATE, DAR, I ATUNCI CND O FACE,
TREBUIE S ASIGURE UN JUST ECHILIBRU NTRE PREZERVAREA INTERESELOR
PROPRIETARULUI I LUAREA N CONSIDERARE A INTERESULUI GENERAL, SOCIAL
DEFINITIE
EXPROPRIEREA POATE FI DEFINIT CA
ACTUL PUTERII DE STAT COMPETENTE, PRIN CARE SE REALIZEAZ
TRECEREA N PROPRIETATE PUBLIC A UNOR BUNURI IMOBILE
PROPRIETATE PRIVAT, NECESARE EXECUTRII UNOR LUCRRI DE INTERES
PUBLIC, N SCHIMBUL UNEI DESPGUBIRI.
OBIECTUL EXPROPRIERII
EXPROPRIEREA ESTE REGLEMENTATA PRIN LEGEA NR. 33/1994

SE EXPROPRIAZA DOAR
PROPRIETATEA PERSOANELOR FIZICE SAU JURIDICE,

PROPRIETATEA PRIVAT A COMUNELOR, ORAELOR, MUNICIPIILOR I

JUDEELOR, DAC UTILITATEA PUBLIC PENTRU CARE ACEASTA A FOST
DECIS ESTE DE INTERES NAIONAL
ETAPE
LEGEA ORGANIC N MATERIE INSTITUIE O PROCEDUR A EXPROPRIERII CARE SE
DERULEAZ N TREI ETAPE REGLEMENTATE DISTINCT DE LEGE:
DECLARAREA DE UTILITATE PUBLIC A EXPROPRIERII - ETAPA
ADMINISTRATIVA
MSURI PREGTITOARE EXPROPRIERII ETAPA ADMINISTRATIVA
EXPROPRIEREA PROPRIU-ZIS I STABILIREA DESPGUBIRILOR ETAPA
JUDICIARA
DECLARAREA CAUZEI DE UTILITATE PUBLICA
UTILITATEA PUBLIC SE DECLAR PENTRU LUCRRI
DE INTERES NAIONAL - SE FACE DE GUVERN (LEGE)
DE INTERES LOCAL SE FACE DE CONSILIILE JUDEENE SAU CONSILIUL
GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURETI (HOTARARE)
DECLARAIA DE UTILITATE PUBLIC SE FACE NUMAI DUP O CERCETARE
PREALABIL CARE
VA STABILI DAC EXIST ELEMENTE CARE S JUSTIFICE INTERESUL NAIONAL SAU
LOCAL, AVANTAJELE ECONOMICO-SOCIALE, ECOLOGICE SAU DE ORICE ALT NATUR
CARE SUSIN NECESITATEA LUCRRILOR I NU POT FI REALIZATE PE ALTE CI DECT
PRIN EXPROPRIERE, PRECUM I NCADRAREA N PLANURILE DE URBANISM I
DE AMENAJARE A TERITORIULUI, APROBATE POTRIVIT LEGII
MASURI PREGATITOARE EXPROPRIERII
EXPROPRIATORUL NTOCMETE
PLANUL IMOBILELOR EXPROPRIATE, CU INDICAREA NUMELUI PROPRIETARILOR
I
OFERTELE DE DESPGUBIRI, CARE SE DEPUN LA CONSILIUL LOCAL AL
LOCALITII N CARE SUNT SITUATE IMOBILELE RESPECTIVE, N VEDEREA
CONSULTRII DE CTRE CEI INTERESAI
EXCEPTIE DE LA ACEAST FORM DE PUBLICITATE
DOCUMENTAIA LUCRRILOR PRIVIND APRAREA RII I SIGURANA
NAIONAL, SITUAIE N CARE SE DEPUNE DOAR OFERTA DE DESPGUBIRI
EXPROPRIEREA PROPRIU-ZIS I STABILIREA DESPGUBIRILOR
SOLUIONAREA CERERILOR PRIVITOARE LA EXPROPRIERE ESTE DAT N
COMPETENA TRIBUNALELOR, RESPECTIV A TRIBUNALULUI BUCURETI N RAZA
CRUIA ESTE SITUAT IMOBILUL PROPUS PENTRU EXPROPRIERE
INSTANA VERIFIC NUMAI DAC SUNT NTRUNITE TOATE CONDIIILE CERUTE DE
LEGE PENTRU EXPROPRIERE I STABILETE DESPGUBIRILE

EXCEPIE - CAZUL N CARE EXPROPRIATORUL CERE EXPROPRIEREA NUMAI A UNEI

PRI DE TEREN SAU DIN CONSTRUCIE, IAR PROPRIETARUL CERE INSTANEI
EXPROPRIEREA TOTAL.
CONDITII SPECIALE ALE EXPROPRIERII
TRANSFERUL DREPTULUI DE PROPRIETATE DE LA EXPROPRIAT LA EXPROPRIATOR
ARE LOC LA MOMENTUL LA CARE EXPROPRIATORUL I-A EXECUTAT OBLIGAIA DE
PLAT A DESPGUBIRILOR

TRECEREA IMOBILULUI EXPROPRIAT DIN PROPRIETATE PRIVAT N PROPRIETATE

PUBLIC SE FACE LIBER DE ORICE SARCIN

DREPTURILE REALE PRINCIPALE - UZUFRUCTUL, UZUL, ABITAIA I SUPERFICIA - PRECUM

I ORICE ALTE DREPTURI REALE, CT I CONCESIONAREA I ATRIBUIREA N FOLOSIN SE
STING PRIN EFECTUL EXPROPRIERII, TITULARII ACESTORA AVND DREPTUL LA
DESPGUBIRI
MASURI DE PROTECTIE A INTERESULUI PRIVAT
DAC IMOBILELE EXPROPRIATE NU AU FOST UTILIZATE TIMP DE UN AN PENTRU
SCOPUL PENTRU CARE AU FOST PRELUATE DE LA CEI EXPROPRIAI SAU N DECURS DE
UN AN LUCRRILE DE INTERES PUBLIC NU AU FOST NCEPUTE I NICI NU S-A
FCUT O NOU DECLARAIE DE UTILITATE PUBLIC, FOTII PROPRIETARI POT CERE
RETROCEDAREA LOR
N CAZUL N CARE LUCRRILE PENTRU CARE S-A FCUT EXPROPRIEREA NU S-AU
REALIZAT, IAR EXPROPRIATORUL DORETE S NSTRINEZE IMOBILUL DOBNDIT PRIN
EXPROPRIERE, FOSTUL PROPRIETAR ARE UN DREPT PRIORITAR LA DOBNDIREA ACESTUIA
(DREPT DE PREEMPIUNE). PREUL DOBNDIRII NU POATE FI MAI MARE DECT
DESPGUBIREA PRIMIT, ACTUALIZAT
2- ADMINISTRAIA, ORGANIZAREA ADMINISTRATIV A TERITORIULUI, ATRIBUIILE
ADMINISTRAIEI PUBLICE LOCALE
ETIMOLOGIC TERMENUL DE ADMINISTRATIE PROVINE DIN LIMBA LATINA
AD = LA, CATRE
MINISTER = SERVITOR, SUPUS MAI MIC
ADMINISTER = AJUTOR AL CUIVA, SLUJITOR, EXECUTANT SAU UNEALTA, INSTRUMENT
PRIMA SEMNIFICATIE A NOTIUNII DE ADMINISTRATIE = SERVICIUL CELUI MAI MIC, A CELUI
SUPUS; ACTIVITATE SUBORDONATA, SUB COMANDA

IN TRATATELE DE DREPT FRANCEZ, VERBUL A ADMINISTRA DESEMNA ACTIUNEA CUIVA DE

A AJUTA, DE A SERVI LA CEVA, APOI A INCEPUT SA SE FOLOSEASCA PENTRU A INDICA ORICE
FEL DE ACTIVITATE PE CARE O INDEPLINIM LA ORDINELE CUIVA

ADMINISTRIE, ADMINISTRAII, S. F.
1.TOTALITATEA ORGANELOR ADMINISTRATIVE ALE UNUI STAT;
2.SECIE A UNEI INSTITUII NSRCINAT CU ADMINISTRAREA ACELEI INSTITUII.
3. ADMINISTRAIE DE STAT = TOTALITATEA INSTITUIILOR CARE ASIGUR FUNCIONAREA
STATULUI.
4.CONSILIU DE ADMINISTRAIE = ORGAN COLEGIAL NSRCINAT CU ADMINISTRAREA UNEI
NTREPRINDERI SAU A UNEI INSTITUII.
5.ADMINISTRAIE LOCAL = CONSILIUL MUNICIPAL, ORENESC SAU COMUNAL, MPREUN
CU PRIMARUL I (SAU) PREFECTUL.
6.ADMINISTRAIE MILITAR = PARTE A ARMATEI CARE SE OCUP CU ORGANIZAREA,
NTREINEREA, COMPLETAREA I MOBILIZAREA FORELOR ARMATE;
7.CONDUCERE POLITIC I ADMINISTRATIV A UNUI STAT, A UNEI REGIUNI ETC. (OCUPATE),
EXERCITAT DE MILITARII OCUPANI.
DIN (1) FR. ADMINISTRATION, LAT. ADMINISTRATIO, (2) RUS. ADMINISTRAIIA.
SURSA: DEX '09 (2009)
ADMINISTRIE ~I F.
1)TOTALITATE A ORGANELOR CARE ADMINISTREAZ UN STAT. ~ CENTRAL.
2)ORGAN DE CONDUCERE AL UNEI NTREPRINDERI SAU AL UNEI INSTITUII; DIRECIE;
CRMUIRE.
3)TOTALITATE A PUTERILOR DE GUVERNMNT ASUPRA UNUI TERITORIU FR A AVEA
DREPTUL DE A DISPUNE DE ACESTA.
[G.-D. ADMINISTRAIEI; SIL. -I-E] /<FR. ADMINISTRATION, LAT. ADMINISTRATIO, ~ONIS
SURSA: NODEX (2002)
IN ACCEPTIUNEA DREPTULUI FRANCEZ, FAPTUL ADMINISTRATIV REPREZINTA O ACTIVITATE
CARE TINDE SA ATINGA ANUMITE OBIECTIVE SOCIALE

ORICE FAPT ADMINISTRATIV PRESUPUNE O ACTIVITATE DE ORGANIZARE, DE DIRIJARE

SAU DE COMBINARE A UNOR MIJLOACE IN VEDEREA INFAPTUIRII A UNOR OBIECTIVE
(VALORI, COMENZI) STABILITE DE STRUCTURI ORGANIZATIONALE SUPERIOARE
ACTIVITATEA DE ADMINISTRARE ESTE, PRIN DEFINITIE, O ACTIVITATE SUBORDONATA

FENOMENUL ADMINISTRATIV :
ESTE UN FENOMEN SOCIAL
PRESUPUNE ORGANIZAREA UNOR MIJLOACE PENTRU ATINGEREA UNOR OBIECTIVE
OBIECTIVUL ESTE STABILIT DE O AUTORITATE SUPERIOARA
FENOMENUL SE EXTINDE PANA LA ACTIVITATEA DE INFAPTUIRE MATERIALA A VALORII, CARE
II ESTE SUBORDONATA

DEFINIII
ADMINISTRAIA PUBLIC ESTE COMPONENTA EXECUTIV A STATULUI, MIJLOACELE
PRIN CARE SCOPURILE I OBIECTIVELE STATULUI SUNT PUSE N PRACTIC (CORSON, HARRIS,
1969, P. 142-143).

ADMINISTRAIA PUBLIC ESTE PREOCUPAT N PRINCIPAL CU MIJLOACELE NECESARE

IMPLEMENTRII VALORILOR POLITICE (PFFIFNER, PRESTHUS, 1967).

ADMINISTRAIA PUBLIC SE IDENTIFIC CEL MAI BINE CU COMPONENTA EXECUTIV A

GUVERNMNTULUI (DAVIS, 1973)
ADMINISTRAIA PUBLIC ESTE (NIGRO, NIGRO, 1989):
UN EFORT CONCERTAT DE GRUP NTR-UN CONTEXT PUBLIC;
ACOPER TOATE CELE TREI RAMURI ALE PUTERII N STAT: EXECUTIV, LEGISLATIV,
JUDICIAR;
ARE UN ROL IMPORTANT N FORMULAREA PROIECTELOR DE POLITIC PUBLIC I ASTFEL
FACE PARTE DIN PROCESUL POLITIC;
DIFER DE SECTORUL PRIVAT;
DAR ARE LEGTURI STRNSE CU GRUPURI I INDIVIZI PRIVAI PENTRU OFERIREA
SERVICILOR CTRE COMUNITATE.
ADMINISTRAIA PUBLIC REPREZINT ARTA I STIINA MANAGEMENTULUI
APLICAT AFACERILOR DE STAT (WALDO, 1988).
STUDIUL ADMINISTRATIEI PUBLICE ABORDARE INTERDISCIPLINARA

PERSPECTIVA DESCRIPTIVA: ANALIZA ACTIVITATILOR DESFASURATE IN CADRUL

INSTITUTIILOR PUBLICE

PERSPECTIVA NORMATIVA: ANALIZA SCOPULUI SI CONSTRUCTIEI ADMINISTRATIVE

DESIGNUL INSTITUTIILOR PUBLICE, STRUCTURA ADMINISTRATIVA, MODELE DE ORGANIZARE
SI FUNCTIONARE

PERSPECTIVA COGNITIVA: IDEI, CONCEPTE SAU PRINCIPII

ADMINISTRATIA IN ROMANIA
ADMINISTRATIA DE STAT APARE ODATA CU STATUL

IN PERIOADA DEMOCRATIEI MILITARE GETO DACE S-AU CRISTALIZAT PRIMELE NORME

JURIDICE CUTUMIARE CARE AVEAU UN PUTERNIC CARACTER POLITICO-RELIGIOS,
DATORAT IMPLETIRII PUTERII POLITICE CU CEA RELIGIOASA

TOT ACUM APAR SI UNELE CUTUME (RITUALURI, OBICEIURI) PRIVIND RAPORTURILE

EXTERNE CU DIVERSE ALTE COMUNITATI SAU POPOARE CU TIMPUL ACESTEA AU DEVENIT
NORME JURIDICE

LA ACESTEA S-AU ADAUGAT SI LEGILE SCRISE DATE DE REGII GETO DACI

ACESTE REGULI JURIDICE CUTUMIARE SAU SCRISE SE APLICAU SI APARATULUI

ADMINISTRATIV DE STAT CARE INDEPLINEAU FUNCTIILE STATULUI IN PLAN INTERN SI EXTERN
DREPTUL ADMINISTRATIV IN ADEVARATUL SENS APARE IN DACIA ROMANA ACESTA A
CONSTITUIT UN PUTERNIC FACTOR DE UNIFICARE A PROVINCIEI CUCERITE, INTEGRANDO IN SOCIAL, ECONOMIC, FINANCIAR SI ADMINISTRATIV POLITIC IN MAREA FAMILIE ROMANA

DUPA RETRAGEREA ROMANILOR IN 271 E.N., POPULATIA DACO ROMANA, PANA LA

CONSTITUIREA PRIMELOR STATE FEUDALE SI INDEPENDENTE, A AVUT UN CARACTER
SPECIFIC DE ORGANIZARE DETERMINAT DE PERSISTENTA COMUNITATILOR VICINALE FORME TRADITIONALE DE ORGANIZARE IN EPOCA DACICA

OBSTEA VICINALA, SATEASCA SAU TERITORIALA COMUNITATE DE MUNCA A CAREI

TRASATURA CARACTERISTICA O CONSTITUIE TERITORIUL SI NU RUDENIA. TERITORIUL
INDEPLINESTE O FUNCTIE ECONOMICA SI SOCIAL POLITICA
PRIMELE NORME ADMINISTRATIVE IN ACEASTA PERIOADA SUNT CELE DE ORGANIZARE
TERITORIALA (PRIN LOTIZARI, DEFRISARI, ALOCAREA UNOR ACTIVITATI PASUNAT,
AGRICULTURA ETC) SI CELE DE NATURA FISCALA (TRIBUTUL RECLAMAT DE TRIBURILE
MIGRATOARE). ACUM APARE SI O IERARHIZARE A COMUNITATILOR CONDUCATORII OBSTEI
PREIAU ROLUL DE CLASA STAPANITOARE PRIN ACUMULAREA DE VENITURI PERSONALE
REZULTATE DIN ACTIVITATILE OBSTESTI

IN EVUL MEDIU SE MENTINE CONTINUITATEA REGLEMENTARILOR CUTUMIARE

(LEGEA TARII) SI APAR PREROGATIVELE LEGISLATIVE ALE DOMNULUI TARII,
NECONTESTATE DE CATRE IMPERIUL OTOMAN IN PERIOADELE DE CONTROL ALE ACESTUIA
PRIMELE NORME ADMINISTRATIVE IN ACEASTA PERIOADA SUNT CELE DE ORGANIZARE
TERITORIALA (PRIN LOTIZARI, DEFRISARI, ALOCAREA UNOR ACTIVITATI PASUNAT,
AGRICULTURA ETC) SI CELE DE NATURA FISCALA (TRIBUTUL RECLAMAT DE TRIBURILE
MIGRATOARE). ACUM APARE SI O IERARHIZARE A COMUNITATILOR CONDUCATORII OBSTEI

PREIAU ROLUL DE CLASA STAPANITOARE PRIN ACUMULAREA DE VENITURI PERSONALE

REZULTATE DIN ACTIVITATILE OBSTESTI

APARE DIALECTICA INTRE DREPTUL TARII SI DREPTUL DOMNESC

DREPTUL TARII OBICEIUL PAMANTESC SE FORMEAZA IN CADRUL OBSTILOR
TERITORIALE SI CUPRIND NORME PRIVIND ATAT RAPORTURILE PUBLICE, ADMINISTRATIVE,
CAT SI RAPORTURILE CIVILE, PATRIMONIALE SAU PERSONALE APARAND MULTE SITUATII IN
CARE ACESTA PRIMEAZA IN RAPORT CU DREPTUL DOMNESC
EXEMPLU SATUL DEVALMAS AVAND O IERARHIE ORGANIZATORICA PIRAMIDALA,
CONDUSA DE CEATA DE BATRANI, CA ORGAN SUPREM DE REGLEMENTARE OBISNUIELNICA
SATELE LIBERE, TARGURILE SI ORASELE AU BENEFICIAT DE ACEST STATUT PANA IN
EPOCA MODERNA
DREPTUL DOMNESC A IMBRACAT O FORMA DIRECTA (HRISOV, TESTAMENT, LEGATURA)
SI UNA INDIRECTA (PRAVILELE)
ADMINISTRATIEI DE STAT IN EVUL MEDIU I S-AU APLICAT DEOPOTRIVA REGLEMENTARILE
SPECIFICE DREPTULUI FEUDAL ROMANESC (DREPTUL TARII, PRAVILELE SI DREPTUL
DOMNESC), CARE CONTINEAU IN EGALA MASURA NORME DE DREPT PUBLIC SI DE
DREPT PRIVAT

TREPTAT PONDEREA NORMELOR DREPTULUI TARII A SCAZUT IMPUNANDU-SE DREPTUL

DOMNESC

PRINCIPALUL IZVOR AL DREPTULUI ADMINISTRATIV IN TARILE ROMANE IL

CONSTITUIE REGULAMENTELE ORGANICE

IN FAPT, NORMELE ROMANESTI DE REGLEMENTARE ADMINISTRATIVA MODERNA S-AU

CONSTITUIT BAZANDU-SE PE REGULAMENTELE ORGANICE SI PE DREPTUL FRANCEZ
DIN PERIOADA CONSTITUIRII SALE - 1864
SCOALA ROMANEASCA DE STIINTA ADMINISTRATIEI A APARUT IN PERIOADA INTERBELICA,
CONDUCATORUL ACESTEIA FIIND PROFESORUL PAUL NEGULESCU

ACESTA A PUS BAZELE INVATAMANTULUI SPECIALIZAT PRIVIND ADMINISTRATIA PUBLICA

30.06.1923 APARE INSTITUTUL DE STIINTE ADMINISTRATIVE AL ROMANIEI INFIINTAT DE P.

NEGULESCU AVAND CA OBIECTIV PRINCIPAL ELABORAREA UNEI DOCTRINE
ADMINISTRATIVE ROMANESTI UNITARE CARE SA OFERE SOLUTII MAI BUNE PENTRU:

ORGANELE ADMINISTRATIVE SI INSTANTELE JUDECATORESTI

O MAI BUNA ORGANIZARE ADMINISTRATIVA
REALIZAREA UNOR SCHIMBURI PERMANENTE DE EXPERIENTA CU INSTITUTII
SIMILARE DIN STRAINATATE
TEMELE DE BAZA PENTRU STUDIU AU FOST:
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A ROMANIEI
DOCUMENTAREA ADMINISTRATIVA
CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV
URBANISMUL
24.01.1931 IN CADRUL INSTITUTULUI S-A INFIINTAT SECTIA DE URBANISM
DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL, DOCTRINA ADMINISTRATIVA A SUFERIT O AJUSTARE
CATEGORICA PRIN ADOPTAREA UNUI ALT SISTEM DE ORGANIZARE SOCIALA, IN ANUL 1948
FIIND ADOPTATA PRIMA CONSTITUTIE SOCIALISTA A ROMANIEI
IN 1989, ROMANIA ISI SCHIMBA DIN NOU FORMA DE ORGANIZARE SOCIALA, IAR IN 8
DECEMBRIE 1991 ISI ADOPTA NOUA CONSTITUTIE CARE REFLECTA NOUA ORGANIZARE
ADMINISTRATIVA SI NOILE RAPORTURI DE PUTERE IN STAT. CONSTITUTIA ROMANIEI S-A
REVIZUIT ULTERIOR IN 22 OCTOMBRIE 2003, FORMA CARE ESTE VALABILA SI ASTAZI
LEGISLATIE SI ADMINISTRATIE
CADRUL LEGISLATIV/NORMATIV SI SISTEMUL ADMINISTRATIV EXTREM DE DIVERSE IN
SPATIUL EUROPEAN.

STILUL LEGISLATIV / FAMILII LEGISLATIVE ELEMENTE DISTINCTIVE CARE CREAZA O

FORMA PARTICULARA A SISTEMULUI DE ACTE NORMATIVE/LEGI.
FACTORII CARE CONTRIBUIE LA DEFINIREA FAMILIILOR LEGISLATIVE:
DEZVOLTAREA ISTORICA
MODUL DE GANDIRE, DE CONCEPTUALIZARE
SURSELE LEGISLATIEI
IDEOLOGIA
MODUL IN CARE ESTE ORGANIZATA ADMINISTRATIA PUBLICA NU EXISTA STANDARDE
COMUNE ASUPRA STRUCTURII, DISTRIBUTIEI DE RESPONSABILITATI, A FORMEI IN CARE SE
EXERCITA DEMOCRATIA, A FINANTELOR LOCALE SI A DEZVOLTARII LOCALE
MODUL IN CARE SE ECHILIBREAZA ADMINISTRATIA LA NIVEL LOCAL CU CEA LA NIVEL
NATIONAL ARE EFECT ASUPRA:
AUTONOMIEI LOCALE
PUTERII GUVERNAMENTALE/DECIZIEI LOCALE
INCA DIN ANTICHITATE S-A PUS IN DISCUTIE DACA NORMELE JURIDICE CARE GHIDAU
ACTIVITATEA STRUCTURILOR ADMINISTRATIVE SUBORDONATE PUTERII POLITICE AVEAU UN
REGIM SPECIAL, DEROGATORIU DE LA DREPTUL COMUN

ROMANII AU FACUT DIVIZAREA DREPTULUI IN DREPT PUBLIC SI DREPT PRIVAT

ULPIAN: PUBLICUM IUS EST QUOD AD STATUM REI ROMANAE SPECTAT, PRIVATUM QUAD AD
SINGULORUM UTILITATEM / DREPTUL PUBLIC ESTE CEL CARE SE REFERA LA ORGANIZAREA
STATULUI ROMAN, IAR CEL PRIVAT LA INTERESELE PARTICULARILOR
DAR O DELIMITARE CLARA ASUPRA RAPORTURILOR DINTRE PUTERILE LEGISLATIVA,
EXECUTIVA SI JUDECATOREASCA (CARE ALCATUIESC PUTERILE STATULUI) S-A REALIZAT IN
EPOCA MODERNA
DACA NOTIUNEA DE DREPT ADMINISTRATIV, CA ANSAMBLU DE NORME, APARE ODATA CU
STATUL, STIINTA ADMINISTRATIVA SI A DREPTULUI ADMINISTRATIV APARE IN SECOLUL AL XIX
LEA, EXISTAND O VARIETATE LARGA PE CONTINENTUL EUROPEAN
1.FAMILIA BRITANICA
STILUL LEGISLATIV S-A DEZVOLTAT IN IZOLARE
SE BAZEAZA PE TRADITIA LEGII COMUNE ENGLEZE CARE S-A CONSTRUIT GRADUAL,
DECIZIE DUPA DECIZIE TIMP DE 700 DE ANI
ACEST MOD DE GANDIRE LEGAL ESTE DEFINIT DE RELATIILE INTRE PARTI SI
DREPTURILE SI OBLIGATIILE ACESTORA
MOD DE ABORDARE LEGALA EMPIRICA CARE SE BAZEAZA PE EXPERIENTA SI PRECEDENT
S-A IMPRASTIAT PRIN COLONIZAREA IMPERIULUI BRITANIC, INFLUENTAND MULTE TARI LA
NIVEL GLOBAL
DIN PUNCT DE VEDERE ADMINISTRATIV, SISTEMUL BRITANIC DEFINESTE AUTORITATILE
LOCALE AVAND CA SCOP LIVRAREA DE SERVICII IN SCOPURI DEFINITE DE STAT, IN
CONTRAST CU DOCTRINA EUROPEANA A COMPETENTELOR GENERALE CARE DEFINESTE
ROLUL ADMINISTRATIEI LOCALE CA AVAND PUTEREA ADMINISTRARII AFACERILOR
COMUNITATII PE CARE O REPREZINTA
SISTEMUL ADMINISTRATIV ESTE UNUL DUAL ADMINISTRATIA NATIONALA STABILESTE
CONSTRANGERI LEGALE SI FINANCIARE PENTRU ADMINISTRATIA LOCALA SI JOACA ROLUL DE
SUPERVIZARE A ACESTEIA
IN MOD TRADITIONAL, CELE DOUA NIVELE ALE ADMINISTRATIEI SUNT SEPARATE CLAR,
FIECARE FUNCTIONAND IN DOUA LUMI DIFERITE
ADMINISTRATIA LOCALA SE BAZEAZA PE CONSILII POLITICE AVAND UN PRIMAR CARE JOACA
UN ROL SIMBOLIC
2.FAMILIA NAPOLEONIANA
CEA MAI MARE DIN EUROPA, DAR CARE OFERA SI CEA MAI MARE VARIETATE
SISTEMUL LEGAL NAPOLEONIAN UTILIZEAZA NORME LEGALE ABSTRACTE SI DEZBATERI
TEORETICE
SCOPUL ESTE DE A GANDI ASUPRA UNOR SPETE IN AVANS SI DE A PREGATI UN SISTEM
COMPLET DE REGULI BAZATE PE CODIFICARE SI PRINCIPII ABSTRACTE
A APARUT IN MOMENTUL ERADICARII INSTITUTIILOR FEUDALE PRIN REVOLUTIA FRANCEZA SI
PRIN INTRODUCEREA CODULUI CIVIL IN 1804, CARE A DEVENIT UN MODEL PENTRU TOATE
CODURILE DE LEGE PRIVATA A REPREZENTAT UN MOMENT REVOLUTIONAR AL
RECONSTRUCTIEI PRINCIPIILOR DE ORDINE SOCIALA
S-A RASPANDIT PRIN CAMPANIILE MILITARE ALE LUI NAPOLEON CHIAR DACA TARILE
OCUPATE SI-AU RECASTIGAT INDEPENDENTA, NU AU RENUNTAT IN TOTALITATE LA
ELEMENTELE DE BAZA ALE CODULUI FRANCEZ

IN SCHIMB, SISTEMUL ADMINISTRATIV ESTE IN MARE MASURA INFLUENTAT DE

EVOLUTIA ISTORICA SI DE ROLUL PE CARE BISERICA (CATOLICA SAU REFORMATA) A
AVUT-O
COMUNITATILE DIN LUMEA CATOLICA ISI REZERVA O AUTORITATE SI IMPORTANTA MARE IN
RAPORT CU STATUL, DIFERIT FATA DE COMUNITATILE DIN LUMEA PROTESTANTA CARE
DEZVOLTA O ORIENTARE MAI CORPORATISTA PRIN IMPUNEREA UNUI SISTEM AL NATIUNII
STAT
SISTEMUL NAPOLEONIAN STABILESTE LA NIVEL NATIONAL O ADMINISTRATIE CARE
DEFINESTE UN SISTEM LEGAL UNIFORM SI CARE ASIGURA CONTROLUL ASUPRA NIVELULUI
LOCAL
DE ASEMENEA GRADUL DE DESCENTRALIZARE ESTE AFECTAT SI DE PROSPERITATEA
ECONOMICA A STATULUI LIMITAREA DECIZIILOR CENTRALE ESTE DIRECT
PROPORTIONALA CU CAPACITATEA FINANCIARA SI ADMINISTRATIVA DE A ASIGURA INTREAGA
PALETA A ACTELOR DE GUVERNARE LOCALA
3.FAMILIA GERMANICA
IN MARE MASURA ESTE DERIVATA DIN CEA NAPOLEONIANA, AVAND O ABORDARE
COMUNA PRIVIND CODIFICAREA DAR INFLUENTELE ISTORICE SUNT DIFERITE
STATUL GERMAN NU A EXISTAT PENTRU A IMPUNE UN SISTEM LEGAL UNIFICAT, IN
SCHIMB A MENTINUT INFLUENTA SISTEMULUI LEGAL ROMAN
ILUMINISMUL A CONDUS LA O VIZIUNE A ORDINII SISTEMATICE SI LA CODIFICAREA
LEGISLATIEI , INSA FARA VIZIUNEA REVOLUTIONARA A SCHIMBARII PE CARE A AVUT-O CODUL
FRANCEZ
CODUL GERMAN ESTE MAI ABSTRACT SI MAI INTELECTUAL
A AVUT O MAI MARE INFLUENTA IN ESTUL EUROPEI
CEA MAI IMPORTANTA DOCTRINA A FOST ACEEA A CREARII UNEI CONSTITUTII (LEGEA DE
BAZA)
ACEASTA STABILESTE CLAR PUTERILE DIFERITELOR NIVELURI DE ORGANIZARE
ADMINISTRATIVA, SOLICITAND AMENDAMENTE CONSTITUTIONALE PENTRU MODIFICAREA
BALANTEI DE RESPONSABILITATI
ABORDAREA ADMINISTRATIVA ESTE UNA FEDERALA STATUL IMPARTE
RESPONSABILITATILE CU NIVELUL REGIONAL, CARE ARE PROPRIA CONSTITUTIE SI CARE IA
PARTE LA DECIZIILE NATIONALE
SISTEMUL SE COMPLICA SI MAI MULT PRIN EXISTENTA UNOR ORASE LIBERE (HAMBURG SI
BREMEN) CARE IMBINA PUTERILE CONFERITE DE MAI MULTE NIVELE ADMINISTRATIVE
NIVELUL LOCAL, DE BAZA , INSA ARE UN DEFICIT DE COMPETENTE SI RESPONSABILITATI
4.FAMILIA SCANDINAVA
IN EVUL MEDIU A EXISTAT CLAR INFLUENTA LEGII GERMANICE
INFLUENTA FRANCEZA A DUS LA MODERNIZAREA CODULUI LEGAL LA INCEPUTUL
SECOLULUI XIX
DIFERENTA FATA DE SISTEMUL GERMANIC ESTE ACELA AL UNUI STIL MAI PRAGMATIC, MAI
PUTIN ABSTRACT, DATORAT IN PRIMUL RAND CARACTERULUI COMERCIAL AL STATELOR DIN
NORDUL EUROPEI
SISTEMUL ADMINISTRATIV ESTE UNUL HIBRID
EXISTA O LEGATURA STRANSA INTRE NIVELUL NATIONAL SI CEL LOCAL

IN MOD FRECVENT, ADMINISTRATIA NATIONALA ARE PROPRIILE AGENTII CARE ACTIONEAZA

LA NIVEL LOCAL SA IMPLEMENTEZE POLITICILE NATIONALE
IN MOD SIMILAR, ADMINISTRATIILE LOCALE S-AU REORGANIZAT IN IN UNITATI MAI MARI
PENTRU EFICIENTIZARE
5. FAMILIA EST EUROPEANA
STADIU DE TRANZITIE
DIVERSITATE FOARTE MARE
O ALTA CARACTERISTICA ESTE DEFINITA DE CE A INSEMNAT PENTRU SISTEMUL
LEGISLATIV SI PENTRU CEL ADMINISTRATIV PERIOADA COMUNISTA IN CE MASURA
A AFECTAT SAU NU ORGANIZAREA STATALA ANTERIOARA
O ALTA CARACTERISTICA ESTE ACEEA A SISTEMULUI REORGANIZARII PIETEI ECONOMICE
SI A PROPRIETATII
DIVERSITATEA ESTE CONFERITA SI DE MODUL IN CARE S-A DESFASURAT PROCESUL DE
DESCENTRALIZARE
FINANCIARA
ADMINISTRATIVA
LEGISLATIVA
ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A ROMANIEI
CONFORM CONSTITUIEI, TERITORIUL ROMNIEI ESTE ORGANIZAT, SUB ASPECT
ADMINISTRATIV, N COMUNE, ORAE I JUDEE

ATRIBUTII SI FORMA DE ORGANIZARE - LEGEA ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE NR.

215/2001

ORGANIZAREA TERITORIALA - LEGEA ORGANIZARII ADMINISTRATIV TERITORIALE NR.

2/1968 SI LEGEA RETELEI DE LOCALITATI NR. 251/2001

ORGANIZARE STATISTICA OUG 75/2001 DE REORGANIZARE A INSTITUTULUI NATIONAL

DE STATISTICA SI CORELAREA CU NUTS (NOMENCLATURE OF TERRITORIAL UNITS FOR
STATISTICS)
3 DOCUMENTAII DE URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI
AMENAJAREA TERITORIULUI
SCOP - ARMONIZAREA LA NIVELUL INTREGULUI TERITORIU A POLITICILOR ECONOMICE,
SOCIALE, ECOLOGICE SI CULTURALE, STABILITE LA NIVEL NATIONAL SI LOCAL PENTRU
ASIGURAREA ECHILIBRULUI IN DEZVOLTAREA DIFERITELOR ZONE ALE TARII, URMARINDUSE CRESTEREA COEZIUNII SI EFICIENTEI RELATIILOR ECONOMICE SI SOCIALE DINTRE
ACESTEA

EXPRESIA SPATIALA A POLITICILOR ECONOMICE, SOCIALE, CULTURALE SI

ECOLOGICE ALE SOCIETATII
URBANISMUL
SCOP STIMULAREA EVOLUTIEI COMPLEXE A LOCALITATILOR PRIN IMPLEMENTAREA UNOR
STRATEGII DE DEZVOLTARE PE TERMEN SCURT, MEDIU SI LUNG

URMARESTE STABILIREA DIRECTIILOR DEZVOLTARII SPATIALE A LOCALITATILOR

URBANE SI RURALE IN ACORD CU POTENTIALUL ACESTORA SI CU ASPIRATIILE
LOCUITORILOR
DOCUMENTATII DE AMENAJARE A TERITORIULUI SI DE URBANISM
PLANURILE DE AMENAJARE A TERITORIULUI (PATN, PATR, PATJ, PATZ, PATICO)
PLANURILE DE URBANISM (PUG, PUZ, PUD)
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM RGU SI REGULAMENTELE LOCALE DE
URBANISM RLU AFERENTE PLANURILOR DE URBANISM.
DOCUMENTATIILE DE AMENAJARE A TERITORIULUI CUPRIND PROPUNERI CU
CARACTER DIRECTOR
DOCUMENTATIILE DE URBANISM CUPRIND REGLEMENTARI OPERATIONALE
PROPUNERILE CU CARACTER DIRECTOR STABILESC STRATEGIILE SI DIRECTIILE
PRINCIPALE DE EVOLUTIE A UNUI TERITORIU LA DIVERSE NIVELURI DE COMPLEXITATE SUNT DETALIATE PRIN REGLEMENTARI SPECIFICE IN LIMITELE TERITORIILOR
ADMINISTRATIVE ALE ORASELOR SI COMUNELOR.
PREVEDERILE CU CARACTER DIRECTOR CUPRINSE IN DOCUMENTATIILE DE AMENAJARE
A TERITORIULUI APROBATE SUNT OBLIGATORII PENTRU TOATE AUTORITATILE
ADMINISTRATIEI PUBLICE, IAR CELE CU CARACTER DE REGLEMENTARE, PENTRU
TOATE PERSOANELE FIZICE SI JURIDICE

DOCUMENTATII DE AMENAJAREA TERITORIULUI

OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE AMENAJARII TERITORIULUI SUNT URMATOARELE:
DEZVOLTAREA ECONOMICA SI SOCIALA ECHILIBRATA A REGIUNILOR SI ZONELOR, CU
RESPECTAREA SPECIFICULUI ACESTORA;
IMBUNATATIREA CALITATII VIETII OAMENILOR SI COLECTIVITATILOR UMANE;
GESTIONAREA RESPONSABILA A RESURSELOR NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI;
UTILIZAREA RATIONALA A TERITORIULUI.
DOCUMENTATII DE AMENAJAREA TERITORIULUI - PATN
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL PATN ARE CARACTER DIRECTOR SI
REPREZINTA SINTEZA PROGRAMELOR STRATEGICE SECTORIALE PE TERMEN MEDIU
SI LUNG PENTRU INTREGUL TERITORIU AL TARII.
SECTIUNILE PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL SUNT:
CAI DE COMUNICATIE - LEGEA NR. 363/2006
APE - LEGEA NR.171/ 1997CU MODIFICARILE ULTERIOARE
ZONE PROTEJATE - LEGEA NR.5/ 2000
RETEAUA DE LOCALITATI - LEGEA NR. 351/ 2001
ZONE DE RISC NATURAL - LEGEA NR. 575/ 2001
TURISMUL,
DEZVOLTAREA RURALA.
PRIN LEGE SE POT APROBA SI ALTE SECTIUNI.
DOCUMENTATII DE AMENAJAREA TERITORIULUI - PATZ

PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL PATZ ARE ROL DIRECTOR SI SE

REALIZEAZA IN VEDEREA SOLUTIONARII UNOR PROBLEME SPECIFICE ALE UNOR
TERITORII.
ACESTE TERITORII POT FI:
METROPOLITANE, INTERCOMUNALE SAU INTERORASENESTI, COMPUSE DIN UNITATI
ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZA, COMUNE SI ORASE;
INTERJUDETENE, INGLOBAND PARTI DIN JUDETE SAU JUDETE INTREGI;
REGIONALE, COMPUSE DIN MAI MULTE JUDETE.
DOCUMENTATII DE AMENAJAREA TERITORIULUI - PATZR
NIVELUL REGIONAL ESTE STABILIT PRIN LEGEA NR. 315/2004 PRIVIND DEZVOLTAREA
REGIONAL N ROMANIA, CU MODIFICRILE I COMPLETRILE ULTERIOARE
PRIN P.A.T.Z.R. SE IDENTIFIC I SE STABILESC MSURI PRIVIND:
a)PSTRAREA ECHILIBRULUI NTRE NECESITILE DE DEZVOLTARE ECONOMIC I SOCIAL
LA NIVELUL FIECREI REGIUNI, CU PROTEJAREA, UTILIZAREA DURABIL I VALORIFICAREA
RESURSELOR DISPONIBILE;
b)IDENTIFICAREA OPORTUNITILOR DE COOPERARE NTRE JUDEELE CE COMPUN
REGIUNEA I PARTENERIATELE PRIVIND DEZVOLTAREA INTERREGIONAL, REGIONAL I
LOCAL;
c)SOLUIONAREA PROBLEMATICILOR IDENTIFICATE PRIVIND PROFILUL SOCIO-ECONOMIC
I ZONIFICAREA TERITORIULUI, N FUNCIE DE POSIBILITILE DE DEZVOLTARE PENTRU
TERITORII, GRUPATE N ZONE CU CARACTERISTICI COMUNE, GEOGRAFICE,
ECONOMICE I/SAU DE ALTA NATUR;
d)CORELAREA PROIECTELOR AMPLASATE PE TERITORIUL MAI MULTOR JUDEE
COMPONENTE SAU CARE TRAVERSEAZ I REGIUNI VECINE SAU PRI ALE ACESTORA;
e)STRUCTURAREA UNEI REELE POLICENTRICE A SISTEMULUI DE LOCALITI I
PROMOVAREA COOPERRII DINTRE MEDIUL URBAN-URBAN, URBAN RURAL I RURAL
RURAL.
P.A.T.Z.R. ESTE COMPUS DIN SECIUNI SPECIALIZATE , RESPECTIV :
CI DE COMUNICAIE,
APA,
ZONE PROTEJATE,
REEAUA DE LOCALITI,
ZONE DE RISC NATURAL I TEHNOLOGIC,
TURISMUL,
DEZVOLTAREA RURAL,
INFRASTRUCTURA SOCIAL I DE EDUCAIE.
PENTRU FIECARE SECIUNE SPECIALIZAT, P.A.T.Z.R. ESTE STRUCTURAT DUP CUM
URMEAZ:
O COMPONENT INTEGRAT CU TOATE REGIUNILE DE DEZVOLTARE, CE VA CUPRINDE
ELEMENTELE PREZENTATE

CTE O COMPONENT DETALIAT PENTRU FIECARE REGIUNE DE DEZVOLTARE, CE VA

CUPRINDE ELEMENTELE PREZENTATE
P.A.T.Z.R. SE ORGANIZEAZ PE PRI:
a)PARTEA I:
ANALIZA SITUAIEI EXISTENTE,
IDENTIFICAREA ELEMENTELOR CARE CONDIIONEAZ DEZVOLTAREA, CU EVIDENIEREA
PROBLEMELOR, DISFUNCTIONALITILOR I TENDINELOR,
IDENTIFICAREA PEISAJELOR NATURALE I CULTURALE ;
b)PARTEA A II-A: DIAGNOSTICUL PROSPECTIV;
c)PARTEA A III-A: SCHEMA DE DEZVOLTARE TERITORIAL REGIONAL;
d)PARTEA A IV-A: POLITICI PUBLICE TERITORIALE, PROGRAME, PROIECTE.
DOCUMENTATII DE AMENAJAREA TERITORIULUI - PATJ
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN PATJ ARE CARACTER DIRECTOR SI
REPREZINTA EXPRESIA SPATIALA A PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE
SOCIOECONOMICA A JUDETULUI.
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDETEAN SE CORELEAZA CU PLANUL DE
AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL, CU PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL,
CU PROGRAMELE GUVERNAMENTALE SECTORIALE, PRECUM SI CU ALTE PROGRAME DE
DEZVOLTARE. FIECARE JUDET TREBUIE SA DETINA PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI
JUDETEAN SI SA IL REACTUALIZEZE PERIODIC, LA 5-10 ANI, IN FUNCTIE DE POLITICILE SI DE
PROGRAMELE DE DEZVOLTARE ALE JUDETULUI.
PLANUL DE AMENAJAREA TERITORIULUI JUDEEAN, DENUMIT N CONTINUARE P.A.T.J., ESTE
STRUCTURAT PE PRI SIMILAR PATZR
a)PARTEA I:
ANALIZA SITUAIEI EXISTENTE,
IDENTIFICAREA ELEMENTELOR CARE CONDIIONEAZ DEZVOLTAREA, CU EVIDENIEREA
PROBLEMELOR, DISFUNCTIONALITILOR I TENDINELOR,
IDENTIFICAREA PEISAJELOR NATURALE I CULTURALE ;
b)PARTEA A II-A: DIAGNOSTICUL PROSPECTIV;
c)PARTEA A III-A: SCHEMA DE DEZVOLTARE TERITORIAL REGIONAL;
d)PARTEA A IV-A: POLITICI PUBLICE TERITORIALE, PROGRAME, PROIECTE.
PARTEA 1 A P.A.T.J. ARE URMTORUL CONINUT CADRU:
1. STRUCTURA TERITORIULUI:
1.1 LOCALIZARE GEOGRAFIC ;
1.2 CADRUL NATURAL/MEDIUL;
1.3 PATRIMONIUL NATURAL I CONSTRUIT, PEISAJE;
1.4 REEAUA DE LOCALITI;
1.5 INFRASTRUCTURILE TEHNICE MAJORE;
1.6 ZONIFICAREA TERITORIULUI;
2. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFIC:
2.1. EVOLUIA POPULAIEI I POTENIALUL DEMOGRAFIC;
2.2. RESURSELE UMANE;
2.3. INFRASTRUCTURA SOCIAL (EDUCAIE, INFRASTRUCTURA MEDICAL);
3. STRUCTURA ACTIVITILOR ECONOMICE (CONFORM CLASIFICRII CAEN);

4. CONTEXTUL TERITORIAL INTERJUDEEAN, REGIONAL I NAIONAL:

4.1. CORIDOARE DE TRANSPORT, ORAE-POART;
4.2. STRUCTURA POLICENTRIC, POLI DE CRETERE I DE DEZVOLTARE, CENTRE URBANE;
4.3. ZONE DE COOPERARE TRANSFRONTALIER, SISTEME URBANE TRANSFRONTALIERE;
4.4. ZONE METROPOLITANE, PERIURBANE, ZONE URBANE FUNCIONALE.
PARTEA A 2-A A P.A.T.J. CUPRINDE DIAGNOSTICUL PROSPECTIV AL DEZVOLTRII
TERITORIALE A JUDEULUI, PE DOMENIILE-INT I COMPONENTELE ACESTORA, ELABORAT
N BAZA PROBLEMELOR, DISFUNCIONALITILOR I TENDINELOR MAJORE, IDENTIFICATE N
PARTEA 1.
PRIN DIAGNOSTICUL PROSPECTIV SE URMRETE INVESTIGAREA I ESTIMAREA
EVOLUIILOR VIITOARE ALE FENOMENELOR I PROCESELOR DIN DOMENIILE INT
DIAGNOSTICATE, PENTRU EVIDENIEREA PROBLEMELOR I OPORTUNITILOR LEGATE DE
DESFURAREA ACESTORA, RAPORTATE LA NECESITILE I OBIECTIVELE
COLECTIVITILOR.
DIAGNOSTICUL GENERAL ARE CA SCOP INTEGRAREA REZULTATELOR ANALIZELOR N
VEDEREA EVIDENIERII PRINCIPALELOR ASPECTE NEGATIVE CARE AFECTEAZ STRUCTURILE
TERITORIALE, SOCIALE I ECONOMICE ALE JUDEULUI, PRECUM I A POTENIALULUI DE
CARE ACESTA BENEFICIAZ.
DIAGNOSTICUL GENERAL STABILETE RELAIILE DINTRE DIFERITELE DOMENII, N SCOPUL
FORMULRII SINTETICE A PROBLEMELOR IDENTIFICATE I AL STABILIRII IERARHIEI
PRIORITILOR DE SOLUIONARE, N FUNCIE DE COMPLEXITATEA PROBLEMELOR
PARTEA A 3-A P.A.T.J. CUPRINDE STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIAL A
JUDEULUI CU DIRECIILE I PRIORITILE DE DEZVOLTARE A JUDEULUI N PLAN
TERITORIAL, STABILITE N BAZA DIAGNOSTICULUI PROSPECTIV, URMRIND S SE ASIGURE
ELIMINAREA/REDUCEREA DECALAJELOR DE DEZVOLTARE.
N SITUAIA EXISTENEI UNEI STRATEGII DE DEZVOLTARE SOCIO ECONOMIC A JUDEULUI,
STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIAL TRANSPUNE N PLAN TERITORIAL
PREVEDERILE ACESTEIA I O COMPLETEAZ CU OBIECTIVE I MSURI SPECIFICE.
PARTEA A 4-A A P.A.T.J. CUPRINDE MSURI DE ORGANIZARE N TIMP, PRECIZAREA
RESPONSABILITILOR I A SURSELOR DE FINANARE, A POLITICILOR PUBLICE,
PROGRAMELOR I PROIECTELOR DE INVESTIII PUBLICE NECESARE DEZVOLTRII DURABILE
I COMPETITIVE A TERITORIULUI
DOCUMENTATII DE URBANISM
PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE ACTIVITATII DE URBANISM SUNT URMATOARELE:
IMBUNATATIREA CONDITIILOR DE VIATA PRIN ELIMINAREA DISFUNCTIONALITATILOR,
ASIGURAREA ACCESULUI LA INFRASTRUCTURI, SERVICII PUBLICE SI LOCUINTE CONVENABILE
PENTRU TOTI LOCUITORII;
CREAREA CONDITIILOR PENTRU SATISFACEREA CERINTELOR SPECIALE ALE COPIILOR,
VARSTNICILOR SI ALE PERSOANELOR CU HANDICAP;
UTILIZAREA EFICIENTA A TERENURILOR, IN ACORD CU FUNCTIUNILE URBANISTICE
ADECVATE;
EXTINDEREA CONTROLATA A ZONELOR CONSTRUITE;
PROTEJAREA SI PUNEREA IN VALOARE A PATRIMONIULUI CULTURAL CONSTRUIT SI
NATURAL;

ASIGURAREA CALITATII CADRULUI CONSTRUIT, AMENAJAT SI PLANTAT DIN TOATE

LOCALITATILE URBANE SI RURALE;
PROTEJAREA LOCALITATILOR IMPOTRIVA DEZASTRELOR NATURALE.
DOCUMENTATII DE URBANISM - PUG
PLANUL URBANISTIC GENERAL ARE CARACTER DIRECTOR SI DE REGLEMENTARE
OPERATIONALA. FIECARE LOCALITATE TREBUIE SA INTOCMEASCA PLANUL URBANISTIC
GENERAL, SA IL ACTUALIZEZE LA 5-10 ANI SI SA IL APROBE
PUG CUPRINDE PIESE SCRISE I DESENATE CU PRIVIRE LA
DIAGNOSTICUL PROSPECTIV, REALIZAT PE BAZA ANALIZEI EVOLUIEI ISTORICE, PRECUM
I A PREVIZIUNILOR ECONOMICE I DEMOGRAFICE, PRECIZND NEVOILE IDENTIFICATE N
MATERIE DE DEZVOLTARE ECONOMIC, SOCIAL I CULTURAL, DE MEDIU, LOCUIRE,
TRANSPORT, SPAII I ECHIPAMENTE PUBLICE I SERVICII;
STRATEGIA DE DEZVOLTARE SPAIAL A LOCALITII;
REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM AFERENT ACESTUIA;
PLANUL DE ACIUNE PENTRU IMPLEMENTARE I PROGRAMUL DE INVESTIII
PUBLICE;
PLANUL DE MOBILITATE URBAN
PUG CUPRINDE REGLEMENTARI PE TERMEN SCURT, LA NIVELUL INTREGII UNITATI
ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZA, CU PRIVIRE LA:
STABILIREA SI DELIMITAREA TERITORIULUI INTRAVILAN IN RELATIE CU TERITORIUL
ADMINISTRATIV AL LOCALITATII;
STABILIREA MODULUI DE UTILIZARE A TERENURILOR DIN INTRAVILAN;
ZONIFICAREA FUNCTIONALA IN CORELATIE CU ORGANIZAREA RETELEI DE CIRCULATIE;
DELIMITAREA ZONELOR AFECTATE DE SERVITUTI PUBLICE;
MODERNIZAREA SI DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII TEHNICO-EDILITARE;
STABILIREA ZONELOR PROTEJATE SI DE PROTECTIE A MONUMENTELOR ISTORICE;
FORMELE DE PROPRIETATE SI CIRCULATIA JURIDICA A TERENURILOR;
PRECIZAREA CONDITIILOR DE AMPLASARE SI CONFORMARE A VOLUMELOR
CONSTRUITE, AMENAJATE SI PLANTATE.
PUG CUPRINDE PREVEDERI PE TERMEN MEDIU SI LUNG CU PRIVIRE LA:
EVOLUTIA IN PERSPECTIVA A LOCALITATII;
DIRECTIILE DE DEZVOLTARE FUNCTIONALA IN TERITORIU;
TRASEELE CORIDOARELOR DE CIRCULATIE SI DE ECHIPARE PREVAZUTE IN PLANURILE DE
AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL, ZONAL SI JUDETEAN.
DOCUMENTATII DE URBANISM - PUZ
PLANUL URBANISTIC ZONAL ARE CARACTER DE REGLEMENTARE SPECIFICA DETALIATA SI
ASIGURA CORELAREA DEZVOLTARII URBANISTICE COMPLEXE CU PREVEDERILE PLANULUI
URBANISTIC GENERAL A UNEI ZONE DELIMITATE DIN TERITORIUL LOCALITATII.
STABILIREA ZONELOR PENTRU CARE SE INTOCMESC PLANURI URBANISTICE ZONALE
OBLIGATORII SE FACE DE REGULA IN PLANUL URBANISTIC GENERAL.
PUZ CUPRINDE REGLEMENTARI CU PRIVIRE LA :
ORGANIZAREA RETELEI STRADALE;

ORGANIZAREA ARHITECTURAL-URBANISTICA IN FUNCTIE DE CARACTERISTICILE STRUCTURII

URBANE;
MODUL DE UTILIZARE A TERENURILOR;
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII EDILITARE;
STATUTUL JURIDIC SI CIRCULATIA TERENURILOR;
PROTEJAREA MONUMENTELOR ISTORICE SI SERVITUTI IN ZONELE DE PROTECTIE ALE
ACESTORA.
ELABORAREA PUZ ESTE OBLIGATORIE IN CAZUL:
ZONELOR CENTRALE ALE LOCALITATILOR;
ZONELOR PROTEJATE SI DE PROTECTIE A MONUMENTELOR, A COMPLEXELOR DE ODIHNA SI
AGREMENT, A PARCURILOR INDUSTRIALE, A PARCELARILOR;
ALTOR ZONE STABILITE DE AUTORITATILE PUBLICE LOCALE DIN LOCALITATI, POTRIVIT LEGII .
DOCUMENTATII DE URBANISM - PUD
PLANUL URBANISTIC DE DETALIU (PUD) ARE EXCLUSIV CARACTER DE REGLEMENTARE
SPECIFICA, PRIN CARE SE ASIGURA CONDITIILE DE AMPLASARE, DIMENSIONARE,
CONFORMARE SI SERVIRE EDILITARA A UNUIA SAU MAI MULTOR OBIECTIVE PE UNA
SAU MAI MULTE PARCELE ADIACENTE, PE UNUL SAU MAI MULTE AMPLASAMENTE, IN
CORELARE CU VECINATATILE IMEDIATE.
PUD SE ELABOREAZA NUMAI PENTRU REGLEMENTAREA AMANUNTITA A PREVEDERILOR
STABILITE PRIN PLANUL URBANISTIC GENERAL, PLANUL URBANISTIC ZONAL SAU PENTRU
STABILIREA CONDITIILOR DE CONSTRUIRE.
PUD CUPRINDE REGLEMENTARI CU PRIVIRE LA: - ASIGURAREA ACCESIBILITATII SI
RACORDAREA LA RETELELE EDILITARE; - PERMISIVITATI SI CONSTRANGERI URBANISTICE
PRIVIND VOLUMELE CONSTRUITE SI AMENAJARILE; - RELATIILE FUNCTIONALE SI ESTETICE CU
VECINATATEA; - COMPATIBILITATEA FUNCTIUNILOR SI CONFORMAREA CONSTRUCTIILOR,
AMENAJARILOR SI PLANTATIILOR; - REGIMUL JURIDIC SI CIRCULATIA TERENURILOR SI
CONSTRUCTIILOR.
REGULAMENTE DE URBANISM
REGULAMENTUL GENERAL DE URBANISM REPREZINTA SISTEMUL DE NORME
TEHNICE, JURIDICE SI ECONOMICE CARE STA LA BAZA ELABORARII PLANURILOR DE
URBANISM, PRECUM SI A REGULAMENTELOR LOCALE DE URBANISM.
REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM PENTRU INTREAGA UNITATE ADMINISTRATIVTERITORIALA, AFERENT PLANULUI URBANISTIC GENERAL, SAU PENTRU O PARTE A
ACESTEIA, AFERENT PLANULUI URBANISTIC ZONAL, CUPRINDE SI DETALIAZA
PREVEDERILE PLANULUI URBANISTIC GENERAL SI ALE PLANULUI URBANISTIC ZONAL
REFERITOARE LA MODUL CONCRET DE UTILIZARE A TERENURILOR, PRECUM SI DE
AMPLASARE, DIMENSIONARE SI REALIZARE A VOLUMELOR CONSTRUITE, AMENAJARILOR SI
PLANTATIILOR.
DUPA APROBARE PLANUL URBANISTIC GENERAL, PLANUL URBANISTIC ZONAL SI
PLANUL URBANISTIC DE DETALIU IMPREUNA CU REGULAMENTELE LOCALE DE
URBANISM AFERENTE SUNT OPOZABILE IN JUSTITIE.
COMPETENTE DE AVIZARE-APROBARE PAT

5 - SERVITUTI URBANISTICE
SERVITUI URBANISTICE
SERVITUTILE URBANISTICE SUNT GENERATE DE SARCINILE PRIVIND

PROTECTIA MEDIULUI,
PROTECTIA ORDINII PUBLICE,
ASIGURAREA IGIENEI SI A SANATATII PUBLICE,
PROTECTIA MEDIULUI SOCIAL, SIGURANTA NATIONALA,
ASIGURAREA BUNEI VECINATATI,
PROTECTIA PATRIMONIULUI NATURAL SI CULTURAL, PRECUM SI DE
DREPTURILE CETATENILOR
CARE TREBUIE SA FIE GARANTATE DE ADMINISTRATIA PUBLICA, PRIN ACTIVITATILE DE
URBANISM SI AMENAJARE A TERITORIULUI
SERVITUTEA URBANISTICA ESTE O SARCINA ASUPRA UNUI IMOBIL CARE DIMINUEAZA
DREPTURILE PROPRIETARULUI ACESTUIA, FIE PENTRU UZUL SI UTILITATEA UNUIA SAU
MAI MULTOR IMOBILE, FIE PENTRU INTERESUL SI UTILITATEA PUBLICA.
UN SINGUR IMOBIL POATE FI SUPUS N ACELASI TIMP MAI MULTOR SERVITUTI URBANISTICE
SERVITUTILE URBANISTICE SUNT STABILITE PRIN LEGE SI SUNT PRECIZATE N
DOCUMENTATIILE DE URBANISM SI N REGULAMENTELE LOCALE DE URBANISM
AFERENTE ACESTORA, APROBATE CONFORM LEGII PENTRU TERITORIUL REGLEMENTAT
SERVITUTILE URBANISTICE SUNT URMATOARELE:
1.SERVITUTEA NON AEDIFICANDI
2.SERVITUTEA ZONIFICARILOR URBANISTICE
3.SERVITUTEA TERITORIULUI EXTRAVILAN SI INTRAVILAN
4.SERVITUTEA DENSITATII DE CONSTRUIRE SI SERVITUTEA NON ALTIUS TOLLENDI
5.SERVITUTILE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI N SPIRITUL DEZVOLTARII DURABILE
6.SERVITUTILE PENTRU PROTECTIA MONUMENTELOR ISTORICE, PATRIMONIULUI
ARHEOLOGIC, ETNOGRAFIC, ARHITECTURAL, URBANISTIC, NATURAL SI PEISAGISTIC
7.SERVITUTILE PENTRU APARAREA DE CALAMITATI NATURALE SI DE ACCIDENTE
TEHNOLOGICE
8.SERVITUTILE PENTRU PROTECTIA LOCUIRII, A BUNEI VECINATATI SI A MEDIULUI
SOCIAL
9.SERVITUTILE PENTRU ASIGURAREA SERVICIILOR PUBLICE COMUNITARE
10.SERVITUTILE PENTRU ASIGURAREA CIRCULATIEI PUBLICE SI APARAREA
DOMENIULUI PUBLIC
SERVITUTEA NON AEDIFICANDI
SERVITUTEA NON AEDIFICANDI - INTERDICTIA DE CONSTRUIRE, NTR-O ANUMITA
SUPRAFATA, A UNOR ANUMITE CONSTRUCTII
POT FACE EXCEPTIE DE LA INTERDICTIA DE CONSTRUIRE, DUPA CAZ, ANUMITE
CONSTRUCTII: LUCRARI DE INFRASTRUCTURI DE TRANSPORT, LUCRARI HIDROTEHNICE,
LUCRARI DE MBUNATATIRE A STABILITATII SAU CALITATII TERENURILOR
INTERDICTIA DE CONSTRUIRE POATE FI RIDICATA ODATA CU NCETAREA CAUZEI
CARE A DETERMINAT STABILIREA EI
SERVITUTEA NON AEDIFICANDI SINE DIE POATE FI STABILITA PENTRU UNUL DIN
URMATOARELE MOTIVE:

RISCURI NATURALE PREVIZIBILE: INUNDATII, ALUNECARI DE TEREN, AVALANSE, ALBII

TORENTIALE, CADERI DE STNCI, CONDITII IMPROPRII DE FUNDARE, VNTURI PUTERNICE
FRECVENTE, ZONE SITUATE N VECINATATEA ZONELOR CARSTICE, ZONE INSALUBRE;
RISCURI TEHNOLOGICE GRAVE: ZONE SITUATE N VECINATATEA EXPLOATARILOR
SUBTERANE, ZONE CU PERICOL DE CONTAMINARE CHIMICA, BIOLOGICA, RADIOACTIVA, DE
EXPLOZIE, DE INCENDII;
PROTEJAREA STRICTA A MONUMENTELOR ISTORICE, PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC,
ETNOGRAFIC, ARHITECTURAL, URBANISTIC, NATURAL SAU A PATRIMONIULUI PEISAGISTIC;
APARAREA TARII, ORDINEA PUBLICA, SIGURANTA NATIONALA;
ALTE MOTIVE STABILITE PRIN LEGE.
SERVITUTEA NON AEDIFICANDI AD-HOC POATE FI STABILITA PENTRU UNUL DIN
URMATOARELE MOTIVE:
NECESITATEA ELABORARII UNEI DOCUMENTATII DE URBANISM N VEDEREA
STABILIRII REGULILOR DE CONSTRUIRE APLICABILE N ZONA RESPECTIVA;
NECESITATEA EXECUTARII UNOR CERCETARI ARHEOLOGICE SAU A UNOR LUCRARI DE
PROTEJARE A MONUMENTELOR ISTORICE;
NECESITATEA EXECUTARII ALTOR LUCRARI DE UTILITATE PUBLICA;
NECESITATEA ADOPTARII UNUI PLAN DE MANAGEMENT PENTRU O ARIE NATURALA
PROTEJATA;
STABILIREA UNEI ZONE DE PROTECTIE DE ORICE NATURA;
ALTE MOTIVE STABILITE PRIN LEGE.
SERVITUTEA ZONIFICARILOR URBANISTICE
DOCUMENTATIILE DE AMENAJAREA TERITORIULUI SI DE URBANISM SI REGULAMENTELE DE
URBANISM AFERENTE ACESTORA CUPRIND REGLEMENTAREA ZONIFICARILOR
URBANISTICE ALE TERITORIULUI, PRIN STABILIREA DIFERENTIATA A UNOR ZONE
CARACTERISTICE, CU PRECIZAREA ACTIVITATILOR UMANE CARE SE POT DESFASURA
SI A CELOR CARE NU SE POT DESFASURA, N CONFORMITATE CU CAEN, A
DESTINATIILOR PERMISE SI INTERZISE ALE CONSTRUCTIILOR N ACESTE ZONE.

ZONIFICARILE URBANISTICE POT FI FUNCTIONALE SAU PROTECTIVE.

ZONIFICAREA FUNCTIONALA A TERITORIULUI DISTINGE DESTINATIILE DOMINANTE ALE

IMOBILELOR N TERITORIUL REGLEMENTAT.
ZONIFICAREA FUNCTIONALA SE SUPRAPUNE ALTOR ZONIFICARI PROTECTIVE, CUM
SUNT:
ZONIFICARE DUPA GRADUL DE PROTECTIE AL TERITORIULUI (ZONE PROTEJATE
NATURALE, CONSTRUITE SAU PEISAGERE, ZONE DE PROTECTIE A INFRASTRUCTURILOR),
ZONIFICARE DUPA CARACTERISTICILE TERITORIULUI (UNITATI TERITORIALE DE
REFERINTA).

FIECARE IMOBIL SE GASESTE NTR-UNA SAU N MAI MULTE ZONE REZULTATE N BAZA
ZONIFICARII URBANISTICE, PENTRU CARE S-AU PRECIZAT ACTIVITATILE UMANE SI
DESTINATIILE CONSTRUCTIILOR, PERMISE SAU INTERZISE
SERVITUTILE PRECIZATE N URMA ACESTOR ZONIFICARI SE CUMULEAZA
SERVITUTEA TERITORIULUI EXTRAVILAN SI INTRAVILAN
TERITORIUL UNEI UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE DE BAZA SE MPARTE N
TERITORIUL EXTRAVILAN SI TERITORIUL INTRAVILAN;
STABILIREA LIMITEI ACESTOR TERITORII SE REALIZEAZA PRIN PLANUL URBANISTIC
GENERAL AL UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIALE RESPECTIVE
DIFERENTIEREA TERITORIULUI SE REFERA LA CONDITIILE DIFERITE PENTRU IMOBILELE
FACND PARTE DIN TERITORIUL EXTRAVILAN, RESPECTIV INTRAVILAN:
UTILIZAREA TERENULUI ESTE DIFERITA: N TERITORIUL EXTRAVILAN PREDOMINA
FOLOSINTELE AGRICOLE SI SILVICE, N INTRAVILAN PREDOMINA LOCUIREA SI ACTIVITATILE
UMANE DIN SECTOARELE SECUNDAR SI TERTIAR;
SISTEMUL DE IMPOZITE SI TAXE ESTE DIFERIT;
CONSTRUIREA SE FACE DUPA REGULI DIFERITE;
SERVICIILE PUBLICE SE ORGANIZEAZA N SPECIAL N TERITORIUL INTRAVILAN
SERVITUTEA DENSITATII DE CONSTRUIRE SI SERVITUTEA NON ALTIUS TOLLENDI
DOCUMENTATIILE DE URBANISM SI REGULAMENTELE LOCALE AFERENTE STABILESC
DENSITATEA MAXIMA A CONSTRUIRII SI MODURILE PERMISE DE OBTINERE A
ACESTEI DENSITATI N NTREG TERITORIUL REGLEMENTAT, N FUNCTIE DE TRADITIA
LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE TERITORIULUI RESPECTIV SI DE ZONIFICARILE
URBANISTICE.
STABILIREA DIMENSIUNILOR MINIME PE CARE LE POATE AVEA O PARCELA PENTRU
CA SA POATA SUPORTA CONSTRUCTII, ADICA SA FIE CONSTRUIBILA, SE FACE N MOD DIFERIT
N TERITORIUL REGLEMENTAT, N FUNCTIE DE TRADITIA LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE
TERITORIULUI RESPECTIV SI DE ZONIFICARILE URBANISTICE;
DIMENSIUNILE MINIME PRESCRISE SUNT: LUNGIMEA ALINIAMENTULUI PARCELEI,
ADNCIMEA PARCELEI, ADICA LUNGIMEA PERPENDICULARA PE ALINIAMENT SI
SUPRAFATA PARCELEI.
STABILIREA NALTIMII MAXIME A CLADIRILOR SE FACE N MOD DIFERIT N TERITORIUL
REGLEMENTAT, N FUNCTIE DE TRADITIA LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE TERITORIULUI
RESPECTIV, DE CONSTRUCTIILE EXISTENTE N VECINATATE SI DE ZONIFICARILE URBANISTICE
STABILIREA DISTANTELOR MINIME DINTRE RNDURILE PARALELE DE CLADIRI SPRE
ALINIAMENT SI SPRE LIMITELE POSTERIOARE ALE PARCELELOR, STABILIREA
DISTANTELOR MINIME DINTRE CLADIRI SEPARATE SITUATE PE ACEEASI PARCELA,
STABILIREA DISTANTELOR MINIME DINTRE CLADIRILE CONSTRUITE PE PARCELE
NVECINATE, N VEDEREA ASIGURARII NSORIRII FATADELOR SI VENTILATIEI NATURALE N
ZONELE CONSTRUITE SE FACE N FUNCTIE DE TRADITIA LOCALITATII, DE CARACTERISTICILE
TERITORIULUI RESPECTIV, DE NALTIMEA CLADIRILOR SI DE REGULAMENTELE N VIGOARE
PRIVIND SANATATEA POPULATIEI SI IGIENA LOCUIRII.
STABILIREA PLAFONULUI DE DENSITATE A CONSTRUIRII SE FACE PRIN PRECIZAREA
INDICILOR URBANISTICI MAXIMI POT SI CUT CARE TREBUIE RESPECTATI PE FIECARE
PARCELA N PARTE.

SERVITUTILE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI N SPIRITUL DEZVOLTARII DURABILE

PROTECTIA SI MENTINEREA SUPRAFETELOR DESTINATE FOLOSINTELOR AGRICOLE, A
TERENURILOR MPADURITE, A TERENURILOR CU VEGETATIE SPONTANA, A PAJISTILOR,
A ZONELOR MONTANE, A STNCARIILOR SI A ZONELOR UMEDE.
STABILIREA SUPRAFETEI TOTALE DE SPATII PLANTATE PUBLICE SI SEMI-PUBLICE DIN
TERITORIUL INTRAVILAN AL FIECAREI LOCALITATI, N RAPORT CU CLIMA LOCULUI, CU
NUMARUL SI OCUPATIA LOCUITORILOR ACESTEIA, PRECIZAREA AMPLASAMENTULUI SI
SUPRAFETEI FIECARUI SPATIU PLANTAT N PARTE, INTERZICEREA DIMINUARII SPATIILOR
PUBLICE PLANTATE, A PEPINIERELOR, A BAZELOR SPORTIVE, A PLANTATIILOR DE
PROTECTIE A INFRASTRUCTURII.
STABILIREA INDICELUI MINIM DE SPATIU PLANTAT PE TEREN NATURAL, FARA
SUBSOL CONSTRUIT PSP CARE TREBUIE RESPECTAT PE FIECARE PARCELA N PARTE, N
FUNCTIE DE ZONIFICAREA URBANISTICA SI DE DENSITATEA CONSTRUIRII
ASIGURAREA PRIMATULUI AVIZULUI INITIAL DE MEDIU ASUPRA ELABORARII
DOCUMENTATIILOR DE URBANISM ULTERIOARE SI ASUPRA ELIBERARII
AUTORIZATIILOR DE CONSTRUIRE SI DE FUNCTIONARE.
MODUL DE FOLOSIRE A SUPRAFETELOR SI VOLUMELOR DE APA, STABILIREA
ZONELOR DE PLAJA SI MBAIERE, A ZONELOR DIN SUPRAFETELE DE APA N CARE
ESTE PERMISA DESFASURAREA SPORTURILOR NAUTICE
STABILIREA ZONELOR DE PROTECTIE ALE APELOR CURGATOARE SI STATATOARE SI
ALE LITORALULUI MARII NEGRE, PENTRU LIMITAREA FOLOSIRII TERENURILOR N ZONELE
DE PROTECTIE, PENTRU ACCESUL LA MALURI N SCOPUL EXECUTARII SI NTRETINERII
LUCRARILOR DE APARARE ALE ACESTORA, PENTRU ACCESUL LA APA AL PUBLICULUI.
REGLEMENTARI PENTRU DEVERSARILE N APE DE SUPRAFATA SI SUBTERANE, PENTRU
PROTECTIA APELOR SUBTERANE SI, N SPECIAL, A CELOR CU CALITATI TERAPEUTICE.
PROTECTIA SOLURILOR PRODUCTIVE SI REFACEREA SOLURILOR DEGRADATE DE
CAUZE NATURALE SAU ANTROPICE, ASIGURAREA SCURGERII APELOR PE SUPRAFATA
TERENURILOR, LIMTAREA EFECTELOR TORENTILOR SI REALIZAREA LUCRARILOR DE
DIMINUARE A RISCULUI ALUNECARII TERENURILOR
PROTECTIA N INTERES PUBLIC A RESURSELOR SUBSOLULUI SI A FENOMENELOR
CARSTICE.
MODUL DE EXPLOATARE A PADURILOR SI REGLEMENTAREA TAIERII ARBORILOR,
AMENAJAREA PERDELELOR DE PROTECTIE, AMENAJAREA PLANTATIILOR PE MALURILE
RURILOR, LACURILOR SI PE TARMURILE MARII, AMENAJAREA PLANTATIILOR DE
ALINIAMENT DE-A LUNGUL DRUMURILOR PUBLICE.
DELIMITAREA ZONELOR UNDE ESTE PERMISA EXPLOATAREA LA SUPRAFATA A
RESURSELOR, STABILIREA MASURILOR DE PROTECTIE N INTERES PUBLIC A PEISAJULUI
N PERIOADELE DE FUNCTIONARE A CARIERELOR SI A MASURILOR DE REFACERE A
PEISAJULUI DUPA NCHIDEREA ACTIVITATII DE EXPLOATARE.

STABILIREA ARIILOR NATURALE PROTEJATE, A HABITATELOR SI A SPECIILOR SI

EXEMPLARELOR DE FLORA SI FAUNA OCROTITE: DELIMITAREA ARIILOR, ACTIVITATILE UMANE
PERMISE, MODUL DE CONSTRUIRE, ACCESUL OAMENILOR N ZONELE PROTEJATE.
PROTECTIA ANIMALELOR SI ASIGURAREA CIRCULATIEI PROTEJATE A ACESTORA N
ZONELE STRABATUTE DE INFRASTRUCTURILE DE TRANSPORT.
PROTECTIA SI MBUNATATIREA PEISAJULUI NATURAL: DELIMITAREA ZONELOR CU
CALITATI PEISAGISTICE PROTEJATE N INTERES PUBLIC, DELIMITAREA ZONELOR DE PEISAJ
CULTURAL, REGLEMENTAREA ACCESULUI N INTERIORUL ZONELOR PENTRU ACTIVITATI
CURENTE SI PENTRU VIZITARE, REGLEMENTAREA INTERVENTIILOR UMANE CARE SA
PASTREZE ECHILIBRUL DINTRE ELEMENTELE PROTEJATE SI ELEMENTELE ANTROPICE,
REGLEMENTAREA CONSTRUIRII SI A CIRCULATIEI N ZONA, PREVEDEREA MODULUI DE
PLANTARE SI DE EXPLOATARE A PLANTATIILOR.
PASTRAREA CALITATII FACTORILOR CLIMATICI SI TERAPEUTICI AI UNOR ZONE SI
ASIGURAREA LOCUIRII TEMPORARE N ACESTE ZONE A PERSOANELOR AUTOHTONE.
SERVITUTI PENTRU PROTECTIA MONUMENTELOR ISTORICE, PATRIMONIULUI
ARHEOLOGIC, ETNOGRAFIC, ARHITECTURAL, NATURAL SI PEISAGISTIC
STABILIREA ZONELOR PROTEJATE N INTERES PUBLIC PENTRU CALITATILE ISTORICE,
ARTISTICE, RELIGIOASE, ETNOGRAFICE, MEMORIALE S.A.:
DELIMITAREA ZONELOR CONSTRUITE PROTEJATE; REGLEMENTAREA ACCESULUI N
ZONA; REGLEMENTAREA CONSTRUIRII, A ACTIVITATILOR UMANE SI A CIRCULATIEI N ZONA;
PROTEJAREA MONUMENTELOR ISTORICE SI A ELEMENTELOR PATRIMONIULUI
INDUSTRIAL; MBUNATATIREA VEDERILOR SI PLANTATIILOR; CONFORMAREA CLADIRILOR SI
STABILIREA CULORILOR SI FINISAJELOR ACESTORA; AMENAJAREA TRASEELOR DE VIZITARE,
DE SPECTACOLE SI DE ODIHNA; AMPLASAREA SI REALIZAREA ELEMENTELOR DE
SIGNALECTICA SI DE RECLAMA
SERVITUTI PENTRU APARAREA DE CALAMITATI NATURALE SI DE ACCIDENTE
TEHNOLOGICE
STABILIREA ZONELOR EXPUSE LA RISCURI NATURALE PREVIZIBILE CADERI DE
STNCI, ALUNECARI DE TEREN, AVALANSE S.A., SI INTERZICEREA CONSTRUIRII N ACESTE
ZONE; FAC EXCEPTIE LUCRARILE DE APARARE MPOTRIVA RISCURILOR SI LUCRARILE DE
INFRASTRUCTURA PROTEJATE MPOTRIVA RISCURILOR.
STABILIREA TERENURILOR SUPUSE INUNDARII N MOD NATURAL SI INTERZICEREA
CONSTRUIRII N ALBIILE MAJORE ALE APELOR CURGATOARE SI N VAILE TORENTIALE; FAC
EXCEPTIE LUCRARILE DE APARARE MPOTRIVA INUNDATIILOR SI LUCRARILE DE
INFRASTRUCTURA.
STABILIREA ZONELOR EXPUSE LA PERICOLUL DE EROZIUNE A MALURILOR SI
INTERZICEREA CONSTRUIRII N ACESTE ZONE; FAC EXCEPTIE LUCRARILE DE APARARE
MPOTRIVA EROZIUNII CARE SUNT ADMISE DIN PUNCT DE VEDERE AL DEZVOLTARII DURABILE
REGLEMENTARI PENTRU MODUL DE CONSTRUIRE SI DE UTILIZARE A TERENURILOR N
ZONELE SITUATE DEASUPRA EXPLOATARILOR SUBTERANE, PENTRU MASURILE DE
EVITARE A ACCIDENTELOR LA SUPRAFATA SOLULUI CAUZATE DE EXPLOATARILE SUBTERANE,
PENTRU DESPAGUBIREA PROPRIETARILOR CARE SUNT PREJUDICIATI DE EXPLOATARI SI DE
ACCIDENTE.
REGLEMENTARI PENTRU DIMENSIUNILE SI ADNCIMEA MAXIMA ALE SUBSOLURILOR
CLADIRILOR, N FUNCTIE DE ADNCIMEA APELOR SUBTERANE SI PENTRU LUCRARILE CARE
AFECTEAZA APELE FREATICE.

REGLEMENTARI PENTRU APARAREA CONSTRUCTIILOR MPOTRIVA INCENDIILOR, N

FUNCTIE DE DESTINATIA CONSTRUCTIILOR: MATERIALE DE CONSTRUCTIE, DISTANTELE
DINTRE CLADIRI, ACCESUL POMPIERILOR PE PARCELE, DIMENSIUNILE MAXIME ALE
CLADIRILOR, ORGANIZAREA INTERIOARA A CLADIRILOR
DIMINUAREA PNA LA ELIMINARE A EFECTELOR PERICULOASE ASUPRA LOCALITATILOR
PRODUSE DE CIRCULATIA RUTIERA, FEROVIARA, AERIANA, NAVALA, PRECUM SI A
EFECTELOR AGLOMERATIILOR UMANE ASUPRA INFRASTRUCTURILOR DE CIRCULATIE.
REGLEMENTARI PRIVIND AMPLASAREA TERENURILOR UTILIZATE PENTRU CRESTEREA
ANIMALELOR SI A PASARILOR DOMESTICE PENTRU CARNE, LAPTE SI OUA, ASIGURAREA
TERENURILE DE PASUNE, ASIGURAREA CIRCULATIEI TURMELOR DE ANIMALE, PROTEJAREA
ANIMALELOR MPOTRIVA BOLILOR SPECIFICE, PROTEJAREA COLECTIVITATILOR UMANE
MPOTRIVA NOCIVITATILOR PRODUSE DE CRESTEREA ANIMALELOR SI A PASARILOR
DOMESTICE.
REGLEMENTARI GENERATE DE RISCURILE DIN LUCRARILE HIDROTEHNICE EXISTENTE,
PENTRU INTERZICEREA LUCRARILOR HIDROTEHNICE CARE POT PERICLITA ASEZARILE UMANE
SI PENTRU ASIGURAREA SCURGERII NESTNJENITE A APELOR METEORICE PE SUPRAFATA
TERENURILOR.
SERVITUTI PENTRU PROTECTIA LOCUIRII, A BUNEI VECINATATI SI A MEDIULUI
SOCIAL
INTERZICEREA LOCUIRII SI A REALIZARII DE CONSTRUCTII N ZONE FARA LUCRARI
EDILITARE, DESFIINTAREA CONSTRUCTIILOR NOCIVE, ABANDONATE SAU CONSTRUITE
N MOD ILEGAL.
AUTORIZAREA ASEZARII TEMPORARE, N ZONE CU LUCRARI EDILITARE ADECVATE, A
UNOR PERSOANE CARE AU NEVOIE DE ADAPOST.
AUTORIZAREA LOCUIRII TEMPORARE N STATIUNI TURISTICE, CAMPINGURI, CABANE
S.A., N CONSTRUCTII CARE CORESPUND STANDARDELOR SPECIFICE ACESTOR AMENAJARI.
MODUL DE UTILIZARE A DOMENIULUI PUBLIC, ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE SI
INFRASTRUCTURA, PLANTATIILE, MOBILIERUL STRADAL, ILUMINATUL PUBLIC STABILITE
DEADMINISTRATIA PUBLICA TREBUIE SA ADUCA AVANTAJELE CELE MAI MARI SI PREJUDICIILE
CELE MAI MICI LOCUITORILOR SI PROPRIETARILOR IMOBILELOR
CONSTRUIREA PE O PARCELA TREBUIE SA TINA CONT DE CLADIRILE CARE EXISTA
PE PARCELELE VECINE, DUPA URMATOARELE REGULI:
CLADIREA CARE SE CONSTRUIESTE PE O PARCELA VA AVEA O FATADA PARALELA CU LIMITA
DE PROPRIETATE DACA PE PARCELA CU CARE SE NVECINEAZA PRIN ACEASTA LIMITA EXISTA
O CLADIRE N ACEEASI SITUATIE.
CLADIREA CARE SE CONSTRUIESTE PE O PARCELA VA AVEA UN CALCAN, ADICA PERETE PE
LIMITA DE PROPRIETATE, DACA PE PARCELA CU CARE SE NVECINEAZA PRIN ACEASTA LIMITA
EXISTA O CLADIRE N ACEEASI SITUATIE; LUNGIMEA MAXIMA A CALCANULUI SE STABILESTE
PRIN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM.
EXCEPTIE DE LA ACESTE REGULI SE STABILESC PRIN REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM.
STABILIREA RELATIILOR JURIDICE N SITUATIILE N CARE PROPRIETARUL TERENULUI
ESTE PRIMARIA SI PROPRIETARUL LOCUINTEI ESTE O PERSOANA PRIVATA
SERVITUTI PENTRU ASIGURAREA SERVICIILOR COMUNITARE

ASIGURAREA INFRASTRUCTURILOR DE ALIMENTARE CU APA, CANALIZARE A APELOR

UZATE MENAJERE, ENERGIE ELECTRICA, NCALZIRE, TELEFONIE, CATV SI COLECTAREA
DESEURILOR MENAJERE SUNT OBLIGATIA ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE. SERVITUTILE PE
CARE LE IMPUN DIFERITELE TIPURI DE ALIMENTARI SUNT IMPUSE PARCELELOR DESERVITE.
DOCUMENTATIILE DE URBANISM TREBUIE SA CONTINA REGLEMENTARI DE CONSTRUIRE
SI DE FOLOSIRE A TERENURILOR PENTRU ASIGURAREA PROTECTIEI RETELELOR
SUBTERANE SI AERIENE, PROTECTIEI INSTALATIILOR VITALE SI PROTECTIEI OAMENILOR
FATA DE PERICOLELE GENERATE DE ACESTE RETELE SI INSTALATII.
DOCUMENTATIILE DE URBANISM TREBUIE SA PREVADA AMPLASAREA DEPOZITELOR DE
DESEURI MENAJERE SI INDUSTRIALE, A INSTALATILOR DE NEUTRALIZARE A DESEURILOR, A
CARIERELOR, A HALDELOR DE STERIL, A DESEURILOR RADIOACTIVE, A IAZURILOR DE NAMOL
INDUSTRIAL SI SA STABILEASCA ZONELE CU RESTRICTII DE ACCES AL OAMENILOR
CAUZATE DE TOATE ACESTE FOLOSINTE PERICULOASE
SERVITUTI PENTRU ASIGURAREA CIRCULATIEI PUBLICE SI APARAREA DOMENIULUI
PUBLIC
ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA ARE DREPTUL SA ORGANIZEZE SI SA SISTEMATIZEZE
CIRCULATIA PUBLICA TERESTRA, SUBTERANA SI, DUPA CAZ SA CREEZE FACILITATI PENTRU
DESFASURAREA CIRCULATIEI AERIENE SI NAUTICE
ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA STABILESTE CONDITII SPECIFICE PENTRU
PARCAREA PE FIECARE PARCELA N PARTE A UNUI NUMAR DE AUTOVEHICULE STABILIT
PRIN STUDIILE DE SPECIALITATE SI DE DESTINATIILE FUNCTIONALE SI SUPRAFETELE
DESFASURATE ALE CONSTRUCTIILOR EDIFICATE PE ACEASTA
ACCESIBILITATEA PE FIECARE PARCELA
STABILESC FOLOSINTELE PUBLICE PE PARCELE PRIVATE: SERVITUTI DE TRECERE A
PIETONILOR PE ALEI, POTECI, SAU PRIN GANGURI, PORTICE; SERVITUTI DE TRECERE PENTRU
CIRCULATIA MECANICA; SERVITUTI DE TRECERE PENTRU ANIMALE DOMESTICE; EXTINDEREA
DOMENIULUI PUBLIC PRIN AMENAJAREA DE STRAZI, INTERSECTII, PIETE DE CIRCULATIE SAU
PRIN AMPLIFICAREA CELOR EXISTENTE
VEDEREA DIN DOMENIUL PUBLIC A VOLUMELOR CLADIRILOR DE PE O PARCELA
ESTE DE INTERES PUBLIC. DOCUMENTATIILE DE URBANISM STABILESC:
ALINIEREA CLADIRILOR, ADICA DISTANTA OBLIGATORIE SAU DISTANTA MINIMA
OBLIGATORIE DINTRE ALINIAMENTUL PARCELEI SI PLANUL VERTICAL AL FATADEI CLADIRII;
NUMARUL MAXIM DE CLADIRI DE PE O PARCELA;
MODUL DE AMPLASARE PE PARCELA A CLADIRILOR, N RAPORT CU TRADITIA LOCALA
SI CU FATADELE, RESPECTIV CALCANELE, CLADIRILOR DE PE PARCELELE VECINE;
DISTANTELE MINIME DINTRE CLADIRILE DE PE O PARCELA SI LIMITELE ACESTEIA;
RACORDAREA ALINIAMENTELOR CLADIRILOR N CAZUL N CARE PARCELA ARE DOUA
ALINIAMENTE ADIACENTE;
MODUL DE UTILIZARE A SPATIULUI DE PE PARCELA SITUAT NTRE ALINIAMENT SI
FATADA CLADIRII;
FORMELE GENERALE ALE VOLUMELOR CLADIRILOR, INCLUSIV FORMELE
ACOPERISURILOR;
NALTIMEA MAXIMA A CLADIRILOR , CALCULATA ASTFEL NCT SA SE ASIGURE
NSORIREA FATADELOR CLADIRILOR DE PE PARCELELE VECINE SAU DE PE PARCELELE
SITUATE PE CEALALTA PARTE A STRAZII;.

VEDEREA DIN DOMENIUL PUBLIC A FATADELOR CLADIRILOR DE PE O PARCELA

ESTE DE INTERES PUBLIC. DOCUMENTATIILE DE URBANISM STABILESC, N ACORD CU
TRADITIA LOCALA, URMATOARELE ELEMENTE DE ARHITECTURA:
FORMELE FATADEI SI POSIBILITATILE DE EXECUTARE A UNOR ELEMENTE DE CONSTRUCTIE
SITUATE N AFARA PLANULUI FATADEI BALCOANE, BOVINDOURI, CORNISE, STRESINI;
PROCENTUL SUPRAFETELOR VITRATE DIN SUPRAFATA TOTALA A FATADEI;
MATERIALELE DE FINISAJ SI CULORILE ACESTORA;
AMPLASAREA PE FATADE, PE ACOPERISURILE CLADIRILOR SAU PE PARCELA A UNOR
ELEMENTE DE RECLAMA FIRME, VITRINE, RECLAME, SEMNALE LUMINOASE;
ILUMINAREA DECORATIVA A FATADELOR;
AMPLASAREA PE FATADELE CLADIRILOR A ELEMENTELOR DE SEMNALIZARE NECESARE
CIRCULATIEI SI INFORMARII PUBLICE;
AMPLASAREA PE FATADELE CLADIRILOR A UNOR CORPURI PENTRU ILUMINATUL PUBLIC
AMPLASAREA PE FATADELE CLADIRILOR A UNOR RETELE PUBLICE AERIENE
LIMITA UNEI PARCELE CATRE DOMENIUL PUBLIC SE NUMESTE ALINIAMENTUL PARCELEI;
ELEMENTUL CARE SEPARA PARCELA DE DOMENIUL PUBLIC SE AMPLASEAZA N TOTALITATE
PE PARCELA RESPECTIVA, NSA VEDEREA LUI ESTE DE INTERES PUBLIC. DOCUMENTATIILE DE
URBANISM STABILESC:
NATURA ELEMENTULUI GARD VIU SAU MPREJMUIRE CONSTRUITA;
NALTIMEA MINIMA SI MAXIMA;
ELEMENTE DE ARHITECTURA, POZITIA ACCESELOR DIN DOMENIUL PUBLIC PE PARCELA;
POZITIA RACORDURILOR LA RETELELE PUBLICE SUBTERANE SAU AERIENE SI POZITIA
CONTOARELOR RESPECTIVE;