Bibliografie: Adam, Dr reale- Corneliu Barsan, G.

Boroi, RobbiUrsu
Patrimoniul
In legislatia noastra civila nu exista o definitie a notiunii de patrimoniu. Nici in
codul civil anterior din 1864, in prezent abrogat, dupa modelul francez din 1804 nu s-a
definit patrimoniul, la acesta facandu-se referiri insa in mod explicit sau implicit. Astfel,
intr-o maniera implicita art. 1718 din vechiul CC mentiona: “Oricine este obligat
personal, este tinut de a indeplini indatoririle sale, cu toate bunurile sale mobile si
imobile, prezente si viitoare.” Atunci cand se referea la bunurile prezente si viitoare se
avea in vedere universalitatea acestora care este o trasatura caracteristica a
patrimoniului.
Fostul CC se referea explicit la notiunea de patrimoniu atunci cand se referea la
separatia de patrimoniu. Potrivit art. 781 CC, creditorul unei persoane care a decedat
putea cere separatia patrimoniului defunctului de acela al eredelui cu scopul de a nu se
produce confuziunea intre aceste patrimonii.
In fostul CC notiunea de separate de patrimoniu era intalnitasi in art. 784 si 1743
care se refereau la privilegii. Noul CC cuprinde in art. 31-33, atunci cand priveste
persoanele, referiri importante cu privire la continutul notiunii de patrimoniu, analizand si
carcaterele sale juridice. Astfel in art. 31 NCC se arata ca oricepersoana fizica sau
juridica este titular unui patrimoniu care cuprinde toate drepturile si toate datoriile
acestuia evaluabile in bani. Alin. (2) al aceluiasi text dispune ca patrimonial unei
persoane poate face obiectul unei diviziuni sau al unei afectatiuni numai in cazurile si in
conditiile prevazute de lege.
Art. 31, alin.(3)din NCC enumeracafiindpatrimonii de
afectatiunemaselepatrimonialefiduciareconstituite conform dispozitiilor NCC. In
acestsens art. 214 din NCC membriiorganelor care
asiguraadministrareauneipersoanejuridice au
obligatiasaasiguresisamentinaseparatiadintre patrimonial
acestuiasipropriullorpatrimoniu. Suntemastfel in prezentauneiseparatii de patrimonii de
naturasainlaturecofuziaintrepatrimonial persoanelorjuridicesicel al persoanelorfizice,
care potrivitstatutuluisauactului de infiintare au calitatea de membriiaiorganelor de
administrare a activitatiiacesteia.
Notiunea de patrimoniuesteinvocatasi in materiasuccesoaralaastfelincat in art.
1114 se aratacamostenitoriilegalisilegatariiuniversalisau cu titlu universal
raspundpentrudatoriilesisarcinilemosterniriinumai cu bunurile din patrimonial succesoral
proportional cu cotafiecaruia.
Definitiapatrimoniului a fost formulate de doctrina care in unanimitate a
aratatcapatrimonial apartineuneipersoanefizicesaujuridicecasubiect de dreptsi el are in
vedereansambluldrepturilorsiobligatiilor private in universalitatealor care pot fi evaluabile
in bani.Patrimoniulcuprindeasadardrepturilesiobligatiile cu continut economic
ceapartinuneipersoane, deciacelea care pot fi exprimate in bani. Per a contrario, in
patrimoniu nu pot intra drepturilepersonalenepatrimoniale cum ar fi: dreptul la nume,
dreptul la onoare, dreptul la reputatie.
Patrimoniulcuprindedoualaturi.
Drepturile care alcatuiescactivul patrimonialsiobligatiile care
alcatuiescmasivulacesteia, ambeleevaluabile in bani. Activul patrimonial
cuprindetoatedrepturilesubiectivecare au valoareeconomica, decisuntestimabile in
bani(dreptul de proprietateasupraunorbunuri, dreptul de superficieasupraunuiteren,
dreptul de uzufructasupraunorbunuri<acesteafiindexemple de drepturireale>, dreptul de
a restituisumaimprumutata, dreptul de a folosibunulimprumutat de cineva, dreptul de a
primipretulasupralucrurluivandutcuiva<drepturi de creantasaudrepturipersonale>. La
randulsauactivul patrimonialdpv economic poate fi impartit in CAPITAL si VENITURI.
Capitalulreprezintaexpresiavalorica a unorbunuricefac parte din
patrimoniuluneipersoane. Acestapoate fi productiv, adicaproducator de venituri(imobil
care a fostinchiriatsi care producechirie, actiunii la o societatecarepot produce dividente,
un numar de obligatiunicumparate de la o societatecomerciala care le-a emissi care vor
produce dobanda.). Capitalulpoate fi sineproductiv(imobillocuit de
proprietarulsau).Nimic nu impiedicainsaproprietarulsaschimbenaturaacestui capital
sisailfaca fie productiv, fie neproductiv( ex: la expirareacontractului de inchiriere,
proprietarul nu maiinchiriazaimobilulsau).
Veniturilereprezintaresurseperiodice care suntrealizate de o anumitapersoanasi
care facsaintre in patrimoniulacesteiavaloriapreciabile in bani. De regulaveniturilese
exprima in bani, darele pot constasi in bunuri in natura, cum ar fi
produseleobtinuteprinarendareauneisuprafete de teren.
Pasivul patrimonial cuprindedatoriile, obligatiileevaluabile in banipe care le are o
anumitapersoana. Datoriapoateconsta in obligatia de a daadica de a transmitesau de a
constitui un drept real, in obligatia de a face adica de a executa o prestatiepozitivasau in
obligatia de a nu faceadica de a nu face cevaceeace in lipsaacesteiobligatiiai fi
pututsafaci.
CARACTERELE JURIDICE ALE PATRIMONIULUI
1. Patrimoniuleste o universalitatejuridica, asftel el cuprindedrepturilesiobligatiile cu
continut economic ceapartinunuisubiectde dreptprivatinsa in totalitatealorfara a
neinteresaidentitateafiecaruidreptsauidentitateafiecareiobligatii.
Faptulcapatrimoniulesteprivitca o universalitatejuridica, produce douaconsecinte:
a) drepturilesiobligatiile care alcatuiescpatrimoniulsunt legate intreele, acesteaformand
un tot unitar; poateinsaexistasisituatia in care patrimoniulsafie format dintr-o gruparede
mase de bunuri, fiecaremasainsaavand un regimjuridic distinct.
b)drepturilesiobligatiile cu continut economic care alcatuiescpatrimoniulsuntdistincte de
universalitate, a.i. schimbarile care se produc in legatura cu acestedrepturisiobligatii nu
pun in discutieuniversalitateainsasi in asamblulei. Patrimoniulesteasadar o
universalitatejuridica de drept care exista independentde vointatitularuluiei.
Patrimoniul ca universalitate de drept, prin elementele componente si anume
drepturile si obligatiile cu continut economic alcatuieste o unitate abstracta, susceptibila
modificarilor care sunt privite prin expresia valorica, baneasca pe care o au.
2. Orice persoana are un patrimoniu
Calitatea de subiect de drept civil ca si participant la raportul juridic. Pentru persoanele
juridice acest caracter are valoare de axioma caci oricat de sarac ar fi cineva el are
totusi un minimum de bunuri de ii alcatuiesc patrimoniul. Persoanele juridice sunt
titulare are patrominiului necesar in definirii scopului pentru care au fost infiintate
indiferent care ar fi acesta: economic, de binefacere, de asistenta mutuala, cultural sau
sportiv. Pentru nasterea unei persoane juridice, exitenta unui patrimoniu reprezinta una
din conditiile esentiale pentru insasi existenta persoanei juridice. Astfel art. 187 din NCC
dispune ca pentru insasi existenta unei persoane de acest tip ea trebuie sa beneficieze
de un patrimoniu propriu afectat realizarii unui scop licit si moral, in raport cu interesul
general. Patrimoniul este unic, aceasta inseamna ca fiecare subiect de drept, persoana
fizica sau juridica are un singur patrimoniu, oricat de multe drepturi si obligatii ar
cuprinde acesta. Legea nu permite ca acelasi subiect de drept sa fie titularul mai multor
patrimonii.
3. Divizibilitatea patrimoniului
Daca patrimoniul este unic aceasta nu inseamna ca el este si indivizibil. In sensul ca
toate componentele sale ar avea acelasi regim juridic, astfel patrimoniul unui subiect de
drept poate fi divizat in mai multe categorii, grupe sau mase de drepturi si obligatii.
Fiecare dintre acestea avand un regim juridic distinct in raport cu scopul pentru care o
astfel de divizare a fost realizata. Alin 2, art 31 dispune in mod limpede ca patrimoniul
unui subiect de drept poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectatiuni in cazurile si
in conditiile prevazute de lege, astfel orice societate comerciala ca subiect de drept are
un patrimoniu propriu care cuprinde mai multe mase de bunuri( mobile, imobile, fonduri
banesti), fiecare dintre acestea avand un regim juridic distinct. Astfel in cazul unei
persoane casatorite, fiecare dintre sot poate avea in patrimoniul sau atat bunuri proprii
cat si bunuri comune potrivit regimului matrimonial pe care si l-au ales.
Legea instituie netransmibilitatea patrimoniului prin acte juridice catre vii. Daca situatia
in care patrimoniul este strans legat de subiectul de drept caruia ii apartine nu se poate
concepe transmiterea lui prin acte intre vii.
FUNCTIILE PATRIMONIULUI
Drepturile si obligatiile cu continut economic ce apartin unui subiect de drept ca o
universalitate juridica produc anumite consecinte juridice, care se traduc prin functiile
patrimoniului. Astfel patrimoniul are trei functii si anume:
a) permite si explica limbajul general al creditorilor chirografari
b) permte si explica subrogatia reala si cu titlu universal
c) permite si explica transmisiunea universala si transmisiunea cu titlu universal
Sunt creditori chirografari ai debitorului aceia carenu dispun de o garantie reala a
asupra unui bun al debitorului sau, in acest sens art 2324 din NCC dispune ca cel ce
este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si
viitoare, ele servind drept garantie comuna a debitorilor sai. Gajul creditorului
chirografar este practic totalitatea bunurilor debitorului sau. Asta nu inseamna ca
patrimoniul debitorului este indisponibilizat, debitorul poate sa isi administreze
patrimoniul asa cum el crede de cuviinta, el poate dobandi noi bunuri, poate sa le
intraineze pe cele existente sau poate contracta numai datorii cu conditia sa nu il
mareasca si sa isi impuna o stare de insolvabilitate.
Subrogatia inseamna inlocuire, aceasta este personala atunci cand o persoana ia locul
alteia in calitate de titular al unui drept si reala daca un bun este inlocuit cu un altul. La
randul ei subrogatia reala poate fi universala, cand se aplica la scara unui patrimoniu,
sau cu titlu universal, atunci cand ea priveste o masa patrimoniala, o diviziune a
acesteia, sau poate fi cu titulu particular atunci cand priveste un titlu individual
particular. La decesul unei persoane fizice sau in caz de reorganizare a unei persoane
juridice prin fuziune ori prin contopirea mai multor persoane juridice spre a constitui o
noua persoana juridica, are loc o transmitere de patrimoniu care poate fi universal sau
cu titlu universal.