DREPT CIVIL

DREPTURILE REALE PRINCIPALE

NOȚIUNEA DE PATRIMONIU

PATRIMONIU = derivă de la pater familias = proprietarul

întregii averi familiale

= bunurile unei familii

= bunurile moștenite de la tată sau de la părinți
= din momentul apariției monedei noțiunea de
PATRIMONIU a primit contur cuprinzând toate bunurile
considerate ca valoare contabilă , adică reprezentând o
sumă de bani

DEFINIȚIA PATRIMONIULUI
= reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor
patrimoniale , cu conținut economic , evaluabil în bani
care aparțin unui subiect de drept civil ( persoană fizică
sau juridică ) , drepturi și obligații care sunt privite ca
activ sau pasiv și care se găsesc într-o permanentă
interdependență și conexiune

 SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC = sunt persoanele

fizice su juridice

 CONȚINUTUL RAPORTULUI JURIDIC = este

reprezentat de drepturile și obligațiile corelative care
 se nasc pentru și în sarcina subiectelor sau părților
determinate din acel raport

 OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC = constă în acțiunea

sau inacțiunea ( conduita sau prestația ) :
--la care este îndreptățit subiectul activ
--la care este îndatorat subiectul pasiv

REGLEMENTĂRILE
LEGALE ALE PATRIMONIULUI

NOȚIUNEA DE PATRIMONIU este utilizată în diverse

acte normative speciale :

 LEGEA 31/1990 privind Societățile

 LEGEA 18/1991 a fondului funciar
 LEGEA 46/2008 Codul Silvic
 O.U.G. 26/2000 cu privire la Asociații și Fundații

CLASIFICARA ELEMENTELOR
PATRIMONIULUI

= cuprinde drepturile și obligațiile ce au un conținut

economic ale unui subiect de drept = drepturi și obligații
pecuniare ce pot fi exprimate în bani

= din patrimoniu nu pot face parte drepturile personal

nepatrimoniale cum ar fi :
--dreptul la nume
--dreptul la onoare
--dreptul la reputație
 ELEMENTELE PATRIMONIULUI :

 ACTIVUL
 PASIVUL

ACTIVUL = cuprinde toate drepturile subiective ce au

valoare economică ale titularului patrimoniului :

 DREPTURILE REALE
 DREPTURILE DE CREANȚĂ

PASIVUL = cuprinde obligațiile evauabile în bani pe care

le are titularul patrimoniului , intră :

 OBLIGAȚIILE OBIȘNUITE :
--A DA
--A FACE
--A NU FACE

 OBLIGAȚII REALE = PROPTER REM

 OBLIGAȚII OPOZABILE ȘI TERȚILOR
= SCRIPTAE IN REM

 PATRIMONIUL din punct de vedere ECONOMIC

poate fi împărțit în :

 CAPITAL = reprezintă expresia valorică a unor bunuri

ce fac parte din patrimoniul unei persoane
 VENITURI = reprezintă resurse periodice care sunt
realizate de o anumită persoană , ele constau în :
--sume de bani
--bunuri în natură

TEORII CU PRIVIRE LA PATRIMONIU

I) TEORIA PERSONALISTĂ A PATRIMONIULUI

= potrivit acestei teorii patrimoniul este strâns legat
de persoana fizică titulară și ar avea următoarele
trăsături specifice :

--Numai persoanele pot avea patrimoniu

--Orice persoană are un patrimoniu
--patrimoniul nu poate fi separat de persoana
căreia îi aparține
--o persoană poate avea doar un singur patrimoniu,
care este unitar și indivizibil

II) TEORIA PATRIMONIULUI-SCOP sau de AFECTAȚIUNE

= susține existența patrimoniului ca universalitate de
drepturi și obligații , independent că aparțin sau nu
unei anumite persoane

CARACTERELE JURIDICE
ALE PATRIMONIULUI

I) PATRIMONIUL ESTE O UNIVERSALITATE JURIDICĂ

II) ORICE PERSOANĂ ARE UN PATRIMONIU
III) UNICITATEA PATRIMONIULUI
IV) DIVIZIBILITATEA PATRIMONIULUI
V) INALIENABILITATEA PATRIMONIULUI

I) PATRIMONIUL ESTE O
UNIVERSALITATE JURIDICĂ

= deoarece acesta reprezintă o masă de drepturi și

obligații ce aparțin unei persoane

= patrimoniul continuă să existe atâta timp cît există

titularul său -- îndatoririle , bunurile mobile și imobilele
prezente și viitoare , constituie tocmai patrimoniul ca
noțiune juridică

Patrimoniul apare ca o UNIVERSALITATE JURIDICĂ , cu

două caracteristici :

 Drepturile și obligațiile care constituie patrimoniul

sunt legate între ele formând un tot unitar , dar există
și ipoteza în care patrimoniul este format dintr-o
grupare de mase de bunuri , fiecare masă având un
regim juridic distinct

 Drepturile și obligațiile cu conținut economic ce intră

în alcătuirea patrimoniului sunt distincte de
universalitate , așa că modificările care se produc în
legătură cu aceste drepturi și obligații num afectează
însăși universalitatea
 = patrimoniul este o universalitate juridică , o
universalitate de drept care există independent de
voința titularului ei

EXEMPLU : o persoană decide să vândă o colecție de

CD -uri ce îi aparține , iar în această situație
colecția formează o universalitate de fapt pentru
că nu interesează individualitatea fiecărui CD din
cele care o compun , ci interesează toată colecția
ce aparține proprietarului ei ( colecție de tablouri )

II) ORICE PERSOANĂ

ARE UN PATRIMONIU

= pentru a participa la raporturile juridice de drept civil ,

este necesar ca subiectul de drept să aibă un patrimoniu

 pentru persoanele fizice acest caracter are valoafre

de axiomă

 pentru persoanele juridice existența unui patrimoniu

este una dintre condițiile esențiale pentru însăși
existența persoanei juridice
= ART. 187 NCC = „ orice persoană juridică trebuie să
aibă o organizație de sine stătătoare și un
patrimoniu propriu , afectat unui scop ilicit și moral
, în acord cu interesul general ”

III) UNICITATEA PATRIMONIULUI

= o persoană fizică sau juridică nu poate avea decât un
singur patrimoniu , indiferent de cuantumul sau
întinderea drepturilor și obligațiilor acestuia

IV) DIVIZIBILITATEA PATRIMONIULUI

= patrimoniul este divizibil în mai multe mase sau grupe

de drepturi și obligații , fiecare dintre acestea având o
destinație sau o afectațiune specială

 Trăsătura esențială a divizibilității patrimoniului este

consacrată cu valoare de principiu în ART. 31 alin. (2)
NCC care dispune în mod limpede că patrimoniul unui
subiect de drept , persoană fizică sau juridică , poate
face obiectul unei diviziuni sau unei afectațiuni în
cazurile și în condițiile prevăzute de lege

= o societate comercială ca subiect de drept are un

patrimoniu propriu care cuprinde mai multe mase de
bunuri : mobile , imobile , fonduri bănești -- fiecare
având un regim juridic distinct

 În cazul persoanelor căsătorite fiecare dintre soți

poate avea în patrimoniul său atât bunuri proprii, cît
și bunuri comune potrivit regimului matrimonial pe
care soții și l-au ales

= ART. 312 NCC = „ dispune că viitorii soți au

posibilitatea să își aleagă regimul matrimonial dintre
următoarele regimuri prevăzute de text :
--comunitatea legală
 --separația de bunuri
--comunitatea convențională

 Patrimoniul deși unic , are aptitudinea de a fi împărțit

în mai multe grupe de drepturi sau obligații , fiecare
cu o destinație sau afectațiune distinctă și
determinată

= ART. 30 CODUL FAMILIEI = patrimoniul unei

persoane căsătorite este divizat în masa bunurilor
comune și în cea a bunurilor proprii

= prin urmare dacă un imobil înstrăinat face parte din

masa bunurilor proprii ale unui soț , suma primită
drept preț va intra prin efectul subrogației reale cu
titlu universal în aceași masă comună , deși
principiul comunității matrimoniale este că orice
bun dobândit în timpul căsătoriei este bun comun
al soților

= la fel creditorii personali ai unuia dintre soți pot

urmări doar bunurile proprii ale acestuia

V) INALIENABILITATEA PATRIMONIULUI

= patrimoniul este strîns legat de persoană și nu poate fi

despărțit de aceasta câtă vreme aceasta este în viață

= prin acte între vii pot fi transmise doar drepturile și

obligațiile patrimoniale , privite individual
= transmiterea întregului patrimoniu ( transmisiunea
universală ) poate opera doar la decesul titularului =
persoană fizică ---sau în momentul reorganizării și
încetării existenței titularului = persoană juridică

MODALITĂȚILE JURIDICE
ALE PATRIMONIULUI

I) INDIVIZIUNEA
II) COMUNITATEA MATRIMONIALĂ
III) PATRIMONIILE PROFESIONALE COMUNE

 INDIVIZIUNEA

= este situația juridică a unui bun sau a unei

universalități de bunuri care aparțin în comun mai
multor persoane astfel încât fiecare dintre acestea are o
cotă abstractă din drept și nu o porțiune identificată în
fapt

= INDIVIZIUNEA este urmarea succesiunii când până la

împărțeala moștenirii , deci pănă la ieșirea din
indiviziune = persoanele care au acceptat moștenirea
au calitatea de proprietari coindivizari

 persoanele aflate în indiviziune au următoarele

OBLIGAȚII :

--de a nu folosi bunurile fără acceptul celorlalți

proprietari coindivizari
 --de a nu dispune ( vinde , dona , împrumuta , ipoteca
) de bunurile comune fără consimțământul
celorlalți coproprietari
--de a suporta cheltuielile prilejiuite de ieșirea din
indiviziune

 COMUNITATEA MATRIMONIALĂ

 Nu există căsătorie fără regim patrimonial

 Libertatea alegerii regimului matrimonial asigură

instituirea unui regim matrimonial concret adaptat
nevoilor soților , mentalităților și a posibilităților lor

 NOUL COD CIVIL prevede trei tipuri de REGIMURI

MATRIMONIALE :

1) REGIMUL COMUNITĂȚII LEGALE

2) REGIMUL SEPARAȚIEI DE BUNURI
3) REGIMUL COMUNITĂȚII CONVENȚONALE

 Alegerea unui alt regim juridic decât cel al comunității

legale se face prin încheierea unei convenții
matrimoniale = practic părțile trec de la regimul
comunității legale la regimul comunității
convenționale de bunuri sau stabilesc să aleagă
regimul separației de bunuri

 Conveția matrimonială se încheie prin înscris

autentificat de notarul public cu consimțământul
tuturor părților , exprimat personal sau prin
 mandatar cu procură autentică , specială și având
conținut stabilit dinainte .

 se poate încheia :
-- înainte de căsătorie = va produce efecte numai de
la data încheierii căsătoriei
-- în timpul căsătoriei = și atunci va produce efecte de
la data prevăzută de părți sau , în lipsă de la data
încheierii ei

 PATRIMONIILE PROFESIOANALE

= își au originea în recunoașterea posibilității unei

persoane fizice de a desfășura activități economice sau
profesii liberale fără a crea în acest scop o persoană
juridică ce are un patrimoniu propriu , întrucât teoria
modernă a patrimoniului susține deopotrivă unicitatea și
divizarea patrimoniului în mase patrimoniale și
patrimonii de afectațiune

FUNCȚIILE PATRIMONIULUI

= reprezintă expresia legăturilor juridice care creaz între

titularii unor patrimonii diferite , drepturile și obligațiile
patrimoniale intrând în conținutul unor raporturi
juridice dintre aceștia

PATRIMONIUL
în Dreptul Civil Român are trei FUNCȚII :
 GAJUL GENERAL AL CREDITORILOR CHIROGRAFARI

= creditorii chirografari au dreptul de a urmări oricare

dintre bunurile care se găsesc în patrimoniul
debitorului pentru satisfacerea creanței , fără a avea
posibilitatea de a-l opri pe debitor să le înstrăineze

 Creditorul poare urmări bunurile viitoare doar din

momentul în care intră în patrimoniu și nu poate
urmări bunurile care în momentul urmăririi erau
ieșite din patrimoniu

 În caz de insolvabilitate a debitorului , creditorii

chirografari vor concura toți împreună și vor suporta
o pierdere parțială a creanței lor , proporțional cu
valoarea acesteia

 altfel spus PATRIMONIUL constituie garanția

generală , comună și proporțională a tuturor
creditorilor săi

 În scopul asigurării valorilor patrimoniale active

necesare realizării integrale a creanței lor pe calea
executării silite a debitorilor , creditorii chirografari
au la îndemână următoarele mijloace juridice :

--să ceară luarea unor măsuri conservatorii asupra

bunurilor din patrimoniul debitorului
--să intenteze acțiunea în declararea simulației
--să itenteze acțiunea pauliană
 --să intenteze acțiunea directă împotriva debitorilor
debitorului său în cazurile și condițiile
prevăzute de lege

 SUBROGAȚIA UNIVERSALĂ CU TITLU UNIVERSAL

= poate fi :
--PERSONALĂ = operează înlocuirea unuia dintre
subiectele raportului juridic civil
obligațional , cu altă persoană

= exemplu : proprietarul vânzător este înlocuit cu

proprietarul cumpărător

--REALĂ = atunci când un bun este substituit altuia

 SUBROGAȚIA REALA este UNIVERSALĂ = în etapa în

care privește un patrimoniu , locul unui bun din
cuprinsul acestuia fiind schimbat cu alt bun

= exemplu : locul unui bun din patrimoniu care este

înstrăinat este luat de prețul încasat , iar dacă prețul
este investit în alt bun , acesta intră în patrimoniu în
locul valorii respective = astfel subrogația vizează
acoperirea cunatumului bunului și nu neaparat
înlocuirea cu un bun similar
 TRANSMISIUNEA UNIVERSALĂ sau CU TITLU
UNIVERSAL

= are în vedere transmisiunea în cazul decesului

persoanei fizice și în cazul reorganizării persoanei
juridice

DREPTURILE PATRIMONIALE

 DREPTURILE REALE
 DREPTURILE DE CREANȚĂ

I) DREPTURILE REALE = IUS IN RE

= sunt acele drepturi subiective patrimoniale pe temeiul

cărora titularul lor poate să exercite anumite puteri ,
prerogative asupra unui bun determinat , în mod direct
și nemijlocit fără intervenția altei persoane

CARACTERE JURIDICE
ALE DREPTURILOR REALE

 Implică existența unui subiect activ determinat si a

unui subiect pasiv nedeterminat
--sunt drepturi absolute
--opozabile = ERGA OMNES

 Drepturile reale implică o obliație generală negativă a

tuturor persoanelor , altele decît titularul , de a nu-l
stânjeni pe acesta în exercitarea dreptului său
 Au un caracter perpetuu, precum dreptul de
proprietate , sau o durată limitată la viața
beneficiarului

 Prezintă efecte speciale ca urmare a caracterului

absolut referindu-se la dreptul de urmărire și la
dreptul de preferință

 Sunt prevăzute de lege și sunt limitate ca număr

 Sunt apărate prin acțiuni reale

II) DREPTURILE DE CREANȚĂ

= IUS AD REM

= este acel drept subiectiv patrimonial în virtutea căruia

subiectul activ , denumit creditor , poate pretinde
subiectului pasiv denumit debitor , să dea, să facă sau să
nu facă ceva

CARACTERE JURIDICE
ALE DREPTULUI DE CREANȚĂ

 Sunt cunoscute subiectele :

--subiectul activ = creditorul
--subiectul pasiv = debitorul

 Obligația debitorului poate consta într-o prestație

pozitivă :
--a da
 --a face
--o prestație negativă = a nu face

 Sunt drepturi limitate în timp

 Nu dau posibilitatea exercitării dreptului de urmărire

și a celui de preferință

 Sunt nelimitate numeric

 Sunt apărate de acțiunile personale

COMPARAȚIE ÎNTRE DREPTURILE REALE

ȘI DREPTURILE DE CREANȚĂ

 Ambele fac parte din marea grupare a drepturilor

patrimoniale

 DREPTUL REAL = are ca subiect activ titularul său

=ca subiect pasiv toate celelalte persoane
nedeterminate

 DREPTUL DE CREANȚĂ
= presupune un raport juridic între subiectul activ
determinat sau cel puțin determinabil denumit
creditor și subiectul pasiv denumit debitor

 Din punct de vedere al CONȚINUTULUI :

 -- DREPTUL REAL este absolut = oferind titularului său
anumite prerogative, puteri pe care acesta le
exercită direct și nemijlocit -- fiind opozabile ( erga
omnes )
-- DREPTUL DE CREANȚĂ este relativ = fiind opozabil
numai debitorului , are în conținutul său
posibilitatea subiectului activ :
= creditorul de a pretinde subiectului pasiv
debitorului să dea, să facă sau să nu facă
ceva

 Din punct de vedere al DURATEI lor :

--DREPTUL REAL = pot fi perpetue

--DREPTURILE DE CREANȚĂ = au o durată limitată
în timp

 Din punct de vedere NUMERIC :

--DREPTURILE REALE = sunt limtate ca număr

--DREPTURILE DE CREANȚĂ = sunt nelimitate

 Spre deosebire de DREPTURILE DE CREANȚĂ ,

DREPTURILE REALE prezintă două prerogative :
--dreptul de urmărire
--dreptul de preferință

DREPTUL DE URMĂRIRE = reprezintă facultatea

titularului dreptului real de a pretinde bunul care
formează obiectul dreptului său din mâna oricui s-ar afla
Exemplu :

= proprietarul unui bun care a fost pierdut sau care a

intrat în alt mod în posesia nelegitimă a altei persoane
, poate să pretindă înapoierea acelui bun de la cel
care îl deține fara temei legal

DREPTUL DE PREFERINȚĂ = constă în facultatea

conferită titularului dreptului real de a avea prioritate
față de titularii altor drepturi reale sau de creanță

= de a avea propritate față de toți ceilalți creditori

pentru a obține satisfacerea creanței sale prin urmărirea
bunului asupra căruia poartă acest drept real

Exemplu :

= creditorul al cărei creanță este garantată printr-un gaj

sau ipotecă , dacă se află în concurs cu alți creditori ce
nu dispun de o asemenea garanție , își va satisface
integral și cu precădere creanța sa din bunurile gajate
sau ipotecate

!!! DREPTUL DE URMĂRIRE și DREPTUL DE PREFERINȚĂ

operează în privința drepturilor reale accesorii pe lângă
drepturile de creanță : ipoteca, gajul, privilegiile -- NU și
în privința drepturilor reale principale

DREPTURILE PATRIMONIALE
ATIPICE
 OBLIGAȚIILE REALE DE A FACE = PROPTER IN REM
 OBLIGAȚIILE OPOZABILE TERȚILOR = SCRIPAE IN
REM

I) OBLIGAȚIILE REALE DE A FACE

= PROPTER IN REM

= reprezintă îndatoriri care revin deținătorului unui bun

determinat și au ca izvor legea sau convenția părților

= ele decurg din stăpânirea unuor bunuri și obligă numai

în legătură cu acele lucruri

II) OBLIGAȚIILE SCRIPAE IN REM

= se caracterizează prin acea că sunt atât de strâns

legate de stăpânirea unui bun , încât debitorul nu poate
obține satisfacția dreptului său decât dacă dobânditorul
actual al lucrului va fi obligat să respecte aceste drept ,
deși nu a participat în nici un fel la încheierea
contractului inițial care a dus la nașterea dreptului
creditorului

= se referă atât la bunurile imobile cât și la cele mobile

DREPTURILE REALE ASUPRA

BUNURILOR INCORPORALE

 DREPTUL DE PROPRIETATE
 DREPTUL REAL DE GARANȚIE MOBILIARĂ ASUPRA
UNUI DREPT DE CREANȚĂ
 DREPTURILE REALE ASUPRA FONDULUI DE COMERȚ
 DREPTUL DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

DREPTURILE POTESTATIVE
PATRIMONIALE

= puterea conferită unei persoane de a modifica sau de

a stinge o situație juridică preexistentă ori de a recrea o
situație juridică printr-un act unilateral constituie
substanța juridică a unui drept potestativ

CLASIFICAREA
DREPTURILOR REALE

 DREPTURILE REALE PRINCIPALE

 DREPTURI REALE ACCESORII

I) DREPTURILE REALE PRINCIPALE

= au o existență de sine stătătoare în raport cu alte

drepturi reale sau de creanță , sunt acestea = ART. 551
NCC :

 DREPTUL DE PROPRIETATE
 DEZMEMBRĂMINTELE ACESTUIA

DREPTUL DE PROPRIETATE = poate fi :

 -- DREPT DE PROPRIETATE PUBLICĂ ce aparține
statului și unităților adm-teritoriale
-- DREPT DE PROPRIETATE PRIVATĂ = ce aparține
oricărui subiect de drept

Statul și unitățile adm.-teritoriale pot constitui cu

privire la bunurile proprietatea lor publică următoarele
drepturi corespunzătoare :

 DREPTUL DE ADMINISTRARE
 DREPTUL DE CONCESIUNE
 DREPT DE FOLOSINȚĂ CU TITLU GRATUIT
= CONTRACTUL DE COMODAT = o parte numită
comodant remite un bun mobil sau imobil
celeilalte părți numite comodatar pentru a se
folosi de acel bun , cu obligația de a-l restitui
după un anumit timp

Dreptului de proprietate privată , indiferent de titular îi

corespund DEZMEMBRĂMINTELE acestuia , repectiv :

 DREPTUL DE UZUFRUCT
 DREPTUL DE UZ
 DREPTUL DE ABITAȚIE
 DREPTUL DE SERVITUTE
 DREPTUL DE SUPERFICIE

ART. 551 C.C. = DREPTURILE REALE :

 DREPTUL DE PROPRIETATE
 DREPTUL DE SUPERFICIE
 DREPTUL DE UZUFRUCT
 DREPTUL DE UZ
 DREPTUL DE ABITAȚIE
 DREPTUL DE SERVITUTE
 DREPTUL DE ADMINISTRARE
 DREPTUL DE CONCESIUNE
 DREPTUL DE FOLOSINȚĂ
 DREPTURILE REALE DE GARANȚIE
 ALTE DREPTURI REALE CĂRORA LEGEA LE
RECUNOAȘTE ACESTE CARACTER

II) DREPTURILE REALE ACCESORII

= sunt afectate garantării unor drepturi de creanță și

prin urmare existența lor depinde în mod direct și
nemijlocit de existența dreptului pe care-l garantează ,
ele sunt :

 IPOTECA
 GAJUL
 PRIVILEGIILE

PRIVILEGIUL = ART. 2333 C.C.

= o preferință acordată de lege unui creditor în

considerarea creanței sale , ele fiind opozabile terților
fără a fi necesară înscrierea lor în registrele de
publicitate

IPOTECA = ART. 2343 C.C.

= un drept real asupra oricăror imobile ale debitorului ,
care sunt afectate garantării executării unei obligații, ele
sunt opozabile terților decât în ziua înscrierii ei în
registrele de publicitate = ART. 2346 C.C.

= drept real accesoriu având ca obiect bunuri mobile

sau imobile al debitorului sau al altei persoane , care
conferă creditorului ipotecar dreptul de a urmări
bunurile ipotecate în stăpânirea oricărei persoane s-ar
afla și de a fi plătit cu prioritate față de ceilalți creditori
din prețul acelor bunuri

GAJUL

= este un contract accesoriu prin care debitorul , în

scopul garantării executării obligației asumate față de
creditorul său , remite ori lasă în păstrare acetuia
anumite bunuri mobile corporale sau titluri negociabile
emise în formă materializată

= drept real accesoriu al creditorului , în temeiul căruia

creditorul dobândește următoarele trei prerogative :
--dreptul de retenție
--dreptul de urmărire
--dreptul de preferință

 Prerogativa RETENȚIEI conferă creditorului facultatea

să refuze restituirea bunului gajat până la plata
integrală a datoriei de către debitor
 !!!!! = NU UITATI :

 PATRIMONIUL = reprezintă totalitatea drepturilor și

obligațiilor cu valoare economică ce aparțin unui
subiect de drept și prezintă următoarele CARACTERE
JURDICE :

--UNIVERSALITATE JURDICĂ
--ESTE DIVIZIBIL
--ESTE INALIENABIL
--ESTE TRANSMISIBIL = în principiu , în integralitatea
sa doar la decesul persoanei fizice , sau la
încetarea persoanei juridice

CAPITOLUL II

POSESIA

DEFINIȚIE = stare de fapt ce constă în stăpânirea

materială a unui lucru , în exercitarea unei puteri de fapt
asupra acestuia , care dă posesorului posibilitatea de a
se comporta ca și cum el ar fi adevăratul titular al
dreptului de proprietate asupra acestui lucru

 CARACTERE JURDICE

 Posesia se bazează pe intenția de a poseda și are ca

obiect numai lucruri corporale aflate în circuitul civil
sau care pot intra în circuitul civil
 = numai bunurie individual determinate formează
obiectul posesiei

 Posesia ca stare de fapt reunește un element

material ( corpus ) și un element psihologic ( animus )

 Posesia se aplică numai drepturilor reale , nu și

drepturilor de creanță

TEORII ASUPRA POSESIEI

 TEORIA SUBIECTIVĂ
= constă în acea că acordă întâietate elementului
subiectiv asupra celui material

= corpus fără animus nu înseamnă posesie , ci o stare

de fapt care se numește = detenție precară
--exemplu : cazul chiriașului sau depozitarului

 TEORIA OBIECTIVĂ
= consideră că elementul material adică corpus are
întâietate asupra celui intențional = deci are
precădere puterea materială exercitată asupra
lucrului

 NATURA JURIDICĂ A POSESIEI

 Din punct de vedere juridic POSESIA este o stare de

fapt pe care o persoană o exercită cu privire la un bun
corporal
 POSESIA și DETENȚIA PRECARĂ

POSESIA = presupune intenția :

--de a se comporta ca proprietar
--de a o exercita pentru sine

= este o STARE DE FAPT

DETENȚIA PRECARĂ = presupune puterea materială

asupra lucrului , fără intenția de a poseda pentru
sine , sub nume de proprietar

= este o STARE DE DREPT

 Relația POSESIEI cu DREPTUL SUBIECTIV

= POSESIA este independentă de existența unui drept
al posesorului de a exercita o putere asupra
lucrului

PROPRIETARUL = stăpânește bunul în puterea dreptului

său de proprietate -- posesia sa apare ca un atribut al
acestui drept
= starea de fapt se suprapune perfect peste starea de
drept

POSESORUL = stăpânește bunul în puterea sa ca și cum

ar fi proprietar , dar nu este
= starea de fapt se desparte de starea de drept

DETENTORUL PRECAR = stăpânește bunul pentru

proprietar , pe temeiul unui act încheiat cu acesta
  ELEMENTE CONSTITUTIVE
ALE POSESIEI

I) ELEMENTUL MATERIAL = CORPUS

= constă în stăpânirea materială a bunului de către

o persoană , fie direct, fie indirect prin intermediul
altei persoane

DETENTORUL PRECAR deține bunul pentru posesor , el

exercitând astfel doar elementul corpus , exemple :

 Deținerea lucrului
 Săvârșirea de acte de folosință
 Culegerea fructelor

II) ELEMENTUL INTENȚIONAL = ANIMUS

= constă în voința posesorului de a exercita actele de

stăpânire materială pentru sine

 DOBÂNDIREA , ÎNCETAREA
ȘI PIERDEREA POSESIEI

 DOBÂNDIREA POSESIEI

= se face prin întrunirea , în aceași persoană a celor

două elemente CORPUS și ANIMUS
 ÎNCETAREA POSESIEI = ART. 921 C.C.

--transformarea sa în detenție precară

--înstrăinarea bunului

--abandonarea bunului mobil sau înscrierea în cartea

funciară a declarației de renunțare la dreptul de
proprietate asupra unui bun imobil

--pieirea bunului

--trecerea bunului în proprietate publică

--deposedare , dacă posesorul rămâne lipsit de posesia

bunului mai mult de un an

 PIERDEREA POSESIEI

= are loc la pierderea unuia sau a ambelor elemente

constitutive ale posesiei

 se poate realiza prin următoarele moduri :

--prin pierderea concomitentă a ambelor elemente ale

posesiei ca urmare a voinței posesorului , exemplu
situații în care are loc :
--înstrăinarea
--abandonarea
--distrugerea bunului în mod intenționat de către
posesor
 --pierderea fără voința posesorului a elementului
material , exemple :
--furtul
--pierderea
--distrugerea bunului dintr-un caz fortuit

= în unele dintre aceste cazuri , posesorul are

posibilitatea să folosească acțiunile posesorii pentru
redobândirea elementului material

= momentul pierderii posesiei în aceste cazuri este

diferit , exemplu :

-- dacă bunul este MOBIL = pierderea posesiei este

imediată dacă sunt îndeplinite cerințele
prevăzute de ART. 937 alin. (1)

CALTĂȚILE ȘI VICIILE POSESIEI

 CALITĂȚILE POSESIEI

= pentru a produce efecte juridice posesia trebuie să fie

utilă

 CONTINUĂ
 NEÂNTRERUPTĂ
 NETULBURATĂ
 PUBLICĂ
 SUB NUME DE PROPRIETAR
  VICIILE POSESIEI

 DISCONTINUITATEA
 VIOLENȚA
 CLANDESTINITATEA
 PRECARITATEA
 ECHIVOCUL

I) DISCONTINUITATEA = posesia trebuie să fie

continuă

= posesia este discontinuă atât timp cît posesorul o

exercită cu intermitențe anormale în raport cu natura
bunului = ART. 923 CC

 CARACTERE

-- este un viciu absolut = poate fi invocată de orice

persoană interesată

-- este un viciu temporar = încetează dacă actele de

stăpânire devin regulate
potrivit lucrului

-- de regulă se aplică în cazul bunurilor imobile

= pentru a se vorbi de DISCONTINUITATE și nu de

PIERDERE A POSESIEI se impune ca intermitența
naturală a exercitării ei să fie mai mică de un an

II) VIOLENȚA
 = posesia trebuie să fie netulburată,
pașnică , liniștită

= posesia este tulburată atâta timp cât este dobândită

sau conservată prin acte de violență, fizică sau morală
care nu au fost provocate de altă persoană

 CARACTERE

-- viciu relativ = poate fi invocată doar de victima

violenței

-- viciu temporar = înseamnă că îndată ce violența a

încetat , posesia redevine utilă

-- se aplică atât în cazul imobilelor , cât și în cazul

mobilelor

= sarcina PROBEI revine celui ce invocă viciul violenței

III) CLANDESTINITATEA
= pentru a fi utilă posesia trebuie să fie publică

= posesia este clandestină dacă se exercită astfel încât

nu poate fi cunoscută

 CARACTERE

-- viciu relativ = numai persoana față de care posesia

este clandestină poate invoca acest
viciu = ART. 926 alin. (2) CC
 -- viciu temporar = încetează de îndată ce posesia a
devenit publică

-- operează numai în cazul bunurilor mobile

IV) PRECARITATEA

= stăpânirea lucrului este lipsită de animus sibi habendi

, deci de elementul intențional, psihologic al posesiei

V) ECHIVOCUL

= posesia este echivocă când actele de stăpânire

exercitate de către posesor pot fi interpretate și altfel
decât ca fiind corespunzătoare elementului psihologic al
posesiei

INTERVENȚIA PRECARITĂȚII
ÎN POSESIE

NOȚIUNEA DE PRECARITATE

 Detentorul precar este cel care deține bunul de la o

persoană , de regulă proprietarul în puterea actului
juridic pe care l-a încheiat cu acesta , el stăpânind
bunul nu pentru sine , ci pentru altul

 Detentorul precar nu neagă , ci dimpotrivă

recunoaște dreptul celui de la care și pentru care
deține bunul
 Spre deosebire de POSESIE = stare de fapt --
DETENȚIA PRECARĂ = stare de drept

CATEGORII DE DETENTORI PRECARI :

 LOCATARII
 DEPOZITARII
 COMODATARII
 VÂNZĂTORUL
 ANTREPRENORUL
 SITUAȚIA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPĂRARE
 CREDITORUL GAJIST
 COMOȘTENITORUL
 UZUFRUACTUARUL
 SUPERFICIARUL

CARACTERELE PRECARITĂȚII

 persoana de la care detentorul precar deține titlul

detenției beneficiază de posesie prim altul , deci are
exercițiul acțiunilor posesorii , cât și beneficiul
uzucapiunii

 Precaritatea considerată viciu , este un viciu absolut ,

adică există față de toată lumea

 Precaritatea este un viciu perpetuu

EFECTELE DETENȚIEI PRECARE :

 Detentorul precar exercită stăpânirea materială a
bunului

 Detenția precară poate fi apărată prin acțunile

posesorii

 Detenția precară se poate interverti, adică se poate

transforma în posesie utilă

COPOSESIA

= constituie o stare de fapt și constă în stăpânirea în

comun de către mai multe persoane a unuia și aceluiași
bun , tot sub nume de proprietar = adică toți posesorii
sunt titularii aceluiași drept real

EFECTELE POSESIEI

 POSESIA CREAZĂ O PREZUMȚIE DE PROPRIETATE

 POSESORUL DE BUNĂ-CREDINȚĂ DOBÂNDEȘTE

FRUCTELE LUCRULUI ASUPRA CĂRUIA EXERCITĂ
POSESIUNEA

= posesorul are dreptul la restituirea cheltuielilor

efectuate cu bunul :
--necesare = integral
--utile = în limita sporului de valoare
--lux și plăcere = nu se restituie
 POSESIA PRELUNGITĂ ÎN CAZUL BUNURILOR IMOBILE
DUCE LA DOBÂNDIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE
PRIN UZUCAPIUNE

 POSESIA UTILĂ ESTE APĂRATĂ PRIN ACȚIUNILE

POSESORII

ACȚIUNILE POSESORII
-- CARACTERE JURIDICE :

-- sunt acțiuni reale

-- se aplică doar în materie imobiliară
-- pot fi exercitate timp de un an de la tulburarea
sau atingerea adusă posesiei
--hotărârea dată în posesoriu are putere de lucru
judecat

ACȚIUNE POSESORIE GENERALĂ = este acțiunea de

drept comun prin care reclamamtul solicită :
--înlăturarea unei tulburări obișnuite a posesiei
pașnice sau
--restituirea bunului de care a fost deposedat

 Se cer îndeplinite următoarele CONDIȚII :

-- să nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare

( termen de prescripție ) , cu excepția violenței

-- înainte de tulburare sau deposedare , reclamantul

să fi posedat cel puțin 1 an
 -- posesia să fie utilă și neviciată

ACȚIUNEA POSESORIE SPECIALĂ = este acțiunea prin

care reclamantul cere să fie repus în situația anterioară ,
în impoteza în care tulburarea sau deposedarea s-a
produs prin violență

CAPITOLUL III

DREPTUL DE PROPRIETATE

DEFINIȚIE = este acel drept subiectiv care dă expresia

apropierii unui bun , drept care permite titularului să
posede , să folosească , și să dispună de acel bun , în
putere proprie și în interes propriu , în cadrul și cu
respectarea legislației existente

ELEMENTELE
DREPTULUI DE PROPRIETATE :

 Sub aspect economic = este un drept de apropiere a

unor bunuri corporale sau incorporale

 Exprimă o relație socială de apropiere

 Cuprinde în conținutul său atributele :

--posesiei
--folosinței
--dispoziției
 Atributele dreptului de proprietate sunt exercitate de
proprietar prin puterea și în interesul său propriu

CARACTERRE JURIDICE
ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

 CARACTERUL ABSOLUT ȘI INVIOLABIL

= este recunoscut titularului acestui drept , fiind

expresia cea mai cuprinzătoare a conținutului unui
drept subiectiv

= tuturor celorlalte persoane din raport , le revine

obligația de a nu face nimic de natură a-l stânjeni în
exercițiul prerogativelor sale pe titularul dreptului de
proprietate

Excepții :

 Bunurile imobile aflate în proprietate privată care pot

fi expropriate pentru cauză de utilitate publică
 Aceea a lucrărilor de interes general

CARACTERUL ABSOLUT = conferă titularului dreptul de a

săvârși toate actele juridice care răspund nevoilor
proprietarului sau impuse de propriul său interes
= DREPTUL DE PROPRIETATE este singurul drept real
complet care dă titularului său exercițiul tuturor
prerogativelor

PUTEREA proprietarului
asupra lucrului avut în proprietate se poate manifesta
prin două modalități :

 Prin ACTE MATERIALE DE FOLOSINȚĂ ȘI

CONSUMAȚIE :
--citesc cartea
--locuiesc apartamentul
--mă deplasez cu automobilul

 Prin ACTE JURDICE :

--înstrăinez imobilul prin vânzare sau donație
--închiriez apartamentul
--las prin testament bunurile din patrimoniul meu
unor persoane

 CARACTERUL EXCLUSIV
AL DREPTULUI DE PROPRIETATE

= constă în faptul că titularul exercită singur toate

atributele dreptului de proprietate , excluzând
participarea tuturor celorlalte persoane și fără a fi
necesar consursul acestora pentru exercitarea deplină a
atributelor dreptului de proprietate
= CARACTERUL EXCLUSIV = permite titularului să facă,
singur , ce vrea cu bunul său în limitele prevăzute de
lege -- niciunei persoane nu-i este permis să aducă vre-o
atingere dreptul de proprietate

 Nici un coproprietar nu poate exercita singur , asupra

bunului comun , acte exclusive de proprietate , dar
nimic nu împiedică pe fiecare coproprietar să dispună
liber de partea sa indiviză

 CARACTERUL PERPETUU ȘI TRANSMISIBIL

PERPETUAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE

= înțelegem că în caz de întrăinare , dreptul de
proprietate reapare în patrimoniul dobânditorului :
--nu se pierde
--nu dispare prin moartea titularului
--nu se stinge prin neuz
--durează atâta timp cât există bunul

= în momentul în care proprietarul înstrăinează un bun ,

dreptul de proprietate nu se stinge = ci el se transferă
la dobânditor = dreptul de proprietate se perpetuează
transmițându-se .

DREPTUL DE PROPRIETATE SE STINGE prin :

 Expropriere
 Trecerea unui bun din domeniul privat în domeniul
public al statului sau al unităților adm-teritoriale
 Uzucapiune
 Ocupațiune

 Sunt IMPRESCRIPTIBILE EXTINCTIV următoarele

ACȚIUNI REALE care derivă din DREPTUL DE
PROPRIETATE :

--ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE IMOBILIARĂ

--ACȚIUNEA NEGATORIE

ATRIBUTELE
DREPTULUI DE PROPRIETATE
ART. 555 C.C.

 POSESIA = IUS UTENDI

= constă în exercitarea de către titular a unei stăpâniri

efective cu privire la bun prin putere proprie și în interes
propriu , în materialitatea sa sau de a consimți ca
stăpânirea de fapt al bunului să se facă în numele și în
interesul său de către o altă persoană

POSESIA este un atribut important al proprietății =

deoarece a-l priva pe proprietar de acest drept ,
înseamnă a-i face dreptul ineficient , lipsit de utilitate

 FOLOSINȚA = IUS FRUENDI

= reprezintă facultatea recunoscută proprietarului de a

folosi bunul în interes propriu , dobândind astfel :
--proprietatea
 --fructele
--productele

Atributul folosinței presupune :

 ACTE MATERIALE = culegerea fructelor
 ACTE JURIDICE = închirirerea bunurilor

FRUCTELE se cuvin proprietarului și sunt produse de un

anumit bun cu o anumită periodicitate , fără să-i
altereze substanța, ele fiind produse de bunurile
frugifere și se împart în trei categorii = ART. 548 C.Civ. :

 NATURALE = se produc independent de voința

omului
--producția
--sporul animalelor

 INDUSTRIALE = presupun intervenția omului :

--recoltele de orice fel

 CIVILE = sunt consecința unor acte juridice :

--chiriile
--dobânzile

PRODUCTELE = sunt derivate care prin culegerea lor

conduc la alterarea substanței bunurilor :
--carierele
--pădurile

Importanța distincției dintre FRUCTE și PRODUCTE este

indubitabilă :
  PRODUCTELE
= aparțin nudului proprietar

= la posesie , porductele nu vor fi dobândite

nici măcar de posesorul de bună-credință

 FRUCTELE
= sunt culese de uzufructuar

= în cazul coproprietății , fiecare proprietar este

îndreptățit la fructe și producte , proporțional
cu partea idiviză a fiecăruia

= cota-parte din fructe va fi identică cu aceea din

dreptul de proprietate

 Codul Civil român nu reglementează împărțeala de

folosință , ci numai partajul de proprietate

 DISPOZIȚIA ( IUS ABUTENDI )

= constă într-o prerogativă recunoscută proprietarului

de a :
--putea înstrăina bunul sau
--de a avea posibilitatea constituirii asupra lui a
drepturilor reale în favoarea altor persoane

= prin dreptul de dispoziție vom înțelege = facultatea

proprietarului de a dispune liber de bunul său , astfel el
putând întrăina bunul cu titlu oneros sau gratuit , poate
să-l abandoneze sau chiar să-l distrugă .

 Proprietarul are o deplină libertate în exercitarea

dreptului de dispoziție , dar el va putea dispune
numai „în limitele determinate de lege ” = nu-i este
permis să prejudicieze alte persoane , pentru că
atunci am fi în prezența abuzului de drept

FORMELE
DREPTULUI DE PROPRIETATE

= conform ART. 136 Constituție :

--alin.(1) = „proprietatea este publică sau privată
--alin. (2) = „proprietatea publică aparține statului sau
unităților adm-teritoriale”

 DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ

 DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ

FELURILE PROPRIETĂȚII

 După SUBIECTELE dreptului de proprietate :

1) DREPTUL DE PROPRIETATE AL PERSOANELOR

FIZICE

2) DREPTUL DE PROPRIETATE AL PERSOANELOR

JURIDICE
 După MODUL DE DOBÂNDIRE :

1) DOBÂNDIT PRIN :
--ACTE JURIDICE
--FAPTE JURIDICE

2) DOBÂNDIT PRIN :
--ACTE ÎNTRE VII
--ACTE PENTRU CAUZĂ DE MOARTE

3) DREPTUL DE PROPRIETATE :
--ORIGINARĂ
--DERIVATĂ

 După REGIMUL SĂU JURIDIC :

1) DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ

2) DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ
 CAPITOLUL IV

DREPTUL DE
PROPRIETATE PRIVATĂ

DEFINIȚIA = ART. 555 C.Civ. = dreptul titularului de a

poseda , folosi și dispune de un bun în mod exclusiv ,
absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege

ART. 553 C.Civ = „bunurile proprietate privată pot fi :

--înstrăinate
--dobândite
--pot face obiectul urmăririi silite

ART. 44 COSNTITUȚIE :

--alin. (1) = „dreptul de proprietate privată și creanțele

statului sunt garantate”

--alin. (2) = „proprietatea privată este garantată și

ocrotită în mod egal de lege ,
indiferent de titular ”

ART. 136 alin. (5) Constituție = „proprietatea privată

este în condițiile legii inviolabilă”

 Dreptul de proprietate privată poate aparține :

--persoanelor fizice
--persoanelor juridice de drept privat
--statului
 --unităților adm-teritoriale ( calitatea de persoane
juridice civile )

DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ -- DEFINIȚIE :

= acel drept subiectiv ce aparține persoanelor fizice ,
persoanelor juridice de drept privat , statului sau
unitățile adm-teritoriale asupra unui bun, cu excepția
celor aflate exclusiv în proprietate publică , bunuri
asupra cărora titularul exercită posesia , folosința și
dispoziția în putere proprie și în interes propriu, însă
în limitele determinate de lege

TITULARII
DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ

ART. 553 C.Civ. = titular al dreptului de proprietate

privată poate fi orice subiect de drept civil , deci orice
persoană fizică sau persoană juridică de drept privat sau
drept public

Persoanele juridice de drept privat SUBIECTE ale

dreptului de proprietate privată :

 SOCIETĂȚI COMERCIALE
 FORME DE ASOCIERE CU SCOP LUCRATIV
 FORME DE ASOCIERE PROFESIONALĂ
 ASOCIAȚII CU SCOPURI NELUCRATIVE SAU DE
BINEFACERE
 ORIGANIZAȚII CARITABILE
 ASOCIAȚII CULTURALE ȘI SPORTIVE
 CULTE RELIGIOASE = LEGEA 489/2006

 ART. 4 din Legea 213/1998 = dispune că domeniul

privat al statului și al unităților adm-teritoriale este
alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu
fac parte din domeniul public, asupra acestor bunuri
statul sau unitățile adm-teritoriale având un drept de
proprietate privată

 ART. 121 alin. (1) și (2) din Legea 215/2001 =

domeniul privat al unităților adm-teritoriale este
alcătuit din bunuri mobile și imobile , altele decât
cele care aparțin domeniul public , intrate în
proprietatea acestora prin modalitățile prevăzute de
lege

OBIECTUL
DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ

= formează obiect al dreptului de proprietate privată

orice bun mobil sau imobil , cu excepția bunurilor care,
prin natura lor formează obiectul exclusiv al proprietății
publice

Exemplu :

 BUNURI IMOBILE :
--terenuri
--construcții de orice fel
 BUNURI MOBILE CORPORALE

 BUNURI MOBILE INCORPORALE

1) drepturile reale altele decît dreptul de
proprietate
2) proprietăți incorporale : drepturile de autor
3) titlurile de valoare :
-- valorile mobiliare : acțunile , obligațiunile
--efectele de comerț : cambia, biletul la ordin
și cecul

4) Drepturile de creanță

 Există și moduri specifice de dobândire a dreptului

de proprietate privată a statului , care nu se
întâlnesc în privința altor subiecte de drept privat
cum ar fi :
= dobândirea în condițiile legii , a bunurilor = ART.
1135-1140 C.Civ. :
--fără stăpân sau abandonate
--a moștenirilor vacante

CONȚINUTUL JURIDIC
AL DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ

 POSESIA = IUS POSIDENDI

= permite titularului dreptului de proprietate privată

de a exercita o stăpânire efectivă a lucrului în
 materialitatea sa , direct și nemijlocit , prin putere
proprie și interes propriu

= fie de a consmți ca stăpânirea să fie exercitată , în

numele și în interesul lui de către o altă persoană

 FOLOSINȚA

= desemnează facultatea conferită titularului dreptului

de proprietate de a pune în valoare prin exploatarea
acestuia în propriul interes , dobândind în
proprietate fructele pe care le obține din acesta

DOBÂNDIREA FRUCTELOR poate fi rezultatul :

--exploatării directe și nemijlocite a lucrului de către
titularul dreptului de proprietate
--al cedării folosinței lucrului către o altă persoană, în
schimbul unei sume de bani

 DISPOZIȚIA

= constă în prerogativa titularului dreptului de

proprietate de a dispune de lucru :
1)--de a dispune de substanța lucrului prin :
--consumare
--transformare
--distrugere
2)--fie de dispoziția juridică = adică de
prerogativa :
--înstrăina lucrul
 --a constitui asupra lui drepturi reale în favoarea
altei persoane

CARACTERE JURIDICE
ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

 DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ ESTE UN

DREPT ABSOLUT

= toate celelalte subiecte de drept sunt obligate să

respecte prerogativele titularului , sunt obligați să nu
facă nimic de natură a-l încălca
= opozabilitatea ERGA OMNES

ERGA OMNES = În cazul în care bunul afat în

proprietatea unei persoane ajunge în deținerea sau în
posesia nelegitimă a altuia , proprietarul are dreptul
la acțiunea în revendicare care poate fi introdusă
împotirva oricărei persoane

 În exercitarea atributelor dreptului de proprietate ,

titularul acestuia nu are nevoie de concursul altei
persoane

 Caracterul absolut al dreptului de proprietate este

explicat și prin raportarea acestuia la celelalte
drepturi reale = arătându-se că numai dreptul de
proprietate privată reunește cele trei atribute :
posesia, folosința și dispoziția , celelalte drepturi
comportând numai unul sau două atribute
 ART. 136 Constituție = „proprietatea privată este
inviolabilă în condițiile legii organice ” = nu poate fi
încălcată de nimeni

= avem două excepții :

EXPROPRIERE

= ART. 44 alin. (3) + ART. 863 C.Civ. + LEGEA

33/1994 = „bunurile imobile aflate în proprietate
privată pot fi EXPROPRIATE , în condițiile legii pentru
cauză de utilitate publică

FOLOSIREA SUBSOLULUI PROPRIETĂȚILOR

= ART. 44 alin. (5) Constituție = „subsolul oricărei

proprietăți imobiliare poate fi folosit și expropriat
pentru lucrări de interes general”

 DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ ESTE UN

DREPT DEPLIN ȘI EXCLUSIV

= titularul acestuia exercită singur toate atributele

dreptului de proprietate , cu excluderea tuturor
celorlalte persoane care au obligația de a nu face
nimic de natură a aduce atingere dreptului titularului

EXCEPȚIA :
= cazul în care proprietatea este dezmembrată , când
unele atribute ale dreptului de proprietate se exercită
de către o altă persoană pe temeiul unui drept real
principal , derivat din dreptul de proprietate precum :
dreptul de uzufruct, de uz, abitație, servitute,
superficie

 DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ ESTE

PERPETUU ȘI TRANSMISIBIL

 Nu are o durată limitată în timp

 Nu se pierde prin neântrbuințare din partea
titularului, nu se pierde prin moartea titularului

EXCEPȚII--LIMITĂRI :

 EXPROPRIERE = este posibil să se schimbe natura și

conținutul dreptului

 Unele acțiuni în revendicare sunt totuți prescriptibile

extinctiv sau supuse unui termen de decădere

 Dreptul de proprietate se stinge în momentul în care

bunul mobil este părăsit ( abandonat ) de
proprietarul său = ART. 562 și 941 C.Civ.

 TRANSMISIBIL
 Prin acte între vii
 Prin acte pentru cauză de moarte
 EXCEPȚII :

= când transferul dreptului de proprietate are loc într-un

alt moment decât cel al realizării acordului de voință :
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor
viitoare se produce numai atunci când aceste bunuri
sunt realizate

= în cazul bunurilor de gen = trasferul dreptului de

proprietate operează numai în momentul în care
acestea sunt individualizate prin :
--numărare
--cântărire
--măsurare

= dreptul de proprietate având ca obiect terenuri = se

transmite numai în momentul perfectării contractului
sub forma înscrisului autentic

LIMITELE ȘI RESTRICȚIILE EXERCITĂRII DREPTULUI DE

PROPRIETATE PRIVATĂ

= limitările dreptului de proprietate pot fi :

 MATERIALE
 JURIDICE
 CONVENȚIONALE
LIMITELE JURIDICE = privesc atributele dreptului de
proprietate și își au izvorul în voința juridică exprimată :

 fie de LEGIUITOR :
-- LIMITE LEGALE = ART. 602--625 C.Civ.

 Fie de JUDECĂTOR
--LIMITE JUDICIARE = ART. 630 C.Civ.

 CONVENȚIONALE
= au ca scop constituirea unor limite ale exercițiului
dreptului de proprietate

DREPTUL DE PROPRIETATE obligă la respectarea

sarcinilor privind :

 protecția mediului
 asigurarea bunei vecinătăți
 respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sau
obiceiului revin proprietarului

LIMITELE MATERIALE
ALE EXERCIȚIULUI DREPTULUI DE PROPRIETATE
PRIVATĂ

= limitele materiale ale dreptului de proprietate privată

asupra unui bun privesc corporabilitatea bunului
respectiv , fie mobil sau imobil

 Potrivit naturii și destinației bunului = proprietarul îi

poate schimba configurația fizică , modificându-i
 astfel limitele corporabilității , prin exercitarea
dreptului de dispoziție materială

BUNURILE IMOBILE
= din punct de vedere al limitelor materiale ale
exercițiului dreptului de proprietate trebuie să
distingem între : CONSTRUCȚII și TERENURI .

CONSTRUCȚIILE = configurația fizică a lor este

determinată de însăși limitele materiale ale dreptului de
proprietate asupra lor , iar schimbarea acestor limite
prin intervenția proprietarului va putea fi făcută numai
cu respectarea legislației speciale în materie

TERENURILE

 Problema limitelor materiale ale dreptului de

proprietate asupra terenurilor cuprinde :
1) suprafața terenului
2) spațiul situat deasupra sa
3) subsolul său

1) SUPRAFAȚA TERENULUI
= adică întinderea materială rezultă de regulă din
titlu pe care îl are proprietarul = care cuprinde
mențiuni cu privire la întinderea suprafeței acelui
teren , vecinătățile sale și poate fi însoțit de
planuri cadastrale

= eventualele litigii dintre proprietarii vecini pentru

determinarea exactă a întinderii materiale ale a
 suprafețelor de teren asupra cărora poartă dreptul lor
de proprietate imobiliară se soluțonează pe calea unei
acțiuni în justiție specifice = ACȚIUNEA DE
GRĂNIȚUIRE pe temeiul ART. 560 C.Civ

= orice proprietar poae să își îngrădească proprietatea

sa , suportând în condițiile legii cheltuielile ocazionate
= ART. 561 C. Civ .

2) SPAȚIUL SITUAT DEASUPRA UNUI TEREN

PROPRIETATE PRIVATĂ

= potrivit ART. 136 alin. (3) din Constituție = spațiul

aerian al României face obiectul exclusiv al
proprietății publice a statului

= conform ART. 559 alin. (2) dispune că proprietarul

poate face deasupra terenului toate construcțiile ,
plantațiile și lucrările pe care le găsește de cuviință ,
în afară de excepțiile stabilite de lege , și poate trage
din ele toate foloasele produse de acestea

= ca titular al dreptului de proprietate asupra spațiului

aflat deasupra terenului său , proprietarul poate
interzice oricărei persoane să îi încalce în vreun mod
acest drept

3) SUBSOLUL TERENULUI
 = ART. 136 alin. (3) Constituție = dispune că bogățiile
de interes public ale subsolului fac exclusiv obiect al
dreptului proprietate publică a statului
= rezultând că bogățiile care nu sunt de interes
public pot fi exploatate de către titularul
dreptului asupra terenului în subsolul căruia
acestea s-ar putea găsi

 În ipoteza efectuării unor lucrări de interes general ,

autoritatea publică poate să folosească subsolul
oricărei proprietăți imobiliare, cu obligația
corespunzătoare de a-l despăgubi pe proprietarul
acelui teren pentru eventualele daune aduse solului,
plantațiilor ori construcțiilor ce se aflau pe terenul
respectiv

LIMITELE JURIDICE
ALE EXERCIȚIULUI DREPTULUI DE PROPRIETATE
PRIVATĂ

 LIMITE LEGALE
 LIMITE CONVENȚIONALE
 LIMITE JUDICIARE

LIMITELE LEGALE

= potrivit ART. 602 alin. (1) C.Civ. = fundamentul

limitelor legale ce pot fi aduse exercitării dreptului de
proprietate privată poate consta :
--fie în interesul public
 --fie în interesul privat

INTERESUL PUBLIC = protejează interese generale, ale

întregii societăți, exemple :
--sarcinile privind protecția mediului = ART. 603 C.C
--inalienabilitatea lagală a unor bunuri
--dreptul de trecere pentru utilități = ART. 621 C.C.

INTERESUL PRIVAT = este cel ce aparține unor persoane

particulare privite în mod individual , exemple :
--asigurarea bunei vecinătăți

EXEMPLE DE LIMITE LEGALE

ALE EXERCIȚIULUI DREPTULUI DE PROPRIETATE
PRIVATĂ

 REGULILE PRIVIND FOLOSIREA APELOR ȘI CURGEREA

LOR FIREASCĂ = ART. 604-610 C.Civ.

 Proprietarul fondului inferior nu poate împiedica în

nici un fel curgerea firească a apelor provenite de pe
fondul superior

 Proprietarul fondului superior este obligat să nu

efectueze nici o lucrare de natură să agraveze situația
situația fondului inferior

 Proprietarul fondului inferior nu poate împiedica nici

curgerea provocată de proprietarul fondului superior
sau de alte persoane
 Proprietarul care vrea să folosească pentru irigarea
terenului său apele naturale și artificiale de care
poate dispune în mod efectiv are dreptul ca , pe
cheltuiala sa exclusivă , să facă pe terenul riveranului
opus lucrările necesare pentru captarea apei

 Proprietarul căruia îi prisosește apa pentru

necesitățile curente este obligat ca, în schimbul unei
juste și prealabile compensații , să ofere acest surplus
pentru proprietarul care nu și-ar putea procura apa
necesară pentru fondul său decât o cheltuială
excesivă

 Proprietarul poate acorda orice întrebuințare

izvorului ce ar exista pe fondul său , sub rezerva de a
nu aduce atingere drepturilor dobândite de
proprietarul fondului inferior

 Proprietarul fondului pe care se află izvorul nu poate

să îi schimbe cursul , dacă prin această schimbare ar
lipsi locuitorii unei localități de apa necesară pentru
satisfacerea nevoilor curente

 REGULI PRIVIND PICĂTURA STREAȘINII

= ART. 611 C.Civ.

 Proprietarul este obligat să își facă streașina casei

sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se
scurgă pe fondul proprietarului vecin
  REGULI PRIVIND DISTANȚA ȘI LUCRĂRILE
INTERMEDIARE CERUTE PENTRU ANUMITE :
CONSTRUCȚII -- LUCRĂRI -- PLANTAȚII
= ART. 612--613 C.Civ.

 Orice CONSTRUCȚII , LUCRĂRI SAU PLANTAȚII se pot

face de către proprietarul fondului aservit cu
respectarea unei distanțe minime de 60 cm față de
linia de hotar --dacă nu se prevede prin lege sau prin
regulamentul de urbanism , astfel încât să nu aducă
atingere drepturilor proprietarului vecin

 ARBORII = trebuie sădiți la o distanță de cel puțin 2

metri de linia de hotar , cu excepția acelora mai mici
de 2 metri , a plantațiilor și a gardurilor vii

 REGULI PRIVIND VEDEREA ASUPRA PROPRIETĂȚII

VECINULUI , FEREASTRA SAU DESCHIDEREA ÎN ZIDUL
COMUN
= ART. 614--616 C.Civ.

 Nu este permis să se facă fereastră sau deschidere în

zidul comun decât cu acordul proprietarilor

 Este obligatorie păstrarea unei distanțe de cel puțin 2

metri între fondul , îngrădit sau neîngrădit ,
aparținând proprietarului vecin și fereastra pentru
vedere , balconul ori alte asemenea lucrări ce ar f
orientate către acest fond
 Fereastra pentru vedere , balconul ori alte asemenea
lucrări neparalele cu linia de hotar spre fondul
învecinat sunt interzise la o distanță mai mică de 1
metru

 REGULI PRIVIND DREPTUL DE TRECERE

= ART. 617--620 C.Civ.

 Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea

publică are dreptul să i se permită trecerea pe
fondului vecinului său pentru exploatarea fondului
propriu

 Trecerea trebuie să se facă în condiții de natură să

aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de
proprietate asupra fondului care are acces la calea
publică

 În cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la

calea publică , trecerea se va face pe fondul căruia i s-
ar aduce cele mai puține prejudicii

 DREPTUL DE TRECERE PENTRU UTILITĂȚI

= ART. 621 C.Civ.

 Proprietarul este obligat să permită trecerea prin

fondul său a rețelelor edilitare ce deservesc fonduri
învecinate sau din aceași zonă , de natura
conductelor de apă, gaz sau altele asemenea, a
canalelor și a cablurilor electrice , subterane ori
 aeriene după caz , precum și a oricăror alte instalații
sau materiale cu același scop

 Această obligație subzistă numai pentru situația în

care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă,
periculoasă sau ff costisitoare .

 DREPTUL DE TRECERE PENTRU

EFECTUAREA UNOR LUCRĂRI
= ART. 622 C.Civ.

 Proprietarul este obligat să permită folosirea fondului

său pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului
învecinat , precum și accesul vecinului pe terenul său
pentru tăierea crengilor și culegerea fructelor , în
schimbul unei despăgubiri

 DREPTUL DE TRECERE PENTRU

REINTRAREA ÎN POSESIE
= ART. 623 C.Civ.

 Proprietarul unui fond nu poate împiedica accesul

altuia pentru a redobândi posesia unui bun al său,
ajuns întâmplător pe fondul respectiv, dacă a fost
înștiințat în prealabil cu o justă despăgubire pentru
prejudiciile ocazionate de reintrarea în posesie,
precum și pentru cele pe care bunul le-a cauzat
fondului
 LIMITELE CONVEȚIONALE

 potrivit ART. 626 C.Civ. = proprietarul poate să

consimtă la limitarea dreptului său prin acte juridice ,
dacă nu încalcă ( astfel ) ordinea publică și bunele
moravuri

= proprietarul poate prin propria manifestare de

voință liber exprimată , să consimtă „la limitarea
dreptului său” = ceea ce înseamnă că proprietarul
poate să încheie acte juridice prin care consimte la
limitarea exercițiului al înseși atributelor pe care i le
conferă dreptul de proprietate

 O limitare specifică a exercițiului prerogativei

dispoziției juridice asupra unui bun o constituie
inalienabilitatea sa, imposibilitatea de a-l înstrăina

= astfel prin CONVENȚIE sau TESTAMENT se poate

interzice înstrăinarea unui bun , însă numai pentru o
durată de cel mult 49 de ani și dacă există un interes
serios și legitim = ART. 627 alin. (1) C.Civ.

 Pentru ca o clauză de inalienabilitate să fie valabilă ,

este necesară îndeplinirea mai multor
CONDIȚII :
CLAUZĂ DE INALIENABILIATE
= stipulație contractuală sau dispoziție testmentară
prin care se interzice înstrăinarea unui bun , însă
numai pentru o durată de 49 de ani și sub condiția
justificării unui interes serios și legitim
--ea poate fi dispusă numai prin convenția părților ori
prin testament

--obligația de a nu întrăina bunul revine dobânditorului

acestuia = ca efect al contractului încheiat între
părți sau impusă beneficiarului testamentului prin
voința unilaterală exprimată de testator

--trebuie justificat un interes serios și legitim =

exemplu :
= ar putea fi al dispunătorului = constituie un
uzufruct în beneficiul altei persoane căreia îi
interzice însă înstrăinarea uzufructului

= al dobânditorului bunului gratificat de

proprietar

= al unui terț = căruia proprietarul transmițător îi

constituie o rentă viageră în sarcina
dobânditorului cu titlu gratuit al bunului

--ea poate fi constituită pe un termen limitat ce poate

fi de cel mult 49 de ani , începând să curgă
termenul din momentul dobândirii bunului
înstrăinat de către cel către care se face
înstrăinarea

= efectele unei clauze de inalienabilitate prevăzute

printr-un testament ce privește o succesiune
 deschisă , ori care se va deschide după data de 1
Octombrie 2011, data intrării în vigoare a
Codului Civil = vor fi guvernate dispozițiile
acestuia

--în timp ce validitatea clauzei urmează a fi raportată

la legea în vigoare la momentul încheierii
testamentului

LIMITELE JUDICIARE

 ART. 44 alin. (7) Constituție consacră regula :

= „dreptul de proprietate obligă la respectarea
sarcinilor privind asigurarea bunei vecinătăți ,
precum și la respectarea celorlalte sarcini care,
potrivit legii sau obiceiului , revin proprietarului
”

 ART. 630 C.Civ. dispune :

= „dacă proprietarul cauzează , prin exercitarea
dreptului său , incoveniente mai mari decât cele
normale în relațiile de vecinătate , instanța de
judecată poate, din considerente de echitate, să
îl oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat ,
precum și la restabilirea situației anterioare
atunci când acest lucru este posibil ”

 Dacă prejudiciul este iminent sau foarte probabil ,

instanța poate să încuviințeze , pe cale de ordonanță
 președințială , măsurile necesare pentru prevenirea
pagubei

= legea prezumă îndeplinirea condițiilor generale ale

procedurii ordonanței președințiale, prezumția
operează însă numai în situația în care sunt
îndeplinite condițiile speciale

= aceste condiții nu ar mai fi îndeplinite dacă

reclamantul ar solicita demolarea unei clădiri
construite de vecin

= dar ar fi îndelinite dacă s-ar solicita suspendarea

lucrărilor de construcție

CONDIȚIILE SPECIALE
ale acestei proceduri sunt :

 Prejudiciul este iminent sau ff probabil

 Prejudiciul să fie cauzat de exercitarea atributelor
dreptului de proprietate în contextul relațiilor de
vecinătate

MĂSURI care pot fi dispuse de Instanță :

= va putea lua orice măsuri necesare , dar în
principiu, este vorba de măsuri de încetare
temporară sau interzicere temporară a unor
activități prejudiciabile ale proprietarului

ALTE LIMITE ALE EXERCIȚIULUI

DREPTULUI DE PROPRIETATE
 BUNURI PROPRIETATE PRIVATĂ DECLARATE
TEMPORAR INALIENABILE ORI
ALIENABILE TEMPORAR

 Locuințele cumpărate cu credite C.E.C. pe temeiul

dispozițiilor Decretului-lege nr.61/1990 privind
vânzarea de locuințe construite din fondurile statului
către populație , care până la rambursarea integrală a
creditului obținut în scopul dobândirii unei asemenea
locuințe nu pot fi restructurate sau înstrăinate fără
autorizația prealabilă a CEC

 Locuințele care au fost realizate cu subvenții de la

bugetul de stat nu pot fi înstrăinate prin acte între vii
decât după restituirea integrală a sumelor de bani
actualizate și pe baza dovezii de depunere integrală a
contravalorii acestor sume actualizate
= ART. 19 din Legea 114/1996 a locuinței

 Investițiile imobiliare constând în construirea ,

cumpărarea , consolidarea sau extinderea de imobile,
realizate prin acordarea de credite ipotecare grevate
cu drept de ipoteca ce garantează restituirea
creditelor obținute în acest scop , nu pot fi înstrăinate
decât cu acordul scris și prealabil dat de creditorul
ipotecar , adică de instituția finanțatoare

 Terenurile atribuite tinerilor din mediul rural pentru

construirea de locuințe și anexe gospodărești nu pot
fi înstrăinate prin acte juridice între vii timp de 10 ani
 socotiți de la data terminării construcției sub
sancțiunea nulității absolute a contractului de
înstrăinare

LIMITĂRI TEMPORARE SAU DEFINITIVE

ALE FOLOSINȚEI UNOR BUNURI ÎN SITUAȚII SPECIALE

RECHIZIȚIA ( UNOR BUNURI ) = reprezintă o măsură

excepțională prin care organele autorității publice
împuternicite prin lege obligă agenții economici ,
instituțiile publice , precum și alte persoane juridice și
fizice la cedarea temporară a unor bunuri mobile sau
imobile forțelor destinate apărării naționale sau
autoritățile publice în situații speciale și anume :

--declararea mobilizării generale sau parțiale

--declararea stării de război
--instituirea stării de urgență sau de asediu
--exerciții și antrenamente de mobilizare
--prevenirea, localizarea, înlăturarea urmărilor unor
dezastre

LEGEA 132/1997 = pot fi RECHIZIȚIONATE :

--mijloace de transport de orice fel

--instalații portuare sau aerodrumuri
--sisteme de comunicații și telecomunicații
--materiale de construcții
--clădiri
--terenuri și utilaje
RECHIZIȚIA = reprezintă o limitare legală a exercițiului
dreptului de proprietate , fie prin afectarea temporară a
atributului folosinței bunului , fie prin însăși încetarea
dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile
consumptibile sau perisabile = dar în ambele situații cu
plata despăgubirilor în condițiile legii

RESTRICȚII ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ

STABILITE PE CALE CONVENȚIONALĂ

= se recunoaște titularului dreptului de proprietate

posibilitatea de a-și îngrădi exercitarea acestui drept pe
cale convențională

= prin aceste convenții se limitează caracterul exclusiv al

dreptului de proprietate

 Raportat la cele trei atribute , spunem că dreptul de

proprietate se dezmembrează luând naștere :

--UZUFRUCTUL
--UZUL
--ABITAȚIA
--SERVITUTEA
--SUPERFICIA

 Exceptând situația când unele drepturi reale pot lua

ființă și prin efectul legii ( servituțiile legale + dreptul
de abitație ) , de regulă ele iau naștere :
 --prin consimțământul titularului dreptului de
proprietate
--prin CONVENȚII ce limitează caracterul exclusiv al
dreptului de proprietate

 Uneori cum este cazul UZUFRUCTULUI , titularul

rămâne doar cu nuda-proprietate ( dreptul de
dispoziție ) , celelalte atribute aparținând uzufructului

RESTRICȚII ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ

STABILITE PE CALE JUDECĂTOREASCĂ

= avem în vedere acele îngrădiri care nu sunt enumerate

, menționate prin dispozițiile acetelor normative = dar
care rezultă din RAPORTURILE DE VECINĂTATE și pe
care instanțele judecătorești le constată în hotărârile ce
sunt pronunțate

 Îngrădirile care se pornunță pe cale judecătorească și

care dau naștere la obligațiile de a repara prejudiciul
sunt :

--DELICTE
--QUASIDELICTELE

CAPITOLUL VI

REGIMUL JURIDIC AL UNOR CATEGORII

 DE BUNURI PROPRIETATE PRIVATĂ

 nerespectarea regimului juridic atrage aplicarea unor

sancțiuni :
--fie de ordin ADMINSITRATIV = amenzi
contravenționale
--fie de ordin CIVIL = nulitatea actului juridic care se
încheie cu nerespectarea
condițiilor prevăzute la
încheierea lui

 REGIMUL JURIDIC AL REALIZĂRII ȘI AL

DESFIINȚĂRII CONSTRUCȚIILOR

 LEGEA 350/2011 = privind amenajarea teritoriului și

urbanismul
 LEGEA 50/1991 = privind autorizarea executării
lucrărilor de construcții

= stabilesc atribuțiile administrației publice centrale ,

județene și locale în privința amenajării teritoriului și a
urbanismului , iar aplicarea documentației specializate
de amenajare a teritoriului și a urbanismului se asigură
prin eliberarea certificatelor de urbanism

CERTIFICATUL DE URBANISM = este actul administrativ

de informare , cu caracter obligatoriu -- prin care
autoritatea adminsitrației publice județene sau locale
face cunoscute regimul juridic , economic li tehnic al
imobilelor și condițiile necesare pentru realizarea de
investiții , tranzacții imobiliare și alte operațiuni
imobiliare potrivit legii

= eliberarea certificatului de urbanism este obligatorie

pentru :
--adjudecarea , prin licitație a lucrărilor de
proiectare și de execuție a lucrărilor publice ,

--precum și pentru întocmirea documentațiilor

cadastrale de comasare

--respectiv dezmembrare a terenurilor în cel puțin

trei parcele

= atunci când operațiunile respective au ca obiect

--împărțeli sau comasări de parcele solicitate

în scopul realizării de lucrări de construcții și
de infrastructură

--precum și constituirea unei servituți de

trecere cu privire la un imobil

 Din punct de vedere al regimului juridic al

imobilului , CERTIFICATUL DE URBANISM trebuie să
conțină mențiuni privitoare la :

--dreptul de proprietate asupra imobilului și

servituțiile de utilitate publică de care acesta
este grevat
 --situarea imobilului - teren și/sau construcțiile
aferente -- în intravilan și extravilan

 informațiile privitoare la dreptul de proprietate și

dezmembrămintele acestuia vor fi preluate din cartea
funciară , conform EXTRASULUI DE CARTE FUNCIARĂ

 Executarea lucrărilor sau de desființare a acestora

este permisă numai pe baza unei AUTORIZAȚII DE
CONSTRUIRE sau DE DESFIINȚARE conform ART. 1
din Legea 50/1991

AUTORIZAȚIA DE CONSTRUIRE = este un act al

autorității publice locale pe baza căruia se asigură
aplicarea măsurilor prevăzute de lege privitoare la
amplasarea , conceperea, realizarea, exploatareași
postulizarea construcțiilor

= se emit de președinții CJ sau de primari

= cererea de eliberare a autorizației de construire va fi

însoțită de certificatul de urbanism

 Operațiunile de demolare, dezafectare ori

dezmembrare -- parțială sau totală a construcțiilor și
a instalațiilor aferente , precum și a oricăror
amenajări, al ridicării construcțiilor se fac numai pe
baza autorizației de desființare , obținută în prealabil
de la autoritățile publice
 Se pot executa fără autorizație de construire anumite
lucrări ce nu modifică structura de rezistență și/sau
aspectul arhitectural al construcțiilor precum :
--reparații de împrejmuiri
--reparații de acoperișuri
--învelitori și terase
--zugrăveli și vopsitorii interioare și exterioare ( fără
modificarea clădirilor )
--trotuare
--ziduri de sprijin
--scări de acces

 Persoanele fizice și juridice sunt obligate când

realizează lucrări de construire au obligația de a
executa integral lucrările , astfel cum acestea sunt
prevăzute în autorizația de construire

 DOBÂNDIREA DE LOCUINȚE
ȘI ALTE SPAȚII ÎN PROPRIETATE PRIVATĂ

 prin legi speciale a fost reglementată posibilitatea

pentru persoanele fizice :

--de a dobândi în proprietate personală imobile

locuite sau chiar spații cu altă destinație
--fie prin cumpărarea acestora de la stat
--fie prin construire de locuințe

 Avem în vedere următoarele

ACTE NORMATIVE :
 --DECRETUL - LEGE 61/1990 = privind vânzarea de
locuințe construite din fondurile statului către
populație și LEGEA 85/1992 = privind vânzarea de
locuințe și spații cu altă destinație , construite din
fondurile statului și din fondurile unităților economice
de stat sau bugetare de stat

 CIRCULAȚIA JURIDICĂ
A CONSTRUCȚIILOR

 Construcțiile proprietate privată sunt în circuitul civil

general , pot fi înstrăinate , respectiv dobândite prin
oricare din modurile stabilite de lege :
--TESTAMENT
--CONVENȚIE
--SUCCESIUNE
--UZUCAPIUNE
--ACCESIUNE

 Persoanele fizice sau juridice străine pot dobândi

dreptul de proprietate asupra construcțiilor

 În prezent regimul juridic al circulației imobilelor este

reglementat de Codul Civil din 2009 care a intrat în
vigoare la 1 Octombrie 2011

 Potrivit ART. 885 C.Civ.

 = „drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în cartea
funciară se dobândesc atât între părți cât și față
de terți numai prin înscirerea lor în cartea
funciară , pe baza actului sau faptului juridic ”

 Potrivit ART. 888 C.Civ.

= „înscrierea în cartea funciară a drepturilor reale ,
deci și a drepturilor reale asupra construcțiilor ,
se efectuează în baza :
--înscrisului autentic notarial
--a hotărârii judecătorești rămasă definitivă
--certificatului de moștenitor
--ori în baza unui act emis de autoritățile
administrative

 CIRCULAȚIA JURIDICĂ
A TERENURILOR

 În prezent Codul Civil a instituit un regim juridic

unitar al circulației imobilelor fără a mai face vreo
distincție între terenuri și construcții

 REGIMUL JURIDIC AL BUNURILOR DIN PATRIMONIUL

NAȚIONAL CULTURAL

1) REGIMUL BUNURILOR IMOBILE DIN PATRIOMNIUL

NAȚIONAL CULTURAL
 este reglementat de OG 68/1994

 Potrivit ART. 1 din OG 68/1994 = patrimoniul

național cultural cuprinde bunuri mobile și imobile
cu valoare deosebită , de interes public , mărturii de
neâlocuit ale potențialului creator uman în relația a
cu mediul natural și mediul istoricește constituit pe
teritoriul țării noastre , ale istoriei și civilizației
naționale și universale

 BUNURILE IMOBILE sau ansamblurile de bunuri

imbile care prezintă valoare din punct de vedere
arheologic, istoric, arhitectural, artistic, religios,
urbanstic, peisagistic = sunt monumente istorice ,
clasate pe categorii

2) REGIMUL JURIDIC AL BUNURILOR DIN PATRIMONIUL

NAȚIONAL CULTURAL MOBIL

 Este reglementat de Legea 182/2000

 După importanța lor aceste bunuri sunt împărțite în

două categorii :

--fondul patrimoniului național cultural = alcătuit din

bunuri culturale cu valoare deosebită

--tezaurul patrimoniului național cultural = alcătuit

din bunuri cu valoare excepțională pentru
umanitate
 Bunurile culturale mobile pot fi proprietatea publică
sau privată a statului ori a unităților adm-teritoriale
= asupra lor putându-se constitui , potrivit formei de
proprietate , în condițiile legii :
--un drept de administrare sau alte drepturi
reale
--proprietatea privată a persoanelor fizice și a
persoanelor juridice de drept privat

 Bunurile culturale proprietate publică se pot

împrumuta pentru expoziții cu acordul Ministerului
Culturii , dar organizatorul expoziției sau inițiatorul
ori autorul proiectului :
--răspunde civil, material, disciplinar ,
contravențional sau penal de integritatea
bunurilor expuse și este obligat
--să ia toate măsurile de securitate , de
conservare, de asigurare și de menținere a
cotei valorice a bunului împrumutat

 Potrivit ART. 35 din Legea 182/2000 = bunurile

culturale pot fi înstrăinate prin vânzare publică

 Bunurile proprietate privată a persoanelor fizice și a

persoanelor juridice de drept privat clasate bunuri
culturale mobile de tezaur pot face obiectul unei
vânzări publice numai în condițiile exercitării
dreptului de preemțiune instituit de lege în favoarea
statului
 Scoaterea peste frontieră a bunurilor culturale mobile
este considerată operațiune de export , care poate fi
temporar sau deifnitiv și se pot efectua pe baza unui
certificat de export emis de direcțiile județene de
specialitate

 Bunurile arheologice de orice fel , descoperite

întâmplător sau în urma unor cercetări arheologice
sistematice , prin lucrări de orice natură , efectuate în
locuri care fac obiectul exclusiv al proprietății publice
intră în proprietatea publică

EXEMPLE DE BUNURI DIN PATRIMONIUL CULTURAL

MOBIL :

1) Bunuri arheologice și istorică-documentare :

--monede
--sigilii
--bijuterii
--manuscrise și cărți vechi
--mărturii și materiale , documentare privind
istoria politică, religioasă, etc

2) Bunuri cu semnificație artistică :

--opere de artă plastică : pictură, sculputură,
grafică
--obiecte de cult : icoane, mobiliere, etc

3) Bunuri cu semnificație etnografică :

--obiecte de uz caznic
--piese de mobilier
 --podoabe
--obiecte de cult

CAPITOLUL VII

STINGEREA DREPTULUI
DE PROPRIETATE PRIVATĂ

 ABANDONAREA BUNULUI DE CĂTRE PROPRIETAR

 CONFISCAREA BUNURILOR PROPRIETATE PRIVATĂ
 EXPROPRIEREA PENTRU CAUZĂ DE UTILITATE
PUBLICĂ

 potrivit ART. 562 C.Civ.

= dreptul de proprietate privată nu se stinge
prin neuz, dar se stinge prin pieirea bunului

= dacă bunul ce piere era asigurat , proprietarul

va primi o sumă de bani ca indemnizație de
asigurare

= dacă bunul piere prin distrugerea sa de către

un terț va fi angajată răspunderea civilă dlictuală
a acestuia în condițiile ART. 1357--1358 C.Civ.

 Un bun proprietate privată poate fi însă dobândit de

altul prin UZUCAPIUNE sau printr-un alt mod , în
cazurile și condițiile anume determinate de lege
 = pierderea dreptului de proprietate de către un titular
nu înseamnă stingerea dreptului , acesta continuând
să existe dar fiind transmis către un alt titular

 ABANDONAREA BUNULUI
DE CĂTRE PROPRIETAR

 Potrivit ART. 562 alin. (2) C.Civ.

= proprietarul poate ABANDONA bunul său mobil sau
poate RENUNȚA la dreptul de proprietate asupra
unui bun imobil printr-o declarație expresă ce
trebuie să îmbrace forma autentică

 Dreptul se stinge în momentul părăsirii bunului imobil

 Potrivit ART. 889 C.Civ.

= proprietarul poate renunța la dreptul său printr-o
declarație autentică notarială înregistrată la biroul
de cadastru și publicitate imobiliară pentru a se
înscrie radierea dreptului

= prin radierea dreptului din cartea funciară ,

proprietarul pierde dreptul de proprietate asupra
imobilului care devine astfel un bun fără stăpân

 În acest caz comuna, orașul sau municipiul poate cere

înscrierea dreptului de proprietate în folosul său , în
baza hotărârii CL cu respectarea dispozițiilor legale
privind transferul drepturilor reale imobiliare , dacă o
 altă persoană nu a solicitat înscrierea în temeiul
uzucapiunii

 CONFISCAREA BUNURILOR
PROPRIETATE PRIVATĂ

= poate fi dispusă numai cu privire la bunurile destinate

sau folosite pentru săvârșirea :
--unei infracțiuni
--contravenții
--cele rezultate din acestea

CONFISCAREA = este o sancțiune și constă în trecerea în

mod forțat și cu titlu gratuit în proprietatea statului , a
unui bun în temeiul unei hotărâri judecătorești sau a
unei decizii administrative :
--ART. 44 alin. (9) Constituție
--ART. 562 alin. (4) C.Civ.
--ART. 108 lit. d) și e) Codul Penal

 EXPROPRIEREA
PENTRU CAUZĂ DE UTILITATE PUBLICĂ

= în acord cu prevederile constituționale ,

EXPROPRIEREA se poate face :
--numai pentru o cauză de utilitate publică
stabilită potrivit legii
--cu justă și prealabilă despăgubire
 --fixată de comun acord între proprietar și
expropriator
--în caz de divergență asupra cuantumului
despăgubirilor , potrivit hotărârii judecătorești
= LEGEA 33/1994 privind exproprierea

EXPROPRIEREA -- DEFINIȚIE
= actul puterii de stat competente prin care se
realizează trecerea în proprietatea publică a unor bunuri
imobile proprietate privată , necesare executării unor
lucrări de interes public , în schimbul unei despăgubiri

 OBIECTUL EXPROPRIERII

 Potrivit ART. 2 din Legea 33/1994 = pot fi expropriate

bunuri imobile :
--proprietatea persoanelor fizice sau juridice
cu sau fără scop lucrativ
--cele aflate în proprietatea privată a
comunelor , orașelor, municipiilor și
județelor

 NU pot fi EXPROPRIATE :
--terenurile proprietate publică ce aparțin statului
sau unităților adm-teritoriale

--bunurile imobile aflate în proprietatea privată a

statului = statul nu se autoexpropriază

 TRANSFERUL AMIABIL AL BUNULUI

CARE AR URMA SĂ FIE EXPROPRIAT
= Legea reglementează strict și pe anumite etape
procedura de urmat în cazul expropierii

= pentru ca organul îndreptățit să dispună exproprierea

și proprietarul să evite asemenea proceduri , pot realiza
acest lucru pe calea unui transfer amiabil al dreptului
de proprietate privată către stat = ART. 4 alin. (1) din
Legea 33/1994

 PROCEDURA EXPROPRIERII = în trei etape :

I) UTILITATEA PUBLICĂ ȘI DECLARAREA EI

II) MĂSURI PREGĂTITOARE EXPROPRIERII
III) EXPROPRIEREA PROPRIU-ZISĂ ȘI STABILIREA
DESPĂGUBIRILOR

= primele două sunt etape administrative , iar ultima

este o etapă judiciară

I) UTILITATEA PUBLICĂ

 Se declară pentru lucrările de interes național de

către Guvern iar pentru lucrările de interes local de
consiliile județene sau Consiliului General al
Municipiului București

 Declarația de utilitate publică se face numai după o

cercetare prealabilă efectuate :
--de către comisii numite de Guvern pentru
lucrări de interes național și
 --de către delegația permanentă a consiliului
județean sau
--de primarul general al municipiului București
pentru lucrările de interes local

 Cercetarea prealabilă va stabili dacă există elemente

care să justifice :
--interesul național sau local
--avantajele economico-sociale, ecologice sau de
orice natură

= care susțin necesitatea lucrărilor și nu pot fi

realizate pe alte căi decât prin expropriere,
precum și încadrarea în planurile de urbanism
și de amenajare a teritoriului

 Odată adusă la cunoștiința publică , declarația

întrunește toate elementele unui act-condiție care
declanșează procedura exproprierii și ca atare este
supus :
--controlului legalității sale în această etapă de
către Curtea Constituțională în situația în care
utilitatea publică = a fost declarată prin lege
--de instanța de contencios administrativ , dacă
utilitatea publică a fost declarată de Guvern
sau prin act al organelor locale ale adm de stat

II) MĂSURI PREGĂTITOARE EXPROPRIERII

 Expropriatorul întocmește planul imobilelor

expropriate cu :
 --indicarea numelui proprietarilor
--ofertelor de despăgubiri

 Acestea se depun la CL al localității în care sunt

situate imobilele respective , în vederea consultării
celor interesați

= se exceptează de la forma de publicitate :

--documentația lucrărilor privind apărarea țării și
siguranța națională -- situație în care se
depune doar oferta de despăgubiri

 Propunerile de expropriere împreună cu procesul-

verbal se notifică titularilor drepturilor reale asupra
imobilelor , în termen de 15 zile de la publicare

--ei pot face întâmpinare în termen de 45 de zile de la

primirea notificării, soluționându-se de către
primarul localității unde se află imobilul
expropriat în termen de 30 zile

--este supusă contestației care se introduce la Curtea

de Apel în raza căreia este situat imobilul , iar
procedura de judecată este cea stabilită de
Legea 554/2004 a contenciosului adm

III) EXPROPRIEREA PROPRIU-ZISĂ

STABILIREA DESPĂGUBIRILOR

 potrivit ART. 21 din Legea 33/1994

 = soluționarea cererilor privitoare la expropriere este
dată în competența tribunalelor în raza căruia este
situat imobilul propus pentru expropriere

 INSTANȚA :
--verifică doar dacă sunt întrunite toate condițiile
cerute de lege pentru expropriere
--stabilește despăgubirile

 DESPĂGUBIRILE = se stabilesc de către o comisie de

experți :
--un expert numit de instanță
--un expert desemnat de expropriator
--unul din partea persoanelor supuse exproprierii

= se compune :
--valoarea reală a imobilului
--prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane
îndreptățite

IV) MOMENTUL TRANSFERULUI

DREPTULUI DE PROPRIETATE

 Potrivit ART. 28 alin. (1) din Legea 33/1994

= transferul dreptului de proprietate de la expropriat
la expropriator are loc în momentul în care
expropriatorul și-a îndeplinit obligația de plată a
despăgubirilor
 Termenul de plată a despăgubirilor nu poate depăși
30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii
de expropriere

V) EFECTELE EXPROPRIERII

 Efectul principal este = cel de trecere imobilului

expropriat din proprietate privată în proprietate
publică = prin hotărâre judecătorească liber de orice
sarcină

 Drepturile reale principale = uzufructul, uzul, abitația

și superficia , precum și orice alte drepturi reale , cît
și concesionarea și atribuirea în folosință se sting prin
efectul exproprierii = titularii acestora având dreptul
la despăgubiri

 Servituțile se sting în măsura în care devin

incompatibile cu situația naturală și juridică a
obiectivului urmărit prin expropriere

 Dacă imobilul expropriat forma obiectul unei

locațiuni acesta încetează de drept de la data
rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de
expropriere

= în situația în care se expropriază clădiri cu destinație

de locuință , evacuarea persoanelor care le ocupă în
mod legal în calitate de proprietari sau de chiriași a
căror contract a fost încheiat legal înainte de
 înscrierea lucrării în planurile urbanistice și de
amenajare a teritorului = nu se va putea face decât
după ce expropriatorul asigură spațiul de locuit
potrivit legii, la cererea acestor persoane

VI) MĂSURI SUPLIMENTARE DE PROTECȚIE

A PROPRIETARULUI IMOBILULUI EXPROPRIAT

 Dacă imobilul expropriat este oferit spre închiriere

înainte de utilizarea lui în scopul pentru care a fost
expropriat iar expropriatorul este în situația de a-l
utiliza = el are un drept prioritar pentru a-i fi închiriat

 Dacă imobilele expropriate nu au fost utilizate timp

de 1 an pentru scopul care au fost preluate , respectiv
în decurs de 1 an nu au fost începute lucrările de
interes public și nici nu s-a făcut o nouă declarație de
utilitate publică = foștii proprietari pot cere
retrocedarea lor

 În cazul în care lucrările pentru care s-a făcut

exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul
dorește să înstrăineze imobilul dobândit prin
expropriere = fostul proprietar are un drept prioritar
la dobândirea acestuia

= expropriatorul este obligat să adreseze în scris

fostului proprietar , iar dacă acesta nu optează
pentru cumpărare sau nu răspunde expropriatorului
 în termen de 2 luni de la primirea notificării = el
poate dispune liber de imobil

SUNT DECLARATE DE UTILITATE PUBLICĂ

URMĂTOARELE LUCRĂRI :

 Lucrările de construcție , reabilitare și modernizare

de :
--drumuri de interes național, județean și local
--lucrările în infrastructura ferioviare publice
--lucrările necesare dezvoltării rețelei de
transport cu metroul
--lucrările de dezvoltare a infracstructurii
aeroportuare

 Lucrăriile din domeniul gospodăririi apelor

 Lucrările de construcție , reabilitare , modernizare,

dezvoltare, ecologizare a zonei litotale a Mării Negre ,
precum și a stațiunilor turistice de interes național

 Lucrările miniere de interes național

 Lucrările de construcție , reabilitare , modernizare a

pârtiilor de schi, de întrețienere a acestora

 Lucrările de construcție , reabilitare , modernizare a

infrastucturii de alimentare cu apă

ABUZUL DE DREPT
 ÎN MATERIA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ

ABUZUL DE DREPT -- DEFINIȚIE

= exercitarea anormală de către titularului unui drept
subiectiv , contrar scopului pentru care a fost
recunoscut , aducând atingere drepturilor subiective
ce aparțin altor persoane

 Abuzul de drept a fost constatat frecvent în

raporturile de vecinătate

 Există abuz de drept în situația în care :

= titularul dreptului de proprietate prin exercitarea
atributelor pe care acesta i le conferă cauzează din
vina sa un prejudiciu altei persoane , și va fi
angajarea răspunderii civile delictuale a
proprietarului pentru prejudiciul cauzat

 Pentru a exista ABUZ DE DREPT trebuie să existe :

--exercitarea anormală a atributelor dreptului prin

deturnare de la scopul lor
--vina celui care acționează astfel
--un prejudiciu suferit de terțe persoane

 Potrivit ART. 15 C.Civ.

= „niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a
vătăma sau păgubi pe altul , ori într-un mod
excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe”
 ART. 630 C.Civ. = stipulează că oricine face abuz de
drept în relațiile de vecinătate , instanța de judecată
poate :
--să-l oblige la despăgubiri în folosul celui vătămat
--restabilirea situației anterioare atunci când acest
lucru este posibil

CAPITOLUL VIII

DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ

 Potrivit ART. 858 C.Civ. :

=„ proprietatea publică este dreptul de proprietate ce
aparține statului sau a unei unități adm-teritoriale
asupra bunurilor care prin natura lor sau prin
declararea legii, sunt de uz ori interes public ”

 Conform ART. 859 C.Civ. :

= „ constituie obiect exclusiv al proprietății publice :
-- bogățiile de interes public al subsolului
--spațiul aerian
--apele cu potențial energetic valorificabil
--plajele
--marea teritorială
--resursele naturale ale zonei economice și
ale platoului continental

DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ -- DEFINIȚIE

= este acel drept subiectiv de proprietate ce aparține
statului sau unităților adm-teritoriale asupra bunurilor
 care fie prin natura lor, fie printr-o dispoziție specială
a legii sunt de uz și utilitate publică , cu condiția ca
acesta să fi fost dobândite prin unul dintre modurile
prevăzute de lege

SUBIECTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ sunt

:

 STATUL
= asupra bunurilor din domeniul public de interes
național

 UNITĂȚILE ADM-TERITORIALE
= asupra bunurilor din domeniul public de interes
local

 BUNURILE
CARE FORMEAZĂ OBIECTUL PROPRIETĂȚII PUBLICE

 Conform ART. 859 C.Civ. :

= „ constituie obiect exclusiv al proprietății publice :
-- bogățiile de interes public al subsolului
--spațiul aerian
--apele cu potențial energetic valorificabil
--plajele
--marea teritorială
--resursele naturale ale zonei economice și
ale platoului continental

 Bunurile care formează obiectul proprietății publice

alcătuiesc domeniul public și poartă denumirea de
 bunuri domeniale , deosebit de celelalte bunuri care
constituie domeniul civil și care aparține și
particularilor, distingem :

--DOMENIUL PUBLIC AL STATULUI

--DOMENIUL PUBLIC AL JUDEȚELOR
--DOMENIUL PUBLIC AL COMUNELOR, ORAȘELOR,
MUNICIPIILOR

 Trecerea unui bun din domeniul public al statului în

cel al unei unități adm-teritoriale se va face potrivit
legii = ART. 9 din Legea 213/1998 :
--prin hotărâre a Guvernului sau
--prin hotărâre a CJ sau a CL , după caz

 DOBÂNDIREA
DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ
= ART. 863 C.Civ. :

 Achiziții publice = efectuate în condițiile legii

 Expropriere pentru cauză de utilitate publică
 Donație sau legat = dacă bunul prin natura lui sau
prin voința dispunătorului devine de uz ori interes
public
 Convenție cu titlu oneros
 Tranferul unui bun din domeniul privat al statului în
domeniul public al acestuia sau din domeniul privat al
unei unități adm-teritoriale în domeniul public al
acesteia
 Alte moduri stabilite de lege
  CARACTERELE JURIDICE
ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ

 DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ ESTE

INALIENABIL

= adică bunurile proprietate publică nu pot fi

înstrăinate , ele fiind scoase din circuitul civil
general

 BUNURILE PROPRIETATE PUBLICĂ SUNT

IMPRESCRIPTIBILE

= EXTINCTIV = imprescriptibilitatea semnifică faptul că

acțiunea în revendicare privitoare la un
bun proprietate publică poate fi exercitată
oricând , nestingându-se prin
neexercitarea ei într-un anumit termen

= ACHIZITIV = ART. 861 alin. (2) C.Civ. dispune

imperativ că dreptul de proprietate publică
nu poate fi dobândit de un terț prin
uzucapiune sau după caz prin posesia de
bună-credință a bunurilor mobile

 BUNURILE PROPRIETATE PUBLICĂ SUNT

INSESIZABILE
 = nu pot fi urmărite de către creditorii titularilor
dreptului de proprietate asupra acestor bunuri :
statul și unitățile adm-teritoriale

REGIMUL JURIDIC AL DOMENIULUI PUBLIC ȘI CEL

PRIVAT ESTE DETERMINAT DE
URMĂTOARELE
REGULI :

 Bunurile din domeniul public sunt inalienabile -- pe

când cele din domeniul privat pot fi înstrăinate

 Bunurile din domeniul public sunt imprescriptibile --

pe când cele din domeniul privat sunt prescriptibile ,
putând fi dobândite prin prescripție achizitivă

 Bunurile din domeniul public sunt insesizabile = adică

nu pot fi urmărite

 Bunurile din domeniul public sunt succeptibile de a fi

grevate de servituți, în măsura în care sunt
compatibile cu uzul sau interesul public

 Dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul

public nu este susceptibil de dezmembrăminte

 Formalitățile de publicitate imobiliară , nu sunt

aplicabile bunurilor din domeniul public

 EXERCITAREA
 DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ

= potrivit ART. 136 alin. (4) Constituție = în condițiile

legii organice , bunurile proprietate publică pot fi :

 Date în ADMINISTRARE regiilor autonome ori

instituțiilor publice

 CONCESIONATE

 ÎNCHIRIATE

 FOLOSINȚĂ GRATUITĂ = instituțiilor de utilitate

publică

 DREPTUL DE ADMINISTRARE

 Potrivit ART. 867 alin. (1) C.Civ. dispune = că dreptul

de administrare se constituie prin hotărâre a
Guvernului , a CJ sau după caz a CL

 potrivit ART. 868 alin. (1) = desemnează titularii

acestui drept , anume el poate aparține :
--regiilor autonome
--autorităților adm-publice centrale sau locale
--altor instituții publice de interes național, județean
ori local

 Darea în administrare a bunurilor proprietate publică

beneficiarilor se face de regulă prin = ACTE
ADMINISTRATIVE CU CARACTER INDIVIDUAL
 Dreptul de administrare ÎNCETEAZĂ =
--odată cu încetarea dreptului de proprietate
publică asupra unui anumit bun
--sau prin actul de revocare emis în condițiile
legii , dacă interesul public o impune , de
organul care l-a constituit

 Spre deosebire de dreptul de proprietate publică ,

dreptul de administrare nu este un drept perpetuu

 CONCESIONAREA BUNURILOR
PROPRIETATE PUBLICĂ

CONTRACTUL DE CONCESIUNE -- DEFINIȚIE = ART. 1

alin. (2) din OUG 54/2006 :
= contract încheiat în formă scrisă , prin care o
autoritate publică , denumită concendent , transmite
pe o perioadă determinată unei alte persoane
denumită concesionar , care acționează pe riscul și
răspunderea sa , dreptul și obligația de exploatare a
unui bun proprietate publică , în schimbul unei sume
de bani = numită redeverență

= cât privește redeverența , modul de calcul și de plată

se stabilește de către ministerele de resort sau de
alte organe de specialitate ale adm-publice locale și
se face de la bugetul de stat sau de la bugetele
locale
 CONCESIUNEA = este un contract cu titlu oneros și se
încheie pe o durată determinată ce nu va putea
depăși 49 de ani calculați de la data semnării lui,
durată care poate fi prelungită cel mult cu jumătate
din perioada sa inițială prin simplul acord de voință al
părților

 Contractul de concesiune trebuie încheiat în formă

scrisă fiind o condiție cerută AD VALIDITATEM
= în principiu SUBCONCESIUNEA este interzisă , cu
excepția situațiilor expres prevăzute de ordonanță

ÎNCETAREA
CONTRACTULUI DE CONCESIUNE

 AJUNGEREA LA TERMEN

 DENUNȚAREA LUI UNILATERALĂ de către concedent

în cazul când interesul național sau local o impune
= el va fi obligat la plata unei juste și prealabile
despăgubiri concesionarului , despăgubire ce poate
fi stabilită prin înțelegerea părților , iar în dezcord
aceasta urmează să fie stabilită de instanța de
judecată

 REZILIEREA UNILATERALĂ A CONTRACTULUI = de

către concedent în cazul în care concesionarul nu îi
îndeplinește obligațiile contractuale , această
posibilitate având-o și concesionarul în cazul în care
concendentul nu își îndeplinește obligațiile sale
contractuale
 DISPARIȚIA OBIECTULUI CONCESIUNII = dintr-o
cauză de forță majoră sau în cazul IMPOSIBILITĂȚII
OBIECTIVE DE EXPLOATARE A BUNULUI de către
concesionar = situații în care nu se datorează
despăgubiri

 ÎNCHIRIEREA
BUNURILOR PROPRIETATE PUBLICĂ

 Contractul de închiriere a bunurilor proprietate

publică poate fi încheiat , după caz , cu orice
persoană fizică sau juridică , română sau străină , de
către titularul dreptului de proprietate sau de către
titularul dreptului de administrare și trebuie să
cuprindă clauze de natură să asigure exploatarea
bunului închiriat , potrivit specificului acestuia

 Închirierea bunurilor proprietate publică se face prin

licitație publică , în condițiile legii , iar sumele
încasate din închiriere se fac venit , după caz, la
bugetul de stat sau la bugetele locale

 Dacă contractul de închiriere se încheie de către

titularul dreptului de administrare , acesta are
dreptul să încaseze din chirie o cotă-parte între 20-
25% stabilită după caz prin hotărâre a Guvernului , a
CJ, a CL prin care s-a aprobat închirierea
  DAREA ÎN FOLOSINȚĂ GRATUITĂ
A UNOR BUNURI PROPRIETATE PUBLICĂ

 Pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate

publică

 DREPTUL DE FOLOSINȚĂ GRATUITĂ se naște prin

acte ale autorităților publice asemănător dreptului de
administrare , cu următoarele
CARACTERE JURIDICE :

--este un drept real

--este un drept temporar
--poartă asupra unor bunuri imobile proprietate
publică a statului sau bunuri imobile și mobile
proprietate publică a entităților sale teritoriale
= are ca beneficiari numai persoane juridice fără
scop lucrativ care desfășoară activitate de
binefacere sau de utiliate publică ori servicii
publice

ÎNCETAREA
DREPTULUI DE PRORPIETATE PUBLICĂ

 PIEIREA BUNULUI
 ÎNCETAREA UZULUI sau INTERESULUI PUBLIC

CAPITOLUL IX
 MODALITATILE JURIDICE
ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

 ART. 555 alin. (2) C. Civ. dispune că în condițiile legii ,

dreptul de proprietate privată este susceptibil de
modalități , ceea ce înseamnă exercitarea atributelor
sale în situații specifice

 MODALITĂȚI
ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

I) PROPRIETATEA REZOLUBILĂ

II) PROPRIETATEA ANULABILĂ

III) PROPRIETATEA COMUNĂ :

--COMUNĂ PE COTE-PĂRȚI
--COMUNĂ ÎN DEVĂLMĂȘIE

I) PROPRIETATEA REZOLUBILĂ sau REVOCABILĂ

= se caracterizează prin aceea că existența dreptului în
patrimoniul dobânditorului este nesigură , dreptul
putând fi desființat , pe această cale reântorcându-se în
patrimoniul înstrăinătorului în cele mai multe situații

 Potrivit ART. 1401 C.Civ. = condiția este rezolutorie

atunci când îndeplinirea ei determină desființarea
obligației
 = dreptul de proprietate transmis sub condiție
rezolutorie are o existență nesigură în patrimoniul
dobânditorului = pentru că dacă nu se îndeplinește
condiția el va trebui să restituie bunul
transmițătorului

Proprietatea rezolubilă ia naștere pe cale

convențională , atunci când actul translativ de
proprietate este afectat de o condiție , sau în temeiul
legii și produce EFECTELE :

 Atunci când actul translativ de proprietate este

afectat de o condiție ( rezolutorie sau suspensivă ) ,
între momentul încheierii acestuia și momentu la
care condiția se realizează sau devine imposibil de
îndeplinit , putem vb de doi proprietari :
--un proprietar cert = cel sub condiție rezolutorie
--un proprietar eventual = sub condiție suspensivă

 Atunci când actul este afectat de o condiție

rezolutorie :
--dobânditorul va fi proprietar sub condiție
rezolutorie
--iar transmițătorul va fi proprietar sub condiție
suspensivă

 Dacă actul este afectat de o condiție suspensivă :

--dobânditorul va fi proprietar sub condiție
suspensivă
--transmițătorul va fi proprietar sub condiție
rezolutorie
 Dreptul proprietarului sub condiție rezolutorie are o
existență nesigură în patrimoniul acestuia = deoarece
la îndeplinirea condiției , dreptul se stinge

PENDENTE CONDITIONE ( perioada anterioară

îndeplinirii condiției ) = bunul aparține teoretic la doi
proprietari :

 Proprietarul sub condiție rezolutorie exercită toate

atributele dreptului de proprietate
 Proprietarul sub condiție suspensivă are doar o
virtualitate de drept ce poate fi transmisă terțul
dobânditor

PROPRIETATEA REZOLUBILĂ ÎNCETEAZĂ :

--la îndeplinirea condiției
--la împlinirea termenului prevăzut de părți pentru
îndeplinirea condiției
--când condiția devine imposibil de realizat

EVENIMENTE CONDITIONE ( în perioada ulterioară

îndeplinirii condiției ) = proprietarul sub condiție
suspensivă devine proprietar pur și simplu al bunului , cu
efect retroactiv și toate actele de dispoziție făcute de
acesta se consolidează tot retroactiv

= atunci când condiția se realizează dreptul

dobânditorului dispare , ca și cum nu ar fi existat
niciodată , iar transmițătorul revine proprietar pur și
 simplu asupra bunului , ca și cum niciodată nu ar fi
înstrăinat bunul în cauză

 Actele de conservare și de administrare încheiate de

prorpietarul sub condiție rezolutorie rămân în
principiu valabile , iar actele de dispoziție vor fi
desființate cu efect retroactiv , cu excepția celor cu
titlu oneros dacă terțul dobânditor de bună-credință
nu a cunoscut existența condiției

 În ceea ce privește FRUCTELE percepute = acestea

rămân ale proprietarului sub condiție rezolutorie
deoarece le-a perceput în baza unui titlu valabil și
trebuie să îi fie recunoscute cel puțin aceleași
drepturi ca unui posesor de bună-credință

II) PROPRIETATEA ANULABILĂ

= este atunci când dreptul de proprietate asupra unui

bun a fost dobândit printr-un act juridic translativ de
proprietate lovit de nulitate relativă

 Acțiunea în nulitate relativă este prescriptibilă în

termenul general de prescripție de 3 ani

III) PROPRIETATEA COMUNĂ

= este acea modalitate a dreptului de proprietate ce se

caracterizează prin faptul că dreptul de proprietate
aparține concomitent asupra aceluiași bun , mai multor
titulari

 La execitarea atributelor dreptului de proprietate pot

participa , concomitent , toți titularii asupra întregului
bun

Potrivit ART. 632 din C.Civ.

FORMELE PROPRIETĂȚII COMUNE
sunt următoarele :
I) PROPRIETATEA PE COTE-PĂRȚI ( COPROPRIETATEA)
--OBIȘNUITĂ
--FORȚATĂ

II) PROPRIETATEA ÎN DEVĂLMĂȘIE ( DEVĂLMĂȘIA )

I) PROPRIETATEA PE COTE-PĂRȚI

= se caracterizează prin acea că un bun nefracționat în

materialitatea sa aparține concomitent mai multor
proprietari , fiecare dintre aceștia având o cotă parte
ideală și abstractă din dreptul de proprietate asupra
acelui bun fără a fi titular exclusiv al unei fracțiuni
materiale din bun

 Proprietatea comună pe cote părți nu trebuie

confundată cu indiviziunea :

PROPRIETATEA COMUNĂ PE COTE PĂRȚI = are ca

obiect un bun individual
 INDIVIZIUNEA = are ca obiect o universalitate de
bunuri

 COPROPRIETARII = cunosc cota-parte ideală și

abstractă din dreptul de proprietate asupra bunului

COINDIVIZARII = cunosc cota ideală și abstractă din

drept fără a fi proprietari ai unui bun sau a unor
anumite bunuri din universalitatea respectivă

Din PUNCT DE VEDERE AL POSIBILITĂȚII ÎNCETĂRII

COPROPRIETĂȚII PRIN PARTAJ , POATE FI :

1) PROPRIETATEA COMUNĂ PE COTE-PĂRȚI

OBIȘNUITĂ ( TEMPORARĂ )

2) PROPRIETATEA COMUNĂ PE COTE-PĂRȚI

FORȚATĂ ( PERPETUĂ ) = reprezintă excepția

1) PROPRIETATEA COMUNĂ PE COTE-PĂRȚI OBIȘNUITĂ

( TEMPORARĂ )

= constituie regula , este forma întâlnită în mod obișnuit

și este temporară , putând înceta inclusiv prin partaj
convențional sau judiciar

POATE LUA NAȘTERE :

 printr-un act translativ de proprietate :

 --exemplu : printr-un contract de vânzare-cumpărare
, atunci când există mai mulți cumpărători

 Urmare a UZUCAPIUNII :
= mai multe persoane exercită concomitent o
coposesie asupra aceluiași bun și îndeplinesc
condițiile cerute de lege pentru a uzucapa

 Ca efect al MOȘTENIRII :
= legatul cu titlu particular prin care se conferă
vocație la același bun mai multor legatari

 Prin constituirea sau realizarea în comun a unui bun

 OCUPAȚIUNE

 DESFACEREA CĂSĂTORIEI

DREPTURILE COPROPRIETARILOR

 ART. 634 alin. (1) C.Civ. :

= fiecare coproprietar este titularul exclusiv al
unei cote-părți din dreptul de proprietate

= dispune în mod liber de aceasta în lipsă de

stiupulație contrară

= Aceasta poate fi înstrăinată dobânditorul

substituindu-se transmițătorului , și poate fi grevată
cu sarcini
 = aceste acte de dispoziție nemodificând
situația bunului în materialitatea sa

= Dacă unul singur dintre coproprietari înstrăinează

dreptul de proprietate asupra întregului bun ,
dobânditorul cunoscând calitatea de coproprietar al
vânzătorului = vânzarea este supusă condiției
rezolutorii ca bunul vândut să nu fie atribuit altui
coproprietar ci coproprietarului vânzător

= Până la efectuarea partajului dreptul

cumpărătorului este afectat de această condiție
rezolutorie , iar dacă la partaj bunul este atribuit
coproprietarului vânzător , acesta va deveni retroactiv
, proprietarul exclusiv și deci vânzarea va fi
considerată valabilă

= Coproprietarii care nu și-au dat consimțământul la

încheierea vânzării , o pot ratifica , renunțând astfel la
acțiunea împotriva terțului

= În situația în care cumpărătorul nu cunoștea

calitatea de coproprietar a vânzătorului , actul este
anulabil

=Referitor la introducerea acțiunii în revendicare ,

aceasta fiind privită ca act de dispoziție , în principiu ,
aceasta trebuie făcută cu respectarea principiului
unanimității , dar se admite că atunci când este
imposibilă atragerea tuturor coproprietarilor în cadrul
 procesual din cauze obiective , acțiunea poate fi
introdusă și doar de un singur proprietar

 ART. 637 C.Civ :

= fructele și productele bunului comun se cuvin
tuturor coproprietarilor , proporțional cu cota lor
parte din drept

= coproprietarul care a suportat singur chetuielile

privitoare la producerea și culegerea fructelor are
dreptul la restituirea acestor cheltuieli de către ceilalți
coproprietari cu cotele lor părți din bun

= dacă fructele naturale sau fructele industriale produse

de bunul comun sunt însușite numai de de către unul
din coproprietari și acestea au fost consumate , ori nu
mai pot fi identificate , ceilalți coproprietari au dreptul la
despăgubiri proporțional cu cota-parte a fiecăruia dintre
ei , acțiunea fiind prescriptibilă în termenul general de 3
ani

 ART. 635 C.Civ.

= are dreptul la beneficiile proprietății proporțional
cu cota lor parte din drept

 ART. 636 alin. (1) C.Civ.

= fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul
comun în măsura în care nu schimbă destinația și
nu aduce atingere drepturilor celorlalți
coproprietari
= conform ART. 639 C.Civ. = modul de folosire a bunului
comun se stabilește prin acordul coproprietarilor , iar în
caz de neânțelegere prin hotărâre judecătorească

= în măsura în care unul dintre coproprietari ar exercita

acte de folosință exclusivă a bunului comun împotriva
voinței celorlalți coproprietari el va putea fi obligat la
plata de despăgubiri

 ART. 640 C.Civ.

= fiecare coproprietar poate să facă acte de
conservare cu privire la bunul comun fără acordul
celorlalți coproprietari :

--actele de conservare = au scop evitarea diminuării

sau pierderii unui bun
--actele de administrare = care au drept scop
punerea în valoare sau menținerea în stare de a
fi exploatat un bun

= pot fi făcute de către unul singur dintre

coproprietari , cu privire la întregul bun, dacă
sunt profitabile tuturor

 ART. 643 alin. (1) C.Civ.

= fiecare coproprietar poate sta singur în justiție ,
indiferent de calitatea procesuală , în orice acțiune
privitoare la coproprietate , inclusiv în cazul acțiunii
în revendicare
 --hotărârile judecătorești pronunțate în folosul
coproprietății profită tuturor coproprietarilor

--hotărârile judecăterești potrivnice unui

coproprietar nu sunt opozabile celorlalți
coproprietari

--când acțiunea nu este introdusă de toți

coproprietarii , pârâtul poate cere instanței de
judecată introducerea în cauză a celorlalți
coproprietari în calitate de reclamanți

Codul Civil reglementează în ART. 641 = TREI TIPURI DE

ACTE CARE IMPUN ACORDUL CELORLALȚI
COPROPRIETARI :

I) ACORDUL COPROPRIETARILOR CE DEȚIN

MAJORITATEA COTELOR

II) ACORDUL UNUI ANUMIT COPROPRIETAR

III) ACORDUL UNANIM AL COPROPRIETARILOR

I) ACTE CU ACORDUL COPRORPIETARILOR CE DEȚIN

MAJORITATEA COTELOR

 actele de administrare
 Încheierea sau denunțarea unor contracte de
locațiune
 Cesiunile din venituri imobilare
 II) ACTE CARE NECESITĂ ACORDUL UNUI ANUMIT
COPROPRIETAR

 Actele de administrare =
--care limitează în mod substanțial posibilitatea
acestui coproprietar de a folosi bunul comun în
raport cu cota sa parte ori
--care impun acestuia o sarcină excesivă prin
raportare la cota sa parte sau la cheltuielile
suportate de către ceilalți coproprietari

III) ACORDUL UNANIM AL COPROPRIETARILOR

 Orice acte de dispoziție cu privire la bunul comun

 Contractul de administrare a proprietății
 Acte de folosință cu titlu gratuit
 Locațiunile încheiate pe termen mai mare de 3 ani
 Actele care urmăresc înfrumusețarea bunului

OBLIGAȚIILE COPROPRIETARILOR

= ART. 635 C.Civ. = stabilește regula generală :

„coproprietarii vor împărți beneficiile și vor suporta
sarcinile coproprietății , proporțional cu cota lor
parte din drept ”

 ART. 644 C.Civ.

= contractul de administrare se poate încheia numai cu
acordul tuturor coproprietarilor , iar denunțarea lui
 de către oricare dintre ei conduce la încetarea
contractului

 Fiecare coproprietar este ținut a contribui ,

proporțional cu cota sa parte ideală și abstractă din
drept , la cheltuielile privind întreținerea ,
conservarea și administrarea bunului aflat în
coproprietate , obligațiile cu un asemenea obiect
fiind în lipsă de stipulație contrară , divizibile între
coproprietari

ÎNCETAREA PROPRIETĂȚII
PE COTE-PĂRȚI OBIȘNUITĂ ȘI TEMPORARĂ :

 Prin dobândirea tuturor cotelor-părți de unul singur

dintre coproprietari sau de către un terț

 Prin pieirea totală a bunului

 Prin expropriere

 Prin partaj sau împărțeală

PARTAJUL = poate fi cerut oricând , afară de cazul în

care partajul a fost suspendat prin :
--lege
--act juridic
--hotărâre judecătorească

2) PROPRIETATEA COMUNĂ PE COTE-PĂRȚI

 FORȚATĂ ( PERPETUĂ )

= se caracterizează prin faptul că în determinarea ei este

relevantă natura sau destinația bunurilor care fac
obiectul acestei modalități juridice , iar nu voința
coproprietarilor

 Bunurile care fac obiectul dreptului de proprietate

comună pe cote-părți forțată sunt de regulă BUNURI
ACCESORII ale unor bunuri principale aflate în
proprietatea exclusivă a titularilor

= consecința imediată constă în faptul că numai

înstrăinarea bunului principal va duce la înstrăinarea
cotei-părți ideale și abstracte din dreptul asupra
bunului accesoriu

 Ne aflăm în prezența a două drepturi distincte :

1) dreptul de proprietate exclusivă asupra bunului

principal

2) dreptul de proprietate comună pe cote-părți și

forțată asupra bunurilor accesorii

 Este PERPETUĂ ca rezultat al imposibilității împărțirii

bunului = această modalitate juridică a dreptului de
proprietate durând atâta timp cât există bunul asupra
căruia poartă

Potrivit ART. 646 C.Civ.

 = se află în COPROPRIETATE FORȚATĂ :

 Terenul pe pe care se află clădirea

= compus atît din suprafața construită , cât și din cea
neconstruită necesară, potrivit naturii și destinației
construcției pentru a asigura exploatarea normală a
acesteia

 Fundația, curtea interioară, structura, structura de

rezistență, pereții perimetrali și despărțitori dintre
proprietăți și/sau spațiile comune, acoperișul,
terasele , scările și casa scărilor , holurile , pivnițele ,
centralele termice , ascensoarele

 Instalațiile de apă și canalizare , electrice, de

telecomunicații, încălzire și de gaze de la
branșament/racord până la punctul de distribuție
către părțile aflate în proprietate exclusivă

 Alte bunuri care, potrivit legii sau voinței părților ,

sunt în folosință comună

 Bunurile care constiutie amintiri de familie, respectiv

bunurile ce au aparținut mambrilor familiei și stau
mărturile istoriei acesteia :
--corespondența purtată de membrii familiei
--arhivele familiale
--portretele de familie
--documentele
--orice alte bunuri cu semnificație morală deosebită
pentru respectiva familie
 ART. 653 C.Civ. prevede :
= fiecare coproprietar poate folosi în condițiile
acordului de asociere , atât spațiul care constituie
bunul principal , cât și părțile comune , fără a aduce
atingere drepturilor celorlalți proprietari și fără a
schimba destinația clădirii

 Cota-parte din dreptul de proprietate asupra

părților comune are caracter accesoriu în raport cu
dreptul de proprietate asupra spațiului din clădire
care constituie bunul principal
= și ca urmare înstrăinarea sau ipotecarea cotei-
părți nu se va putea face decât odată cu dreptul
asupra spațiului care constituie bunul principal

 Conform ART. 654 C.Civ.

= în lipsa unor prevederi legale sau înțelegeri
contrare, fiecare coproprietar suportă
cheltuielile legate de întreținerea, repararea și
exploatarea părților comune, în proporție cu
cota sa parte

= cheltuielile legate de părțile comune folosite

exclusiv de către unii dintre coproprietari cad în
sarcina acestora din urmă

ÎNCETAREA
COPROPRIETĂȚII FORȚATE :

 Prin dispariția bunului principal

 Prin dobândirea tuturor bunurilor principale și
implicit a cotelor de proprietate de către unul dintre
coproprietari sau de către un terț, inclusiv prin
expropriere

 Prin încetarea folosinței comune

 Rpin partaj convențional

DREPTUL DE PROPRIETATE COMUNĂ ÎN

DEVĂLMĂȘIE

= ART. 667 C.Civ. = este forma proprietății comune ce

se caracterizează prin aceea că bunul aparține
concomitent mai multor proprietari fără ca aceștia să
aibă o cotă-parte ideală și abstractă din drept

= aceștia nu cunosc nici cota-parte materială din bun și

nici cota-parte ideală și abstractă din drept ce
aparține fiecăruia dintre ei

 În special , proprietatea comună în devălmășie se

regăsește în regimul comunității legale aplicabil
soților .
 Potrivit ART. 345 C.Civ.
= fiecare soț are dreptul de a folosi bunul comun
fără consimțământul expres al celuilalt soț , dar
schimbarea destinației bunului comun nu se poate
face decât prin acordul soților

= fiecare soț poate încheia singur :

--acte de conservare
--acte de administrare = cu privire la oricare
dintre bunurile comune
--acte de dobândire a bunurilor comune

 ART. 346 C.Civ. :

= actele de înstrăinare sau de grevare cu drepturi
reale având ca obiect bunurile comune nu pot fi
încheiate decât cu acordul ambilor soți

= dar oricare dintre soți poate dispune singur , cu

titlu oneros de bunurile mobile comune a căror
înstrăinare nu este supusă potrivit legii ,
anumitor formalități de publicitate

 Temeiul dreptului de proprietate în devălmășie al

soților se regăsește în regimul comunității legale de
bunuri a acestora

= în patrimoniul soților există în acest caz două

categorii de bunuri :
1) Bunuri comune ambilor soți
2) Bunuri proprii fiecăruia dintre soți
 Sunt BUNURI COMUNE = de la data dobândirii lor
= bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare
dintre soți

 BUNURI PROPRII FIECĂRUIA DINTRE SOȚI :

--bunurile dobândite înainte de încheierea căsătoriei

--bunurile dobândite în timpul căsătoriei prin

moștenire, legat sau donație

--bunurile de uz personal și cele destinate exercitării

profesiunii unuia dintre soți

--valoarea care reprezintă și înlociește un bun propriu

sau bunul în care a trecut această valoare

 Pentru a califica un bun ca fiind bun comun trebuie

îndeplinite două CONDIȚII CUMULATIVE :

--bunul să fi fost dobândit de oricare dintre soți în

timpul căsătoriei

--bunul să nu facă parte din categoria bunurilor proprii

 Fac obiectul proprietății în devălmășie atât bunurile

dobândite de soți împreună , cât și cele dobândite de
oricare dintre soți în timpul căsătoriei

 Dacă soții dobândesc împreună cu o altă persoană

dreptul de proprietate asupra unui bun , dreptul lor
 de proprietate comună în devălmășie va coexista cu
dreptul de proprietate comună pe cote-părți al
terțului

 Soții administrează și folosesc împreună bunurile

comune și dispun de ele în baza prezumției
mandatului tacit reciproc între soți , oricare dintre
soți , exercitând singur aceste drepturi este prezumat
că are consimțământul celuilalt soț

= aceasta privește actele de folosință, de administrare

sau de dispoziție cu privire la bunurile comune ,
presupunându-se că soțul a acționat atît în nume
propriu , cât și ca reprezentant al celuilalt soț
coproprietar la încheierea actelor respective ,
privite individual

 De la această regulă există două excepții expres

prevăzute în lege :
= actele de înstrăinare și actele de grevare a
terenurilor și construcțiilor comune , pentru a
căror valabilitate este necesar consimțământul
expres al ambilor

 Potrivit ART. 671 alin. (1) C.Civ.

= partajul este inadmisibil în cazurile de proprietate
comună în devălmășie

= nu este posibil pentru că în acest caz nici unul dintre

titularii dreptului de proprietate nu este titularul
unei cote-părți determinate din dreptul de
 proprietate --în momentul în care această cotă este
determinată nu mai există proprietate în devălmășie
ci proprietate pe cote-părți

 împărțirea bunurilor ce fac obiectul devălmășiei se

poate realiza dar numai după ce se stabilește cota-
parte ce revine fiecărui proprietar -- moment în care
proprietatea comună pe cote-părți , fiind aplicabile
regulile partajului

 Dreptul de proprietate în devălmășie încetează ca

regulă :
--odată cu desfacerea , desființarea sau încetarea
căsătoriei ( prin partaj )
--prin dispariția bunului obiect

 Ca excepție , se permite partajul în timpul căsătoriei

= realizat exclusiv pe cale judiciară , partaj care poate
viza fie întreaga masă a bunurilor , fie numai o parte

 Bunurile împărțite și atribuite fiecărui soț devin

proprii
 Bunurile care nu au fost împărțite , precum și cele ce
se vor dobândi ulterior partajului vor fi comune

Partajarea bunurilor comune în timpul căsătoriei

presupune îndeplinirea CUMULATIVĂ a următoarelor
CONDIȚII :

--există motive temeinice care să justifice parajul

 --partajarea bunurilor comune în timpul căsătoriei se
realizează exclusiv pe cale judiciară

COMPARAȚIE ÎNTRE PROPRIETATEA COMUNĂ PE COTE

PĂRȚI ȘI
PROPRIETATEA COMUNĂ ÎN DEVĂLMĂȘIE

 ASEMĂNĂRI

 Ambele sunt modalități ale dreptului de proprietate

 În ambele cazuri există mai multe subiecte de drept

ca subiecte de sine stătătoare

 În ambele cazuri actul final de încetare a proprietății

comune îl constituie împărțeala care se desfășoară
după reguli identice

 DEOSEBIRI

 PROPRIETATEA COMUNĂ PE COTE-PĂRȚI = fiecare

coproprietar are determinată o cotă parte abstractă
din drept
 PROPRIETATEA ÎN DEVĂLMĂȘIE = nu sunt
determinate în nici un fel astfel de cote

 PROPRIETATEA COMUNĂ PE COTE-PĂRȚI = fiecare

coproprietar poate să dispună de partea care i se
cuvine = putând să o înstrăineze

 PROPRIETATEA ÎN DEVĂLMĂȘIE = nu există această

posibilitate

 PROPRIETATEA COMUNĂ PE COTE-PĂRȚI = poate

exista independent de anumite calități juridice ale
coproprietarilor

 PROPRIETATEA ÎN DEVĂLMĂȘIE = are caracter

intuitu personae = în sensu că esitența ei depinde de
calitatea subiectelor dreptului

 PROPRIETATEA COMUNĂ PE COTE-PĂRȚI = are ca

izvoare :
--lege
--contract
--succesiune
--uzucapiune

 PROPRIETATEA ÎN DEVĂLMĂȘIE = apare ca o

consecință a căsătoriei

 PROPRIETATEA COMUNĂ PE COTE-PĂRȚI = în ceea

ce privește actele care pot si încheiate cu privire la
bunurile comune = se aplică principiul unanimității
 PROPRIETATEA ÎN DEVĂLMĂȘIE = operează un
mandat tacit reciproc între soți

PROPRIETATEA PERIODICĂ

DEFINIȚIE = ART. 687 C.Civ.

= fiind o modalitate a dreptului de proprietate care
constă în exercitarea succesivă și în mod repetitiv , de
către mai multe persoane , a atributului folosinței
specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil
sau imobil , în intervale de timp determinate , egale
sau inegale

OBIECT AL PROPRIETĂȚII PERIODICE :

 BUN CORPORAL
 BUN MOBIL sau IMOBIL
 BUN NECONSUMPTIBIL sau CONSUMPTIBIL atașat
unuia necomsumptibil

PROPRIETATEA PERIODICĂ nu trebuie confundată cu

proprietatea comună = fiecare titular exercită singur
dreptul de proprietate , existând mai mulți proprietari
pe același bun --și nu mai mulți coproprietari ai aceluiași
bun.

Exemple : imobilele cu destinația = „case de vacanță”

 Proprietatea periodică se supune regulilor

coproprietății obișnuite = adică fiecare titular exercită
posesia, folosința și dispoziția juridică în mod exclusiv
fără a fi necesar acordul celorlalți titulari în limitele
de timp stabilite pentru fiecare dintre aceștia

ÎNCETAREA PROPRIETĂȚII PERIODICE

= ART. 692 C.Civ.

 are loc prin radiere din cartea funciară în temeiul

dobândirii de către o singură persoană a tuturor
cotelor-părți din dreptul de proprietate periodică
cum ar fi situația :
--cumpărării tuturor celorlalte cote
--al excluderii celorlalți coproprietari
--prin uzucapiune exercitată împotriva tuturor
coproprietarilor

 Dispariția bunului
 CAPITOLUL X

DEZMEMBRAMINTELE
DREPTULUI DE PROPRIETATE

 Dreptul de proprietate este un drept complet

conferind titularului său exercitarea celor trei
atribute : posesia + folosința + dispoziția = însă este
posibil ca aceste atribute să aparțină și separat mai
multor titulari , formând prin această separare
drepturi reale distincte

DEZMEMBRĂMINTE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE

= drepturile reale rezultate din separarea atributelor
componente ale dreptului de proprietate

 Sunt drepturi reale principale exercitate asupra

bunurilor altei persoane
 drepturi derivate
 Opozabile erga omnes chiar și proprietarului
 Drepturi care se constituie prin desfacerea,
desprinderea atributelor din dreptul de proprietate
sau din limitarea unor atribute ale dreptului de
proprietate în conținutul acestora

ART. 551 --CLASIFICAREA DEZMEMBRĂMINTELOR :

 DREPTUL DE SUPERIFICIE
 DREPTUL DE UZUFRUCT
 DREPTUL DE UZ
 DREPTUL DE ABITAȚIE
 DREPTUL DE SERVITUTE

DREPTUL DE SUPERFICIE

DEFINIȚIE = este acel drept real principal,

dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra unui
teren , care constă în dreptul de proprietate al unei
persoane , numită superficiar privitor la construcțiile,
plantațiile sau alte lucrări ce se află pe un teren
proprietatea altuia , teren al cărui superficiarul are drept
de folosință

= potrivit ART. 693 C.Civ. = superficia este dreptul de a

avea sau a edifica o construcție pe terenul altuia ,
deasupra sau în subolul acelui teren , asupra căruia
superficiarul dobândește un drept de folosință

CARACTERELE JURIDICE
 ALE DREPTULUI DE SUPERFICIE

 DREPT REAL IMOBILIAR

 CONSTITUIE UN DEZMEMBRĂMÂNT AL DREPTULUI
DE PROPRIETATE
 ARE UN CONȚINUT JURIDIC VARIABIL
 ARE UN CARACTER TEMPORAR = se poate constitui
pe o durată de cel mult 99 de ani

DOBÂNDIREA DREPTULUI DE SUPERFICIE

= ART. 693 alin. (2) C.Civ.

 ÎN TEMEIUL UNUI ACT JURIDIC

 UZUCAPIUNE

 PRINTR-UN ALT MOD PREVĂZUT DE LEGE

 ACT JURIDIC
= poate lua naștere :

 CONVENȚIE
 TESTAMENT

 CONVENȚIILE = prin care se strămută sau se

constituie drepturi reale ce urmează a fi înscrise în
cartea funciară trebuie încheiate , sub sancțiunea
nulității absolute , în formă autentică
 Constituirea superficiei prin TESTAMENT = presupune
ca testatorul să instituie un legat în favoarea unui
moștenitor ce va avea ca obiect dreptul de
superficie , după cum poate institui două legate în
favoarea a doi moștenitori diferiți :
-- unul dintre ei primind pe temeiul unui legat
nuda proprietate
--celălalt pe temeiul legatului al cărui
beneficiar este primind dreptul de superficie
asupra aceluiași teren

 În situația în care s-a construit pe terenul altuia ,

superficia se poate înscrie pe baza renunțării
proprietarului terenului la dreptul de a invoca
accesiunea , în favoarea constructorului

UZUCAPIUNE

 Rămâne mai degrabă o problemă teoretică =

deoarece o asemenea situație presupune ca o
persoană să stăpânească un bun imobil , pe intervalul
stabilit de lege = 10 ani = nu cu intenția de a dobândi
dreptul de proprietate asupra acestuia , ci dreptul de
superficie .

PRINTR-UN ALT MOD PREVĂZUT DE LEGE

 RAPORTURILE DE FAMILIE
= în situația în care soții au ales ca regim matrimonial
regimul comunității legale de bunuri și realizează
 împreună o construcție ori o plantație pe terenul
proprietatea exclusivă a unuia dintre ei , soții vor
dobândi în devălmășie dreptul de superficie asupra
construcției , plantației ori a lucrării astfel realizate
pe terenul proprietatea exclusivă a unuia dintre ei

 ART. 698 C.Civ.

= prevede că dreptul de superficie se stinge prin
pieirea construcției , dar numai dacă există
stipulație expresă în acest sens , în lipsa unei astfel
de prevederi , superficia nu se stinge ( cel mult 99
ani )

 DREPTUL DE SUPERFICIE = conferă titularului

acestuia , proprietar al construcțiilor, lucrărilor și
planațiilor = atributele dreptului de proprietate , în
sensul că :
--acesta poate exercita posesia, folosința și
dispoziția
--având totodată exercițiul posesiei și folosinței
asupra terenului pe care se află amplasate
lucrările , construcțiile și plantațiile

 Titularul superficiei poate dispune liber de dreptul

său , iar cît timp construcția există , dreptul de
folosință asupra terenului se poate înstrăina ori
ipoteca numai o dată cu dreptul de proprietate
asupra construcției

 În cazul în care dreptul de superficie s-a constituit cu

titlu oneros , părțile pot conveni asupra modului ăn
 care superficiarul va executa prestația datorată
nudului proprietar :
--o sumă de bani
--procurarea unor bunuri

= în lipsa unei înțelegeri potrivit ART. 697 C.Civ. Care

dispune că titularul dreptului de superficie datorează
sub formă de rate lunare , o chirie stabilită pe piața
liberă

 Pentru apărarea dreptului de superficie , titularul are

la dispoziție ACȚIUNEA CONFESORIE ( servește la
apărarea dreptului ) de superficie , ce poate fi
intentată împotriva oricărei persoane care împiedică
exercitarea dreptului , chiar și a proprietarului
terenului

= dreptul la acțiune este imprescriptibil

 STINGEREA DREPTULUI DE SUPERFICIE se face numai

prin RADIEREA din cartea funciară , pentru una
dintre următoarele CAUZE :

--EXPIRAREA TERMENULUI

--CONSOLIDAREA = dacă terenul și construcția

devin proprietatea aceleiași persoane

--PIEIREA CONSTRUCȚIEI = dacă există stipulație

expresă în acest sens
 --EXPROPRIEREA

 EXPIRAREA TERMENULUI
în acest caz :

 proprietarul terenului dobândește dreptul de

proprietate asupra construcției edificate de
superficiar prin accesiune = cu obigația de a plăti
valoarea de circulație a acesteia de la data expirării
termenului

 dezmembrămintele consimțite de superficiar se sting

în momentul încetării dreptului de superficie

 Ipotecile care grevează dreptul de superficie :

--se strămută de drept asupra sumei primite de la

proprietarul terenului = dacă acesta cumpără
terenul

--se extind de drept asupra terenului = în cazul în

care constructorul cumpără terenul

--se strămută de drept asupra materialelor = în cazul

în care constructorul ridică, pe chletuiala sa ,
construcția

 Ipotecile constituite cu privire la teren pe durata

existenței superficiei :
 --nu se extind cu privire la întregul imobil în cazul în
care proprietarul terenului dobândește și
proprietatea asupra construcției

--se strămută de drept asupra sumei de bani primite

de proprietarul terenului în cazul în care
constructorul cumpără terenul

--se extind de drept cu privire la întregul teren în

cazul în care constructorul refuză să cumpere
terenul și demolează clădirea

 ÎNCETAREA DREPTULUI DE SUPERFICIE PRIN

CONSOLIDARE = în cazul acesta :

 Dezmembrămintele consimțite de superficiar se

mențin pe durata pentru care au fost constituite , dar
nu mai târziu de împlinirea termenului inițial al
superficiei

 Ipotecile născute pe durata existenței superficiei se

mențin fiecare în funcție de obiectul asupra căruia s-
au constituit

 PIEIREA CONSTRUCȚIEI
în cazul a acesta :

 Drepturile reale care grevează dreptul de superficie

se sting , dacă legea nu prevede altfel
 Ipotecile născute cu privire la nuda proprietate
asupra terenului pe durata existenței dreptului de
superficie se mențin asupra dreptului de proprietate
reântregit

DREPTUL DE UZUFRUCT

DEFINIȚIE = este acel drept real principal,

dezmembrământ al dreptului de proprietate privată , cu
caracter temporar , care conferă unei persoane ,
denumită uzufructuar , dreptul de a se folosi de bun și
de a-i culege fructele întocmai ca și proprietarul acestuia
, cu îndatorirea de a conserva substanța bunului și de a-i
restitui bunul proprietarului în termenul stabilit sau cel
mai târziu la moartea proprietarului

= ART. 703 C.Civ. :

= UZUFRUCTUL este dreptul de a folosi bunul altei
persoane și de a culege fructele acestuia , întocmai ca
proprietarul , însă cu îndatorirea de a-i conserva
substanța

DREPTUL DE UZUFRUCT ia naștere = prin separarea

atributelor dreptului de proprietate privitor la același
bun :

 O persoană numită uzufructuar :

--va stăpâni și va folosi bunul
 --urmând a culege în prorprietate și fructele
produse de acel bun

 Proprietarul bunului astfel grevat cu dreptul

uzufructuarului va rămâne numai cu :
= dreptul de dispoziție asupra acelui bun , va fi nud
proprietar

BUNURILE care pot fi date în uzufruct :

 ORICE BUNURI MOBILE sau IMOBILE

 CORPORALE ori INCORPORALE
 O MASĂ MATRIMONIALĂ
 O UNIVERSALITATE DE FAPT ori O COTĂ-PARTE DIN
ACESTEA
= iar dreptul poartă asupra tuturor accesotiilo
bunului dat în uzufruct
 BUNURI CONSUMPTIBILE ( cvasiuzufruct )

CARACTERE JURIDICE
ALE DREPTULUI DE UZUFRUCT

 Este un dezmembrământ al dreptului de proprietate

privată

 Este un drept real principal

 Este un drept esențialmente temporar

--uzufructul în favoarea unei persoane fizice este cel
mult viager
 --uzufructul în favoarea persoanei juridice va putea
avea o durată de cel mult 30 de ani

 Uzufructul poate fi mobiliar sau imobiliar

 Este un drept cu caracter intuitu personae, incesibil

CONSTITUIREA UZUFRUCTULUI

 ACT JURIDIC
 UZUCAPIUNE
 ALTE MODURI PREVĂZUTE DE LEGE

= dar numai în favoarea unei persoane fizice sau

juridice existente la data constituirii sale
ACT JURIDIC

 ACTE JURIDICE INTER VIVOS :

 În mod direct = atunci când proprietarul înstrăinează

atributele ce compun uzufructul , păstrând nuda
proprietate

 În mod indirect = transmițătorul reținând pentru sine

dreptul de uzufruct , exemplu :
= contractul de vânzare cu reținerea de către
vânzător a dreptului de uzufruct viager

 ACTE JURIDICE MORTIS CAUSA

= testatorul dispunând printr-un legat instituirea unui
drept de uzufruct :
 Universal
 Titlu universal
 Titlu particular
= în favoarea unei persoane

UZUCAPIUNE

 În privința imobilelor vor fi respectate normele

privitoare la uzucapiunea extratabulară sau la
uzucapiunea tabulară după cum uzufructul imobilului
astfel grevat era ori nu înscris în cartea funciară

ALTE MODURI PREVĂZUTE DE LEGE

 Prestația compensatorie acordată soțului reclamant

în urma pronunțării divorțului din culpa exclusivă a
soțului pârât ce poate fi acordată sub forma unui
uzufruct asupra unor mobile sau imobile care aparțin
în proprietate debitorului ei = ART. 392 alin. (1) C.Civ.

OBIECTUL
DREPTULUI DE UZUFURCT

Potrivit ART. 706 C.Civ.

= „ pot fi date în uzufruct orice bunuri :
 MOBILE SAU IMOBILE
 CORPORALE ORI INCORPORALE
 NECONSUMPTIBILE ȘI asupra unor bunuri
CONSUMPTIBILE :
--bani
--grâne
--băuturi

 O MASĂ PATRIMONIALĂ
 O UNIVERSALITATE DE FAPT ORI O COTĂ
PARTE DIN ACESTEA

CONȚINUTUL
DREPTULUI DE UZUFRUCT

= constă în DREPTURILE și OBLIGAȚIILE uzufructuarului

și ale nudului proprietar

USUS ( atribut ) = dă dreptul uzufructuarului să posede

bunul și să culeagă fructele = ART. 709 C.Civ.

DREPTURILE
UZUFRUCTUARULUI

 are dreptul de a deține posesia bunului și de a o

exercita în mod pașnic , nefiind obstrucționat de
nimeni

 Are dreptul de a folosi bunul și de a-i culege fructele

 --fructele naturale și industriale percepute după
constituirea uzufructului aparțin uzufructuarului
= cele percepute după stingerea uzufructului revin
nudului proprietar , fără a putea pretinde unul
altuia despăgubiri pentru chletuielile ocazionate
de producerea lor
--fructele civile se cuvin uzufructuarului proporțional
cu durata uzufructului = dreptul de a le pretinde
dobândindu-se zi cu zi

 Are posibilitatea să exercite drepturile și atributele ce

îi sunt recunoscute în mod direct , prin exploatarea
directă și indirectă , adică prin intermediul altei
persoane cedând emolumentul , adică exercițiuș
uzufructului

 Când uzufructul poartă asupra unor bunuri

consumptibile ( alimentele, banii ) , uzufructuarul
are posibilitatea să dispună de acestea putându-le
chiar înstrăina , dar are obligația de a restitui la
sfârșitul uzufructului , bunuri de aceeași calitate,
cantitate, valoare, preț

 Uzufructuarul poate greva cu ipotecă imobilul asupra

căruia s-a constituit uzufructul

 Când se exercită asupra unor bunuri incorporale

( drepturile subiective patrimoniale ) se recunoaște
dreptul asupra veniturilor pe care le produc :
--acțiunile
--fondul de comerț
 --obligațunile
--rentele
--dreptul de creanță

 Hotărârile judecătorești obținute de uzufructuar în

favoarea sa pe tărâm petitoriu sau posesoriu ,
folosesc nudului proprietar

 Uzufructuarul poate ceda dreptul ( cesiune ) său unei

alte persoane fără acordul nudului proprietar , el
rămânând dator exclusiv față de nudul proprietar
numai pentru obligațiile născute înainte de cesiune

= până la notificarea cesiunii = uzufructuarul și

cesionarul răspund solidar pentru îndeplinirea
tuturor obligațiilor față de nudul proprietar

= după notificarea cesiunii , cesionarul este dator față

de nudul proprietar pentru toate obligațiile născute
după notificarea cesiunii

 Uzufructuarul are dreptul de a închiria sau de a

arenda bunul primit prin uzufruct

= locațiunile de imobile încheiate de uzufructuar

înscrise în cartea funciară , sunt opozabile
proprietarului sau moștenitorilor acestuia , după
stingerea uzufructului pein decesul său , după caz
încetarea existenței juridice a uzufrucutarului , până
la împlinirea termenului lor, dar nu mai mult de 3 ani
de la încetarea uzufructului
 = locațiunile nu pot dura mai mult de 3 ani de la data
stingerii uzufructului

= în cazul în care uzufructul s-a stins prin expirarea

termenului , locațiunile încetează , în toate cazurile ,
odată cu stingerea uzufructului

 Uzufructuarului i se recunoaște dreptul de a-și apăra

dreptul de uzufruct împotriva oricărei persoane ,
inclusiv împotriva nudului proprietar pe cale :
= ACȚIUNII CONFESORII DE UZUFRUCT

DREPTURILE
NUDULUI PROPRIETAR

 Are dreptul să dispună de lucru , însă cu respectarea

atributelor care revin uzufructuarului

 Are dreptul asupra productelor lucrului ( carierele,

pădurile )

 Are dreptul să încaseze indmnizația de asigurare ,

dacă se produce distrugerea bunului

 Nudul proprietar poate exercita toate acțiunile prin

care să-și apere dreptul de proprietate precum :
--ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE
--ACȚIUNEA ÎN GRĂNIȚUIRE
--ACȚIUNEA NEGATORIE
ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE = acțiune civilă reală prin
care proprietarul care a pierdut posesia bunului său
cere restituirea acestuia de la posesorul neproprietar
= ACȚIUNE ÎN REVENDICARE MOBILIARĂ
= ACȚIUNE ÎN REVENDICARE IMOBILIARĂ

ACȚIUNEA ÎN GRĂNIȚUIRE = este o acțiune prin care

reclamantul pretinde ca , în contradictoriu cu pârâtul ,
instanța să determine , prin semne exterioare ,
întinderea celor două fonduri învecinate

ACȚIUNEA NEGATORIE = acțiunea reală prin care

proprietarul solicită instanței de judecată să stabilească ,
prin hotărâre , că pârâtul nu are un drept real ,
dezmembrământ al dreptului de proprietate ( uz,
uzufruct, abitație, servitute sau superficie ) asupra
bunului său și să-l oblige să înceteze exercitarea
nelegitimă a acestui drept

OBLIGAȚIA UZUFRUCTUARULUI
DE A SALVA SUBSTANȚA BUNULUI :

 La începutul uzufructului , există pentru uzufructuar

obligația de a proceda la :
--inventarierea mobilelor și la
--constatarea stării imobilelor
= cu excepția cazului în care uzufructul unui bun
mobil este dobândit prin uzucapiune
 Înainte de a intra în folosința bunului , uzufructuarul
are obligația de a depune o garanție pentru
îndeplinirea obligațiilor sale

 În timpul exercitării dreptului de uzufruct ,

uzufructuarul are obligația de a folosi lucrul ca un bun
proprietar , de unde decurge îndatorirea de a întreține
lucrul în bună stare , deci a face reparațiile de
întreținere

 Potrivit ART. 730 alin.(1) C.Civ. = uzufructuarul are

obligația să îl înștiințeze pe nudul proprietar despre
necesitatea reparațiilor mari

= ART. 729 alin. (4) prevede că uzufructuarul are

obligația de a efectua reparațiile mari , care în mod
normal cad în sarcina nudului proprietar , atunci când
acestea sunt determinate de neefectuarea reparațiilor
de întreținere

 În ceea ce privește obligațiile de reparare a bunului

= ART. 729 C.Civ.

--UZUFRUACTUARUL are obligația de a

suporta reparațiile de întreținere a bunului,

--reparațiile mari fiind în sarcina

proprietarului

OBLIGAȚIILE
NUDULUI PROPRIETAR
 Obligația de a se abține de la orice act sau fapt care
ar fi de natură să tulbure exercițiul normal al
dreptului de uzufruct

 Obligația de a-l garanta pe uzufructuar pentru

evicțiune

 Obligația de a suporta cheltuielile și sarcinile

proprietății

STINGEREA
UZUFRUCTULUI = ART. 746 C.Civ.

 Moartea uzufructuarului -- încetarea personalității

juridice

 Expirarea termenului pentru care a fost instituit

 Consolidarea = când calitatea de uzufructuar și cel de

nud proprietar se întrunesc în aceași persoană

 Renunțarea la uzufruct

 Neuzul timp de 10 ani , sau după caz 2 ani când este

vorba de o creanță

 La cererea nudului proprietar atunci când

uzufructuarul abuzeză de folosința bunului , aduce
stricăciuni acestuia ori îl lasă să se degradeze

 În caz de pieire a bunului

 = atunci când este distrus în totalitate
= când bunul a fost distrus în parte , uzufructul
continuă asupra părții rămase

= în toate cazurile uzufructul va continua asupra

despăgubirilor plătite de terț, sau după caz,
asupra indemnizației de asigurare, dacă aceasta
nu este folosită pentru repararea bunului

 Prin uzucapiune

 Datorită neexercitării sale timp de 30 ani

 Ca efect al exproprieri bunului

DREPTUL DE UZ
DREPTUL DE ABITAȚIE

DREPTUL DE UZ --DEFINIȚIE = Conform ART.

749 C.CIV = „dreptul unei persoane de a folosi lucrul
altuia și de a-i culege fructele naturale și industriale
numai pentru nevoile proprii și ale familiei sale

DREPTUL DE ABITAȚIE = Potrivit ART. 750 C.civ.

= este dreptul proprietarului de a locui în locuința
nudului proprietar împreună cu soțul și copiii săi ,
chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data
la care s-a constituit abitația , precum și cu părinții ori
alte persoane aflate în întreținere
 Potrivit ART. 752 C.Civ. = dreptul de uz și dreptul
de abitație = nu pot fi cedate , iar bunul ce face
obiectul acestor drepturi nu va putea fi închiriat sau
după caz dat în arendă

DEOSEBIRI

DEOSEBIREA ESTE între UZ și ABITAȚIE = are

obiect o locuință

DREPTUL DE ABITAȚIE :

 Nu poate fi cedat și nici închiriat

 Soțul supraviețuitor are un astfel de drept potrivit

legii asupra locuinței care a aparținut soțului
predecedat , dacă :
--imobilul de locuit face parte din moștenire
--soțul supraviețuitor nu are o locuință proprie

= acest drept i se recunoaște până la ieșire din

indiviziune , cel puțin pe timp de un an de la decesul
celuilalt soț

= dar încetează chiar înainte de acest moment , dacă

între timp titularul se căsătorește

 Dreptul de Abitație este :

--gratuit
--inalienabil
--insesizabil
 CARACTERE JURIDICE
ALE DREPTULUI DE ABITAȚIE
AL SOȚULUI SUPRAVIEȚUITOR

 Este un drept real , are ca obiect casa de locuit

= titularul dreptului va avea și dreptul de a se servi de
terenul aferent în măsura necesară folosirii
locuinței

 Este un drept temporar care durează :

--până la executarea ieșirii din indiviziune, dar cel
puțin un an de la deschiderea moștenirii
--până la recăsătorirea soțului supraviețuitor

 Este un drept strict personal , deci inalienabil ,

neputând fi cedat sau grevat în favoarea altei
persoane

= soțul supraviețuitor nu poate închiria partea din casă

pe care nu o locuiește -- dimpotrivă comoștenitoirii
pot cere restrângerea dreptului de abitație

 Este conferit de lege soțului supraviețuitor cu titlu

gratuit
= în sensul că pe timpul cît se bucură de acest
drept , el nu este obligat să plătească chirie
moștenitorului care a dobândit proprietatea
casei
 DREPTUL DE SERVITUTE

DEFINIȚIE = este un drept reale principal, perpetuu și

indivizibil și este instituit asupra unui imobil denimit
fond aservit , pentru uzul și utilitatea unui alt imobil ,
denumit fond dominant cu condiția ca cele două imobile
să aparțină unor proprietari diferiți și să se învecineze

= SERVITUTEA este o simplă sarcină ce se impune ca o

limitare a exercițiului dreptului de proprietate de către
titularul inițial , care practic nu pierde niciunul dintre
ele prin instituirea servituții

CARACTERELE JURIDICE
ALE SERVITUȚII

 ESTE UN DREPT REAL DERIVAT

= se constituie în folosul și respectiv în sarcina unor

bunuri imobile prin natura lor , acestea aparținând
unuor proprietari diferiți

 ESTE UN DREPT REAL IMOBILIAR

 ESTE UN DREPT ACCESORIU al fondului căruia îi

profită și ca atare urmează soarta fondului

= SERVITUTEA nu poate fi înstrăinată, urmărită sau

ipotecată separat ci numai odată cu fondul dominant
căruia îi profită
 ARE UN CARACTER PERPETUU

 ESTE INDIVIZIBILĂ

CLASIFICAREA SERVITUȚIILOR

 DUPĂ FELUL DE A SE MANIFESTA ÎN EXTERIOR :

SERVITUȚI APARENTE :

= acelea a căror existență este atestată de un semn

vizibil cum ar fi :
--o ușă
--o fereastră
--un apeduct

SERVITUȚI NEAPARENTE :
= acelea a căror existență nu este atestată de vreun
semn vizibil de servitute cum ar fi :
--servitutea de a nu construi
--ori de a nu contrui pe o anumită înălțime

 DUPĂ MODUL DE EXERCITARE :

SERVITUȚI CONTINUE
 = acelea al căror exercițiu este sau poate fi continuu
fără a fi necesar faptul actual al omului, cum ar fi :
--servitutea de vedere
--servitutea de a nu construi

SERVITUȚI NECONTINUE

= acelea pentru a căror existență este necesar faptul

actual al omului , cum ar fi :
--servitutea de trecere cu piciorul
--servitutea de trecere cu mijloacele de
transport

 DUPĂ MODUL DE EXERCITARE A

PREROGATIVELOR

SERVITUȚI POZITIVE

= acelea prin care proprietarul fondului dominant

exercită o parte din prerogativele dreptului de
proprietate asupra fondului aservit, cum ar fi :
--servitutea de trecere
--servitutea de a lua apă de la o fântână
situată pe fondul vecinului

SERVITUȚI NEGATIVE

= acelea prin care proprietarul fondului aservit este

obligat să se abțină de la exercitarea unora dintre
prerogativele dreptului său de proprietate , cum ar fi :
--servitutea de a nu construi sau planta pe o
anumită distanță de la linia hotarului
 CONSTITUIREA SERVITUȚIILOR

 ÎN TEMEIUL UNUI ACT JURIDIC

1) CONVENȚIE
2) TESTAMENT

 UZUCAPIUNE

CONVENȚIA = poate fi cu titlu oneros ori cu titlu gratuit

și trebuie încheiată în formă autentică

UZUCAPIUNE = potrivit ART. 763 C.Civ.

= orice servitute poate fi dobîndită prin uzucapiune
tabulară , adică este deja înscrisă în cartea funciară

 Se pot stabili servituți și asupra bunurilor aparținând

domeniului public = ( servitutea de vedere ) în
condițiile prevăzute de ART. 13 alin.(1) din Legea
213/1998 privind bunurile proprietate publică :
„servituțiile asupra bunurilor din domeniul public
sunt valabile numai în măsura în care aceste
servituți sunt compatibile cu uzul sau interesul
public căruia îi sunt destinate bunurile afectate ”

EXERCITAREA
DREPTULUI DE SERVITUTE

 Dacă servitutea va fi dobândită prin UZUCAPIUNE :

 = drepturile și obligațiile celor doi proprietari vor fi
în concordanță cu modul în care proprietarul
fondului dominant a exercitat posesia
corespunzătoare servituții asupra fondului aservit
pe tot timpul prevăzut de lege

 Proprietarul fondului dominant are obligația de a

exercita servitutea numai în limitele stabilite prin
titlu--în cazul exercitării dreptului în afara acestor
limite , proprietarul fondului aservit poate să solicite
oprirea lucrărilor și plata de daune-interese

 Cheltuielile legate de conservarea servituții lucrărilor

revin celor doi proprietari , proporțional cu avantajele
pe care le obțin , în măsura în care lucrările efectuate
pentru exercițiul servituții sunt necesare și profită
inclusiv fondului aservit

 Proprietarul fondului aservit poate să înstrăineze

bunul căruia s-a constituit servitutea sau îl poate
greva cu sarcini reale fără ca pe această cale, să
aducă atingere exercițiului dreptului de servitute

 Proprietarul fondului aservit este obligat să se abțină

de la orice act care limitează ori împiedică exercițiul
servituții

STINGEREA SERVITUȚILOR
= ART. 770 alin. (1) C.Civ.
prin radierea lor pentru una dintre cauzele :
 CONSOLIDAREA = atunci când ambele fonduri ajung
să aibă același proprietar

 RENUNȚAREA proprietarului fondului dominant la

dreptul său de servitute

 AJUNGEREA LA TERMEN

 RĂSCUMPĂRAREA SERVITUȚII DE TRECERE

 NEUZUL TIMP DE 10 ANI = termen de prescripție

extinctivă

 DISPARIȚIA UTILITĂȚII ACESTORA

CAPITOLUL XI

APARAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE SI A

CELORLALTE DREPTURI REALE

 ART. 44 Constituție dispune că = dreptul de

proprietate , precum și creanțele asupra statului sunt
garantate , iar proprietatea privată este ocrotită în
mod legal de lege , indiferent de titular .

 Dreptul Civil prezintă acele mijloace importante de

apărare a drepturilor reale principale care pornesc de
 la trăsătura esențială a raporturilor juridice civile ,
inclusiv cele procesuale , de egalitate juridică a
părților

 MIJLOACELE JURIDICE DE APĂRARE

a drepturilor reale principale se împart în două mari
categorii :

I) MIJLOACE JURIDICE NESPECIFICE SAU INDIRECTE :

--acțiunile născute din contracte

--acțiunea în apărarea prejudiciilor cauzate prin
fapte ilicite
--acțiunea rezultată din îmbogățirea fără justă
cauză
--acțiunile în anulare și nulitate a actelor juridice

II) ACȚIUNI JURIDICE SPECIFICE SAU DIRECTE :

--acțiunile petitorii
--acțiunile posesorii

= acțiunile din această categorie sunt acțiuni reale ,

întemeiate pe :
--dreptul de proprietate privată ori
--pe dreptul de nudă proprietate privată :
--acțiunea în revendicare
--acțiunea confesorieâ
--acțiunea negatorie
--acțiunea în grănițuire
 Drepturile reale principale pot fi apărate și prin
acțiunile specifice publicității imobiliare bazate pe
cartea funciară cum sunt :
--acțiunea în prestație tabulară
--acțiunea în justificare tabulară
--acțiunea în rectificarea înscrierilor în cartea
funciară

 ACȚIUNILE PETITORII

= sunt acele acțiuni prin care se solicită instanței

judecătorești să se stabiliească dacă reclamantul
este titularul dreptului de proprietate sau alt drept
real

= au acest caracter :
--ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE
--ACȚIUNEA CONFESORIE
--ACȚIUNEA NEGATORIE

 ACȚIUNEA POSESORIE

= acțiune reală imobiliară prin care se urmărește :

--apărarea posesiunii imobilului împotriva
oricăror tulburări ori
--redobândirea ei , atunci când a fost
pierdută

ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE
ÎNTEMEIATĂ PE DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ
DEFINIȚIE :
= este acea acțiune reală prin care proprietarul , care a
pierdut stăpânirea bunului , sau cere restituirea acestui
bun de la cel care îl deține fără temei juridic

 Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiune

în revendicare este opozabilp și poate fi executată și
împotriva terțului dobânditor = în condițiile NCPC

 CARACTERE JURIDICE
ALE ACȚIUNII ÎN REVENDICARE = este o :
ART. 563 C.Civ.

 ACȚIUNE REALĂ
 ACȚIUNE PETITORIE
 ACȚIUNE IMPRESCRIPTIBILĂ

ACȚIUNE REALĂ = însoțește , apără și se întemeiază pe

însuși dreptul real de proprietate , nefiind condiționată
de preexistența unui raport juridic obligațional între
reglamant și pârât

ACȚIUNE PETITORIE = este petitorie deoarece prin

aceasta se tinde la stabilirea existenței dreptului de
proprietate în persoana reclamantului , pune astfel în
discuție însuși dreptul de proprietate .

ACȚIUNE IMPRESCRIPTIBILĂ = rezultă din caracterul

perpetuu al dreptului de proprietate = dreptul
proprietarului de a cere restituirea bunului său de la cel
care îl deține fără temei nestigându-se indiferent de
durata pasivității sale .

EXCEPȚII DE LA CARATERUL IMPRESCRIPTIBIL

AL ACȚIUNII ÎN REVENDICARE :

 Potrivit ART. 520 C. proc.civ. din 1865 = acțiunea în

revendicare a unui bun imobil dobândit prin
adjudecare în urma executării silite imobiliare prin
licitație publică se prescrie în termen de 3 ani de la
data înscrierii actului în cartea funciară .

 ART. 572 C.Civ. prevede = proprietarul unui teren

smuls ”brusc” de o apă curgătoare și alipit la un teren
riveran poate să îl revendice de la proprietarul
riveran la care s-a produs alipirea în termen de un an
de la data „faptului ”

 ACHIZITIV = dreptul de proprietate dobândit este

imprescriptibil putând fi dobândit de o altă persoană
prin :
--UZUCAPIUNE sau
--prin posesia de bună-credință în cazul
bunurilor mobile

 În ceea ce privește bunurile imobile = dreptul de

proprietate se dobândește prin înscrierea în cartea
funciară

 CONDIȚII DE EXERCITARE
PERSOANELE CARE POT
INTRODUCE ACȚIUNE :

= acțiunea în revendicare poate fi exercitată de către

titularul dreptului de proprietate asupra bunului
revendicat .

= ART. 643 C.Civ. = fiecare dintre coproprietari poate

formula acțiune în revendicare privitoare la bunul
comun

= când acțiunea nu este introdusă de toți

coproprietarii , pârâtul poate cere instanței de
judecată introducerea în cauză a celorlalți
coproprietari în calitate de reclamanți

!!! = acțiunea în revendicare a unui proprietar în

indiviziune asupra celorlalți proprietari nu poate fi
primită , deoarece copărtașii „au drepturi concurente
și simultane asupra bunului aflat în proprietate ”

= acțiunea în revendicare poate fi intentată și de către

legatari pentru bunurile ce le-au fost lăsate în
moștenire

!!! = în ceea ce privește acțiunea în revendicare a unui

bun mobil al soților = aceasta poate fi introdusă
numai de către unul din ei , deoarece se aplică
prezumția de mandat tacit reciproc din partea
celuilalt soț
 = în mod excepțional , acțiunea în revendicare poate fi
exercitată prin intermediul acțiunii oblice :
--de către creditorii chirografari , precum și
--de către creditorii ipotecari

PERSOANELE ÎMPOTRIVA
CĂRORA SE POATE INTENTA
ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE :

 Este îndreptată împotriva persoanei care deține

lucrul , în materialitatea sa , fără drept , adică de
regulă posesorul lucrului revendicat

 Cât privește calitatea de pârât , dacă acesta deține

bunul pentru altul sau exercită în numele altuia
dreptul asupra bunului în litigiu , va putea arăta pe
acela în numele căruia deține bunul sau exercită
dreptul .

DOVADA
DREPTULUI DE PROPRIETATE
 Reclamantul care se consideră proprietarul lucrului
revendicat trebuie să facă această dovadă, să invoce
un titlu prin care să facă dovada dobândirii :
--dreptului de proprietate
--contract
--succesiune
--titlu de proprietate potrivit Legii 18/1991
 În situația bunurilor imobile înscrise în cartea funciară
dovada se face cu extrasul din cartea funciară

 REGIMUL JURIDIC COMUN

AL ACȚIUNII ÎN REVENDICARE
= potrivit ART. 563 C.Civ. dispune expres că =
proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la
posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără
drept .

I) ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE IMOBILIARĂ

= privește două probleme :

 IMPRESCRIPTIBILITATEA acestei acțiuni sub aspect

EXTINCTIV
= nu se stinge prin neuz

 PROBA DREPTULUI DE PROPRIETATE asupra bunului

revendicat

IMPRESCRIPTIBILITATEA ACȚIUNII ÎN REVENDICARE

SUB ASPECT EXTINCTIV a acțiunii în revendicare = are în
vedere dreptul material la acțiune , ceeea ce nu exclude
posibilitatea paralizării ei prin invocarea de către
posesorul actual al dobândirii dreptului de proprietate
asupra bunului în discuție prin UZUCAPIUNE
(=prescripție achizitivă )

PROBA DREPTULUI DE PROPRIETATE = trebuie să o facă

reclamantul , că el este titularul dreptului de proprietate

SARCINA PROBEI :

= potrivit ART. 243 din C.P.C = în cazul în care în cursul

cercetării procesului , reclamantul renunță la judecarea
cererii de chemare în judecată sau la dreptul pretins =
--intervine învoiala părților sau
--sunt admise cereri ori excepții care pun capăt în
întregime procesului
= fară a mai fi necesară dezbaterea asupra
fondului în camera de consiliu sau în ședință
publică , judecătorul se va pronunța asupra
cauzei prin hotărâre

 În materia REVENDICĂRII IMOBILIARE se înțeleg :

1) ACTELE JURIDICE TRANSLATIVE DE PROPRIETATE

--vânzarea
--donația

2) ACTELE JURIDICE DECLARATIVE DE DREPTURI

--hotărâre judecătorească
--un act de partaj
--o tranzacție
 În acțiunea în revendicare , reclamantul se bucură de
prezumția existenței dreptului real în folosul său ,
astfel = ART. 900 C.Civ. Prevede :
= „dacă în cartea funciară s-a înscris un drept
real în folosul unei persoane , se prezumă
că dreptul există în folosul ei .

= „dacă un drept real s-a radiat din cartea

funciară , se prezumă că acel drept nu
există ”

 Potrivit ART. 565 C.Civ. = în cazul imobilelor înscrise

în cartea funciară , dovada dreptului de proprietate
se face cu extrasul de carte funciară

PRINCIPII
care se aplică în soluționarea cazurilor de speță potrivit
Codului Civil 2009 :

 Atât reclamantul cât și pârâtul au titluri scrise

privind dreptul de proprietate asupra terenului
revendicat = TITLU CONTRA TITLU

În acest caz se distinge după cum titlurile provin de la

același autor sau de la autori diferiți :

--dacă ambele titluri provin de la același autor

urmează a se distinge după cum părțile au îndeplinit
sau nu formalitățile de publicitate imobiliară
 = dacă nici una dintre părți nu a înscris titlul său, din
confruntarea celor două titluri mai puternic va fi cel
care are data cea mai veche , cu excepția cazului
când titlul este un testament = situație în care va
câștiga partea care invocă testamentul cu data cea
mai recentă , deoarece ultimul testament îl revocă
pe cel anterior

= în cazul înscrisurilor sub semnătură va avea

prioritate data certă , iar dacă niciunul dintre titluri
nu are dată certă, data cea mai veche se va stabili
prin orice mijloc de probă

--dacă titlurile provin de la autori diferiți sunt propuse

mai multe soluții :
--să se dea preferință posesorului
--să se dea preferință celui care invocă titlul cu
data cea mai veche
--să se compare între ele drepturile autorilor de
la care provin aceste titluri
= va câștiga partea care a dobândit de la autorul
al cărui drept este preferabil

 Numai o parte are titlu privind proprietatea bunului

revendicat = TITLU CONTRA POSESIE

--dacă pârâtul este cel care are titlu , acțiunea

reclamantului va fi respinsă

--dacă reclamantul are titlul acesta câștigă cu două

condiții :
 --titlul să emane de la un terț , și nu de la
reclamant însuși
--data titlului să fie anterioară posesiei pârâtului

 Niciuna din părți în conflict nu are titlu și nici nu

poate invoca dobândirea bunului prin uzucapiune
sau ocupațiune = POSESIE CONTRA POSESIE

!!! = Adeverințele de proprietate înlocuisc provizoriu

titlurile de proprietate , astfel încât până la emiterea
acestora , ele au aceeași forță juridică , cu condiția să fie
însoțite de procesul-verbal de punere în posesie a
terenului care a făcut obiectul constituirii sau
reconstituirii dreptului de proprietate

II) ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE MOBILIARĂ

 ART. 937 C.Civ. consacră PRINCIPIUL = cel care cu

bună-credință încheie cu un neproprietar un act
traslativ de proprietate cu titlu oneros , act ce are
obiect un bun mobil = devine proprietarul acelui bun
din momentul în care a intrat în posesia lui efectivă

BUNĂ-CREDINȚĂ--ART. 938 C.Civ. = cel care la data

intrării în posesia efectivă a bunului , nu cunoștea și
nu trebuia să cunoască , după împrejurări , lipsa
calității de proprietar a înstrăinătorului

!!! = aceste prevederi nu se aplică bunurilor mobile

care sunt accesorii unui imobil .
 Potrivit ART. 576 alin. (1) Cod Civil :

= animalele domestice rătăcite pe terenul altuia îi

revin acestuia din urmă dacă proprietarul nu le
revendică în termen de 30 de zile de la data
declarației făcute la primărie de către proprietarul
terenului

= roiul de albine trecut pe terenul altuia revine

proprietarului acestuia numai dacă proprietarul
roiului nu îl urmărește sau încetează să îl urmărească
timp de două zile

= porumbeii , iepurii, peștii și alte asemenea animale

care trec pe fondul altui proprietar aparțin acestuia
cât timp rămân pe fond , cu excepția cazului în care
trecerea a fost provocată prin fraudă sau prin artificii

 CONDIȚIILE
PREZUMȚIEI DE PROPRIETATE

 POSESIA SĂ FIE REALĂ

= dobânditorul să aibă cele două elemente ale

posesiei :
--ANIMUS = intenția de a poseda
--CORPUS = stăpânirea materială a bunului

 POSESIA UTILĂ
 = posesia să fie :
--continuă
--netulburată și
--publică
= adică posesia terțului dobânditor să fie
una neviciată prin :
--discontinuitate
--violență
--clandestinitate

 POSESIA SĂ FIE DE BUNĂ-CREDINȚĂ

= buna-credință trebuie să existe la data intrării în

posesia efectivă a bunului

 EXISTENȚA ACTULUI TRANSLATIV DE PROPRIETATE

!!! = potrivit ART. 937 Cod Civil = detentorul precar ce

înstrăinează bunul lucrul proprietarului ,
săvârșește infacțiunea de abuz de încredere

= terțul dobânditor de bună-credință nu suportă

consecințele săvârșirii faptei de către detentorul
precar

= cu toate acestea bunul pierdut sau furat poate fi

revendicat de la posesorul de bună-credință , dacă
acțiunea este intentată , sub sancțiunea
decăderii , în termen de 3 ani de la data la care
 proprietarul a pierdut stăpânirea materială a
bunului .

 ART. 937 alin.(2) Cod Civil reglementează situația în

care bunul dobândit de către terț de la uzurpator

= potrivit Codului Civil bunul pierdut sau furat poate

fi revendicat de la posesorul de bună-credință , dacă
acțiunea este intentată , sub sancțiunea decăderii , în
termen de 3 ani de la data la care proprietarul a
pierdut stăpânirea a bunului

= prin „PIERDERE” se înțelege = o deposedare

datorată fie :
--neglijenței proprietarului
--neglijenței unui terț
--unui eveniment de forță majoră sau caz fortuit
 ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE este condiționată de :
--stabilirea caracterului penal al faptei sau
--condamnarea făptuitorului

= reclamantul în revendicare nu este obligat să

dovedească cine este autorul furtului

 Această deposedare presupune :

--furtul
--pierderea bunului
--tâlhăria
--pirateria
--pierderea din neglijență
--pierderea datorită forței majore
 Deposedarea NU se aplică în cazul :
--gestiunii frauduloase
--abuzului de încredere
--înșelăciunii

 Deși posesia de bună-credință nu valorează titlu dacă

acțiunea în revendicare este introdusă în termenul de
3 ani = ea dă posibilitatea terțului dobânditor să se
regreseze împotriva hoțului sau găsitorului

= după ce acțiunea este admisă , bunul restituit

adevăratului proprietar , terțul dobânditor va putea
introduce acțiune în regres împotriva celui de la care
a dobândit bunul și care era un hoț sau o persoană ce
găsise bunul pierdut de adevăratul proprietar și nu i l-
a restituit proprietarului ori nu l-a declarat în termen
de 10 zile = ART. 942 alin. (2) C.Civ .

= potrivit ART. 937 alin. (3) C.Civ. = dacă bunul pierdut

sau furat a fost cumpărat dintr-un loc , ori de la o
persoană care vinde în mod obișnuit bunuri de același
fel, ori dacă a fost adjudecat la o licitație publică , iar
acțiunea în revendicare a fost introdusă în termen de
3 ani = posesorul de bună-credință poate reține bunul
până la indemnizarea sa integrală pentru prețul plătit
vânzătorului

 EFECTELE
ACȚIUNII ÎN REVENDICARE
I) RESTITUIREA LUCRULUI REVENDICAT

 Pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la

despăgubiri dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost
înstrăinat

 Lucrul se va întoarce în patrimoniul proprietarului

liber de orice sarcini

 Restituirea se face de regulă în natură dar, dacă

aceasta nu mai eset posibilă ( lucrul a pierit, distrus,
degradat , expropriat, înstrăinat unui dobânditor de
bună credință ) = restituirea se face prin echivalent

 Dacă lucrul revendicat :

--pieirea sa datorat unui caz fortuit sau forță majoră:

= posesorul de bună credință nu poate fi obligat
la plata echivalentului
= posesorul de rea-credință va fi obligat la plată

--dacă lucrul revendicat a pierit dar a fost asigurat :

= posesorul neproprietar va datora
indemnizația de asigurare , iar dacă aceasta
este neândestulătoare și posesorul a fost de
rea-credință , acesta va achita diferența de
valoare

II) RESTITUIREA FRUCTELOR

 Posesorul de bună-credință ( adică nu a cunoscut
faptul că nu este proprietar al lucrului având un titlu
viciat ) = va reține fructele , dar până la data când :
--a fost notificat de către proprietar sau
--a fost chemat în judecată

 ART. 948 C.Civ. = posesorul de bună-credință

dobândește dreptul de proprietate asupra fructelor
bunului posedat

 Posesorul de rea-credință sau detentorul precar va fi

obligat , la cerere și la restituirea fructelor ( civile,
naturale, industriale ) produse de bun până la
înapoierea acestora către proprietar , dar acesta are
dreptul să ceară cheltuielile făcute cu producerea
fructelor și culegerea acestora

III) RESTITUIREA CHELTUIELILOR FĂCUTE DE CĂTRE

POSESORUL NEPROPRIETAR

 Cheltuielile necesare , care au fost efectuate în mod

necesar pentru conservarea lucrului , se restituie în
totalitate

 Cheltuielile utile sau ameliorările care au fost

efectuate fără a fi fost necesare, dar care au sporit
valoarea lucrului se restituie doar parțial , în limita
sporului de valoare adus lucrului
 ACȚIUNEA NEGATORIE

ACȚIUNE REALĂ A DREPTULUI DE PROPRIETATE

PRIVATĂ
ȘI A DEZMEMBRĂMINTELOR SALE

DEFINIȚIE :
= este acea acțiune prin care titularul dreptului de
proprietate asupra unui bun cere instanței de judecată
să stabilească prin hotărârea sa că pârâtul din acțiune
nu este titularul unui drept real, dezmembrămând al
proprietății -- uzufruct, uz, abitație, servitute,
superficie--asupra bunului său și să-l oblige la încetarea
exercițiului nelegitim al unuia dintre aceste drepturi

 ART. 564 C.Civ. = proprietarul poate intenta acțiunea

negatorie contra oricărei persoane care pretinde că
este titularul vreunui drept real, altul decât cel de
proprietate , asupra bunului său , acțiune care este
imprescriptibilă extinctiv dar prescriptibilă achizitiv .

ACȚIUNILE CONFESORII

DEFINIȚIE :
 = sunt acele acțiuni care au ca obiect recunoașterea de
către pârât a existenței unui drept real ,
dezmembrământ al dreptului de proprietate asupra
unui bun proprietatea altei persoane și obligarea
pârâtului la respectarea acestui drept

 Acțiunile confesorii sunt asemănătoare acțiunii în

revendicare = prin aceea că ele tind la recunoașterea
unui drept subiectiv, dar nu de proprietate , ci doar a
unuia dintre dezmembrămintele sale

= de aceea o asemenea acțiune poate fi intentată și

împotriva proprietarului bunului

 ACȚIUNEA CONFESORIE
DE SUPERFICIE

= reclamantul care a pierdut :

--stăpânirea materială a bunului ce face obiectul
dreptului său ,
--terenul pe care se află construcția
--plantația ori alte lucrări
= pretinde pârîtului care a intrat în posesia lor să îi
recunoască dreptul care îl are asupra acestor imobile
și să îi restituie stăpânirea lor materială

CARACTERE JURIDICE :

 Este o ACȚIUNE PETITORIE

= deoarece pe calea ei reclamantul pune în
discuție însuși dreptul său de superficie asupra
 bunurilor intrate în stăpânirea pârâtului , nu
simpla lor posesie , astfel că el va trebui să facă
dovada dreptului pe care îl invocă

 Este o ACȚIUNE REALĂ

= se întemeiază pe însuși dreptul real invocat =
dreptul de superficie --indiferent de izvorul
acestuia

 Este o ACȚIUNE IMPRESCRIPTIBILĂ

= ART. 696 alin.(2) C.Civ.

 ACȚIUNEA CONFESORIE
DE UZUFRUCT

= este acea acțiune prin care reclamantul uzufructuar ,

care a pierdut stăpânirea materială a bunului ce
formează obiectul dreptului său , cheamă în judecată pe
pârât , cerând instanței să îl oblige pe acesta să îi
recunoască dreptul său de uzufruct asupra acelui bun și
să dispună restituirea lui

CARACTERE JURIDICE :

 Este o ACȚIUNE PETITORIE

 Este o ACȚIUNE REALĂ

 PRESCRIPTIBILĂ = 10 ani = ART. 2518 punct. 1 C.Civ.

  ACȚIUNEA CONFESORIE
DE UZ ȘI DE ABITAȚIE

= dreptul de uz și dreptul de abitație , fiind drepturi

reale principale de sine stătătoare , pot fi apărate pe
calea unei acțiuni în care să se pună în discuție însăși
existența acestor drepturi , ca acțiuni petitorii și reale ,
întemeiate pe caracteristica lor esențială de drepturi
reale opozabile tuturor, inclusiv nudului proprietar

= Regimul juridic va fi :
--cel al acțiunii confesorii de uzufruct
--vor fi prescriptibile în termenul de 10 ani

 ACȚIUNEA CONFESORIE
DE SERVITUTE

= este o acțiune prin care reclamantul , titularul fondului

dominant , cheamă în judecată pe pârât, titularul
fondului aservit ori o altă persoană cerând instanței să
oblige pârâtul la recunoașterea calității sale de titular al
dreptului de servitute și să-i permită și să îi permită
exercitarea acesteia în mod deplin și netulburat

= Regimul juridic va fi :
--este o acțiune petitorie și reală
--va fi prescriptibil în termenul de 10 ani
 ACȚIUNEA ÎN GRĂNIȚUIRE

= este acea acțiune prin care reclamantul pretinde ca în

contradictoriu cu pârâtul , instanța să determine , prin
semne exterioare , întinderea celor două fonduri
învecinate .

 GRĂNIȚUIREA = reprezintă o operațiune de

delimitare prin semne exterioare a două proprietăți
vecine , ce aparțin unor titulari diferiți

 !!! GRĂNIȚUIREA nu trebuie condundată cu

ACȚIUNEA ÎN GRĂNIȚUIRE

-- potrivit ART. 560 C.Civ. :

= „proprietarii terenurilor învecinate sunt
obligați să contribuie la grănițuire prin
reconstituirea hotarului și fixarea semnelor
corespunzătoare, suportând în mod egal,
cheltuielile ocazionate de aceasta ”

-- potrivit ART. 561 C.Civ. :

= „orice proprietar poate să-și îngrădească
proprietatea , suportând , în condițiile legii ,
cheltuielile ocazionate .
 Potrivit dispozițiilor legale , orice proprietar poate
obliga pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite
de a sa , iar cheltuielile grănițuirii se vor face pe
jumătate

 CARACTERE JURIDICE :

 ACȚIUNE PETITORIE

 ACȚIUNE IMOBILIARĂ
=întrucât ea delimitează două fonduri
( terenuri )
 ACȚIUNE IMPRESCRIPTIBILĂ

 În actuala reglementare fiecare coproprietar poate

sta singur în justiție , indiferent de calitatea sa
procesuală, în orice acțiune privitoare la
coproprietate, inclusiv în cadrul acțiunii de grănițuire

= dacă terenul este bun comun = acțiunea trebuie

formulată de ambii soți

 Grănițuirea poate fi cerută :

--de nudul proprietar
--de titularii altor drepturi reale principale
= uzufructuar, superficiar
--NU POATE fi promovată de chiriaș sau de
arendaș
 Trasarea limitelor dintre cele două fonduri are însă
autoritate de lucru judecat între părțile care au
participat la proces

 Dacă grănițuirea s-a făcut prin convenția părților ,

poate fi contestată doar printr-o acțiune în anulare

 Cheltuielile grănițuirii urmează a fi suportate :

--deopotrivă de ambele părți ori
--în mod egal de toate părțile în proces
= atunci când grănițuirea se face
între mai mulți proprietari
învecinați

ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE
A DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ
ȘI
A DREPTURILOR REALE CORESPUNZĂTOARE
PROPRIETĂȚII PUBLICE

 ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE
A DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ

 Titularii acestui drept îl pot apăra prin mijloace

nespecifice de drept civil , cum ar fi :

--ACȚIUNILE ÎN RĂSPUNDERE CIVILĂ DELICTUALĂ

--ACȚIUNILE ÎN RĂSPUNDERE CIVILĂ
CONTRACTUALĂ
 --ACȚIUNILE IZVORÂTE DINTR-O ÎMBOGĂȚIRE
FĂRĂ JUSTĂ CAUZĂ

 ART. 865 alin. (1) C.Civ. = dispune că titularii

dreptului de proprietate publică au obligația apărării
ei în justiție

 Cea mai exergică acțiune civilă de apărare a dreptului

de proprietate publică este ACȚIUNEA ÎN
REVENDICARE , atunci când bunul se găsește la un
terț care îi neagă dreptul și refuză restituirea
titularului dreptului de proprietate publică

 În litigiile privitoare la dreptul de proprietate publică :

= Statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor
= Unitățile Adm.-teritoriale de CJ
= președintele CJ sau primarul poate desemnaspre
a-l reprezenta în fața instanței un :
--alt funcționar public sau
--un avocat
CARACTERE JURIDICE

 ACȚIUNE PETITORIE
= pentru că în cadrul ei se pune în discuție
însăși existența acestui drept

 ACȚIUNE REALĂ
= întrucât se întemeiază pe dreptul real
principal de proprietate publică

 ACȚIUNE IMPRESCRIPTIBILĂ EXTINCTIV ȘI ACHIZITIV

 EXCEPȚII :

 ART. 520 C.P.C. = privitoare la termenul de 3 ani în

care poate fi intentată acțiunea în revendicare a unui
bun imobil dobândit prin adjudecare în cadrul unei
proceduri de executare silită imobiliară

 ART. 572 C.Civ. = pentru revendicarea unei bucăți de

teren desprinse prin avulsiune

 ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE
A DREPTURILOR REALE CORESPUNZĂTOARE
PROPRIETĂȚII PUBLICE

= ele pot fi apărate și prin mijloace de drept civil :

--atât specifice = în cadrul cărora este pusă în
discuție însăși existența acestor drepturi
--nespecifice = cum sunt :
--ACȚIUNILE ÎN RĂSPUNDERE CIVILĂ
DELICTUALĂ
--ACȚIUNILE ÎN RĂSPUNDERE CIVILĂ
CONTRACTUALĂ
--ACȚIUNILE IZVORÂTE DINTR-O
ÎMBOGĂȚIRE FĂRĂ JUSTĂ CAUZĂ

 Potrivit ART. 865 alin. (2) C.Civ. = titularii drepturilor

reale corespunzătoare dreptului de proprietate
publică au două OBLIGAȚII ESENȚIALE :
 1) să informeze pe proprietar cu privire la orice
tulburare adusă dreptului de proprietate publică

2) Să introducă în proces pe titularul dreptului de

proprietate publică , în condițiile prevăzute de
CPC

I) APĂRAREA DREPTULUI DE ADMINISTRARE

= potrivit ART. 870 alin. (1) C.Civ. = apărarea în justiție a

dreptului de adminsitrare revine titularului acestui drept

= este o ACȚIUNE CONFESORIE

CARACTERELE JURIDICE ale acestei acțiuni :

 ACȚIUNE PETITORIE
= în cadrul ei discutându-se existența dreptului de
administrare

 ACȚIUNE REALĂ

 ACȚIUNE IMPRESCRIPTIBILĂ

II) APĂRAREA DREPTULUI DE CONCESIUNE

ȘI A DREPTULUI DE FOLOSINȚĂ

 ART. 873 C.Civ. = apărarea dreptului de concesiune în

justiție revine concesionarului
 ART. 875 C.Civ. = apărarea în justiție a dreptului de
folosință cu tilu gratuit revine titularului dreptului

CAPITOLUL XII

MODURILE DE DOBANDIRE
A DREPTURILOR REALE PRINCIPALE

= înțelegem acele căi , mijloace , posibilități juridice prin

care astfel de drepturi pot fi dobândite de către un
anumit subiect de drept , persoană fizică ori persoană
juridică

 Potrivit ART. 557 alin. (1) C.Civ. = dispune că dreptul

de proprietate se poate dobândi , în condițiile legii
prin :
--CONVENȚIE
--MOȘTENIRE LEGALĂ SAU TESTAMENTARĂ
--ACCESIUNE
--UZUCAPIUNE
--CA EFECT AL POSESIEI DE BUNĂ-CREDINȚĂ
= în cazul bunurilor mobile și al fructelor
--OCUPAȚIUNE
--TRADIȚIUNE
--HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCĂ
--EFECTUL UNUI ACT ADMINISTRATIV
--PRIN LEGE

 În cazul BUNURILOR IMOBILE

 = dreptul de proprietate se dobândește prin
înscriere în cartea funciară , și se efectuează în
baza :
--înscrisului autentic notarial
--hotărârii judecătorești rămase definitive
--a certificatului de moștenitor
--unui alt act emis de autoritățile
administrative = în cazurile în care legea
prevede aceasta

CLASIFICAREA
MODURILOR GENERALE DE DOBÂNDIRE A
DREPTURILOR DREPTURILOR REALE DUPĂ
URMĂTOARELE CRITERII :

A) După întinderea dobândirii se deosebesc :

 MODURILE DE DOBÂNDIRE UNIVERSALĂ SAU CU

TITLU UNIVERSAL
= SUCCESIUNEA UNIVERSALĂ ORI CU TITLU
UNIVERSAL

 MODURILE DE DOBÂNDIRE CU TITLU PARTICULAR

--CONVENȚIA
--TRADIȚIUNEA

B) După momentul când operează transmisiunea există

:

 MODURILE DE DOBÂNDIRE ÎNTRE VII cum ar fi

= CONVENȚIA
 MODURILE DE DOBÂNDIRE PENTRU CAUZĂ DE
MOARTE ( mortis causa ) cum este :
--SUCCESIUNII LEGALE
--LEGATULUI

C) După situația juridică a bunului la data dobândirii ,

distingem :

 MODURILE DE DOBÂNDIRE ORIGINARE

= caracterizate prin aceea că nu comportă o
trasmisiune juridică a dreptului de proprietate de la
o persoană la alta , cum sunt :
--OCUPAȚIUNEA
--UZUCAPIUNEA
--DOBÂNDIREA PROPRIETĂȚII UNUI BUN
MOBIL CORPORAL PRIN POSESIA DE BUNĂ-
CREDINȚĂ

 MODURI DE DOBÂNDIRE DERIVATE

= presupun un transfer al dreptului real de la o
persoană la alta , cum sunt :
--CONVEȚIA
--SUCCESIUNEA LEGALĂ
--LEGATUL

D) După caracterul transmsiunii , putem deosebi :

 MODURI DE DOBÂNDIRE CU TITLU ONEROS

 MODURI DE DOBÂNDIRE CU TITLU GRATUIT
 ACCESIUNEA

= ART. 567 C.Civ. = prin accesiune proprietarul unui bun

devine proprietarul a tot ce se alipește cu bunul ori de
încorporează în acesta , dacă legea nu prevede altfel .

 Pentru a putea opera ACCESIUNEA = se impune ca

bunurile care sunt cuprinse în această operațiune
materială , cu importante consecințe juridice , să
aparțină unor proprietari diferiți

CLASIFICAREA ACCESIUNII :
= potrivit ART. 568 C.Civ. :

 ACCESIUNE NATURALĂ
= când unirea sau încorporarea este urmarea unui
eveniment natural

 ACCESIUNE ARTIFICIALĂ
= când rezultă din fapta proprietarului ori a altei
persoane

 ACCESIUNE IMOBILIARĂ NATURALĂ

= constă în unirea a două bunuri , dintre care cel puțin

bunul principal este un bun imobil
 --bunurile care se unesc :
= aparțin unor proprietari diferiți

--unirea se produce fără intervenția omului

 CAZURI DE ACCESIUNE IMOBILIARĂ :

I) ALUVIUNILE = ART. 567 C.Civ.

II) TERENUL LĂSAT DE APELE CURGĂTOARE

= ART. 570 C.Civ.

III) TERENUL LĂSAT DE APELE STĂTĂTOARE

= ART. 571 C.Civ.

IV) AVULSIUNEA = ART. 572

V) ALBIILE RÂURILOR , INSULELE ȘI PRUNDIȘURILE

= ART. 573

VI) INSULELE NOU FORMATE = ART. 574

VII) ALBIILE PĂRĂSITE DE APELE CURGĂTOARE

= ART. 575

VIII) ACCESIUNEA NATURALĂ A ANIMALELOR

= ART. 576

I) ALUVIUNEA
= ART. 569 C.Civ.
= reprezintă acele adăugiri de teren la malurile apelor
curgătoare care revin proprietarului fondului riveran,
numai dacă ele se formează treptat

!!! ALUVIUNEA ca mod de dobândire a dreptului de

proprietate imobiliară se va aplica numai în privința
apelor aflate în proprietate privată , NU și în privința
celor ce aparțin domeniului public al statului

II) TERENUL LĂSAT DE APELE CURGĂTOARE

= ART. 570

= proprietarul fondului riveran dobândește terenul lăsat

de apele curgătoare care s-au retras treptat de la țărmul
respectiv

= tot ale proprietarului riveran sunt și pământurile lăsate

de apele curgătoare , când ele se retrag pe nesimțite de
la unul din țărmuri și se îndreaptă către celălalt țărm iar
proprietarul țărmului de unde apa s-a retras profită de
aluviune , fără ca proprietarul țărmului opus să poată
reclama pământul cel pierdut

III) TERENUL LĂSAT DE APELE STĂTĂTOARE

= ART. 571 C.Civ.

= proprietarul unui teren de heleșteie, iazuri, canale, și

alte asemenea ape stătătoare nu devine proprietarul
terenurilor apărute prin scăderea temporară a acestor
ape sub înălțimea de scurgere

= albia apei curgătoare care și-a schimbat cursul rămâne

proprietatea proprietarilor mărginași , care în termen de
1 an pot aduce apa în vechea albie

IV) AVULSIUNEA
= ART. 572 C.Civ.

= constă în adăugarea la un teren a unei bucăți de

pământ smulsă de la un alt teren , prin acțiunea unei
ape

= această adăugire devine proprietatea proprietarului

terenului la care s-a alipit = dacă fostul proprietar nu o
revendică în termen de un an, un termen de
întrerupere ori suspendare

= ACȚIUNEA ÎN REVENDICARE a terenului smuls este

IMPRESCRIPTIBILĂ .

V) ALBIILE RÂURILOR, INSULELE, PRUNDIȘURILE

= ART. 573 C.Civ.

= albiile râurilor aparțin proprietarilor riverani, cu

excepția acelora care potrivit legii, fac obiectul
proprietății publice
= insulele, prundișurile care nu sunt în legătură cu
terenurile având malul la nivelul mediu al apei revin
proprietarului albiei

= dacă insula aparține proprietarilor riverani și trece

peste jumătatea apei , fiecare dintre ei are dreptul de
proprietate asupra părții de insulă ce se întinde spre el
pornind de la jumătatea apei

VI) DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA INSULELOR

NOU - FORMATE = ART. 574 C.Civ.

= în cazul în care o apă curgătoare , formându-și un braț

nou , înconjoară terenul unui proprietar riveran , el
rămâne proprietar asupra insulei astfel create

VII) ALBIA PĂRĂSITĂ DE O APĂ CURGĂTOARE care și-a

format un nou curs
= ART. 575 C.Civ.

= potrivit ART. 42 din Legea 107/1996 a apelor = în

situația în care un curs de apă își formează o albie nouă ,
părăsind în mod natural pe cea veche , riveranii sau
utilizatoriii de apă pot să solicite , în termen de 1 an
aprobarea Administrației Naționale „Apele Române ”
pentru aducerea apei pe albia veche

= dacă în termen de un an de la sfârșitul anului în care

apa a părăsit albia , nu se formulează o asemenea
cerere, albia veche rămâne în proprietatea riveranilor ,
iar albia nouă va fi considerată albie naturală ce va intra
în domeniul public al statului , se va înregistra ca atare în
cadastrul apelor și va fi dată în administrarea
Administrației Naționale „Apele Române ”

VIII) ACCESIUNEA NATURALĂ A ANIMALELOR

= ART. 576 C.Civ.

 animalele domestice rătăcite pe terenul altuia îi revin

acestuia din urmă dacă proprietarul nu le revendică
în termen de 30 de zile de la data declarației făcute la
primărie de către proprietarul terenului

 porumbeii , iepurii , peștii și astfel de asemenea

animale care trec pe fondul altui proprietar aparțin
acestuia cît timp rămâne pe fond , cu excepția
cazului în care trecerea a fost provocată prin fraudă
sau artificii

 Roiul de albine trecut pe terenul altuia revine

proprietarului acestuia numai dacă proprietarul
roiului nu îl urmărește sau încetează să îl urmărească
timp de 2 zile

 ACCESIUNEA IMOBILIARĂ ARTIFICIALĂ

= Codul Civil din 2009 prevede în ART. 577 alin. (1)

principiul general aplicabil în materia accesiunii
imobiliare artificiale potrivit cu care construcțiile ,
plantațiile și orice alte lucrări efectuate asupra unui
imobil revin proprietarului acelui imobil , dacă prin lege
ori act juridic nu se prevede altfel

 ART. 578 alin. (1) C.Civ. = distinge mai multe categorii

de lucrări ce pot fi realizate asupra unui imobil ,
respectiv autonome ori adăugate = ambele cu
caracter durabil ori cu caracter provizoriu

 Sunt LUCRĂRI AUTONOME :

-- construcțiile
--plantațiile
--orice lucrări cu caracter de sine stătător
realizate asupra unui imobil

 Sunt LUCRĂRI ADĂUGATE :

--NECESARE = atunci când , în lipsa efectuării

lor, imobilul ar pieri ori s-ar deteriora

--UTILE = atunci când prin realizarea lor

sporește valoarea economică a imobilului

--VOLUPTUARE = în situația în care ele sunt

făcute pentru simpla plăcere a celui care le-
a realizat , fără a spori valoarea economică a
imobilului asupra căruia au fost făcute

 Dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune

operează numai în privința lucrărilor cu caracter
 durabil , cele provizorii putând fi ridicate fără mari
dificultăți de cel care le-a realizat

REALIZAREA LUCRĂRII
DE PROPRIETARUL IMOBILULUI CU MATERIALELE SALE

 Dreptul de proprietate asupra lucrării se naște în

favoarea proprietarului imobilului din momentul
începerii lucrării , pe măsura realizării ei, dacă prin
lege sau act juridic nu se prevede altfel

REALIZAREA LUCRĂRII
CU MATERIALELE ALTEI PERSOANE

 În cazul în care a realizat lucrarea cu materialele

altuia , proprietarul imobilului devine proprietarul
lucrării , neputând fi obligat la desființarea acesteia și
nici la restituirea materialelor întrebuințate
= ART. 580 alin. (1) C.Civ.

 Proprietarul materialelor are numai dreptul la :

--contravaloarea materialelor
--la repararea , în condițiile legii, a oricăror
alte prejudicii cauzate în condițiile ART.
1357 C.Civ.

REALIZAREA DE LUCRĂRI AUTONOME

CU CARACTER DURABIL ASUPRA IMOBILULUI
APARȚINÂND ALTEI PERSOANE
= Codul Civil reglementează distinct diferitele categorii
de lucrări care pot face obiectul accesiunii și a situației
lor în funcție de buna sau reaua credință a
constructorului pe terenul altuia

I) REALIZAREA DE LUCRĂRI AUTONOME CU CARACTER

DURABIL ASUPRA IMOBILULUI ALTUIA DE CĂTRE TERȚ
DE BUNĂ-CREDINȚĂ

 În cazul în care autorul lucrării autonome cu caracter

durabil asupra imobilului altuia este de bună-
credință , proprietarul imobilului are DREPTUL :

= să ceară instanței de judecată să dispună

înscrierea sa în cartea funciară ca proprietar al
lucrării, plătind la alegerea sa, autorului lucrării :
--fie valoarea materialelor și a manoperei
--fie sporul de valoare adus imobilului
prin efectuarea lucrării

= să ceară instanței obligarea autorului lucrării să

cumpere imobilul la valoarea de circulație pe
care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi
efectuat

II) REALIZAREA DE LUCRĂRI AUTONOME CU

CARACTER DURABIL ASUPRA IMOBILULUI ALTUIA DE
CĂTRE UN TERȚ DE REA-CREDINȚĂ
Potrivit ART. 582 C.Civ. = în acest caz proprietarul
imobilului are dreptul să opteze , la alegerea sa, între
una dintre următoarele trei soluții :

 Să ceară instanței de judecată să dispună înscrierea

sa în cartea funciară ca proprietar al lucrării , cu
plata , la alegerea sa , către autorul lucrării , a
jumătate din valoarea materialelor și a manoperei ori
din sporul de valoare adus imobilului .

 Să ceară obligarea autorului lucrării la desființarea ei

 Să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere

imobilul la valoarea de circulație pe care acesta ar fi
avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat

= desființarea lucrării se face , cu respectarea

dispozițiilor legale în materie , pe cheltuiala
autorului acesteia , care este ținut totodată să
repare orice prejudicii cauzate , inclusiv pentru
lipsa de folosință .

III) REALIZAREA DE LUCRĂRI ADĂUGATE CU CARACTER

DURABIL ASUPRA IMOBILULUI ALTUIA

 potrivit ART. 583 C.Civ. = proprietarul imobilului

asupra lucrării adăugate dobândește dreptul de
proprietate asupra acesteia din momentul efectuării
acesteia , plătind și autorului cheltuielile rezonabile
făcute de acesta , chiar dacă imobilul nu mai există
  ACCESIUNEA
MOBILIARĂ

= semnifică unirea a două bunuri mobile ce aparțin

unor proprietari diferiți , unire prin efectul căreia se
formează un lucru mobil nou ce revine proprietarului
lucrului cel mai important dintre cele reunite , cu
obligația de a-l despăgubi pe proprietarul lucrului mai
puțin important .

= confecționarea sau producerea unui bun de către o

persoană care în cadrul unei asemenea operațiuni ,
folosește materialele aparținând unei alte persoane

FORMELE
ACCESIUNII MOBILIARE :

 ADJUNCȚIUNEA
= care constă în unirea a două lucruri mobile , care
deși formează un singur tot , rămân totuși suficient
de distincte unul de altul pentru a putea fi
despărțite și utilizate conform destinației
economice a fiecăruia , după despărțire

= exemplu : o găsim în ipoteza :

--încadrării unui tablou într-o ramă
--a montării unei pietre prețioase într-un inel

 SPECIFICAȚIUNEA
= constă în prelucrarea unei materii , astfel încât să
se obțină un obiect nou , presupune unirea a două
 valori ( = materia supusă prelucrării + munca depusă
de o persoană pentru prelucrarea ei ) , iar nu
încorporarea a două lucruri .

= exemplu :
--un sculptor confecționează un obiect de artă
din marmură aparținând altuia .
--proprietarul materiei supuse prelucrării are
dreptul să reclame lucrul confecționat din ea ,
plătind prețul muncii depuse în acest scop
--dacă însă manopera prin importanța ei
depășește cu mult valoarea materiei
întrebuințate , cel care a confecționat lucrul
devine proprietarul lui, având obligația să-l
despăgubească pe proprietarul materiei prin
restituirea contravalorii ei .

 CONFUZIUNEA sau AMESTECUL

= constă în amestecul a două materii ce aparțin unor
proprietari diferiți și formarea pe această cale a unui
obiect nou , în alcătuirea căreia materiile reunite nu
se mai pot distinge
 UZUCAPIUNEA
= PRESCRIPȚIA ACHIZITIVĂ
CA MOD DE DOBÂNDIRE A DREPTURILOR REALE

UZUCAPIUNEA sau PRESCRIPȚIA ACHIZITIVĂ = este un

mod de dobândire a proprietății sau a altor drepturi
reale cu privire la un lucru , prin posedarea neântreruptă
a acestui lucru în tot timpul fixat de lege ( starea de fapt
se transformă în stare de drept )

= ea constituie singura dovadă absolută a dreptului de

proprietate , reușeșete să dovedească împrejurarea că
cel care a dobândit în acest mod lucrul este scutit de
orice altă dovadă suplimentară

= uzucapiunea reprezintă o adevărată sancțiune

împotriva proprietarului , care a manifestat dezinteres
față de bun , dând posibilitatea altei persoane
( posesorul ) să se comporte ca un adevărat proprietar
față de bun

= uzucapiunea presupune în mod necesar o posesie utilă

, posesia viciată ori detenția precară oricât ar dura în
timp nu pot avea ca efect dobândirea dreptului de
proprietate
UZUCAPIUNEA a dobândit o reglementare specială în
Noul Cod Civil , poate fi :

 UZUCAPIUNEA IMOBILIARĂ TABULARĂ

 UZUCAPIUNEA IMOBILIARĂ EXTRATABULARĂ

UZUCAPIUNEA IMOBILIARĂ

 UZUCAPIUNEA IMOBILIARĂ
EXTRATABULARĂ

= este acel mod de dobândire a dreptului de proprietate

privată ori a unui dezmembrământ al acestui drept
asupra unui bun imobil prin exercitarea unei posesii utile
timp de 10 ani , în condițiile stabilite de lege .

Dreptul de proprietate asupra unui imobil și

dezmembrămintele sale pot fi înscrise în cartea
funciară , în temeiul uzucapiunii , în folosul celui care l-
a posedat timp de 10 ani , DACĂ :

 Proprietarul înscris în cartea funciară a decedat , sau

dacă acesta este o persoană juridică și-a încetat
existența

 A fost scris în cartea funciară declarația de renunțare

la proprietate

 Imobilul nu era înscris în nicio carte funciară

 = în toate cazurile , uzucapantul poate dobândi
dreptul numai dacă și-a înregistrat cererea de
înscriere în cartea funciară înainte ca o terță persoană
să își fi înrefistrat propria cerere de înscriere a
dreptului în folosul său

CODIȚIILE DOBÂNDIRII
unui drept real principal prin
UZUCAPIUNE EXTRATABULARĂ :

 Posesia bunului să fi durat timp de 10 ani

 Această posesie să fie utilă = o posesie neviciată

 UZUCAPIUNEA IMOBILIARĂ
TABULARĂ

= este acel mod de dobândire a unui drept real principal

asupra unui bun imobil prin exercitarea , de către
persoana înscrisă fără cauză legitimă ca titular al
dreptului în cartea funciară , a unei posesii neviciate și
de bună-credință timp de 5 ani .

CONDIȚII
care trebuisc îndeplinite pentru a conduce la
dobândirea dreptului real principal imobiliar prin
UZUCAPIUNE TABULARĂ :

 Să existe înscrierea unui drept real imobiliar în cartea

funciară , fără ca pentru această înscriere să fi existat
o cauză legitimă
 Cel înscris astfel să fi exercitat asupra bunului ce
formează obiectul dreptului real imobiliar o posesie
utilă = adică neviciată și de bună-credință

 Posesia să fi durat cel puțin 5 ani , termen care începe

să curgă de la momentul înregistrării cererii de
înscriere a dreptului în cartea funciară pe baza titlului
nevalid

UZUCAPIUNEA
BUNURILOR MOBILE

 Potrivit ART. 937 C.Civ. = posesorul de bună-credință

a unui bun mobil corporal pe care l-a dobândit printr-
un act translativ de proprietate cu titlu oneros ,
încheiat cu o altă persoană decît cu adevăratul
proprietar , dobândește prin simplul fapt al posesiei ,
dreptul de proprietate asupra acelui bun

 În măsura în care nu sunt îndeplinite cerințele

prevăzute la ART. 937 C.Civ. , ART. 939 C.Civ. arată că
: acela care posedă bunul altuia 10 ani , în alte
condiții decât cele care permit dobândirea
proprietății bunului prin posesie de bună-credință ,
poate dobândi dreptul de proprietate asupra acelui
bun prin uzucapiune
 CONDIȚII
de dobândire a dreptului de proprietate
asupra unui bun imobil :

 Posesia exercitată de către posesor să fie utilă =

neviciată

 Posesorul să stăpânească bunul în tot timpul prevăzut

de lege = 10 ani , indiferent dacă acesta este de bună
sau rea-credință

JONCȚIUNEA POSESILOR = regula conform fiecare

posesor este considerat a fi început o nouă posesie

AL TERMENULUI UZUCAPIUNII EXTRATABULARE și

TABULARE :
Aceleași ca Prescripția Extinctivă

= termenul de 10 ani în cazul UZUCAPIUNII

EXTRATABULARE începe să curgă după caz :

 De la data decesului persoanei fizice sau a încetării

persoanei juridice care au fost scrise ca titulare ale
dreptului în cartea funciară = ART. 932 C.Civ.

 De la data înscrierii în cartea funciară a cererii de

renunțare la drept formulată de titular sau dacă
uzucapantul a intrat în posesie ulterior , de la data
intrării în posesie
 De la data intrării în posesie , dacă imobilul nu era
înscris în nici o carte funciară

= termenul de 5 ani în cazul UZUCAPUNII TABULARE :

 Începe să curgă de la data formulării cererii de

înscriere în cartea funciară a dreptului de către
posesorul care se întemeiază pe o cauză nelegitimă

Conform ART. 2552 C.Civ. în cazul CALCULULUI

TERMENELOR se va proceda astfel :

 Termenul stabilit pe ani = se va împlini în ziua

corespunzătoare din ultimul an ( dintre cei 5 sau 10
după caz

= este vorba despre sfârșitul ultimei zile

corespunzătoare celei în care curgerea prescripției
achizitive a început , respectiv ora 24 a acesteia

= dacă ultima zi a termenului este o zi

nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la
sfărșitul primei zile lucrătoare care îi urmează =
ART. 2554 C.Civ.
 CAPITOLUL XIII

DOBANDIREA PROPRIETATII BUNURILOR MOBILE

PRIN POSESIA DE BUNĂ-CREDINȚĂ

 Potrivit ART. 919 alin. (1) C.Civ. = până la proba

contrară acela care stăpânește un bun este prezumat
a fi posesorul său

= această prezumție operează numai în favoarea unui

posesor , nu și în favoarea unui detentor precar , ținut
de obligația de restituire a bunului către cel de la care
îl deține .

= posesia celui care beneficiează de prezumția

menționată trebuie să fie reală = adică acesta să
stăpânească singur bunul , și utilă , neafectată de
vreun viciu

 Este de bună-credință posesorul care nu cunoștea și

nici nu trebuia după împrejurări , să cunoască lipsa
calității de proprietar a înstrăinătorului , iar buna-
credință trebuie să existe la data intrării în posesia
efectivă a bunului

 Fapta detentorului precar de a înstrăina bunul ce i-a

fost încredințat de proprietar va putea atrage după
sine și pedepsirea penală a făptuitorului care a comis
infracțiunea de abuz de încredere .
 Situația bunului mobil PIERDUT ori FURAT este
reglementat de ART. 937 alin. (2) C.Civ. :
„bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la
posesorul de bună-credință , dacă acțiunea este
intentată , sub sancțiunea decăderii , în termen de
3 ani de la data la care proprietarul a pierdut
stăpânirea materială a bunului ”

= în această situație adevăratul proprietar nu s-a mai

desizat de bunăvoie de bun : bunul i-a fost sustras ,
furat , însușit fără voia sa ori la pierdut el însuși ,
dar a ajuns în stăpânirea unui terț dobânditor de
bună-credință = atât pierderea cât și furtul se
subsumează ideii că bunul a ieșt din patrimoniul
proprietarului fără voia sa .

= dacă bunul pierdut sau furat a fost cumpărat dintr-

un loc ori de la o persoană care vinde în mod
obișnuit bunuri de aceleași fel , ori dacă a fost
adjudecat la o licitație publică , iar acțiunea în
revendicare a fost introdusă înlăuntrul termenului
de 3 ani = posesorul de bună-credință poate reține
bunul până la indemnizarea sa integrală pentru
prețul plătit vânzătorului

 Posesia de rea-credință a terțului dobânditor , a

hoțului sau a găsitorului nu are valoarea unui titlu de
proprietate = acțiunea în revendicare este perfect
admisibilă, fiind imprescriptibilă .
 DOBÂNDIREA PROPRIETĂȚII
FRUCTELOR
DE CĂTRE POSESORUL DE BUNĂ-CREDINȚĂ

= potrivit ART. 550 alin. (1) = fructele și productele se

cuvin proprietarului bunului, dacă prin lege nu se
dispune altfel .

 În ipoteza în care fără acordul proprietarului bunului

frugifer sau producător de producte ,o altă persoană
avansează cheltuielile pentru producerea și
perceperea fructelor ori a productelor acea persoană
poate cere restituirea cheltuielilor de la proprietarul
care ar beneficia de derivatele bunului său

= într-o asemenea împrejurare produsele sau

contravaloarea acestora pot fi reținute de către cel
care a avansat cheltuielile în discuție , până la
restituirea lor ( drept de retenție special )

 Problema soartei fructelor se pune în ipoteza în care

bunul a ieșit din stăpânirea proprietarului și este în
posesia altei persoane iar adevăratul proprietar
izbândește în acțiunea în revendicare și posesorul
trebuie să restituie fructele bunului posedat
= ART. 948 alin. (1) C.Civ.

 Posesorul de rea-credință , adică acel posesor care

cunoștea viciile titlului prin care a dobândit bunul pe
care îl posedă, știa că acesta nu este valid , va fi
 obligat să restituie proprietarului toate fructele
oricare ar fi ele : naturale, industriale sau civile

OCUPAȚIUNEA
CA MOD DE DOBÂNDIRE A PROPRIETĂȚII

= potrivit ART. 941 alin. (1) C.Civ. = posesorul unui lucru

mobil care nu aparține nimănui devine proprietarul
acestuia , prin ocupațiune , de la data intrării în posesie

DEFINIȚIE = prin OCUPAȚIUNE se înțelege luarea în

stăpânire a unui bun care nu aparține nimănui , cu
intenția de a deveni proprietarul lui

!!! = bunurile imobile nu pot fi dobândite prin

ocupațiune

ELEMENTELE DEFINITORII
ale noțiunii de ocupațiune sunt următoarele :

 Ocupațiunea presupune prin ea însăși luarea în

posesie a unui lucru

 Ocupațiunea privește o asemenea luare în posesie a

unui lucru ce nu aparține nimănui

= sunt lucruri fără stăpân :

1) bunurile mobile abandonate
 2) bunurile care prin natura lor nu au
proprietar :
--animalele sălbatice
--peștele
--resursele acvatice vii din bazinele
Piscicole naturale
--fructele de pădure
--ciupercile comestibile din flora
Spontană

!!! = bunurile abandonate nu se confundă cu bunurile

pierdute = care continuă să aparțină
proprietarului său

= bunul mobil pierdut contnuă să aparțină

proprietarului său , găsitorul bunului fiind obligat
ca în termen de 10 zile , să îl restituie
proprietarului ori, dacă acesta nu poate fi
cunoscut , să îl predea organului de poliție din
localitatea în care a fost găsit

= este incriminat și de ART. 243 Cod Penal :

„fapta de a nu preda în termen de 10 zile un bun
găsit autorităților sau celui care l-a pierdut sau
de a dispune de acel bun ca de al său se
pedepsește cu închisoare de la o lună la 3 luni
sau cu amendă ”

„ cu aceeași pedeapsă se sancționează și însușirea

pe nedrept a unui bun mobil ce aparține
altuia , ajuns din eroare sau în mod fortuit în
 posesia făptuitorului , sau nepredarea acestuia
în termen de 10 zile din moementul în care a
cunoascut că bunul nu îi aparține --împăcarea
înlătură răspunderea penală ”

 Dacă bunul a fost găsit într-un loc public , el va fi

predat pe bază de proces-verbal , persoanei care
deține un titlu , altul decât titlul de proprietate
publică , asupra locului respectiv

 În termen de 3 zile de la data preluării bunului

pierdut , această persoană este obligată să îl predea ,
pe bază de proces-verbal, organelor de poliție din
localitate

 Dacă datorită împrejurărilor sau naturii bunului ,

păstrarea sa tinde să îi diminueze valoarea ori devine
prea costisitoare , el va fi vândut prin licitație publică
conform legii

= în acest caz , drepturile și obligațiile legate de

bun se vor exercita în legătură cu prețul obținut în
urma vânzării

 În cazul bunurilor cu valoare comercială ,

proprietarul este obligat să plătească găsitorului o
recompensă reprezentând a zecea parte din preț sau
din valoarea actuală a bunului
 TRADIȚIUNEA
CA MOD DE DOBÂNDIRE A DREPTURILOR REALE

TRADIȚIUNEA = înseamnă predarea materială a unui

bun

DEFINIȚIE = mod de dobândire a drepturilor reale

constând în simpla predare materială a obiectului ,
operează transferul proprietății în cazul darurilor
manuale .

HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ
MOD DE DOBÂNDIRE A DREPTURILOR REALE

 Se are în vedere hotărârile judecătorești constitutive

de drepturi

 pentru circuitul civil poate avea caracter constitutiv

de drepturi :

--o hotărâre judecătorească pronunțată într-o

cauză prin care se urmărește suplinirea
consimțământului uneia dintre părți la încheierea
unui act translativ de proprietate , dacă părțile s-au
obligat în acest sens prin antecontract de
înstrăinare : exemplu :

= ART. 43 alin. (2) din Legea 8/1996 privind

dreptul de autor și drepturile conexe = dispune ca
dacă părțile nu au prevăzut în actul de cesiune a
 dreptului de autor remunerația cuvenită autorului
unei opere , instanța de judecată poate pronunța
o hotărâre prin care să stabilească ea această
remunerație

= ART. 592 alin. (1) C.Civ. = „ori de câte ori

proprietarul unui imobil la care s-a efectuat o
anumită lucrare de către un terț optează pentru
obligarea autorului lucrării la cumpărarea
imobilului , în absența înțelegerii părților ,
proprietarul poate cere instanței judecătorești
stabilirea prețului și pronunțarea unei hotărâri
care să țină loc de contract de vânzare-cumpărare

PROPRIETATEA APARENTĂ

APARENȚA = reprezintă o eroare comună , obștească ,

de natură a valida un act juridic , lovit astfel de nulitate

PROPRIETATEA APARENTĂ = desemnează situația

dreptului de proprietate asupra unui bun în privința
căruia proprietatea se dispută între două persoane
dintre care :
--una este veritabilul proprietar care DE IURE =
deține dreptul de proprietate
--cealaltă exercită DE FACTO = atributele
proprietății , fără a avea vreo legitimare în acest
sens din partea celei dintâi

PROPRIETATEA APARENTĂ = presupune desesizarea

voluntară a adevăratului proprietar de exercitarea
atributelor dreptului de proprietate asupra unui bun
care juridicește îi aparține , fiind o componentă a
activului patrimoniului său , și uzurparea de către
proprietarul aparent a prerogativelor dreptului de
proprietate asupra acelui bun , pe care le exercită
manifestându-se ca un veritabil proprietar

CONTRACTUL
CA MOD DE DOBÂNDIRE A PROPRIETĂȚII

 CONSTRACTUL este cel mai important mod derivat de

dobândire a proprietății și a altor drepturi reale

 La contractele solemne , efectul translativ de

proprietate va avea loc în momentul în care
contractul îmbracă forma autentică

= acest mod de dobândire se aplică numai bunurilor

mobile , în timp ce în cazul bunurilor imobile
convențai nu are efect translativ de proprietate ,
dreptul fiind transmis abia prin înscrierea în cartea
funciară

 În ceea ce privește cumpărătorul de bună-credință a

unui bun mobil = ART. 937 C.Civ. stabilește că
persoana care cu bună-credință încheie cu un
nepropietar un act translativ de proprietate cu titlu
oneros având ca obiect un bun mobil , devine
proprietarul acelui bun din momentul luării sale în
posesie efectivă
 = cu toate acestea bunul pierdut sau furat poate fi
revendicat de la posesorul de bună-credință, dacă
acțiunea este intentată , sub sancțiunea decăderii , în
termen de 3 ani de la data la care proprietarul a
pierdut stăpânirea materială a bunului .

DOBÂNDIREA PROPRIETĂȚII PRIN

MOȘTENIRE LEGALĂ sau TESTAMENTARĂ

 Nu este condiționată de înscrierea în cartea funciară

MOȘTENIREA = este transmiterea patrimoniului unei

persoane fizice decedate ( cel ce a lăsat moștenirea )
către succesorii săi

= poate fi realizată prin cele două forme :

1) Conform TESTAMENTULUI = adică moștenire
testamentară
2) În termenul legii = moștenire legală

TESTAMENTUL = este un act juridic solem , unilateral,

revocabil și personal = prin care testatorul dispune cu
titlu gratuit , pentru momentul încetării sale din viață de
toate bunurile sale sau de o parte din ele

FORME ALE TESTAMENTULUI :

 OLOGRAF = scris în întregime personal, datat și

semnat de testator
 AUTENTIC = autentificat notarial, precum și cel
asimilat cu cel autentificat notarial adică :
--medicul principal
--medicul de serviciu al spitalului
--directorul sau medicul principal al azilului
pentru invalizi și bătrâni dacă testatorul se
tratează sau locuiește într-o asemenea
instituți
--căpitanul navei sau aeronavei, dacă
testatorul se află pe navă sau aeronavă
--șeful insituției de privațiune de libertate dacă
testatorul se află în detenție

 MISTIC = scris în întregime , datat și semnat de

testator , strând și sigilat și apoi prezentat notarului ,
care aplică inscripția de autentificare pe plic și îl
semnează împreună cu testatorul

În cazul SUCCESIUNII TESTAMENTARE = SUCCESORI pot

fi :

 Persoanele care se aflau în viață la momentul

decesului celui ce a lăsat moștenirea

 Persoanele care au fost concepute în timpul vieții

celui ce a lăsat moștenirea și sau născut vii după
decesul acestuia indiferent de faptul dacă sunt sau nu
copii lui
 Persoanele juridice care au capacitate juridică civilă la
momentul decesului celui ce a lăsat moștenirea

MOȘTENIREA LEGALĂ = adică trecerea patrimoniului

defunctului către persoanele menționate în lege se
aplică în cazul în care :

 Cel ce a lăsat moștenirea nu a lăsăt nici un testament

 A fost declarată nulitatea testamentului

 Succesorul testamentar este codecedat sau

comorient cu testatorul

 Succesorul testamentar este nedemn

MOȘTENITORII CU DREPT DE COTĂ EGALĂ SUNT :

 CLASA I

--descendenții :
--fiii și fiicele celui ce a lăsat moștenirea
--cei vii născuți după decesul lui
--cei înfiați

-- soțul supraviețuitor și ascendenții privilegiați

( părinții înfietori ) celui ce a lăsat moștenirea

 CLASA II

--colaterală privilegiați :
 --frații
--surorile

--ascendenții ordinari = ( bunici , atât din partea

tatălui și din partea mamei ) ai celui ce a lăsat
moștenirea

 CLASA III

--colateralii ordinari :
--unchii
--mătușile

DOBÂNDIREA PROPRIETĂȚII PRIN

VÂNZARE SILITĂ sau VÂNZARE LA LICITAȚIE PUBLICĂ

= ART. 887 C.Civ. = privește vânzarea silită ca un mod de

dobândire a dreptului de proprietate care pentru a
produce efecte nu este condiționată de înscrierea în
cartea funciară

EXECUTAREA SILITĂ IMOBILIARĂ = este o formă a

executării silite indirecte ce are ca obiect bunuri care
aparțin debitorului și prin care se tinde la satisfacerea
creanțelor creditorului prin valorificarea acestor bunuri

= conform ART. 944 C.Civ. = dacă datorită

împrejurărilor sau naturii bunului , păstrarea sa tinde
să îi diminueze valoarea ori devine prea costisitoare , el
va fi vândut prin licitație publică
VÂNZAREA SILITĂ LA LICITAȚIE PUBLICĂ = este o formă
de executare silită asupra bunurilor debitorului , la
inițiativa unui creditor urmăritor și cu concursul forței
coercitive a statului , constând în înstrăinarea acestor
bunuri împotriva voinței proprietarului lor, pentru a
obține executarea unei obligații civile având ca obiect
plata unei sume de bani rezultate din raportul juridic
obligațional sau din procedura de executare silită
accesorie acestuia

DOBÂNDIREA PROPRIETĂȚII PRIN

EFECTUL UNUI ACT ADMINISTRATIV

= ART. 557 alin. (2) C.Civ dispune în mod expres că : în

cazurile prevăzute de lege , proprietatea se poate
dobândi prin efectul unui act administrativ .

ACTUL ADMINISTRATIV = este un act juridic unilateral,

care emană de la o autoritate publică , în temeiul puterii
publice , pe baza și în vederea executării legii de două
feluri :
--NORMATIV
--INDIVIDUAL

DOBÂNDIREA DREPTULUI DE
PROPRIETATE PUBLICĂ

 ACHIZIȚIE PUBLICĂ
 EXPROPRIERE PENTRU CAUZĂ DE UTILITATE
PUBLICĂ

 DONAȚIE sau LEGAT = dacă bunul prin natura lui sau

voința dispunătorului devine de uz ori de interes
public

 CONVENȚIE CU TITLU ONEROS = dacă bunul prin

natura lui sau voința dispunătorului devine de uz ori
de interes public

 PRIN TRANSFERUL UNUI BUN DIN DOMENIUL

PRIVAT AL STATULUI ÎN DOMENIUL PUBLIC AL
ACESTUIA SAU DIN DOMENIUL PRIVAT AL UNEI
UNITĂȚI ADM-TERITORIALE ÎN DOMENIUL PUBLIC AL
ACESTEIA

CAPITOLUL XIV

PUBLICITATEA
DOBANDIRII DREPTURILOR REALE IMOBILIARE
Mijloace de realizare a securității juridice statice și
dinamice a drepturilor patrimoniale constau în
totalitatea mecanismelor , actelor și procedeelor prin
care se asigură protecția acestor drepturi , sunt de două
feluri :

 MIJLOACE PREVENTIVE
--forma actelor juridice
--publicitatea operațiunilor juridice referitoare
la drepturile patrimoniale

 MIJLOACE REPRESIVE cuprind sancțiunile juridice

:
--de ordin civil
--de ordin penal
--de ordin administrativ

PUBLICITATEA = este mijlocul juridic eficient prin care

actul înscriindu-se în registre publice prevăzute de lege ,
prin îndeplinirea integrală a cerințelor

 publicitatea este necesară pentru ca anumite acte

juridice să fie cunoscute în privința raporturilor
juridice pe care le consacră

Exemplu :
= contractul de vânzare-cumpărare privind un
imobil încheiat în formă autentică , este pe
deplin valabil , dar pentru a asigura
opozabilitatea lui și că în realitate cumpărătorul
 este proprietarul actul , acel contract trebuie
supus formelor de publicitate legală

PUBLICITATEA IMOBILIARĂ este un mijloc tehnic ,

eficient și adecvat de natură să realizeze securitatea
juridică strictă prin faptul că atestă exsitența drepturilor
imobiliare a persoanelor fizice și juridice cât și
securitatea juridică dinamică prin informarea celor
interesați referitoare la situația juridică reală a
imobilelor

 Drepturile se dobândesc la data perfectării actului

translativ sau constitutiv de drepturi reale , dar se
consolidează numai ca efect al trasncrierii în
registrele publice .

NOȚIUNE
ȘI SISEME DE PUBLICITATE IMOBILIARĂ

DEFINIȚIE :

 În sens larg :

= desemnează acele modalități prin care anumite

acte sau operațiuni juridice sunt aduse la cunoștința
publicului ori realizate în locuri publice , cu sau fără
participarea publicului , dar cu scopul de a fi
cunoscute și de a-și asuma efectele .

 LEGILE și alte acte normative = Monitorul Oficial al

României
 Actele Administrative :
= presa locală = se afișează în locuri anume
stabilite
= în locuri publice = pentru a se asigura accesul și
intervenția celor interesați :
--licitații
--celebrarea căsătoriei
--tranzacții la bursă
= anumite operațiuni juridice sunt transcrise sau
evidențiate în registre publice :
--ORC
--registrul portului
--cărțile funciare

 În sens restrâns :

= desemnează totalitatea mijloacelor juridice

prevăzute de lege prin care se evidențiază situația
materială și juridică a imobilelor în mod public
pentru a da ocrotire deplină securității statice și
dinamice a circuitului civil , referitor la bunurile
imobile .

SISTEMELE DE PUBLICITATE IMOBILIARĂ

DE PE TERITORIUL ROMÂNIEI
 DUPĂ MAREA UNIRE DE LA 1918

 SISTEMUL REGISTRELOR DE TRANSCRIPȚIUNI ȘI

INSCRIPȚIUNI

 Reglementat în principal de CPC din 1865

 Numit = sistemul publicității personale

= este un sistem personal deoarece aceste registre
se țin pe numele proprietarilor și nu pe imobile .

 În aceste registre țiunte la judecătorie se făceau

două feluri de înregistrări :

1) TRASNCRIERI
= reprezenta copierea fidelă a actelor juridice
prin care :
--se transmite dreptul de proprietate
asupra unui imobil
--se constituie un drept real
--se sting astfel de drepturi

2) ÎNSCRIERI
= constau în consemnarea sau reproducerea
unor clauze din actele juridice care se referă la
privilegiile speciale imobiliare și la ipoteci

 SISTEMUL CĂRȚILOR FUNCIARE

 Spre deosebire de registrele de transcripțiuni și

inscripțiuni care constituie un sistem personal ,
 CĂRȚILE FUNCIARE constituie un sistem de
publicitate real = deorece trasncrierile se fac pe
imobile și nu pe proprietari .

 Drepturile reale imobiliare înscrise în cărțile funciare

se numesc DREPTURI TABULARE .

 CĂRȚILE FUNCIARE sunt întocmite pe :

--comune
--orașe
--municipii

 UN SISTEM INTERMEDIAR AL CĂRȚILOR DE

PUBLICITATE FUNCIARĂ = LEGEA 242/1947

 LEGEA 7/1996 A CADASTRULUI ȘI PUBLICITĂȚII

IMOBILIARE

PUBLICITATEA IMOBILIARĂ
ÎN SISTEMUL LEGII 7/1996

SCOPURILE CADASTRULUI :

 Determinarea informațiilor tehnice , economice și

juridice referitoare la imobile

 Asigurarea publicității :
--drepturilor reale imobiliare
--a drepturilor personale
--a actelor și faptelor juridice
 --a oricăror raporturi juridice

 Furnizarea de date instituțiilor publice ale statului ,

necesare sistemului de impozitare și pieței imobiliare

 Contribuie la asigurarea securității tranzacțiilor

imobiliare și la facilitarea creditului ipotecar

CADASTRUL REALIZEAZĂ :

 Identificarea, măsurarea, descrierea și înregistrarea

imobilelor în documentele cadastrale

 Reprezentarea acestora pe hărți și planuri cadastrale

CARTEA FUNCIARĂ cuprinde :

 Descrierea imobilelor

 Înscrierile referitoare la :
--drepturile reale imobiliare
--drepturile personale
--actele , faptele sau raporturile juridice care
au legătură cu imobilele

 EVIDENȚA imobilelor înscrise în planul cadastral și în

cartea funciară se realizează și se actualizează din
oficiu , la cererea persoanelor interesate sau la
inițiativa autorităților publice
 CADASTRUL se realizează la nivelul unităților
administrativ-teritoriale , pe sectoare cadastrale

= sectorul cadastral este unitatea de suprafață

delimitată de elemente liniare stabile în timp :
șosele, ape, canale , diguri, căi ferate

SISTEMUL INTEGRAT DE CADASTRU ȘI CARTE

FUNCIARĂ REALIZEAZĂ :

 Identificarea , descrierea și înregistrarea în

documentele cadastrale a imobilelor prin natura lor

 măsurarea și reprezentarea acestora pe hărți și

planuri cadastrale

 Stocarea datelor pe suporturi informatice

 Identificarea și înregistrarea proprietarilor, a altor

deținători legali de imobile și a posesorilor

 Furnizarea datelor necesare sistemului de impozite și

taxe pentru stabilirea corectă a obligațiilor fiscale ale
contribuabililor , solicitate de instituțiile abilitate

 Publicitatea imobiliară = care asigură opozabilitatea :

--drepturilor reale imobiliare
--a drepturilor personale
--a actelor și faptelor juridice
--oricăror raporturi juridice supuse publicității
 PLANUL CADASTRAL

= conține reprezentarea grafică a limitelor imobilelor

dintr-o unitate adm-teritoriale , care se înscriu în cartea
funciară

= conține și numerele cadastrale ale acestora

 Planul cadastral este actualizat de către inspectorii de

cadastru din cadrul OCPI

 Dacă un imobil este traversat de limita de demarcare

între intravilanul și extravilanul unei localități din
cadrul unei unități adm-teritoriale = acel imobil va fi
despărțit în două imobile pentru care se vor da
numere cadastrale distincte , unul pentru porțiunea
din intravilan și altul pentru cea din extravilan .

EXTRASUL DE PLAN CADASTRAL

= reprezintă secțiunea din planul cadastral cu :

--reprezentarea imobilului și a celor învecinate
--a dimensiunilor laturilor acestuia
--a datei ultimei actualizări a bazei de date
grafice gestionate de ANCPI

IMOBIL -- DEFINIȚIE în sensul LEGII 7/1996

= terenul cu sau fără construcții de pe teritoriul unei
unități adm-teritoriale , aparținând unui sau mai
 multor proprietari care se identifică printr-un număr
cadastral unic

= entitățile de bază ale acestui sistem sunt :

--IMOBILUL
--PROPRIETARUL

FUNCȚIILE CADASTRULUI

 FUNCȚIA TEHNICĂ
 FUNCȚIA ECONOMICĂ
 FUNCȚIA JURIDICĂ

 FUNCȚIA TEHNICĂ

= se realizează prin determinarea , pe bază de

măsurători , a poziției limitelor dintre imobilele
învecinate

 Lucrările de măsurători se execută prin orice :

--metodă grafică
--metodă numerică
--fotogrammetrică
--combinate

DOCUMENTAȚIILE CADASTRALE = determină suprafața

terenurilor și construcțiilor = rezultată din măsurători

 FUNCȚIA ECONOMICĂ
= se evidențiază elemente tehnice necesare stabilirii
valorilor impozabile ale imobilelor sau , după caz a
impozitelor sau taxelor pentru aceste imobile

 FUNCȚIA JURIDICĂ

= se realizează prin :
--identificarea proprietarilor , respectiv a
posesorilor imobilelor și
--prin înscrierea acestora în evidențele cadastrale =
în scopul înscrierii în cartea funciară

ORGANIZAREA
ACTIVITĂȚII CADASTRALE

= PUBLICITATEA IMOBILIARĂ este întemeiată pe

sistemul de evidență funciară a cadastrului

= are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor și

faptelor referitoare la imobilele din aceași unitate adm-
teritorială în scopul :
--transmiterii sau constituirii de drepturi reale
imobiliare , ori după caz
--al opozabilității față de terți a acestor înscrieri

= se realizează de către birourile de cadastru și

publicitate imobiliară pentru imobilele situate în raza de
activitate a acestora , ca unități cu personalitate juridică
în subordinea ANCPI
= în subordinea oficiilor teritoriale , la nivelul fiecărei
circumscripții judecătorești va funcționa cel puțin un
birou OCPI , sau după caz un birou de relații cu publicul ,
ca unități fără personalitate juridică

CUPRINSUL CĂRȚILOR FUNCIARE

ART. 23 din LEGEA 7/1996

CARTEA FUNCIARĂ este STRUCTURATĂ astfel :

 NUMĂRUL și NUMELE localității în care este situat

imobilul

 TREI PĂRȚI

PARTEA I
= cuprinde descrierea imobilului :

 Numărul de ordine și cel cadastral al imobilului

 Suprafața imobilului = reieșită din măsurători

cadastrale , destinația , categoriile de folosință și
după caz construcțiile

 Planul imobilului cu descrierea lui

PARTEA II
= referitoare la înscrierile privind dreptul de
proprietate și alte drepturi reale , cupride :
 Numele proprietarului

 Actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului

de proprietate , menționarea înscrisului pe care se
întemeiază acest drept

 Strămutările proprietății

 Drepturile de administrare , dreptul de concesiune și

dreptul de folosință gratuit = corespunzătoare
proprietății publice

 Servituțiile constituite în folosul imobilului

 Obligații de a nu face, interdicțiile de înstrăinare,

grevare, închiriere, dezmembrare , comasare,
construire , demolare, restructurare și amenajare

 Orice modificări , îndreptări sau însemnări ce s-ar

face în titlu , în partea I sau a II-a a cărții funciare , cu
privire la înscrierile făcute

PARTEA III
= referitoare la înscrierile privind
dezmembrămintele dreptului de proprietate ,
drepturile reale de garanție și sarcini, va
cuprinde :

 Dreptul de superficie, uzufruct, uz, abitație,

servituțiile în sarcina fondului aservit, ipoteca și
 privilegiile imobiliare, locațiunea și cesiunea de
creanță

 Sechestrul , urmărirea imobilului sau a veniturilor sale

 Orice modificări , îndreptări, sau însemnări ce s-ar

face cu privire la înscrierile făcute în această parte

 Faptele juridice, drepturile personale sau alte

raporturi juridice + acțiunile privitoare la drepturile
reale înscrise în această parte

PRINCIPIILE
NOILOR CĂRȚI FUNCIARE

 PRINCIPIUL PUBLICITĂȚII INTEGRALE

 PRINCIPIUL RELATIVITĂȚII ÎNSCRIERII
 PRINCIPIUL FORȚEI PROBANTE A ÎNSCRIERILOR DE
DREPTURI REALE
 PRINCIPIUL LEGALITĂȚII ÎNSCRIERILOR ÎN CARTEA
FUNCIARĂ
 PRINCIPIUL OPOZABILITĂȚII FAȚĂ DE TERȚI A
DREPTURILOR REALE ÎNSCRISE ÎN CARTEA FUNCIARĂ
 PRINCIPIUL OFICIALITĂȚII ÎNSCRIERII

ÎNSCRIERILE ÎN CARTEA FUNCIARĂ

= ART. 24 alin. (1) LEGEA 7/1996
 INTABULAREA
= are ca obiect înscrierea definitivă a drepturilor
reale

 ÎNSCRIEREA PROVIZORIE A DREPTURILOR REALE

 NOTAREA
= are ca obiect :
--înscrierea drepturilor personale
--încrierea actelor și faptelor juridice
referitoare la starea și capacitatea
persoanelor
--înscrierea acțiunilor și căilor de atac în
justiție
--înscrierea măsurilor de indisponibilizare
privitoare la imobilele înscrise în cartea
funciară

 INTABULAREA

= este acea înscriere ce avea ca obiect drepturi reale

imobiliare care produc efecte imediate și definitive de la
data înregistrării cererii de înscriere

 Pot fi INTABULATE în cartea funciară următoarele

drepturi reale imobiliare :

I) DREPTURILE DE PROPRIETATE ȘI
DEZMEMBRĂMINTELE ACESTUIA
 II) DREPTURILE REALE corespunzătoare dreptului
de PROPRIETATE PUBLICĂ

III) DREPTURILE REALE DE GARANȚIE

I) DEZMEMBRĂMINTELE DE PROPRIETATE PRIVATĂ

sunt :
--dreptul de superficie
--dreptul de uzufruct
--dreptul de uz
--abitația
--dreptul de servitute

II) DREPTURILE REALE corespunzătoare dreptului de

PROPRIETATE PUBLICĂ sunt :
--dreptul de administrare
--dreptul de concesiune
--dreptul de folosință cu titlu gratuit

III) DREPTURILE REALE DE GARANȚIE sunt :

--dreptul de ipotecă
--privilegiile imobiliare

Drepturile reale imobiliare înscrise în cartea funciară se

numesc DREPTURI TABULARE .

 După deschiderea cărții funciare , OBIECTUL

INTABULĂRII îl poate constitui :
--întregul imobil
--o cotă-parte din acesta
INTABULAREA se efectuează numai în baza :

 ÎNSCRIS NOTARIAL
= încheiat de un notar public în funcție în România

 HOTĂRÂRE JUDECĂTOREASCĂ DEFINITIVĂ

 CERTIFICAT DE MOȘTENITOR

 ACT ADMINISTRATIV
= are ca efect constituirea, modificarea ,
transmiterea sau stingerea unui drept real
imobiliar supus înscrierii în cartea funciară

INTABULAREA dreptului de proprietate se efectuează

în baza OFERTEI DE DONAȚIE și acceptarea acesteia
încheiate în toate cazurile în formă autentică notarială
de către un notar public în funcție în România

 ÎNSCRIEREA PROVIZORIE

= reprezintă operațiunea prin care transmiterea,

constituirea , modificarea sau stingerea unui drept real
imobiliar devine opozabilă față de terți , sub condiția și
în măsura justificării ei

 JUSTIFICAREA înscrierii provizorii se va face :

--în temeiul consimțământului debitorului
--a unei hotărâri judecătorești irevocabile
--încheierii registratorului de carte funciară
  NOTAREA

= este înscrierea prin care actele, faptele juridice ori

raporturile juridice privitoare la drepturile personale , la
starea sau capacitatea persoanelor , în legătură cu
imobilele din cartea funciară devin opozabile față de
terți sau sunt înscrise cu efect de informare

PROCEDURA DE ÎNSCRIERE
ÎN CARTEA FUNCIARĂ

= potrivit ART. 28 LEGEA 7/1996 = cererea de înscriere

în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale
oficiului teritorial și va fi însoțită de înscrisul original sau
copia legalizată de pe acesta = prin care se constată
actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere

= în cazul HOTĂRÂRII JUDECĂTOREȘTI se va prezenta o

copie legalizată , cu mențiunea că este definitivă și
irevocabilă

 INTABULAREA sau ÎNSCRIEREA PROVIZORIE poate fi

cerută de orice persoană care potrivit înscrisului
original, hotărârii judecătorești sau hotărârii
autorității adm , urmează să strămute, să constituie,
să modifice , să dobândească sau să stingă un drept
tabular

 ÎNSCRIEREA UNUI DREPT sau RADIEREA UNEI

SARCINI poate fi cerută :
 --de mandatarul general al celui îndrituit
--de oricare dintre titularii aceluiași drept

 Registratorul conform ART. 29 din Legea 7/1996

admite cererea , dispune intabularea sau înscrierea
provizorie dacă se îndeplinește următoarele
CONDIȚII :

--este încheiat cu respectarea condițiilor de formă

prevăzute de lege

--identifică corect numele sau denumirea părților,

menționează CNP sau după caz numărul de
identificare fiscală, ori CUI

--individualizează imobilul printr-un nr de carte

funciară și un nr cadastral sau topografic

--este însoțit de o traducere legalizată , dacă nu

este întocmit în limba română , se face la un
notar

--este însoțit după caz de o copie a extrasului de

carte funciară pentru autentificare , a extrasului
de carte funciară pentru informare sau a
certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii
actului

--este însoțit de dovada achitării tarifului de

publicitate imobiliară
 ACȚIUNILE
DE CARTE FUNCIARĂ

I) ACȚIUNE ÎN PRESTAȚIE TABULARĂ

= al cărui obiect îl constituie obligarea pârâtului să

predea înscrisul necesar efectuării înscrierii

= acțiunea în prestația tabulară este imprescriptibilă

II) ACȚIUNEA ÎN RECTIFICAREA ÎNSCRIERILOR ÎN CF

= în cazul în care cuprinsul CF nu corespunde în

privința înscrierilor efectuate

RECTIFICARE = legea înțelege radierea, îndreptarea ori

menționarea înscrierii oricărei operațiuni susceptibile a
face obiectul unei înscrieri în CF

MODIFICARE = se înțelege orice schimbare privitoare la

aspectele tehnice ale imobilului , schimbare ce nu
afectează esența dreptului care poartă asupra acelui
imobil

PUBLICITATEA IMOBILIARĂ
ÎN SISTEMUL CODULUI CIVIL
= potrivit ART. 876 alin. (1) C.Civ. = publicitatea
imobiliară se realizează pe baza CF în care sunt descrise
imobilele și sunt arătate drepturile reale ce au ca obiect
astfel de bunuri

CARTEA FUNCIARĂ
= cuprinde o descriere a imobilului care este
întotdeauna o parcelă de pământ cu sau fără
construcții

= sau mai multe parcele de teren alăturate

aparținând aceluiași proprietar și care sunt
identificate printr-un nr cadastral unic

= în cazul în care fiecare parcelă are un nr cadastral

diferit , chiar dacă proprietarul este același se
impune deschiderea unor CF diferite

DREPTURILE REALE IMOBILIARE

= potrivit ART. 877 C.Civ. = oricare ar fi acestea , care
sunt scrise în CF sunt DREPTURI TABULARE , ele nu se
pot dobândi, modifica ori stinge decât cu respectarea
normelor legale privitoare la CF

= pentru fiecare imobil există o singură CF , cu un singur

proprietar

= mai mulți proprietari pot fi înscriși în aceași CF numai

dacă stăpânesc imobilul în coproprietate pe cote-părți
ori în devălmășie = ART. 878 C.Civ.
= în caz de ALIPIRE sau DEZLIPIRE imobilele rezultate se
vor transcrie în CF noi , cu menționarea noului nr
cadastral pentru fiecare imobil , cu consecința
închiderii celei vechi , respectiv vechilor CF

Potrivit ART. 881 C.Civ. = ÎNSCRIERILE în CF sunt de trei

feluri :

 INTABULAREA
 ÎNSCRIEREA PROVIZORIE
 NOTAREA

ÎNSCRIEREA
DREPTURILOR TABULARE

 DOBÂNDIREA ȘI STINGEREA DREPTURILOR REALE

ASUPRA IMOBILELOR

DOBÂNDIREA = drepturile reale asupra imobilelor

cuprinse în CF , ca drepturi tabulare , se dobândesc atât
între părți , cât și față de terți , numai prin înscrierea lor
în CF pe baza actului sau faptului care a justificat
înscrierea = ART. 885 C.Civ.

PIERDEREA sau STINGEREA = numai prin radierea lor în

baza :
--acordului de voință
--hotărârii judecătorești
--actul autorității adm
 DOBÂNDIREA UNOR DREPTURI REALE FĂRĂ
ÎNSCRIEREA ÎN CF = ART. 887 C.CIV. :

 MOȘTENIRE
 ACCESIUNE NATURALĂ
 VÂNZARE SILITĂ
 EXPROPRIERE PENTRU CAUZĂ DE UTILITATE PUBLICĂ
 ÎN ALTE CAZURI EXPRES PREVĂZUTE DE LEGE

!!! = în cazul vânzării silite , dacă urmărirea imobilului nu

a fost în prealabil notată în CF , drepturile reale astfel
dobândite nu vor putea fi opuse terților dobânditori de
bună-credință

 ÎNSCRISURILE PE BAZA CĂRORA SE FAC ÎNSCRIERILE

ÎN CARTEA FUNCIARĂ

 ÎNSCRISUL AUTENTIC NOTARIAL

 HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ RĂMASĂ DEFINITIVĂ
 CERTIFICATUL DE MOȘTENITOR
 UN ACT EMIS DE AUTORITĂȚILE ADM
= exemplu : titlu de proprietate emis potrivit Legii
18/1991

 RENUNȚAREA LA DREPTUL DE PROPRIETATE

PRIVATĂ ÎNSCRIS ÎN CF

= conform ART. 562 și 889 C.Civ. = proprietarul poate

renunța , prin declarație autentică , la dreptul său de
proprietate asupra unui imobil înscris în CF ;
 declarația de renunțare, înscrisă în CF , are ca efect
stingerea acelui drept de proprietate imobiliară .

 DATA PRODUCERII EFECTELOR ÎNSCRIERILOR ÎN CF

= efectele juridice deosebit de importante atât între

părți cât și față de terți ale înscrierilor în CF se
produc de la data la care acestea au fost efectuate .

= înscrierile în CF își vor produce efectele de la data

înregistrării cererilor , ținându-se cont de data , ora
și minutul înregistrării în toate cazurile în care
cererea a fost depusă personal , prin mandatar sau
prin notar public , după caz comunicată prin telefax ,
poștă electronică ori prin alte mijloace care asigură
transmiterea textului și confirmarea primirii cererii
de înscriere cu toate documentele justificative

 este formulat PRINCIPIUL PRIORITĂȚII

ÎNSCRIERILOR , prin luarea în considerare în stabilirea
acestei priorități nu a datei la care s-a efectuat
înscrierea dobândirii dreptului real imobiliar în CF , CI
A DATEI ÎN CARE A FOST ÎNREGISTRATĂ , inclusiv cu
menționarea orei și minutului efectuării operațiunii

 În cazul DREPTURILOR DE IPOTECĂ = ordinea

înregistrării cererilor va determina și rangul acestora

= dacă mai multe cereri s-au primit în aceeași zi prin

poștă sau curier , drepturile de ipotecă vor avea
același rang , iar celelalte drepturi vor dobândi numai
 provizoriu rang egal , urmând ca instanța să se
pronunțe la cererea persoanei interesate

 În cazul în care două sau mai multe drepturi au primit

provizoriu rang egal = va fi preferat , indiferent de
data certă a titlurilor aflate în concurs :
--cel care a fost pus în posesia bunului
--ori după caz cel față de care debitorul și-a
executat cel dintâi obligațiile ce îi incumbă,
cu excepția drepturilor de ipotecă care vor
avea același rang

= în situația în care nicunul din dobânditori n-a fost

pus în posesia bunului sau după caz debitorul nu
și-a executat obligațiile față de niciunul dintre ei ,
va fi preferat cel care a sesizat cel dintâi instanța
de judecată

 EXCEPȚIA DE LA PRINCIPIUL PRIORITĂȚII ÎNSCRIERII

ÎN CARTEA FUNCIARĂ

= ART. 892 C.Civ. = reglementează o astfel de excepție ,

respectiv în ipoteza în care o asemenea înscriere a fost
făcută de un terț dobânditor de rea-credință al bunului
imobil ce formează obiectul dreptului astfel înscris

= astfel cel care a fost îndreptățit printr-un act juridic

valabil încheiat , să înscrie un drept real în folosul său
poate cere radierea din CF a unui drept concurent sau
după caz, acordarea de rang preferențial față de
 înscrierea efectuată de altă persoană cu întrunirea
următoarelor condiții :

--actul juridic în temeiul căruia se solicită radierea

ori acordarea rangului preferențial să fie anterior
aceluia în baza căruia terțul și-a înscris dreptul

--dreptul reclamantului și cel al terțului dobânditor

să provină de la autor comun

--înscrierea dreptului în folosul reclamantului să fi

fost împiedicată de terțul dobânditor prin violență
sau prin viclenie după caz

ÎNSCRIEREA PROVIZORIE

Potrivit ART. 898 C.Civ. = ÎNSCRIEREA PROVIZORIE se

poate cere în următoarele situații :

 Dacă dreptul real dobândit este afectat de o condiție

suspensivă ori rezolutorie sau dacă grevează /
privește o construcție viitoare

 Dacă în temeiul unei hotărâri care nu este încă

definitivă , partea căzută în pretenții a fost obligată la
strămutarea , constituirea sau stingerea unui drept
tabular , ori cel care administrează bunurile unei alte
persoane a fost obligat să dea o garanție ipotecară
 Dacă debitorul a consemnat sumele pentru care a
fost înscrisă ipoteca

 Dacă se dobândește un drept tabular înscris

provizoriu

 Dacă ambele părți ale unui contract ce are ca obiect

transmisunea unui drept tabular consimt doar la
efectuarea unei înscrieri provizorii

ÎNSCRIEREA PROVIZORIE are ca EFECT = dobândirea,

modificarea sau stingerea unui drept tabular de la data
înregistrării cererii , dată ce asigură prioritatea rangului
dobândirii dreptului față de terți , sub condiția și în
măsura justificării ei = ART. 899 C.Civ.

NOTAREA ÎN CF
UNOR DREPTURI , FAPTE ȘI RAPORTURI JURIDICE

Potrivit ART. 902 C.Civ. = sunt supuse NOTĂRII în CF :

 Punerea sub interdicție judecătorească și ridicarea

acestei măsuri

 Cererea de declarare a morții unei persoane fizice ,

hotărârea de declarare a morții, cererea de anulare
sau rectificare a hotărârii jud de declarare a morții

 Calitatea de bun comun al unui imobil

 Convenția matrimonială , precum și modificarea sau
după caz înlocuirea ei

 Destinația unui imobil de locuință a familiei

 Locațiunea și cesiunea de venituri

 Aportul de folosință la capitalul social al unei societăți

 Interdicția convențională de înstrăinare sau de

grevare a unui drept înscris

 Dreptul de a revoca sau denunța unilateral contractul

 Deschiderea procedurii insolvenței

 Sechestrul, urmărirea imobilului , a fructelor ori

veniturilor sale

NOTAREA ANTECONTRACTELOR
ȘI A PACTELOR DE OPȚIUNE

= promisiunea de a încheia un contract având ca obiect

dreptul de proprietate asupra imobilului sau un alt drept
în legătură cu acesta se poate nota în CF , dacă
promitentul este înscris în CF ca titularul dreptului care
face obiectul promisiunii
= ANTECONTRACTUL sub sancțiunea respingerii cererii
de notare , prevede termenul în care urmează a fi
încheiat contractul

= notarea se poate efectua oricând în termenul stipulat

în antecontract pentru executarea sa , dar nu mai târziu
de 6 luni de la expirarea lui

RECTIFICAREA
ÎNSCRIERILOR DE CF

= constă în RADIEREA , ÎNDREPTAREA sau CORECTAREA

oricărei înscrieri inexacte efectuate în CF , care nu
corespunde cu situația juridică reală

= situația juridică reală trebuie să rezulte :

--dintr-o recunoaștere făcută de titularul înscrierii ,
prin declarație dată în formă autentică notarială
--dintr-o hotărâre jud definitivă pronunțată
împotriva acestuia , prin care s-a admis acțiunea
de fond

RECTIFICAREA înscrierilor în CF se poate face :

--pe cale amiabilă prin declarația notarială a
titularului dreptului ce urmează a fi radiat sau
modificat
--în caz de litigiu = prin hotărâre jud definitivă
 RADIEREA
DREPTURILOR CONDIȚIONALE

= dreptul este afectat de o condiție suspensivă se va

radia din oficiu , dacă nu se dovedește îndeplinirea
condiției care afectează dreptul , în termen de 5 ani de
la înscriere .

ÎNDREPTAREA ERORILOR MATERIALE

= îndreptarea erorilor materiale săvârșite cu prilejul

înscrierilor efectuate în cartea funciară , se poate face la
cerere sau din oficiu = ART. 913 C.Civ.