TEMA 2: PATRIMONIUL

Orele
de curs: 1
de seminar: 3
lucru individual: 2

Lector:
Tabuncic Tatiana
Dr., conf. universitar
UNITĂŢI DE CONŢINUT:

1. Noţiunea şi caracterele
juridice ale patrimoniului.
2. Funcţiile patrimoniului.
3. Conţinutul patrimoniului.
 Obiectvele de referință

Studentul trebuie să:

 
- definească noţiunea de patrimoniu în sens juridic;
- stabilească corelaţia noţiunilor de patrimoniu în sens juridic cu cea în sens
economic;
- identifice cazurile de utilizare improprie a termeniului "patrimoniu" în Codul
civil;
- stabilească corelaţia noţiunii de patrimoniu şi bunuri;
- stabilească semnificaţia unicităţii patrimoniului;
- compare unicitatea patrimoniului cu divizibilitatea acestuia;
- stabilească conţinutul caracterului inalienabil al patrimoniului;
- definească noţiunea de creditor comun;
- stabilească conţinutul funcţiei referitoare creditorul comun;
- stabilească corelaţia dintre creditorul comun şi cel gajist sau ipotecar;
- descrie funcţia patrimoniului: subrogaţia reală cu titlu universal, delimitând-
o de cea cu titlu particular;
- delimiteze subrogaţia reală cu titlu universal de fungibilitate;
- compare transmiterea universală şi cea cu titlu universal.
BIBLIOGRAFIA
RECOMANDATĂ
Acte normative:
Codul civil al Republicii Moldova, adoptat prin Legea
Nr.1107-XV din 06 iunie 2002, în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.82-86 din 22 iunie 2002, intrat
în vigoare la 1 ianuarie 2003, modernizat prin Legea
nr.133 din 15.11.2018 privind modernizarea Codului civil
și modificarea unor acte legislative (în continuare – Legea
nr.133/2018), în Monitorul Oficial nr. 467-479
din 14.12.2018, intrat în vigoare la 01.03.2019.
LITERATURĂ
OBLIGATORIE:
Sergiu Baieş şi Nicolae Roşca, Drepturile reale principale, ed. a III-a,
Chişinău, Tipografia Centrală, 2016.
Octavian Cazac, Adnotare la art. 453 [online]. Codul civil Adnotat
[citat 07.09.2021]. Disponibil: animus. md/adnotări/453/
Arapu Elena, Cara Aliona, Cazac Octavian et. al., Drept civil. Drepturile
reale principale. Scheme, spețe, teste, Chișinău, Tipografia Centrală,
2016.
Victor Volcinschi şi Adrian Cibotaru, Drepturile reale asupra lucrurilor
altuia, Chişinău, 2011.
Comentariul codului civil al Republicii Moldova, Volumul I, art. art.,
284-453, 496- 511. Chişinău, 2005.
Sergiu Baieș şi Nicolae Roșca, Drepturile reale // Manualul
judecătorului pentru cauze civile, Chişinău, 2013, p. 843-871.
Terminologie. Sensuri

Termenului de „patrimoniuˮ are mai multe înțelesuri:

In lato sensu - ansamblu de bunuri, de valori materiale:

Legea nr. 280 din 27-12-2011 privind protejarea patrimoniului cultural naţional

mobil, în Monitorul Oficial Nr. 82-84 din 27-04-2011

patrimoniu cultural naţional mobil – ansamblu de bunuri culturale

mobile, clasate în patrimoniul cultural naţional cu valoare deosebită sau
excepţională istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi
tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă,
cartografică, epigrafică, estetică, etnologică şi antropologică, reprezentînd mărturii
materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiei omului cu acest mediu, ale
potenţialului creator uman;

Codul civil, în art. 2602 alin. (3), folosește sintagma „patrimoniul cultural
național al unui statˮ.
In stricto sensu – noțiunea evocă sensul strict, tehnico-juridic al noțiunii, specific
dreptului civil.

Codul civil cuprinde o serie de texte care se referă la patrimoniu:

Art. 35 Сс: Persoana fizică răspunde pentru obligaţiile sale cu tot patrimoniul său, cu
excepţia bunurilor care, conform legii, nu pot fi urmărite.
Art. 171 alin. (1) Сс: Persoana juridică este subiectul de drept constituit în condițiile legii,
avînd o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu și distinct, afectat realizării
unui anumit scop conform cu legea, ordinea publică și bunele moravuri.
Art. 184 alin. (1) Сс: Persoana juridică răspunde pentru obligaţiile sale cu tot
patrimoniul ce îi aparţine.
Art. 2162 alin. (1) Cc: Moștenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală)
unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moștenirea) către una sau mai
multe persoane (moștenitori). 
Art. 888 alin. (1) Сс: Debitorul răspunde cu întregul său patrimoniu pentru obligațiile
sale. Patrimoniul debitorului servește drept garanție comună a creditorilor săi.

Ce este patrimoniul? Cine sunt titularii patrimoniului? Ce rol are şi care este
conţinutul lui?
 1. NOŢIUNEA ŞI
CARACTERELE JURIDICE
ALE PATRIMONIULUI
Definiţia legală:
Potrivit art.453 alin. (1) Cc patrimoniul
reprezintă
totalitatea drepturilor şi obligaţiilor
patrimoniale (care pot fi evaluate în bani),
privite ca o sumă de valori active şi pasive
legate între ele, aparţinînd unor persoane
fizice şi juridice determinate.
DEFINIŢIA DOCTRINARĂ:

„Patrimoniul constituie totalitatea drepturilor şi

obligaţiilor care au valoare pecuniară, care
aparţin unui subiect de drept, persoană fizică
sau juridică, distincte de bunurile care-l
formează”.

Uliescu M., Gheorghe A., Drept civil. Drepturile reale principale, București,
Editura Universul Juridic, 2011, p. 10.
Conținutul patrimoniului:
-Drepturile și obligațiile partrimoniale.
Drepturile alcătuiesc activul patrimoniului.
Obligațiile alcătuiesc pasivul patrimoniului

Octavian Cazac, Adnotare la art. 453 [online]. Codul civil Adnotat [citat 07.09.2021].
Disponibil: animus. md/adnotări/453/
PATRIMONIUL ÎN SENS
ECONOMIC
Patrimoniul este alcătuit din „totalitatea
bunurilor destinate să satisfacă nevoile de
consum ale unei persoane, altfel spus, averea
unei persoane”.
Stoica V., Drept civil. Drepturi reale principale, ed. a 2-a, București, Editura
C.H. Beck, 2013, p. 7.

Deci, patrimoniul cuprinde capitaluri şi venituri.

DEOSEBIRILE
NOŢIUNILOR JURIDICE ŞI
ECOMONICE
Din punct de vedere Din punct de
juridic: vedere economic:
-patrimoniul desemnează - patrimoniul
totalitatea drepturilor şi
obligaţiilor cu conţinut cuprinde totalitatea
economic. bunurilor ce constituie
Patrimoniul, în sens
averea unei persoane.
juridic, subzistă chiar
dacă valoarea datoriilor
este mai mare decât
valoarea drepturilor.
CARACTERELE JURIDICE
ALE PATRIMONIULUI:
1.Universalitatea juridică;
2.Orice persoană are un
patrimoniu;
3.Unicitatea patrimoniului;
4.Inalienabilitatea patrimoniului.
1. UNIVERSALITATE
JURIDICĂ:
– un ansamblu de drepturi şi obligaţii
patrimoniale;
-privite ca o pură abstracţie juridică;
-nu se confundă cu elementele sale
componente, fiind distinct de conţinutul lui;
-există şi atunci când pasivul depăşeşte
activul.
2. ORICE PERSOANĂ ARE
UN PATRIMONIUL
(ART.453CC)
Titularii patrimoniului:
1.Persoana fizică – titulară de drepturi şi
obligaţii (se subânţelege - art.23 Cc)
2.Persoana juridică – art.171 Cc.
3. UNICITATEA PATRIMONIULUI - ORICE PERSOANĂ ARE DOAR UN PATRIMONIU,
DEOARECE FIECARE INDIVID ESTE O SINGURĂ PERSOANĂ.

Patrimoniu
Drepturi patrimoniale Obligații patrimoniale

Are o datorie la bancă

în baza unui contract
de credit
Ion
DIVIZIUNEA PATRIMONIULUI CONSTĂ ÎN DIVIZAREA LUI ÎN MAI MULTE MASE
PATRIMONIALE CU REGIMURI JURIDICE DIFERITE.
FORMAREA MASELOR PATRIMONIALE ARE LOC ÎN TEMEIUL LEGII.

Aplicabilitatea diviziunii patrimoniului

În materia bunurilor soţilor:
-persoanele căsătorite au patrimoniul divizat în două mase patrimoniale:
a)masa bunurilor proprietate personală a fiecăruia dintre soţi (art.573 Cc)
b)masa bunurilor proprietate comună (art.572 Cc).

La cont de depozit
100 000 lei

În devălmășie

Maria Ion
IMPORTANȚA DIVIZIUNII
MASELOR PATRIMONIALE
ALE SOŢILOR
Fiecare masă are un regim juridic distinct.
Efectele divorţului:
- bunurile proprietate comună în devălmăşie
a soţilor se împart (art.373 Cc, art. 25
C.Fam);
- bunurilor proprietate personală a fiecăruia
dintre soţi, nu se împart, fiind proprietatea
exclusivă a celui care le-a dobândit.
URMĂRIREA BUNURILOR
SOŢILOR:
Potrivit art. 24 din C.Fam.:
-creditorii comuni urmăresc bunurile comune,
iar
-creditorii personali urmăresc doar bunurile
proprii.
 100 000 lei

Debitorul lui
Ion

Maria Ion

Dacă Ion are obligații personale, el răspunde pentru ele atât cu masa
patrimonială personală cât și cu cota lui din masa patrimonială comună,
după ce ea s-a determinat (art. 24 alin.(1) C. fam.). Maria în cazul dat nu
răspunde pentru ele cu masa sa patrimonială personală (art. 24 C. fam.).
Dacă Ion asumă o obligație în interesul familiei (obligație comună), ambii soți
(Ion și Maria) răspund cu toate masele lor (art. 24 alin.(2) C. fam).
EFECTUL DIVIZIUNII
PATRIMONIULUI (ALIN. 3
ART.888 CC)
Creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură
cu o anumită diviziune a patrimoniului, autorizată
de lege, trebuie să urmărească mai întîi bunurile
care fac obiectul acelei mase patrimoniale.
Dacă acestea nu sînt suficiente pentru satisfacerea
creanțelor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale
debitorului, cu excepția cazului în care debitorul
răspunde, conform legii sau contractului, doar cu
acea masă patrimonială.
4. INALIENABILITATEA:

- nu poate fi înstrainat prin acte juridice inter

vivos (intre vii), fiind indisolubil legat de titular;
Titularul poate:
-transmite întreg patrimoniul său, ca
universalitate juridică, doar prin acte juridice
mortis causa.
-încheia acte juridice privind anumite obligaţii
şi drepturi, având posibilitatea de a înstrăina
un bun individual determinat.
EXCEPŢIE:

Art.214 alin.3 Cc – reorganizarea persoanei

juridice prin separare.
Efectul:
-desprinderea unei părţi din patrimoniul
persoanei juridice, care nu îşi încetează
activitatea, şi
-transmiterea ei către una sau mai multe persoane
juridice existente sau care iau fiinţă.
 II. FUNCŢIILE
PATRIMONIULUI
Patrimoniul are trei funcţii:
1. constituie garanţia comună a
creditorilor;
2. permite şi explică subrogaţia reală
universală și subrogația cu titlu
universal;
3. permite şi explică transmisiunea
universală şi cu titlu universal.
 1. GARANȚIA COMUNĂ A
CREDITORILOR (ART.
888CC)
Conținutul funcției:
-Patrimoniul debitorului servește drept
garanție comună a creditorilor săi.
Debitorul răspunde cu întregul său
patrimoniu pentru obligațiile sale.
-Nu pot face obiectul garanției comune
bunurile insesizabile (art. 89 din Codul de
executare).
 Creditorii pot fi:

Chirografari - clasă de creditori

ale căror creanţe faţă de debitor
Garantaţi - clasă de
au apărut înainte de intentarea creditori ale căror creanţe
procesului de insolvabilitate şi faţă de debitor au apărut
nu sînt asigurate prin înainte de intentarea
garanţii reale (art.2 din Legea procesului de insolvabilitate
insolvabilităţii nr.149 din
29.06.2012, în MO nr.193-197
şi sînt asigurate prin
din 14.09.2012, în vigoare din garanţii reale în
13.03.2013). conformitate cu legea (art.2
Concluzia: Legea insolvabilităţii
- creditorii chirografari nu nr.149/2012).
beneficiază de o garanţie reală
fixă asupra unui bun individual
determinat.
 Distincția dintre creditori

Contract de împrumut
10 000 lei

Maria –creditor. Tot

odată ea este și creditor
chirografar. Ion – debitor. El este
obligat să restituie banii
Mariei.

Debitor Contract de credit Creditor

Contract de ipotecă Creditor ipotecar

Debitor
ipotecar
APLICABILITATEA FUNCȚIEI
PATRIMONIUL CONSTITUIE
GARANȚIA COMUNĂ A
CREDITORILOR

Funcția dată se aplică în privința

creditorilor chirografari.
 Patrimoniul lui Ion

Contract de împrumut
10 000 lei

Maria –creditor. Tot odată ea Ion – debitor. El este obligat

este și creditor chirografar. să restituie banii Mariei.

Debitorul (Ion) poate:

-să încheie acte juridice cu privire la bunurile sale, înstrăinându-le sau dobândind
altele noi;
-să contracteze noi datorii.
Toate actele de dispoziţie ale debitorilor sunt opozabile creditorilor chirografari.
S-ar putea întîmpla ca debitorul, prin acţiunea sau inacţiunea sa, să fraudeze
interesele creditorilor chirografari. Ce mecanisme de protecție are la dispoziție
creditorul chirografar?
 MECANISMELE DE
PROTECŢIE A
CREDITORILOR
CHIROGRAFARI
Codul Civil reglementează anumite acţiuni în
scopul conservării drepturilor acestora:
-acţiunea oblică (art.892-894 Cc) când
debitorul refuză să îşi exercite anumite
drepturi, cauzându-i un prejudiciu creditorului
chirografar şi
-acţiunea revocatorie (art.895-900 Cc) atunci
când debitorul încheie acte juridice cu intenția
de a dăuna creditorul.
2. Subrogaţia reală reală universală și subrogația cu titlu universal

Notiunea de „subrogaţie” se identifică în termenul de

înlocuire.

Subrogaţia poate fi:

-personală, când o persoană înlocuieşte pe alta într-
un raport obligaţional, în calitate de titular al unui
drept, şi
-reală atunci când un element patrimonial este
înlocuit cu alt element patrimonial.
 Subrogația reală este de trei feluri:

1. Universală.
„În cadrul oricărui patrimoniu bunurile şi valorile se înlocuiesc
între ele automat, fără a fi necesară o prevedere a legii.
Astfel, bunurile care ies din patrimoniu sunt înlociute cu
echivalentul valoric primit de titular pentru acestea, iar locul
valorii plătite pentru achiziţionarea unui bun este luat de bunul
astfel dobândit”.

Chelaru E., Curs de drept civil. Drepturile reale principale.

Bucureşti, Editura ALL BECK, 2000, p.8.
 2. Cu titlu universal - când bunul care iese dintr-o masă patrimonială de bunuri este
înlocuit cu alt bun care dobândește regimul juridic al mase patrimoniale;

are 15 000 euro la un cont în

Ion bancă, bani câștigați înainte de
încheierea căsătoriei. Ei au regim
de bun personal (art. 22 alin. 1 Cc).
Maria

Cumpără un automobil

Automobilul devine bun personal prin efectul subrogației reale.

Se aplică regula per a contrario din art. 20 alin. 2 lit. c) din Codul Familiei potrivit
căreia sunt proprietate în devălmăşie bunurile procurate din contul altor mijloace
comune. Deci, dacă sunt procurate din mijloace personale, devin personale.
La divorț automobilul nu se va partaja.
 3. Cu titlu particular - când bunul care iese din patrimoni este înlocuit cu
altul care dobândește regimul juridic specific numai bunului care a ieșit din
patrimoniu.
Eg.: Art. 679 Cc - Efectul încetării, în condițiile legii, a dreptului de
proprietate al debitorului gajist asupra bunului gajat:
- gajul se extinde de plin drept asupra bunului de substituire sau despăgubirii
datorate debitorului gajist, dacă contractul de gaj nu prevede altfel.

Debitorul gajist Contract de credit

primește despăgubirea
de asigurare

Art.
679
Ion Contractul de gaj
Debitor
Debitor gajist Banca este
Creditor și
Bunul gajat este Creditor gajist
distrus
Dreptul de proprietate Bunul gajat
de stinge
 3. TRANSMISIUNEA
UNIVERSALĂ ŞI CU TITLU
UNIVERSAL
Transmisiunea patrimoniului poate fi:
a) universală - transmiterea către succesor a
întregului patrimoniu, ca ansamblu de
drepturi şi obligaţii evaluabile în bani;
b) cu titlu universal - sunt transmise doar
fracţiuni din patrimoniu către doi sau mai
mulţi mostenitori legali sau testamentari.
 III. CONŢINUTUL
(ELEMENTELE)
PATRIMONIULUI
Totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter
pecuniar, adică drepturile şi obligaţiile patrimoniale.
Sunt excluse:
drepturile personal-nepatrimoniale:
-dreptul la nume,
-dreptul la sănătate, onoare, demnitate etc.
DREPTURILE
PATRIMONIALE - LATURA
ACTIVĂ A
PATRIMONIULUI:
Drepturile reale (ius in re):
– dreptul subiectiv în temeiul
căruia titularul său îşi poate
exercita prerogativele asupra unu
lucru direct şi nemijlocit, fără
concursul altei persoane.
Drepturile de creanţă
(ius ad personam):
– dreptul subiectiv în
temeiul căruia subiectul
activ, numit creditor,
poate pretinde subiectului
pasiv, numit debitor, să
dea, să facă, să nu facă
ceva, sub sancţiunea
constrângerii de către stat.
OBLIGAŢIILE PATRIMONIALE -
LATURA PASIVĂ:
a) Obligaţia de a da - obligaţie de a transmite sau
de a constitui un drept real;
b) obligaţia de a face - constă în a executa o
prestaţie pozitivă, cu excepţia celei de a da;
c) obligaţia de a nu face - abţinerea de la
ceva ce ar fi putut să facă dacă nu s-ar fi
obligat să nu facă.