CURS 12

Modurile generale de dobândire a dreptului de proprietate

În vechiul cod civil, in art 644-645, prevedeau că dreptul de proprietate se poate

dobandi prin succesiune, prin legate, prin conventie, prin traditiune, prin accesiune sau
incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune. Doctrina a afirmat ca
enumerarea era incompleta deoarece omitea hotararea judecatoareasca, prin intermediul
careia ar fi posibil sa se transimta ori sa se constituie un drept real principal. Totodata
enumerarea era si imprecisa, caci legiuitorul facea distictie intre succesiune si legate, desi
succesiunea, ca mod de dobandire a drepturilor reale principale, insemna atat succesiunea
legala, cat si succesiunea testamentara. In actuala reglementare, art 557, dispune in alin (1)
ca: „Dreptul de proprietate se poate dobandi in conditiile legii, prin conventie, prin mostenire
legala sau testamentara, prin accesiune, prin uzucapiune, ca efect al posesiei de buna-
credinta, in cazul bunurilor mobile si al fructelor prin ocupatiune, traditiune, precum si prin
hotarare judecatoareasca, atunci cand aceasta este translativa de proprietate prin ea insasi.”
In alin (2) se mentioneaza: „In cazurile prevazute de lege, proprietatea se poate dobandi prin
efectul unui act administrativ.” In alin (3) se precizeaza ca prin lege se pot reglementa si alte
moduri de dobandire ale dreptului de proprietate.

Accesiunea

Potrivit art 567 Cod Civil, prin accesiune proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se
alipeste cu bunul ori se incorporeaza in acesta, daca legea nu prevede altfel. Doctrina a
definit accesiunea ca fiind acel mod de dobandire a dreptului de proprietate care consta
in incorporarea materiala a unui lucru, considerat mai putin important, intr-un lucru
considerat mai important. In cazul in care, cele doua lucruri au apartinut unor proprietari
diferiti, titularul dreptului de proprietate asupra lucrului considerat mai important, devine si
proprietar al lucrului considerat mai putin important, astfel incat accesiunea apare ca un mod
de dobandire a proprietatii asupra lucrurilor considerate mai putin importante. In functie de
natura lucrului a carui proprietate se dobandeste, accesiunea poate fi imobiliara sau
mobiliara. La randul ei, accesiunea imobiliara poate fi naturala sau artificiala dupa cum
corporarea este dependenta sau independenta de interventia omului. In acest sens. art 568
dispune ca accesiunea este naturala cand unirea sau incorporarea este urmarea unui
eveniment natural sau poate fi artificiala cand aceasta rezulta din fapta proprietarului ori a
unei alte persoane.

Accesiunea imobiliara naturala prevede urmatoarele situatii:

-aluviunile, adica adaugirile de teren, la malurile apelor curgatoare care potrivit art 569, revin
proprietarului fondului riveran, numai daca ele se formeaza treptat

-terenul lasat de apele curgatoare care s-au retras treptat de la tarm va fi dobandit astfel cum
prevede art 570 CC, de catre proprietarul fondului riveran. In schimb proprietarul terenului
inconjurat de helestee, iazuri, canale si alte asemenea ape statatoare nu devine proprietarul
terenurilor aparute prin scaderea temporala a acestor ape sub inaltimea de scurgere, dupa
cum nici proprietarul acestor ape nu dobandeste niciun drept asupra terenului acoperit ca
urmare a revarsarii sporavice.

-avulsiunea care consta in smulgerea brusca a unei portiuni de mal din teren si alipirea
acestuia la terenul altui proprietar, ca efect al actiunii unei ape curgatoare, caz in care
confrom art. 372 CC, proprietarul terenului de la care a fost smulsa portiunea de mal nu
CURS 12

pierde dreptul de proprietate asupra partii desprinse, daca o revendica in termen de 1 an de

la data faptului. Prin urmare, dupa expirarea termenului de 1 an, proprietarul fondului la care
a fost alipita portiunea de mal smulsa, va devenii proprietar al acesteia, prin accesiune,
evident cu exceptia situatiei cand ruperea s-a produs de la un teren proprietate publica.

-albiile raurilor, insulele si prundisurile reglementate de art 573, care mentioneaza ca albiile
raurilor apartin proprietarilor riverani, cu exceptia acelora care potrivit legii fac obiectul
proprietatii publice. Insulele si prundisurile care nu sunt in legatura cu terenurile avand malul
la nivelul mediu al apei revin proprietarului albiei. Insula apartine proprietarilor riverani si
daca aceasta trece peste jumatatea apei, fiecare dintre riverani are dreptul de proprietate
asupra partii de insula ce se intinde spre el, pornind de la jumatatea apei. Aceasta regula nu
este aplicabila in ipoteza insulelor sau prundisurilor care se afla pe apele proprietate publica.

Cat priveste insulele nou formate art 574 CC, dispune ca in cazul in care o apa curgatoare
formandu-si un brat nou inconjoara terenul unui proprietar riveran, acesta ramane proprietar
asupra insulei astfel create.

Accesiunea naturala asupra animalelor

Prevede ca animalele domestice ratacite pe terenul altuia ii revin acestuia din urma
daca proprietarul nu le revendica in termen de 30 de zile de la data declaratiei facute la
primarie de catre proprietarul terenului (porumbeii, iepurii, pestii si alte asemenea animale
care trec pe fondul unui proprietar apartin acestuia cat timp raman pe fond, cu exceptia
cazului in care trecerea a fost provocata prin frauda sau prin artificii).

Roiul de albine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai daca
proprietarul roiului nu il urmareste sau inceteaza sa-l urmareasca timp de 2 zile. termenele
de 30 de zile sau de 1 an sunt termene de prescriptie extinctiva, iar termenul de 2 zile este
un termen de decadere, deoarece acesta nu presupune exercitarea unei actiuni in justitie.

Accesiunea imobiliara artificiala

Aceasta presupune interventia omului si spre deosebire de cea naturala implica plata
unor despagubiri catre cel in detrimentul caruia opereaza. Accesiunea imobiliara artificiala
are loc cu titlu oneros, spre deosebire de accesiunea imobiliara naturala, cvare are loc cu
titlu gratuit. Art 577, alin (1) precizeaza urmatoarele: „ Constructiile, plantatiile si orice alte
lucrari efectuate asupra unui imobil revin proprietarului acelui imobil daca prin lege sau prin
act jurdic nu se prevede altfel.”

Art 579 alin (1) dispune ca: „Orice lucrare este prezumata a fi facuta de proprietarul
imobililui cu cheltuiala sa si este a lui pana la proba contrara.” Alin (2) precizeaza : „Proba
contrara se poate face cand s-a constituit un drept de superificie, cand proprietarul imobilului
nu s-a intabulat dreptul de proprietate asupra lucrarii noi sau in alte cazuri prevazute de
lege.”

Problema accesiunii imobiliare atificiale se pune numai atunci cand inainte de

efectuarea constructiei, plantatiei, oricariei alte lucrari asupra imobilului, nu s-a incheiat nicio
conventie intre proprietarul imobilului si proprietarul materialelor sau a autorului lucrarii care
sa abia ca obiect situatia juridica a materialelor sau alucrarii insasi. Accesiunea imobiliara
artificiala opereaza numai daca exista o incorporare a materialelor in imobil deci nuami daca
materialul intrebuintat pentru lucrare si-a pierdut individualitatea sa mobiliara, in caz contrar
CURS 12

daca materialul nu s-a incorporat, pastrandu-si individualitatea accesiunea nu are loc, astfel
incat proprietarul materialului va pastra dreptul sau.

Potrivit art 580, care se refera la situatia in care s-a realizat lucrarea cu materialale
altuia, proprietarul imobilului devine proprietarul lucrarii, neputand fi obligat la desfiintarea
acesteia si nici la restituirea materialelor intrebuintate. Proprietarul materialelor are numai
dreptul la contravaloarea materialelor, precum si la repararea in conditiile legii a oricaror alor
prejudicii cauzate. Asadar, proprietarul imobilului devine si proprietar al constructiei, al
plantatiei sau a altor lucrari efectuate asupra imobilului respectiv cu materialele altei
persoane. Pentru a nu se imbogatii fara justa cauza, proprietarul imobilului va fi obligat la
cererea proprietarului materialelor sa-i plateasca acestuia contravaloarea materialelor. Daca
este cazul proprietarul imobilului va mai fi obligat si la plata daunelor interese. Art 577 alin
(2) mentioneaza ca: „Dreptul de proprietate asupra lucrarii se naste in favoarea proprietarului
imobilul din momentul inceperii lucrarii, pe masura realizarii ei, daca prin lege sau act juridic
nu se prevede altfel”. Proprietarul imobilului dobandeste in proprietate constructiile, plantatiile
sau alte lucrari pe care le-a facut asupra imobilului sau cu materialele altei persoane,
indiferent daca a fost de buna-credinta sau de rea-credinta, deci indiferent daca a stiut sau
nu ca materialele cu care construieste nu ii apartin. Daca proprietarul imobilui a fost de buna-
credinta el in temeiul art 937 alin (1) devine proprietarul materialelor cu care a construit in
temeiul acestei dispozitii legale, iar nu prin accesiune, ceea ce inseamna ca va fi respinsa nu
numai actiunea in revendicare, formulata de proprietarul materialelor, ci si cererea prin care
acesta solicita contravaloarea materialelor.

Astfel, art 580 isi gaseste aplicarea atunci cand proprietarul imobilului a efectuat
lucrarea de la un neproprietar fiind de rea-credinta sau de buna-credinta, fiind a dobandit cu
titlu gratuit ori materialele fusesra pierdute de catre adevaratul proprietar sau furate de la
acesta.

Realizarea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia

Dispozitiile legale in materie disting dupa cum autorul lucrarii a fost de buna-credinta sau de
rea-credinta.

Situatia autorului de buna-credinta

În aceasta situatie, proprietarul imobilului pe care s-a edificat o lucrare autonoma are
urmatoarele situatii:

1. Sa ceara instantei sa dispuna inscrierea sa in cartea funciara ca proprietar al lucrarii,

platind la alegerea sa autorului lucrarii, fie valoarea materialelor si a manoperei, fie sporul de
valoare adus imobilului prin efectuarea lucrarii;

2. Sa ceara obligarea autorului lucrarii sa cumpere imobilul la valoarea de circulatie pe care

acesta ar fi avut-o daca lucrarea nu s-ar fi efectuat.

In prima situatie se poate vorbii despre o accesiune, care creeaza proprietarului

imobilului doua variante: fie sa-i plateasca autorului de buna-credinta valoarea materialelor si
a manoperei, fie sa-i plateasca sporul de valoare adus imobilului (de obicei varianta aleasa
de catre acesta va fi aceea a carei plata consta intr-o suma mai mica).
CURS 12

Art 586 alin (1), precizeaza ce insemneaza buna-credinta. Astfel, autorul lucrarii este de
buna-credinta daca se intemeiaza fie pe cuprinsul cartii funciare, in care la data realizarii
lucrarii era inscris ca proprietar al imobilului, fie pe un mod de dobandire nesupuns inscrierii
in cartea funciara sau din situatia in care nu a cunoscut prin nicio cale viciul titlului sau.

Art 586 alin (2) arata ca autorul lucrarii va fi considerat de rea-credinta in toate cazurile in
care construieste in lipsa sau cu nerespectarea autorizatiilor cerute de lege.

Situatia autorului de rea-credinta art 582 alin (2) , prevede ca in cazul in care autorul
lucrarii autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia este de rea-credinta proprietarul
imobilului are dreptul:

1. Sa ceara instantei sa dispuna inscrierea sa in cartea funciara ca proprietar al lucrarii, cu

plata la alegerea sa, catre autorului lucrarii a jumatate din valoarea materialelor si a
manoperei, ori din sporul de valoare adus imobilului;

2. Sa ceara obligarea autorului lucrarii la desfiintarea acesteia;

3. Sa ceara obligarea autorului lucrarii sa cumpere imobilul la valoarea de circulatie, pe care

acesta ar fi avut-o daca lucrarea nu s-ar fi efectuat

Totodata in temeiul art 580 alin (4) proprietarul terenului poate sa renunte in favoarea
autorului lucrarii la dreptul de a invoca accesiunea, caz in care autorul lucrarii va dobandi un
drept de superficie.

Daca proprietarul imobliului opteaza pentru preluarea pe temeiul accesiunii a lucrarii

efectuate cu rea-credinta, atunci el va plati doar jumatate din suma pe care ar fi platit-o in
cazul in care autorul lucrarii ar fi fost de buna-credinta. Autorul de rea-credinta poate sa
suporte consecintele desfiintarii lucrari pe care a realizat-o pe imobilul altuia. In situatia in
care proprietarul imobilului opereaza pentru aceasta varianta Art 582 alin (2) dispune ca
desfiintarea lucrarii se face cu respectarea dispozitiilor legale in materie, deci trebuie sa se
obtina in prealabil autorizatia de desfiinatre. Desfiintarea lucrarii efectuate cu rea-credinta se
va face pe cheltuiala autorului acesteia, iar autorul este tinut sa repare orice prejudicii cazute
proprietarul imobilului prin realizarea lucrarii; inclusiv prejudiciul pentru lipsa de folosinta a
imobilului. In situatia in care organul competent refuza eliberearea autorizatiei de desfiintare
proprietarul imobilului va putea ataca acest refuz la instanta de conteincios administrativ de
pe raza imobilului in cauza.

Noul Cod Civil stipuleaza si situatiile referitoare la lucrarile adaugate cu caracter durabil
ausupra imobilului altuia, distingand daca acestea sunt necesare, utile sau voluptuare. Art
583 alin (1) face trimitere la lucrarile adaugate necesare. Proprietarul imobilului dobandeste
dreptul de proprietate asupra lucrarii adaugate necesare din momentul efectuarii acesteia,
platind autorului cheltuielile rezonabile, facute de acesta chiar daca imobilul nu mai exista.
Cu privire la cheltuielile utile, se face distinctie dupa cum autorul este de buna sau de rea-
credinta. Daca autorul este de buna-credinta proprietarul imobilului devine proprietarul
lucrarii din momentul efectuarii acesteia cu plata la alegerea sa:

1. Fie a valorii materialelor sau manoperei

2. Fie in cuantumul sporului de valoare adus imobilului

CURS 12

In cazul in care autorul lucrarii utile este de rea-credinta proprietarul imobilului are dreptul :

1. Sa devina proprietarul lucrarii in functie de regimul acesteia, cu sa fara inscriere in cartea

funciara, dupa caz platind la alegerea sa autorului lucrarii fie jumatate din valoarea
materialelor sau a manoperei, fie jumatate din sporul de valoare adus imobilului;

2. Sa ceara obligarea autorului lucrarii la desfiintarea acesteia, cu repunerea imoblilului in

situatia anterioara si plata de daune interese.

Cat priveste lucrarile voluptuare art 555 dispune ca cel ce a realizat-o fara a sporii
valoarea economica a imobilului impune distinctica daca a fost de buna sau de rea-credinta.
In cazul autorului de buna-credinta proprietarul imoblilui are dreptul sa devina proprietarul
imobilului fara inscriere in cartea funciara si fara nicio obligatie catre autorul lucrarii. In cazul
autorului de rea-credinta proprietarul imobilului are dreptul sa devina proprietarul lucrarii, fara
inscriere in cartea funciara si fara nicio obligatie catre autorul lucrarii.

3. Sa ceara obligarea autorului de rea-credinta a lucrarii la desfiintarea acesteia, cu

readucerea imobilului in situatia anterioara si cu plata de daune interese.