SUBIECT 1

NOȚIUNEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

CARACTERISTICILE GENERALE ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
STRUCTURA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

NOȚIUNEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

= reprezintă ansamblul activităților Președintelui României ,

Guvernului, autorităților administrative centrale de specialitate
subordonate sau autonome , autoritățile autonome locale, și după caz ,
structurilor subordonate acestora , prin care în regim de putere publică
, se aduc la îndeplinire legile , sau în limitele legii se prestează servicii
publice .

ADMINSTER = spre, la
MINISTER = servitor , supus

ADMINISTRAȚIE = totalitatea organelor administrației unui stat

CARACTERISTICILE GENERALE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

 Administrația publică constituie un corp intermediar, creat în

vederea acțiunii

= este subordonată dreptului, legii = care îi stabilește obiectivele, îi

fixează limitele
= îndeplinește două mari categori de sarcini :
1) Executarea = coordonarea între diverse activități
2) Elaborarea = pregătirea proiectelor de acte normative

 Este ierarhizată și ordonată

= ierarhizată = divizată pe verticală în grade sau etaje = organul

ierarhic superior exercită o autoritate asupra organelor situate
la etajele inferioare
= ordonată = în cadrul ierarhiei se exercită puterea de
comandament , de control și de disciplină , în special asupra
funcționarilor numiți .
 Administrația publică este remunerată , civilă, laică și egalitară

= Remunerată = sunt doar puțin agenți ai administrației publice care

nu primesc o retribuție , un salariu din bugetul public, funcțiile
publice gratuite sunt o excepție

= Civilă = există în toate țările o armată și o administrație militară ,

acestea serviind sarcinilor speciale pe care le are armata , ea
putînd interveni în materie civilă , după proclamarea stării de
urgență

= laică = folosește un personal care nu aparține bisericii

= este egalitară = ea furnizează servicii tuturor

 Administrația publică este formalistă , scrisă și birocratică

= formalistă = acționează după anumite proceduri, conform unor

precedente

= scrisă = ea are la bază documente , fapte , decizii păstrate de

regulă în arhivă

 Administrația este permanentă , ea necesită , din ce în ce mai mult

, cunoaștere , tehnicitate și progres

 Administrația publică este într-o continuă dezvoltare .

STRUCTURA ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

= prin STRUCTURĂ se înțelege mod de organizare internă , de alcătuire

a unui corp sau a unui domeniu de activitate .

= ne permite să analizăm felul în care sunt dispuse elementele

componente ale sistemului administrației publice și relațiile ce se
stabilesc între acestea în vederea realizării funcțiilor sale , având la bază
două criterii :
1) CRITERIUL TERITORIAL
= căruia îi corespunde structura ierahică

2) CRITERIUL COMPETENȚEI MATERIALE sau FUNCȚIONALE

= căruia îi corespunde structura funcțională

CRITERIUL TERITORIAL duce la o clasificare a autorităților administraței

publice în :

 AUTORITĂȚI CENTRALE
 AUTORITĂȚI LOCALE

ADMINISTRAȚIA CENTRALĂ = acționează la nivelul statului în interesul

colectivității naționale

ADMINISTRAȚIA LOCALĂ = își fixează ca obiectiv satisfacerea nevoilor

colectivităților teritoriale ( județene, municipale, orășenești și
comunale )

 Trebuie avută în vedere disticția dintre :

--AUTORITĂȚILE PUBLICE LOCALE AUTONOME ( CL, CJ, și primari )
--SERVICIILE DECONCENTRATE ALE MINISTERELOR sau a altor
organe ale adm publice centrale ( Inspectoratul școlar
județean, AJOFM )
ADMINSTRAȚIA PUBLICĂ
CLASIFICARE :

 ADMINISTRAȚIE CENTRALĂ și TERITORIALĂ

 ADM DE STAT ȘI ADM LOCALĂ
 ADM GENERALĂ ȘI ADM SPECIALIZATĂ

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ CENTRALĂ

= are în componență autoritățile puterii executive cu atribuții în sfera adm publice :

 PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
 GUVERNUL

ADMINISTRAȚIA TERITORIALĂ DE STAT

= privește instituțiile deconcentrate din unitățile adm-teritoriale

ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ = are ca părți componente :

 CJ și CL cu serviciile publice din subordine
  Primarii de municipii, orașe , comune
SUBIECT 2
NOȚIUNEA DE SERVICIU PUBLIC
TRĂSĂTURILE SERVICIILOR PUBLICE
CLASIFICAREA SERVICIILOR PUBLICE

SERVICIUL PUBLIC = activitatea sau ansamblul de activități organizate

de o autoritate a administrației publice ori de o instituție publică sau
autorizată ori delegate de acestea --în scopul satisfacerii unei nevoi cu
caracter general sau al unui interes public în mod regulat și continuu .

TRĂSĂTURILE SERVICIILOR PUBLICE

 Satisfacerea nevoilor din bugetele administrative

 gestiunea financiară este supusă legii contabilității publice

 Actele juridice îndeplinite de agenții serviciului

= sunt acte administrative

 Agenții sau funcționarii serviciului sunt supuși ierarhiei

administrative

 Serviciul public pentru lucrări poate recurge la exproprierea pentru

cauză de utilitate publică conform principiilor constituționale

 Specializarea serviciului = fiecare serviciu este creat pentru

satisfacerea unui anumit sau anumite interese de ordin general

 Are mai multe subdiviziuni, cuprinzând fiecare câte o ramură de

activitate :
--operațiuni administrative
--operațiuni tehnice
--operațiuni comerciale
--operațiuni financiare
--operațiuni de contabilitate

 Cuprinde reguli juridice speciale , care îi oferă posibilitatea de a

folosi procedee de drept public = exproprierea pentru cauză de
 utilitate publică
CLASIFICAREA SERVICIILOR PUBLICE

 OBLIGATORII
 FACULTATIVE

SERVICII PUBLICE ALE STATULUI OBLIGATORII :

 Apărarea națională
 Justiția
 Siguranța
 Liniștea internă

SERVICII PUBLICE ALE STATULUI FACULTATIVE :

 Regimul :
--transportului
--exploatărilor minere
--pădurilor

 Organizarea serviciilor destinate dezvoltării :

--agriculturii
--insdustriei
--comerțului
--serviciilor de învățământ

 Serviciile de :
--prevedere
--asistență socială

SERVICII PUBLICE care NU PERMIT particularilor să se ocupe ,

OBLIGANDU-I pe aceștia să se folosească numai de serviciul public pe
care l-a organizat :
 Poliția
 Poșta
 Căile ferate
 Transportul în comun cu anumite mijloace

SE ADMITE inițiativa PRIVATĂ în cazul școlilor :
 Instrucția publică în școli de stat
 Școli particulare
  Școli confesionale
 Teatrelor
DUPĂ NATURA LOR --SERVICIILE PUBLICE se pot clasifica în 3
categorii :

1) TEHNICO-ADMINISTRATIVE
2) INDUSTRIALE ȘI COMERCIALE
3) SOCIO-CULTURALE

Statul înființează pentru realizarea menirii sale sociale, SERVICII la

nivelul întregului său teritoriu , având un caracter independent :

1) SERVICIUL PUBLIC DE LEGIFERARE

2) SERVICIUL PUBLIC JUDICIAR
3) SERVICIUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE

1) SERVICIUL PUBLIC DE LEGIFERARE

= este înființat pentru adoptarea unor norme juridice general

obligatorii care să reglementeze raporturile sociale ce apar între
membrii societății la nivelul întregului teritoriu

2) SERVICIUL PUBLIC JUDICIAR are ca sarcină :

 Soluționarea conflictelor juridice

 Pedepsirea celor care încalcă legea
3) SERVICIILE PUBLICE ADMINSTRATIVE

= organisme administrative ce înfăptuiesc sarciniile puterii executive =

realizând ATRIBUȚII statale în domeniile :

 Executării legilor și al hotărârilor judecătorești

 Asigurarea :
--ordinii publice
--paza granițelor țării
--securitatea statului

 Satisfacerea intereselor de :
--instruire
--cultură
--sănătate a populației
--asigurarea condițiilor materiale de viață
I) DUPĂ MODUL ÎN CARE SE REALIZEAZĂ INTERESUL GENERAL
întâlnim următoarele
CATEGORII DE SERVICII PUBLICE :

 servicii publice ale căror scop este satisfacerea DIRECTĂ și

INDIVIDUALĂ a cetățenilor :
--servicii industriale
--servicii comerciale

 Servicii publice care oferă avantaje particularilor în mod indirect

 SUBIECT 3
DREPTUL ADMINISTRATIV = NOȚIUNE + OBIECT
DELIMITAREA DREPTULUI ADMINISTRATIV
DE CELELALTE RAMURI DE DREPT

DREPTUL ADMINISTRATIV = este definit ca acea ramură a dreptului

public care reglemetează relațiile sociale din sfera administrației
publice , precum și pe cele de natură conflictuală dintre autoritățile
publice sau persoanele juridice de drept privat care exercită atribuții de
putere publică , pentru realizarea unui interes public , asimilate
autorităților publice pe de o parte și cei vătămați în drepturile lor prin
acte administrative ale acestor autorități, pe de altă parte

OBIECTUL DREPTULUI ADMINISTRATIV = îl formează acele raporturi

sociale care constituie obiectul activității administrative a statului și a
colectivităților locale , realizată în principal de către autoritățile
administrației publice, potrivit normelor legale

DELIMITAREA DREPTULUI ADMINISTRATIV

DE CELELALTE RAMURI DE DREPT

= În prezent, multe raporturi sociale din domeniile în care intervine

administraţia publică sunt supuse reglementării unor norme de drept ce
aparţin diferitelor ramuri ale sistemului de drept din ţara noastră.

= Astfel, raporturile financiare din cadrul administraţiei publice sunt

supuse reglementării normelor ce aparţin dreptului financiar, unele din
relaţiile patrimoniale sunt reglementate de normele drept civil, de
dreptul muncii, respective de dreptul familie, etc

I) Dreptul administrativ şi dreptul constituţional

Legătura strânsă între cele două ramuri de drept se evidenţiază, în

special, prin :

 faptul că o categorie foarte importantă de norme constituţionale conţin

principiile fundamentale de organizare şi funcţionare a autorităţilor şi a
celorlalte instituţii care formează sistemul administraţiei publice şi raporturile
 acestora cu celelalte autorităţi publice, instituţii şi cetăţeni1.
 Normele juridice care formează ramura dreptului administrativ
dezvoltă şi pun în aplicare principiile constituţionale ce stau la
baza organizării şi activităţii autorităţilor publice.

 drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor prevăzute de

normele dreptului constituţional sunt realizate în majoritatea lor prin
raporturi de drept administrativ (de exemplu, dreptul la învăţătură, la
ocrotirea sănătăţii, la muncă şi protecţie socială a muncii etc.).

 Deosebirea este că : normele dreptului administrativ, care

reglementează raporturi sociale specifice, trebuie să fie conforme cu
normele de drept constituţional.

II) Dreptul administrativ şi dreptul financiar

 Dreptul administrativ reglementează, printre altele, organizarea şi

activitatea autorităţilor publice cu atribuţii financiare2, în timp ce

 dreptul financiar cuprinde totalitatea actelor normative care

reglementează relaţiile de constituire, repartizare şi utilizare a
fondurilor băneşti ale statului şi ale instituţiilor publice, destinate
satisfacerii sarcinilor social-economice ale societăţii.

ASEMĂNĂRI :

 Există domenii de activitate reglementate atât de norme de drept

administrativ cât şi de norme de drept financiar, cum ar fi:
--organizarea şi funcţionarea unor autorităţi publice care
realizează activităţi financiare, precum Ministerul Finanţelor
Publice,
--controlul efectuat de organele financiare asupra activităţii
financiare a celorlalte categorii de autorităţi publice , spre
exemplu = rolul de impunere fiscală

DEOSEBIRI :
 Dreptul financiar se deosebeşte de dreptul administrativ prin faptul că pe lângă
dezvoltarea normelor fundamentale din materiile arătate şi care sunt de drept
administrativ, intervine prin normele sale în materii specifice ale activităţii

2
 financiare, cum sunt cele din domeniul bugetar, bancar etc3.
III) Dreptul administrativ şi dreptul civil

 activitatea autorităţilor publice cu personalitate juridică este supusă

reglementării atât a normelor de drept administrativ cât şi a celor de
drept civil.

 Dreptul adm se deosebeşte de dreptul civil prin faptul că :

-- reglementează raporturile patrimoniale prin metoda
subordonării părţilor raportului juridic, o parte
impunându-şi voinţa, în mod unilateral, în realizarea puterii
publice, celeilalte părţi. În dreptul civil reglementarea
raporturilor patrimoniale se face după metoda egalităţii
juridice a părţilor;

-- cel puţin una din părţile raportului de drept administrativ

trebuie să fie o autoritate sau o instituţie a administraţiei
publice, condiţie ce nu se cere pentru raportul patrimonial
de drept civil;

-- majoritatea normelor dreptului administrativ sunt norme

imperative şi nu dispozitive cum sunt cele de drept civil;

-- actul administrativ are un caracter unilateral, în timp ce

regula pentru actele civile este bilateralitatea4.

4
 SUBIECT 4
PRINCIPIILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE
A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

 principiul descentralizării;
 principiul autonomiei locale;
 principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor de
interes local deosebit;
 principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale;
 principiul cooperării;
 principiul responsabilităţii;
 principiul constrângerii bugetare.

 PRINCIPIUL DESCENTRALIZARII

DESCENTRALIZAREA = reprezinta transferul de competenta

administrativa si financiara de la nivelul administratiei publice centrale
la nivelul adm publice locale sau catre sectorul privat , acest proces al
descentralizarii desfasurandu-se in beneficiul cetateanului

 PRINCIPIILE DESCENTRALIZARII

1) principiul subsidiarităţii

2) principiul asigurării resurselor corespunzătoare competenţelor

transferate;

3) principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice

locale în raport cu competenţele ce le revin

4) principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil,

predictibil, bazat pe criterii şi reguli obiective, care să nu constrângă
activitatea autorităţilor administraţiei publice locale

5) principiul echităţii, care implică asigurarea accesului tuturor

cetăţenilor la serviciile publice şi de utilitate publică;

6) principiul constrângerii bugetare

  PRINCIPIUL AUTONOMIEI LOCALE

= prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă ale

autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona
în cadrul legii, în nume propriu şi în interesul populaţiei locale o parte
importantă a treburilor publice.

= Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi

atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin
comunei, oraşului sau judeţului, după caz.

= În scopul asigurării autonomiei locale, autorităţile administraţiei

publice locale au dreptul :
--să instituie și să perceapă impozite şi taxe locale
--să elaboreze şi să aprobe bugetele locale ale comunelor,
oraşelor, municipiilor şi judeţelor,

 PRINCIPIUL ELIGIBILITĂȚII AUTORITĂȚILOR ADM PUBLICE LOCALE

= În Constituție se prevede că primarii, CL și CJ sunt alese în condiţiile
legii, iar potrivit Legii nr. 67/2004, aceste autorităţi se aleg prin vot
universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

=Viceprimarii şi vicepreşedinţii consiliului judeţean se aleg prin vot

indirect.

= Consiliile locale şi judeţene se aleg pe circumscripţii electorale prin

vot exprimat pe baza scrutinului de listă, iar primarii comunelor şi
oraşelor şi preşedinţii consiliilor judeţene se aleg pe circumscripţii
electorale, prin vot exprimat pe baza scrutinului universal.
 pentru a fi ales consilier sau primar, candidatul trebuie să respecte
anumite CONDIȚII DE ELIGIBILIATE :

--să aibă calitatea de alegător – cetăţenii români care au

împlinit vârsta de 18 ani

--dreptul de a fi ales – cetăţenii români cu drept de vot care au

împlinit vârsta de cel puţin 23 de ani

--domiciliul în ţară

--să nu aibă funcţia de magistrat (judecător sau procuror)

 PRINCIPIUL LEGALITĂȚII

= Principiul legalitătii reprezintă, în esentă, principiul fundamental al

organizării şi funcţionării administratiei publice al oricărui stat de drept.

=Potrivit acestui principiu, administraţia publică, sub aspectul

structurii şi al activităţii sale, trebuie să se fundamenteze pe lege, tot
prin lege se stabilesc :
--componenţa şi constituirea lor,
--atribuţiile acestora,
--funcţionarea şi activitatea
--actele pe care le adoptă,
--relaţiile lor cu alte autorităţi publice

 PRINCIPIUL CONSULTĂRII CETĂȚENILOR ÎN SOLUȚIONAREA

PROBLEMELOR LOCALE DE INTERES DEOSEBIT

=În art. 3 alin. 3 al Legii nr. 215/2001 este reglementată posibilitatea de

a se recurge la consultarea cetăţenilor prin referendum sau prin orice altă
formă de participare directă a cetăţenilor la treburile publice, în
condiţiile legii.

= Legea amintită mai prevede posibilitatea organizării referendumului

local şi la cererea locuitorilor cu drept de vot, pentru încetarea înainte de
termen a mandatului de primar, atunci când acesta nesocoteşte interesele
generale ale colectivităţii locale sau nu exercită atribuţiile care îi revin
potrivit legii.
 SUBIECT 5
CONSILIUL LOCAL
INTRUNIREA CONSILIULUI LOCAL
ACTELE CONSILIULUI LOCAL

CONSILIUL LOCAL = este o autoritate colegială a administraţiei

publice locale, aleasă în vederea soluţionării problemelor de interes local
ale comunei, oraşului sau municipiului.

 Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte :

-- prin ordin al prefectului,
--în funcţie de numărul locuitorilor comunei, ai oraşului sau ai
municipiului, conform populaţiei raportate, în funcţie de
domiciliu,

INTRUNIREA CONSILIULUI LOCAL

 Consiliile locale sunt compuse din consilieri aleşi prin vot universal,
direct, egal, secret şi liber exprimat.

 Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi

prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.
 Consiliile locale îşi desfăşoară activitatea în şedinţe ordinare lunare,
convocate de primar.

 Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, la cererea

primarului sau a cel puţin o treime din numărul membrilor
consiliului.

 Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul

secretarului unităţii administrativ-teritoriale, cu cel puţin 5 zile
înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel puţin 3 zile înainte de
şedinţele extraordinare. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la
dispoziţie consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi.

 În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea

intereselor locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului sau în alte
situaţii stabilite de regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndată.
 Prezenţa consilierilor locali la şedinţă este obligatorie = însă ei pot
ansenta motivat în următoarele situații dacă se face dovada că aceasta
a intervenit din cauza :

--unei boli care a necesitat spitalizarea sau a unei stări de

sănătate pentru care s-a eliberat certificat de concediu
medical
--unei deplasări în străinătate;
--unor evenimente de forţă majoră;
--în cazul decesului soţiei/soţului consilierului local sau al
unei rude de până la gradul al II-lea a consilierului local
ales ori al soţiei/soţului acestuia, inclusiv;
 Şedinţele consiliului local sunt conduse de un preşedinte de şedinţă,
ales, aşa cum am arătat, pe o perioada de cel mult 3 luni.

 Cvorumul cerut de lege pentru desfăşurarea legală a şedinţei este

întrunit dacă este prezentă majoritatea consilierilor.

 Sedinţele consiliilor locale sunt publice, prin urmare, la acestea pot

lua parte persoanele interesate.

 Consilierul local care absentează nemotivat de două ori consecutiv la

şedinţele consiliului local este sancţionat, în condiţiile stabilite prin
Regulamentul de Organizare și funcționare a consiliului local.
 ACTELE CONSILIULUI LOCAL

 CL adoptă HOTĂRÂRI

= cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în

care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului cere o altă majoritate.

 Potrivit dispoziţiilor art. 45 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 se

adoptă cu majoritate absolutǎ următoarele hotărâri ale
consiliului local:

- privind bugetul local;

- privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;
- prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;
-privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană,
regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră;
- privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi
amenajarea teritoriului;
- privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu
persoane juridice române sau străine.
 SUBIECT 6
DIZOLVAREA CONSILIULUI LOCAL

CONSILIUL LOCAL se dizolvă :

 DE DREPT sau
 PRIN REFERENDUM LOCAL.

 Consiliul local se dizolvă DE DREPT :

 în cazul în care acesta nu se întruneşte cel puţin într-o şedinţă

ordinară sau extraordinară, pe durata a patru luni calendaristice
consecutive, deşi a fost convocat conform prevederilor legale;

 în cazul în care nu a adoptat nicio hotărâre în 3 şedinţe ordinare

sau extraordinare ţinute pe durata a patru luni calendaristice
consecutive

 în cazul în care numărul consilierilor locali în funcţie este mai mic

decât jumătatea numărului membrilor consiliului local şi nu a putut
fi completat cu supleanţi.

= Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale,

prefectul sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de
contencios administrativ cu privire la cazurile de dizolvare a consiliului
local prevăzute mai sus.

=Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la

dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanţei este definitivă şi se
comunică prefectului.
  PRIN REFERENDUM LOCAL:

= Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în

condiţiile legii.

= Referendumul local este organizat de către o comisie numită prin

ordin al prefectului, compusă din :
--un reprezentant al prefectului,
--câte un reprezentant al primarului,
-- al consiliului local şi al consiliului judeţean
--un judecător de la judecătoria în a cărei rază teritorială se află
unitatea administrativ-teritorială în cauză.

= Referendumul local este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin
30% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscrişi în Registrul
electoral cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială.
 SUBIECT 7
DREPTURILE ALEȘILOR LOCALI

= După depunerea jurământului de primar, respectiv de preşedintele

consiliului judeţean, acestora li se înmânează legitimaţia, semnată de
preşedintele şedinţei în care a fost adoptat modelul acesteia, un semn
distinctiv al calităţii de primar, respectiv de preşedinte al consiliului
judeţean, pe care aceştia au dreptul să le poarte, potrivit legii, pe
întreaga durată a mandatului, precum şi o eşarfă, în culorile drapelului
naţional al României.

PROTECȚIA ALEȘILOR LOCALI

 Libertatea de opinie în exercitarea mandatului alesului local pentru

soluţionarea şi gestionarea treburilor publice în interesul colectivităţii
locale pe care o reprezintă este garantată.

 Aleşii locali nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile

politice exprimate în exercitarea mandatului.

 Pe întreaga durată a mandatului, aleşii locali se consideră în

exerciţiul autorităţii publice şi se bucură de protecţia prevăzută de
lege.

 De aceeaşi protecţie beneficiază şi membrii familiei alesului local -

soţ, soţie şi copii - în cazul în care agresiunea împotriva acestora
urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local în
legătură cu exercitarea mandatului său.

DREPTURILE ALEȘILOR LOCALI

 DREPTUL LA ASOCIERE este garantat aleşilor locali.

 Consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni au dreptul la

indemnizaţia lunară doar dacă participă la cel puţin o şedinţă a
autorităţii deliberative şi o şedinţă a comisiei de specialitate, pe lună,
desfăşurate în condiţiile legii.

 Drepturile băneşti cuvenite aleşilor locali, potrivit legii, pot fi

cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condiţiile legii.
  DREPTUL LA CONCEDIU = au dreptul la :

1) concedii de odihnă,
2) concedii medicale,
3) concedii fără plată,
4) concedii plătite în cazul unor evenimente familiale
deosebite, potrivit legii.

1) CONCEDII DE ODIHNĂ

 Durata concediului de odihnă anual este de 25 de zile lucrătoare..

 Pentru perioada concediului de odihnă, preşedinţii şi vicepreşedinţii

consiliilor judeţene, primarii şi viceprimarii beneficiază de o
indemnizaţie de concediu ce reprezintă media zilnică a indemnizaţiei
din luna/lunile în care este efectuat concediul, multiplicată cu
numărul de zile de concediu de odihnă.

 Concediul de odihnă al aleșilor locali poate fi întrerupt în mod

excepţional dacă interesele colectivităţii locale impun prezenţa
acestora în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială

2) CONCEDII MEDICALE = dovedite cu certificat medical

3) CONCEDII DE MATERNITATE

 pentru EVENIMENTE familiale DEOSEBITE, aleșii locali au

dreptul, în afara concediului anual de odihnă, la zile de concediu
plătit după cum urmează :
--5 zile pentru căsătoria celui în cauză;
--3 zile pentru naşterea sau căsătoria unui copil;
--3 zile în caz de deces al soţului/soţiei sau al unei rude sau afin
de până la gradul II inclusiv.

= Aleşii locali care folosesc autoturismul proprietate personală sau

mijloacele de transport în comun pentru a se deplasa din localitatea în
care domiciliază în localitatea în care se desfăşoară şedinţa consiliului
local, a consiliului judeţean sau a comisiilor de specialitate primesc
contravaloarea transportului.
4) CONCEDII PENTRU FORMAREA PROFESIOANALĂ

 Aleşii locali au dreptul la pregătire, formare şi perfecţionare

profesională.

 Aleşii locali beneficiază de plata programelor de pregătire, formare şi

perfecţionare profesională organizate în condiţiile legii, în decursul
mandatului, a cheltuielilor de transport, cazare, masă, a
indemnizaţiilor de delegare sau deplasare, după caz, în condiţiile
legii.

 ACCESUL LA INFORMAȚII

 Dreptul aleşilor locali de a avea acces la orice informaţie de interes

public nu poate fi îngrădit.

=Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile,

serviciile publice, precum şi persoanele juridice de drept privat
sunt obligate să asigure informarea corectă a aleşilor locali,
potrivit competenţelor ce le revin, asupra treburilor publice şi
asupra problemelor de interes local.
 SUBIECT 8
OBLIGAȚIILE ALEȘILOR LOCALI

 RESPECTAREA LEGII
 BUNA-CREDINȚĂ și FIDELITATEA
 OBLIGAȚII DE INFORMARE
 CINSTEA ȘI CORECTITUDINEA
 CONFLICTUL DE INTERESE

1) RESPECTAREA LEGII

 Aleşii locali sunt obligaţi :

--să respecte Constituţia şi legile ţării,
--să se supună regulilor de curtoazie şi disciplină
--să nu folosească în cuvântul lor sau în relaţiile cu cetăţenii
expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.

 Consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi :

=să respecte regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, după caz.

2) BUNA-CREDINȚĂ și FIDELITATEA

 au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea

competenţelor autorităţilor administraţiei publice locale din care fac
parte sau pe care le reprezintă, după caz, cu bună-credinţă şi
fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales.

 De asemenea, aleşii locali sunt obligaţi la probitate şi discreţie

profesională.

3) CINSTEA ȘI CORECTITUDINEA

 este interzis alesului local să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani,
foloase materiale sau alte avantaje.

4) OBLIGAȚII DE INFORMARE

 aleşii locali sunt obligaţi ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic,

cel puţin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetăţenii, să acorde audienţe şi să
prezinte în consiliul local, respectiv în consiliul judeţean o informare privind
problemele ridicate la întâlnirea cu cetăţenii.
 sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care este
făcut public prin grija secretarului general al unităţii/subdiviziunii
administrativ-teritoriale.

 În urma efectuării unor deplasări în străinătate pentru exercitarea

unor atribuţii stabilite prin lege, aleşii locali sunt obligaţi să prezinte
la prima şedinţă ordinară a autorităţii deliberative o informare
privind deplasările efectuate = termenul maxim de prezentare a
informării este de 45 de zile de la data încheierii deplasării.

5) CONFLICTUL DE INTERESE

 Alesul local aflat în conflcte de interese are obligaţia să se abţină de

la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului
administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului
juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine
sau pentru :

--soţ, soţie sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv;
--orice persoană fizică sau juridică faţă de care alesul local are
calitatea de debitor al unei obligaţii;
--o societate la care deţine calitatea de asociat unic ori funcţia de
administrator sau de la care obţine venituri;
-- orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din
care face parte, care a făcut o plată către acesta sau a
efectuat orice fel de cheltuieli ale acestuia;
--asociaţie sau fundaţie din care face parte.
 SUBIECT 9
SANCȚIUNILE DISCIPLINARE
APLICABILE CONSILIERILOR LOCALI
ȘI CONSILIERILOR JUDEȚENI

 Aleşii locali răspund, în condiţiile legii, administrativ, civil sau

penal, după caz, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce
le revin.

 Consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni răspund :

-- în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea
mandatului
-- solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi
pentru hotărârile pe care le-au votat.

 SANCȚIUNILE DISCIPLINARE sunt :

a) avertismentul;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) eliminarea din sala de şedinţă;
e) excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de
specialitate;
f) diminuarea indemnizaţiei lunare cu 10% pentru maximum 6 luni;
g) retragerea indemnizaţiei lunare pentru una sau două luni.

= Sancţiunile prevăzute la lit. a)-d) se aplică de către preşedintele de

şedinţă, iar cele de la lit. e)-g) de către consiliul local, respectiv de către
consiliul judeţean, prin hotărâre.

=Sancţiunile prevăzute la lit. a)-e) sunt aplicabile şi viceprimarilor şi

vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, după caz.
 CONTRAVENȚII și SANCȚIUNI
pentru autoritǎțile administrației publice locale

Constituie contravenţii la dispoziţiile prezentei secţiuni, dacă nu sunt

săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii
penale, infracţiuni:

 nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului local

de către primar;

 nepunerea în aplicare, cu rea-credinţă, a hotărârilor consiliului

judeţean de către preşedintele consiliului judeţean;

 neprezentarea, în termenul prevăzut de legislaţia care reglementează

finanţele publice locale, a proiectului bugetului unităţii administrativ-
teritoriale de către primar, respectiv preşedintele consiliului judeţean,
din culpa lor;

 neprezentarea de către aleşii locali a rapoartelor prevăzute de lege,

din culpa lor;

 netransmiterea în termenul prevăzut de lege către camera notarilor

publici a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale.

= Aceste contraveneții se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei

la 5.000 lei.
 SUBIECT 10
PRIMARUL
VALIDAREA ALEGERII PRIMARULUI
ROLUL PRIMARULUI

PRIMARUL
= emite DISPOZIȚII :
--caracter normativ
--caracter individual

=Comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi câte un

viceprimar, iar municipiile reşedinţă de judeţ au câte un primar şi
câte 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii. Funcţia de primar şi
funcţia de viceprimar sunt funcţii de demnitate publică.

= Primarul se alege prin vot universal, egal, direct, secret și liber

exprimat, el se alege prin scrutin majoritar uninominal organizat
într-un singur tur , fiind declarat candidatul care a întrunit , în
primul tur, cel mai mare număr de voturi și este ales pe 4 ani

VALIDAREA ALEGERII PRIMARULUI

 Mandatul primarului declarat ales este validat în termen de 20 de

zile de la data desfăşurării alegerilor de către judecătoria în a cărei
rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut
loc alegeri, în procedură necontencioasă.

 Validarea se realizează la judecătorie, după depunerea raportului

detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, potrivit legii privind
finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale

 Invalidarea alegerii primarului se poate pronunţa în cazul în care

se constată, potrivit legii privind alegerea autorităţilor administraţiei
publice locale, încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea
acestuia s-a făcut prin fraudă electorală.

 Primarul depune jurământul în prima şedinţă privind ceremonia de

constituire a consiliului local sau în faţa judecătorului delegat, în
camera de consiliu, în cazul în care prima şedinţă privind ceremonia
de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 60 de zile de
la data alegerilor.
 ROLUL PRIMARULUI

 Primarul asigură respectarea :

-- drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor,
--a prevederilor Constituţiei

 Primarul asigură punerea în aplicare :

-- a legilor
--a decretelor Preşedintelui României,
--a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului,
--a hotărârilor consiliului local.

 Primarul dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru

aplicarea :
--ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor,
ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei
publice centrale, ale prefectului,
--a dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean, precum şi a
hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.

 Primarul conduce instituţiile publice de interes local, precum şi

serviciile publice de interes local

 participă la şedinţele consiliului local şi are dreptul să îşi exprime

punctul de vedere asupra tuturor problemelor înscrise pe ordinea de
zi, precum şi de a formula amendamente de fond sau de formă asupra
oricăror proiecte de hotărâri, inclusiv ale altor iniţiatori. Punctul de
vedere al primarului se consemnează, în mod obligatoriu, în
procesul-verbal al şedinţei.

 Primarul, în calitatea sa de autoritate publică executivă a

administraţiei publice locale, reprezintă unitatea administrativ-
teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice
sau juridice române şi străine, precum şi în justiţie.
 SUBIECT 11
SECRETARUL GENERAL AL UNITĂȚII / SUBDIVIZIUNII
ADM-TERITORIALE

= Fiecare unitate administrativ-teritorială şi subdiviziune administrativ-

teritorială a municipiilor are un secretar general salarizat din bugetul
local

 Este funcţionar public de conducere

 cu studii superioare juridice, administrative sau ştiinţe politice

 asigură respectarea principiului legalităţii în activitatea de emitere şi

adoptare a actelor administrative, stabilitatea funcţionării aparatului
de specialitate al primarului sau, după caz, al consiliului judeţean,
continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între
compartimentele din cadrul acestora.

 Perioada în care persoana cu studii superioare juridice sau

administrative sau ştiinţe politice ocupă funcţia publică de secretar
general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale constituie
vechime în specialitatea studiilor.

 Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu

poate fi :
--soţ, soţie sau rudă până la gradul al II-lea cu primarul sau cu
viceprimarul, respectiv cu preşedintele sau vicepreşedintele
consiliului judeţean, sub sancţiunea eliberării din funcţie și

--nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea

destituirii din funcţie.
ATRIBUȚIILE
SECRETARULUIGENERAL AL UNITĂȚII / SUBDIVIZIUNII
ADM-TERITORIALE :

 avizează proiectele de hotărâri şi contrasemnează pentru legalitate

dispoziţiile primarului, respectiv ale preşedintelui consiliului
judeţean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului
judeţean, după caz;
 participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului
 judeţean;

 asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre

consiliul local şi primar, respectiv consiliul judeţean şi preşedintele
acestuia, precum şi între aceştia şi prefect;

 coordonează organizarea arhivei şi evidenţa statistică a hotărârilor

consiliului local şi a dispoziţiilor primarului, respectiv a hotărârilor
consiliului judeţean şi a dispoziţiilor preşedintelui consiliului
judeţean;

 asigură procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a

consiliului judeţean, şi efectuarea lucrărilor de secretariat,
comunicarea ordinii de zi, întocmirea procesului-verbal al şedinţelor
consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean, şi redactarea
hotărârilor consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean;

SUBIECT 12
PREFECTUL
 ACTELE PREFECTULUI

= Prefectul este agentul statului , el este reprezentantul Guvernului pe

plan local, conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi
ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile
administrativ-teritoriale, este garantul respectării legii şi a ordinii
publice la nivel local.

 Potrivit dispoziţiilor art. 123 din Constituţie şi art. 250 din Codul
administrativ, Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în
municipiul Bucureşti la propunerea ministrului administraţiei şi
internelor.

 Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin

potrivit Constituţiei şi altor legi se organizează şi funcţionează
instituţia prefectului, sub conducerea prefectului.

 Instituţia prefectului este o instituţie publică cu personalitate juridică,

cu patrimoniu şi buget propriu.

 Activitatea prefectului se întemeiază pe PRINCIPIILE :

--legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii;

--transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public;
--eficienţei;
--responsabilităţii;
--profesionalizării;
--orientării către cetăţean.

ACTELE PREFECTULUI
= EMITE ORDINE cu caracter individual sau normativ, în
condiţiile legii.

 Ordinele cu caracter NORMATIV emise de prefect se publică,

potrivit legii.

 Ordinul prefectului, care conţine dispoziţii NORMATIVE =

devine executoriu numai după ce a fost adus la cunoştinţă publică.

 Ordinul prefectului, cu caracter INDIVIDUAL = devine

executoriu de la data comunicării către persoanele interesate.

 Ordinele emise de prefect în calitate de preşedinte al Comitetului

judeţean pentru situaţii de urgenţă produc efecte juridice de la data
aducerii lor la cunoştinţă şi sunt executorii.

 Ordinele cu caracter normativ se comunică de îndată Ministerului

Administraţiei şi Internelor;

 Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către subprefectul care

are sarcina de a le pune în aplicare.

SUBIECT 13
SERVICIILE PUBLICE DECONCENTRATE
 ATRIBUȚIILE SERVICIILOR PUBLICE DECONCENTRATE

SERVICIILE PUBLICE DECONCENTRATE

 Ministerele şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice

centrale pot avea în subordinea lor servicii publice deconcentrate, ca
structuri de specialitate în unităţile administrativ-teritoriale.

 Înfiinţarea sau desfiinţarea serviciilor publice deconcentrate, obiectul

de activitate şi competenţele acestora sunt stabilite prin actul de
înfiinţare a ministerului, respectiv a organului de specialitate al
administraţiei publice centrale competent în subordinea cărora aceste
servicii îşi desfăşoară activitatea.

ATRIBUȚIILE
SERVICIILOR PUBLICE DECONCENTRATE

= Serviciile publice deconcentrate, potrivit legii, pot îndeplini

următoarele ATRIBUȚII :

 DE CONTROL
 INSPECȚIE și MONITORIZARE

= în domeniul de specializare al ministerului de resort, respectiv al

organului de specialitate al administraţiei publice centrale competent.

SUBIECT 14
GUVERNUL
 ROLUL și FUNCȚIILE GUVERNULUI

= Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care

funcţionează în temeiul votului de încredere acordat de Parlament în
baza programului de guvernare

=Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi

exercită conducerea generală a administraţiei publice.

ROLUL GUVERNULUI :
= În vederea îndeplinirii rolului său, Guvernul :

 asigură funcţionarea echilibrată şi

 dezvoltarea sistemului naţional economic şi social.

FUNCȚIILE GUVERNULUI :

 FUNCȚIA DE STRATEGIE = prin care se asigură elaborarea

strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare;

 FUNCȚIA DE IMPLEMENTARE = prin care se urmăreşte

punerea în aplicare a Programului de guvernare;
 FUNCȚIA DE REGLEMENTARE = prin care se asigură
elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar în vederea
realizării obiectivelor strategice;

 FUNCȚIA DE ADMINISTRARE a proprietății statului = prin

care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului,
precum şi gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;

 FUNCȚIA DE REPREZENTARE = prin care se asigură, în

numele statului român, în condiţiile legii, reprezentarea pe plan
intern şi extern, în domeniul său de activitate;

 FUNCȚIA DE AUTORITATE DE STAT = prin care se asigură

urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în domeniul
apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi în domeniile
economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi organismelor care îşi
desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
SUBIECT 15
PRIMUL MINISTRU
 ROLUL PRIMULUI MINISTRU
ACTELE PRIMULUI MINISTRU

 ROLUL PRIMULUI MINISTRU

 Prim-ministrul conduce Guvernul şi coordonează activitatea

membrilor acestuia, cu respectarea atribuţiilor pe care aceştia le
exercită.

 Prim-ministrul reprezintă Guvernul în relaţiile acestuia cu :

--Parlamentul,
--Preşedintele României,
--Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
-- Curtea Constituţională,
--Curtea de Conturi,
--Consiliul Legislativ,
--Ministerul Public,
--celelalte autorităţi şi instituţii publice,
--partidele şi alianţele politice,
--sindicatele,
--cu alte organizaţii neguvernamentale,
--precum şi în relaţiile internaţionale ce intră în aria de
responsabilitate a Guvernului.

 ACTELE PRIMULUI MINISTRU

 EMITE DECIZII = care sunt acte administrative.

 Deciziile prim-ministrului se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea I, cu excepţiile prevăzute de lege, nepublicarea
atrage inexistenţa deciziei.

 Deciziile prim-ministrului se contrasemnează de secretarul general al

Guvernului.

SUBIECT 16
ACTELE GUVERNULUI
Guvernul adoptă :

 HOTĂRÂRI
 ORDONANȚE

= rolul ORDONANȚEI ( în cazul Ordonanței de Urgență )

Guvernului este cel de a înlocui legea , pe când HOTĂRÂREA
Guvernului pune în aplicare legea

HOTĂRÂRI :
= se emit pentru organizarea executării legilor

ORDONANȚE
= se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în condiţiile art.
115 alin. (1)-(3) din Constituţie. În situaţii extraordinare se
adoptă ordonanţe de urgenţă, cu respectarea art. 115 alin. (4)-
(6) din Constituţie.

 Membrii Guvernului pot propune PROIECTE DE HOTĂRÂRI ȘI

ORDONANȚE .

 de asemenea, pot propune Guvernului PROIECTE DE LEGE

= în vederea exercitării dreptului de iniţiativă legislativă al
acestuia = metodologia de elaborare şi înaintare la Guvern a acestor
proiecte de acte normative se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în
temeiul legii.

SUBIECT 17
RĂSPUNDEREA GUVERNULUI
 RĂSPUNDEREA POLITICĂ ȘI ALTE FORME DE
RĂSPUNDERE

= Guvernul, în întregul său, şi fiecare dintre membrii acestuia sunt

obligaţi să îşi îndeplinească mandatul cu respectarea :
--Constituţiei şi a legilor ţării, precum
--şi a Programului de guvernare acceptat de Parlament.

 Guvernul RĂSPUNDE POLITIC numai în faţa Parlamentului,

pentru întreaga sa activitate, ca urmare a votului de încredere acordat
de către acesta cu prilejul învestiturii.

 Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi

membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.

 Membrii Guvernului răspund civil, contravenţional, administrativ

sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite în exercitarea
atribuţiilor ce le revin.

SUBIECT 18
MINISTERELE
 FUNCȚIILE MINISTERELOR
ACTELE MINIȘTRILOR
ÎNFIINȚAREA și DESFIINȚAREA MINISTERELOR

 MINISTERELE

= Ministerele sunt organe de specialitate ale administraţiei publice

centrale care realizează politica guvernamentală în diferite domenii şi
ramuri de activitate.

= Acestea ocupă locul principal în cadrul autorităţilor administraţiei

publice centrale de specialitate, fiind considerate pilonii acesteia.

= Ministerele se organizează şi funcţionează numai în subordinea

Guvernului, potrivit prevederilor Constituţiei şi Legii nr. 90/2001
privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a
ministerelor.

= Ministerele şi miniştrii se aprobă de către Parlament, prin acordarea

votului de încredere asupra Programului de guvernare şi întregii liste a
Guvernului.

= Numărul ministerelor este determinat de :

--dimensiunea sarcinilor administraţiei publice într-un domeniu
sau altul de activitate,
--şi de interesele politice ale partidului sau coaliţiei de partide
care a câştigat alegerile parlamentare.

 FUNCȚIILE MINISTERELOR

 funcţia de strategie, prin care se asigură aplicarea politicilor şi strategiilor

Guvernului în domeniul de competenţă, precum şi a propriilor strategii şi
politici, coordonate cu politica Guvernului;

 funcţia de reglementare a domeniului de competenţă, cu respectarea ierarhiei

actelor normative;

 funcţia de control şi monitorizare a domeniului de competenţă, exercitată

asupra persoanelor fizice sau juridice sau autorităţilor publice care intră în
sfera de reglementare a domeniului de specializare, în limitele competenţei
legale.
 ACTELE MINIȘTRILOR
 ministrul EMITE :

ORDINE
INSTRUCȚIUNI
= cu caracter normativ sau individual.

ORDINE
= se pot aproba norme metodologice, regulamente sau alte
categorii de reglementări care sunt parte componentă a ordinului
prin care se aprobă.

 Actele administrative cu caracter normativ, neclasificate, potrivit

legii, emise de ministru se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.

 ÎNFIINȚAREA și DESFIINȚAREA MINISTERELOR

= Ministerele se aprobă de către Parlament = prin acordarea votului de

încredere asupra Programului de guvernare şi întregii liste a Guvernului,
în procedura de învestitură.

 Aspectele specifice organizării şi funcţionării ministerului cu

atribuţii în domeniul apărării naţionale şi ministerului cu atribuţii
în domeniul ordinii publice = sunt reglementate prin legi speciale

 iar în privinţa celorlalte ministere, prin hotărâre a Guvernului.

= Prin actul ACTUL DE ÎNFIINȚARE, respectiv de organizare şi

funcţionare al ministerului se stabilesc :
--funcţiile şi atribuţiile specifice,
--organigrama şi numărul de posturi ale ministerelor în raport cu
importanţa, complexitatea şi specificul competenţei atribuite.

= Prim-ministrul poate cere Parlamentului modificarea structurii

Guvernului prin înfiinţarea, desfiinţarea sau, după caz, divizarea ori
comasarea unor ministere,iar acesta acceptă modificarea structurii
Guvernului în numai ȋn condiţiile art. 85 alin. (3) din Constituţie.

SUBIECT 19
AUTORITĂȚILE ADM AUTONOME :
 AVOCATUL POPORULUI
CURTEA DE CONTURI
CSM

 AUTORITĂȚILE ADM AUTONOME

= sunt autorităţi ale administraţiei publice centrale a căror activitate este

supusă controlului Parlamentului, în condiţiile prevăzute de legile lor de
înfiinţare, organizare şi funcţionare şi care nu se află în raporturi de
subordonare faţă de Guvern, de ministere sau faţă de organele de
specialitate ale acestora.

= exercită o activitate executivă ce are ca obiect :

--organizarea executării si executarea in concret a legii,

--asigurarea funcţionării unor servicii publice

--exercitarea unor competente administrativ-jurisdicţionale,

încadrându-se în categoria organelor executive ale
statului.

DEOSEBIREA de alte ministere este :

 îşi exercită atribuţiile fie sub controlul camerelor parlamentului fie

sub controlul unor comisii permanente ale acestora,

 conducătorii lor nu fac parte din Guvern,

 iar actele lor sunt sustrase controlului Guvernului si uneori oricărei

forme de control cum sunt unele acte ale Consiliului Superior al
Magistraturii.

= Ca regulă generală, autorităţile administrative autonome centrale au

personalitate juridică, şefii lor au au calitatea de ordonatori principali de
credite şi reprezintă aceste autorităţi în raporturile lor cu persoanele
fizice sau juridice.

AUTORITĂȚILE ADM. AUTONOME au fost înfiinţate prin :

1) Constituţie precum :

 Avocatul Poporului
 Curtea de Conturi
 Consiliul Superior al Magistraturii

2) LEGI ORGANICE :

 Consiliul Concurenţei
 Agenţia Naţională de Integritate

 AVOCATUL POPORULUI

= Această instituţie este o autoritate publică autonomă şi independentă,

faţă de orice alta autoritate publică
= având drept SCOP apărarea drepturilor si libertăţilor cetăţenilor,
in raporturile acestora cu autorităţile publice.

 El este dependent de Parlament căruia îi prezinte rapoarte anual sau

la cerere asupra activităţii sale.
 In exercitarea atribuţiilor sale Avocatul Poporului :
= EMITE RECOMANDĂRI = care nu sunt supuse controlului
parlamentar sau judecătoresc, prin aceasta sesizând
organele administraţie publice, asupra ilegalităţii actelor si
faptelor administrative, fiind asimilate actelor
administrative

 are DREPTUL să :
--facă anchete proprii și să ceară autorităţilor administraţiei publice
orice informaţii sau documente necesare anchetei,
--să audieze şi să ia declaraţii de la conducătorii autorităţilor
administraţiei publice şi de la orice funcţionar care poate da
informaţiile necesare soluţionării cererii.

 Dacă Avocatul Poporului constată, cu prilejul cercetărilor

întreprinse, lacune în legislaţie sau cazuri grave de corupţie ori de
nerespectare a legilor ţării, va prezenta un raport, conţinând cele
constatate, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului sau,
după caz, primului-ministru.
 Petiţionarul dobândeşte de drept calitatea de reclamant, urmând a fi
citat în această calitate.
 Dacă petiţionarul nu îşi însuşeşte acţiunea formulată de Avocatul
Poporului la primul termen de judecată, instanţa de contencios
administrativ anulează cererea.

 Pentru motive temeinice, acţiunea poate fi introdusă şi peste

termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de un an de la data luării la
cunoştinţă despre existenţa actului nelegal(art. 7 alin. 3 din lege).

 Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu răspund juridic pentru opiniile

exprimate sau pentru actele pe care le îndeplinesc, cu respectarea
legii, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 35/1997(art.
30).

 INCOMPATIBILITĂȚI = Conform dipoziţiilor art. 32 din lege, în

timpul exercitării funcţiei, Avocatul Poporului şi adjuncţii acestuia
nu pot fi membri ai unui partid politic şi nu pot îndeplini nici o altă
funcţie publică sau privată, cu excepţia activităţilor şi funcţiilor
didactice din învăţământul superior.

 CURTEA DE CONTURI

= Această autoritate publică a statului exercită, printre altele, controlul

asupra = modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a
resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, auditul extern în
sectorul public, şi alte acţiuni specifice de audit precum:
--auditarea modului în care autorităţile cu atribuţii in domeniul
privatizării respectă metodele si procedurile de privatizare
prevăzute de lege
--modul in care acestea au asigurat respectarea clauzelor
contractuale stabilite prin contractul de privatizare.

 CSM

= este o instituţie publică centrală cu competenta naţională, care are

importante atribuţii executiv-administrative, de organizare a executării si
de executarea in concret a legilor = privind carierea profesionala a
magistraţilor, adoptând, in acest scop fie acte administrativ-
jurisdicţionale, atunci când funcţionează pe secţii ca instanţă
disciplinară, fie simple acte administrative de autoritate.
SUBIECT 20
 TRECEREA UNUI BUN DIN DOMENIUL PUBLIC AL UNUI
 JUDEȚ ÎN DOMENIUL PUBLIC AL UNUI JUDEȚ
LIMITROF
 TRECEREA UNUI BUN DIN DOMENIUL PRIVAT ÎN
DOMENIUL PUBLIC AL ACELUIAȘI TITULAR AL
DREPTULUI DE PROPRIETATE

 TRECEREA UNUI BUN DIN DOMENIUL PUBLIC AL UNUI

JUDEȚ ÎN DOMENIUL PUBLIC AL UNUI JUDEȚ
LIMITROF

 ART. 295 C.A. = Trecerea unui bun din domeniul public al unui județ
în domeniul public al altui județ limitrof, în vederea realizării unor
investiții = se face la cererea consiliului județean, prin hotărâre a
consiliului județean al județului în a cărui proprietate se află bunul și
prin hotărâre a consiliului județean al județului în a cărui proprietate
se transmite, care conține în mod obligatoriu dispoziții privind
întoarcerea bunului în domeniul public al județului, în situația în care
obiectivul nu a fost realizat.

 TRECEREA UNUI BUN DIN DOMENIUL PRIVAT ÎN

DOMENIUL PUBLIC AL ACELUIAȘI TITULAR AL
DREPTULUI DE PROPRIETATE

= Trecerea unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public

al acestuia se face prin hotărâre a Guvernului.

SUBIECT 21
ACTELE ADMINISTRATIVE
 CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE
CONDIȚIILE DE VALABILITATE ALE ACTELOR ADM

 ACTELE ADMINISTRATIVE

 Pentru a fi VALABIL = actul administrativ trebuie să se bazeze

pe un text de lege sau regulament şi să respecte toate formele legale,
deoarece are drept scop înfăptuirea şi bunul mers al serviciilor
publice, exercitându-se şi asupra unor funcţionari, instituţii
particulari sau bunuri.

ACTUL ADMINISTRATIV
= reprezintă forma juridică principală de activitate a autorităţilor
administraţiei publice, ce constă într-o manifestare unilaterală şi
expresă de voinţă prin care se dă naştere, se modifică sau se stinge
un drept şi o obligaţie, în realizarea puterii publice, sub controlul
principal de legalitate al instanţelor judecătoreşti5.

TRĂSĂTURILE sunt :

 este forma juridică principală de activitate a autorităţilor

administraţiei publice;

 este o voinţă juridică unilaterală;

 este emis numai în realizarea puterii publice şi are un regim juridic

specific;

 CLASIFICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

5
 În funcţie de întinderea efectelor juridice pe care le produc :

1) ACTELE ADM NORMATIVE

2) ACTELE ADM INDIVIDUALE

1) Actele administrative normative

= conţin reglementări generale, impersonale şi obligatorii care se
aplică într-un număr nedeterminat de cazuri şi la un număr
nedeterminat de subiecţi.

2) Actele administrative individuale

= sunt manifestări de voinţă care creează drepturi şi obligaţii în
profitul sau în sarcina uneia sau mai multor persoane
determinate.

= pot fi şi ele împărţite în mai multe categorii după

conţinutul lor6, şi anume:

 acte prin care se stabilesc drepturi sau obligaţii determinate pentru

subiectul sau subiecţii cărora li se adresează
 acte prin care se conferă un statut personal beneficiarilor
 acte prin care se instituie constângerea administrativă.
 acte administrative jurisdicţionale .

= Procedura folosită pentru emiterea acestor acte este deosebită

de aceea a actelor administrative obişnuite = ea presupunând
participarea părţilor şi manifestarea principiului contradictorialităţii
în dezbaterea care precede emiterea actelor administrative
jurisdicţionale sau de jurisdicţie, cum mai sunt denumite.

 În funcţie de numărul manifestărilor de voinţă pe care le

încorporează, distingem :

1) acte administrative care conţin o singură manifestare de voinţă;

2) acte administrative complexe = care conţin două sau mai

multe manifestări de voinţă.

 În funcţie de autoritatea care le emite, distingem :

6
 1) acte emise de autorităţile administraţiei publice
--ordine ale prefecţilor;
--hotărâri ale consiliilor judeţene, municipale, orăşeneşti şi
comunale;
--dispoziţii ale primarilor

2) acte administrative adoptate de organele de conducere din

cadrul Parlamentului
= de exemplu unele acte de numire în funcţii publice

3) acte administrative emise de instanţele judecătoreşti;

4) acte administrative emise de instituţii publice şi alte

organizaţii cărora prin lege li s-a acordat competenţa emiterii unor
astfel de acte.

 CONDIȚIILE DE VALABILITATE
ALE ACTELOR ADM

 să fie emise de către autoritatea competentă şi în limitele competenţei

sale;

 să fie emise în forma şi potrivit procedurii stabilite de lege;

 să fie conforme cu Constituţia şi cu celelalte acte normative în

vigoare;

 să corespundă scopului urmărit de lege.

SUBIECT 22
CONTROLUL PARLAMENTAR
 se exercită sub două forme:

1) CONTROL PARLAMENTAR TRADIȚIONAL

= exercitat de Parlament în mod direct, prin mijloacele puse
la dispoziţiei de Constituţie

2) CONTROL PARLAMENTAR MODERN

= exercitat de către autorităţi publice cum ar fi :
--Avocatul Poporului sau
--Curtea de Conturi7.

 Potrivit art. 61 din Constituţia României8= PARLAMENTUL este

organul reprezentativ suprem al poporului român, fapt ce justifică nu
atât o preemineţă a acestei instituţii în raport cu celelalte autorităţi
statale, cât mai ales prerogativele de control care îi sunt puse la
dispoziţie, prin Constituţie, în raport cu Preşedintele României,
Guvernul şi alte autorităţi publice, în vederea :
-- asigurării echilibrului puterilor,
-- a înfăptuirii principiilor statului de drept şi
--garantării funcţionalităţii statului în general9.

 Parlamentul exercită îndeosebi controlul asupra activităţii

autorităţilor administraţiei publice, în calitatea acestora din urmă de
autorităţi executive, a căror misiune este tocmai punerea în aplicare a
actelor juridice adoptate de către Parlament.

 Controlul parlamentar se înfăptuieşte prin mai multe modalităţi, dintre

care amintim:

1)--prin intermediul comisiilor permanente şi temporare ale

Parlamentului

3) --prin ÎNTREBĂRILE și INTERPELĂRILE adresate conducătorilor

autorităţilor administraţiei de stat de către deputaţi şi senatorI

4) prin RAPOARTELE și INFORMĂRILE pe care le prezintă în faţa

acestora conducătorii autorităţilor administraţiei publice.
SUBIECT 23
CONTROLUL ADMINISTRATIV
7

9
 CONTROLUL INTERN
CONTROLUL EXTERN

= Controlul realizat de către administraţia publică asupra ei însăşi este

considerat în literatura de specialitate un tip aparte de control = ce
poartă denumirea de CONTROL ADMINISTRATIV .

= Controlul administrativ a fost definit = ca fiind acea activitate ce se

desfăşoară regulat, în cadrul structurii generale a administraţiei publice,
ca o componentă fundamentală a mecanismului administrativ, al cărei
scop îl constituie asigurarea conformităţii conduitei administrative cu
comandamentele statale, prevăzute de lege, realizându-se unitatea de
scop şi acţiune în administraţia publică10.

= Activitatea de autoreglare prin control în cadrul sistemului

administraţiei publice se realizează prin CONTROLUL INTERN =
exercitat în cadrul fiecărui organ al administraţiei publice şi prin
CONTROLUL EXTERN = care poate fi control ierarhic, control de
tutelă administrativă11 sau controlul exercitat prin jurisdicţiile
administrative speciale.

= Aceste forme de control prezintă importanţă din punct de vedere

juridic deoarece fiecare dintre ele are legătură cu contenciosul
administrativ, denumit şi coloana vertebrală a dreptului administrativ,
care pune în mişcare controlul judecătoresc asupra legalităţii acţiunilor
sistemului administraţiei publice.

 CONTROLUL INTERN

= acest control este realizat ca o componentă a activităţii de conducere a

autorităţilor administraţiei publice de către autorităţile colegiale sau
unipersonale care au competenţa conducerii în cadrul fiecărui organ al
administraţiei publice, ca unitate componentă a sistemului autorităţilor
administraţiei publice.

= de asemenea, controlul intern se realizează prin titularii funcţiilor

superior ierarhice asupra subordonaţilor lor
= acest control este permanent şi cuprinde întreaga activitate şi toate
componentele autorităţilor administraţiei publice.

10

11
= eficienţa controlului intern depinde de locul şi rolul controlorului în
structura organizatorică a instituţiei şi de gradul de cointeresare
personală, astfel, este necesar ca neregulile existente să nu fie datorate şi
celui care efectuează controlul, în acest caz nemaiputând să fie obiectiv
şi suficient de exigent

CONTROLUL EXTERN

= este exercitat de autorităţile administrative ierarhic superioare

deferitelor organe ale administraţiei publice

= CONTROLUL IERARHIC = reprezintă o parte esenţială a ac-

tivităţii de conducere în administraţia publică şi se exercită în cadrul
raporturilor de subordonare care există în interiorul diferitelor autorităţi
ale administraţiei publice cât şi în cadrul subsistemelor şi a sistemului
autorităţilor administraţiei publice.

=Prin urmare, spre deosebire de controlul intern care se realizează din

interiorul aceleiaşi instituţii administrative --- CONTROLUL
IERARHIC se realizează de către o instituţie superioară ierarhic asupra
activităţii unei instituţii subordonate.

= Pentru exercitarea controlului ierarhic nu sunt necesare dispoziţii

exprese ale legii care să autorizeze autorul controlului să intervină în
activitatea de control.

= Controlul ierarhic este modalitatea prin care este pusă în joc autoritatea
ierarhică pe care o au autorităţile superioare faţă de cele subordonate.

= Efectele controlului ierarhic, prin complexitatea lor, sunt de natură să

asigure eficienţa acţiunii administrative supuse controlului.

SUBIECT 24
FUNCȚIONARUL PUBLIC
ÎNALȚII FUNCȚIONARI PUBLICI
= Funcţionarul public este persoana numită, în condiţiile legii, într-o
funcţie publică.

= În funcţie de categoria din care fac parte, funcţionarii publici iau

decizii şi/sau desfăşoară activităţi cu caracter tehnic, pentru a asigura
continuitatea funcţionării în interes public general a autorităţilor şi
instituţiilor publice.

= Prin întreaga lor activitate, funcţionarii publici acţionează în condiţii

de obiectivitate, profesionalism, legalitate şi imparţialitate pentru
îndeplinirea de către autorităţile şi instituţiile publice a atribuţiilor
prevăzute de lege.

 ÎNALȚII FUNCȚIONARI PUBLICI

= Categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt

numite în una dintre următoarele funcţii publice:

 SECRETAR GENERAL şi SECRETAR GENERAL ADJUNCT

din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 369 lit.
a) :
--PREFECT
--SUBPREFECT
--INSPECTOR GUVERNAMENTAL

SUBIECT 25
FUNCȚIONARII PUBLICI DE CONDUCERE
IERARHIA FUNCȚIILOR PUBLICE
  FUNCȚIONARII PUBLICI DE CONDUCERE

 DIRECTOR GENERAL din cadrul autorităţilor şi instituţiilor

publice, precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora, cu
excepţia celor din categoria înalţilor funcţionari publici parlamentari;

 director general adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor

publice, precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora;

 director din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi

funcţiile publice specifice echivalente acestora;
 director adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice,
precum şi funcţiile publice specifice echivalente acestora;

 director executiv din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice,

precum şi în funcţiile publice specifice echivalente acestora;

 director executiv adjunct din cadrul autorităţilor şi instituţiilor

publice, precum şi în funcţiile publice specifice echivalente acestora

 şef serviciu din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice

 şef birou din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.

 IERARHIA FUNCȚIILOR PUBLICE

= Această ierarhie asigură prin unitatea de structură şi acţiune buna

funcţionare a serviciilor publice.
= Se are astfel în vedere că titularii care ocupă funcţiile ierarhic
inferioare sunt obligaţi să se supună dispoziţiilor date în limita şi în
condiţiile legii de funcţionarii care ocupă funcţiile ierarhic superioare.

= Ierarhia funcţiilor publice, se stabileşte, de regulă, prin actele de

înfiinţare, organizare şi funcţionare a serviciilor publice, sau prin acte
normative distincte, ori derivate din acestea.

=Pentru funcţionarii publici, ierarhizarea funcţiilor publice se regăseşte,

în principal, în Statut.

= Prin actele normative amintite s-a stabilit, de fapt, nu numai ierarhia

funcţiilor publice, ci şi gradele profesionale, împrejurare de interes
practic pentru numirea şi avansarea funcţionarilor publici.

SUBIECT 26
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE
FUNCȚIONARILOR PUBLICI
Se identifică 3 CATEGORII
de drepturi şi obligaţii şi anume:

1) unele comune salariatului şi funcţionarului public;

2) unele specifice funcţionarului public, fie că sunt prevăzute doar

pentru el, fie că în cazul lui au trăsături proprii;

3) unele specifice doar anumitor categorii de funcţionari publici,

prevăzute atât în dispoziţii constituţionale cât şi în statute speciale
conforme cu dispoziţiile constituţionale.

Din categoria drepturilor funcţionarilor publici în legătură cu

exercitarea funcţiei publice fac parte:

 DREPTUL LA OPINIE
= dreptul la opinie al funcţionarilor publici este garantat.

 DREPTUL LA UN TRATAMENT EGAL

= Orice discriminare faţă de un funcţionar public este
interzisă.

 DREPTUL DE A FI INFORMAT
= Funcţionarul public are dreptul de a fi informat cu privire
la deciziile care se iau şi care îl vizează în mod direct.

 DREPTUL LA ASOCIERE SINDICALĂ

= este garantat funcţionarilor publici.

 DREPTUL LA GREVĂ
= Funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă,
dar nu beneficiază de salariu şi alte drepturi salariale pe
durata grevei.

 DREPTURILE SALARIALE ȘI ALTE DREPTURI

CONEXE
= funcţionarii publici au dreptul la salariu, prime şi alte
drepturi, în condiţiile legislaţiei privind salarizarea
personalului plătit din fonduri publice.
  DREPTUL LA ASIGURAREA UNIFORMEI
= Funcţionarii publici care, potrivit legii, sunt obligaţi să
poarte uniformă în timpul serviciului o primesc gratuit.

 DREPTUL DE A FI ALES SAU NUMIT ÎNTR-O FUNCȚIE

DE AUTORITATE SAU DEMNITATE PUBLICĂ

 DREPTUL LA CONCEDIU
= Funcţionarii publici au dreptul la concediu de odihnă, la
concedii medicale şi la alte concedii, în condiţiile legii.

 DREPTUL LA UN MEDIU SĂNĂTOS LA LOCUL DE

MUNCĂ
= Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure
funcţionarilor publici condiţii normale de muncă şi igienă,
de natură să le ocrotească sănătatea şi integritatea fizică şi
psihică.

 DREPTUL LA RECUNOAȘTEREA VECHIMII ÎN MUNCĂ

= Funcţionarii publici beneficiază de vechime în muncă,
în specialitate şi în grad profesional.

 DREPTURI ALE MEMBRILOR FAMILIEI

FUNCȚIONARULUI PUBLIC ÎN SITUAȚIA DECESULUI
ACESTUIA
= În caz de deces al funcţionarului public, membrii familiei
care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmaş primesc pe
o perioadă de 3 luni echivalentul salariului de bază din
ultima lună de activitate a funcţionarului public decedat.

 DREPTUL LA PROTECȚIA LEGII

= Funcţionarii publici beneficiază în exercitarea
atribuţiilor lor de protecţia legii.
 OBLIGAȚIILE
FUNCȚIONARILOR PUBLICI

 RESPECTAREA CONSTITUȚIEI ȘI A LEGILOR

= au obligaţia ca prin actele şi faptele lor să promoveze :
 --supremaţia legii
--să respecte Constituţia şi legile ţării
-- statul de drept
--drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor în
relaţia cu administraţia publică

 PROFESIONALISMUL ȘI IMPARȚIALITATEA
= Funcţionarii publici trebuie să exercite funcţia publică cu
obiectivitate, imparţialitate şi independenţă, fundamentându-şi
activitatea, soluţiile propuse şi deciziile pe dispoziţii legale şi pe
argumente tehnice
= şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii
persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului
funcţionarilor publici.

 ASIGURAREA UNUI SERVICIU PUBLIC DE CALITATE

= au obligația de a asigura un serviciu public de calitate în
beneficiul cetăţenilor prin participarea activă la luarea deciziilor
şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării
competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice.

 LOIALITATEA FAȚĂ DE AUTORITĂȚILE ȘI

INSTITUȚIILE PUBLICE

 OBLIGAȚIA DE A INFORMA AUTORITATEA SAU

INSTITUȚIA PUBLICĂ CU PRIVIRE LA SITUAȚIA
PERSONALĂ GENERATOARE DE ACTE JURIDICE

 PĂSTRAREA SECRETULUI DE STAT , SECRETULUI DE

SERVICIU ȘI CONFIDENȚIALITATEA
= Funcţionarii publici au obligaţia să păstreze secretul de stat,
secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură
cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau
cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice,

 INTERDICȚIA PRIVIND ACCEPTAREA DARURILOR SAU

A ALTOR AVANTAJE
= Funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte,
direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea
funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje, excepție făcând
 cele cu titlu gratuit

 UTILIZAREA RESPONSABILĂ A RESURSELOR PUBLICE

= Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea
proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor
administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui
prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

 CONDUITA ÎN RELAȚIILE CU CETĂȚENII

= funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat
pe respect, bună-credinţă, corectitudine, integritate morală şi
profesională.

SUBIECT 27
MODIFICAREA, SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA
RAPORTULUI DE SERVICIU

 MODIFICAREA
 RAPORTULUI DE SERVICIU

= reprezintă modalitatea prin intermediul căreia se realizează

mobilitatea în cadrul corpului funcționarilor publici

 Modificarea raportului de serviciu se realizează prin :

--DELEGARE
--DETAȘARE
--TRANSFER
--MUTAREA în cadrul altui compartiment sau a altei structuri
fără personalitate juridică

DELEGAREA = se dispune în interesul autorității sau instituției

publice pe o perioadă de cel puțin 60 de zile calendaristice într-un an

DETAȘAREA = se dispune în interesul autorității sau instituției publice

pe o perioadă de cel mult 6 luni într-un an

TRANSFERUL = poate avea loc atât în interesul serviciului , cât și la

cererea funcționarului public

MUTAREA = mutarea în cadrul autorității sau instituției publice ori în

cadrul altei structuri fără personalitate juridică a autorității sau instituției
publice poate fi DEFINITIVĂ sau TEMPORARĂ

 Cât priveşte situaţia funcţionarului public, acesta se bucură de

stabilitate în exercitarea funcţiei, cu un regim special faţă de cazul
salariatului şi chiar de inamovibilitate, în condiţiile legii.

 În ceea ce priveşte MODIFICAREA raportului de serviciu =

aceasta presupune trecerea funcţionarului public de pe un post pe
altul în aceeaşi autoritate sau instituţie publică, sau în alta, din
aceeaşi sau din altă localitate, în mod temporar sau definitiv.

 SUSPENDAREA
RAPORTULUI DE SERVICIU

= Această suspendare a raportului de serviciu constă, de fapt, în

suspendarea efectelor sale referitoare la prestarea activităţii şi plata
salariului.

= Suspendarea este de două feluri, în funcţie de interesul şi de natura

raţiunii pentru care se impune:

 SUSPENDAREA DE DREPT
 SUSPENDAREA LA CERERE

SUSPENDAREA DE DREPT a raporturilor de serviciu :

= se suspendă de drept atunci când funcţionarul public se află în
una dintre următoarele situaţii :

 este numit sau ales într-o funcţie de demnitate publică, pentru

perioada respectivă;

 este desemnat să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni

diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii
ale Uniunii Europene pentru perioada respectivă;

 îndeplineşte serviciul militar la declararea mobilizării şi a stării de

război sau la instituirea stării de asediu;

 este arestat preventiv, se află în arest la domiciliu

 în caz de carantină, în condiţiile legii;

 concediu de maternitate, în condiţiile legii

 este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre

judecătorească definitivă;

 concediu pentru incapacitate temporară de muncă, pe o perioadă mai

mare de o lună, în condiţiile legii;

 în caz de forţă majoră;

 în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea

unei infracţiuni; mǎsura suspendării din funcţie în acest caz nu este o
măsură disciplinară, ci una administrativă, cu rol de siguranţă şi care
trebuie luată de urgenţă faţă de un funcţionar public asupra căruia
planează suspiciunea că a săvârşit o faptă penală.
Raportul de serviciu se suspendă la iniţiativa funcţionarului public,
în următoarele situaţii:

 concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în

cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în
condiţiile legii;

 concediu pentru îngrijirea copilului până la 7 ani, în cazul copilului

cu handicap, în condiţiile legii;

 concediul de acomodare cu durata de maximum un an, care include

şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei;

 concediu paternal;
SUSPENDAREA LA CERERE :

 Prin excepţie, pentru îngrijirea copilului cu handicap, raportul de

serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcţionarului public
pentru o perioadă cumulată mai mare decât cea prevăzută mai sus, cu
acordul conducătorului instituţiei publice.

 ÎNCETAREA
RAPORTULUI DE SERVICIU

= Raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici pot înceta în

condiţiile şi modurile limitativ stabilite de lege.
=Potrivit prevederilor art. 97 din Statutul funcţionarilor publici,
republicat, ÎNCETAREA raporturilor de serviciu ale funcţionarilor
publici are loc în următoarele condiţii:
a) de drept;
b) prin acordul părţilor, consemnat în scris;
c) prin eliberare din funcţia publică;
d) prin destituire din funcţia publică;
e) prin demisie.

Încetarea de drept a raportului de serviciu (de funcţie publică)

are loc în următoarele situaţii expres prevăzute de art. 98 alin. 1 din
Statut:

 la data decesului funcţionarului public;

 la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a

morţii funcţionarului public;

 la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a

stagiului minim de cotizare pentru pensionare;

 ca urmare a constatării nulităţii absolute a actului administrativ de

numire în funcţia publică, de la data la care nulitatea a fost constatată
prin hotărâre judecătorească definitivă;

 când funcţionarul public a fost condamnat printr-o hotărâre

judecătorească definitivă sau prin care s-a dispus aplicarea unei
sancţiuni privative de libertate, de la data rămânerii definitive a
hotărârii de condamnare;

 la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter

temporar, funcţia publică.

SUBIECT 28
FORMELE DE RĂSPUNDERE
A FUNCȚIONARILOR PUBLICI

= Încălcarea de către funcţionarii publici, cu vinovăţie, a îndatoririlor de

serviciu atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, în
condiţiile legii.

= Semnarea, contrasemnarea sau avizarea de către funcţionarii publici a

proiectelor de acte administrative şi a documentelor de fundamentare a
acestora, cu încălcarea prevederilor legale, atrage răspunderea acestora
în condiţiile legii.

 RĂSPUNDEREA ADM.- DISCIPLINARĂ

 RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ
 RĂSPUNDEREA CIVILĂ A FUNC. PUBLIC
 RĂSPUNDEREA PENALĂ

 RĂSPUNDEREA ADM.- DISCIPLINARĂ

Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:

a) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;

b) neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
c) absenţa nemotivată de la serviciu;
d) nerespectarea programului de lucru;
e) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii
lucrărilor cu acest caracter;
g) manifestări care aduc atingere prestigiului autorităţii sau instituţiei
publice în care funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea;
h) desfăşurarea în timpul programului de lucru a unor activităţi cu
caracter politic;
i) refuzul nemotivat de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
j) refuzul nemotivat de a se supune controlului de medicina muncii
şi expertizelor medicale ca urmare a recomandărilor formulate de
medicul de medicina muncii, conform prevederilor legale;

Sancţiunile disciplinare sunt:

 mustrarea scrisă;
 diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3
luni
 diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o perioadă de până la
un an de zile
 suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de la unu la 3 ani;
 retrogradarea într-o funcţie publică de nivel inferior, pe o perioadă de
până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului;
 destituirea din funcţia publică.

 RĂSPUNDEREA CONTRAVENȚIONALĂ

 Condiţiile răspunderii contravenţionale a funcţionarului public sunt

următoarele :

- abaterea funcţionarului public trebuie să îndeplinească

toate condiţiile generale prevăzute de lege pentru răspunderea
administrativă sub aspectul subiectului, obiectului, laturii
obiective şi laturii subiective;

- abaterea administrativ-contravenţională trebuie să fie, în

principal, o abatere de la normele care reglementează
raportul de subordonare ierarhică;

= Astfel abaterea administrativ-contravenţională este fapta săvârşită cu

vinovăţie de funcţionarul public în exercitarea atribuţiilor de serviciu,
sau în legătură cu atribuţiile de serviciu, care prezintă un pericol social
mai redus decât infracţiunea, prevăzută şi sancţionată ca atare prin lege,
ordonanţă, prin hotărârea Guvernului

 RĂSPUNDEREA CIVILĂ A FUNC. PUBLIC

= răspunderea civilă a funcţionarului public se angajează:

 pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau

instituţiei publice în care funcţionează;
 pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat
necuvenit;

 pentru daunele plătite de autoritatea sau instituţia publică, în calitate

de comitent, unor terţe persoane, în temeiul unei hotărâri
judecătoreşti definitive.

 RĂSPUNDEREA PENALĂ

= Răspunderea funcţionarului public pentru infracţiunile săvârşite în

timpul serviciului sau în legătură cu atribuţiile funcţiei publice pe care o
ocupă se angajează potrivit legii penale.

SUBIECT 29
CAUZELE CARE ÎNLĂTURĂ CARACTERUL
CONTRAVENȚIONAL AL FAPTEI

= Există unele situaţii când, deşi o persoană săvârşeşte o contravenţie, nu

este pasibilă de sancţiune, cu alte cuvinte, este exonerată de răspundere
contravenţională.
= Potrivit dispoziţiilor art. 11 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 caracterul
contravenţional al faptei este înlăturat şi pe cale de consecinţă este
înlăturată răspunderea contravenţională în cazul :

 LEGITIMEI APĂRĂRI
 STĂRII DE NECESITATE
 CONSTRÂNGERII FIZICE SAU MORALE
 CAZULUI FORTUIT
 IRESPONSABILITATEA și INFIRMITATEA
 BEȚIEI INVOLUNTARE COMPLETE
 ERORII DE FAPT
 INFIRMITĂȚII dacă are legură cu fapta săvârșită
LEGITIMEI APĂRĂRI = pentru ca fapta să fie considerată săvârşită
în stare de legitimă apărare, trebuie să îndeplinească mai multe condiţii:

 fapta de apărare să fie răspunsul la un atac, trebuie aşadar să fie

precedată de un atac.
=Prin atac se înţelege o acţiune efectuată cu intenţia de a vătăma
o valoare socială ocrotită printr-o normă juridică (persoană,
drepturile acesteia, interesul public);

 atacul să fie material, direct, imediat şi injust.

= Atacul este material când se realizează prin acţiuni sau
inacţiuni de natură să pună în pericol, din punct de vedere
fizic, valoarea socială împotriva căreia este îndreptat.
= Atacul se poate produce printr-o violenţă fizică, dar şi
printr-o inacţiune, dacă prin aceasta se pune în pericol
valoarea socială ocrotită12.
= Atacul este direct când este îndreptat nemijlocit împotriva
unei valori sociale (de exemplu, acţiunea de a lovi o
persoană).
STĂREA DE NECESITATE
=Se află în stare de necesitate persoana care săvârşeşte fapta
pentru a salva de la un pericol iminent şi care nu putea fi înlăturat
pe altă cale, viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa, a altei
persoane, un bun material al său sau aparţinând altuia, ori un
interes public.

= este necesară îndeplinirea următoarelor condiţii:

12
 fapta să fie săvârşită ca urmare a unui pericol neprevăzut (cutremur,
inundaţie, incendiu, defectarea imprevizibilă a unei instalaţii etc.);

 pericolul să fie iminent, adică pe cale de a se produce în acel

moment, în aşa fel încât consecinţele sunt imediat realizabile;

 pericolul să fie real, adică producerea lui să fie certă, iar nu posibilă
sau imaginară;

 pericolul să fie inevitabil, în sensul că producerea lui nu poate fi

înlăturată decât prin săvârşirea faptei contravenţionale;

 fapta să fie săvârşită spre a salva viaţa, integritatea corporală sau

sănătatea făptuitorului, a altei persoane, un bun material ori un interes
public;

CONSTRÂNGEREA FIZICĂ SAU MORALĂ

= Nu este considerată contravenţie fapta săvârşită de o persoană, în
cazul în care au fost exercitate asupra sa presiuni, acţiuni
coercitive spre a o obliga să săvârşească contravenţia.

CAZUL FORTUIT
=Cazul fortuit constă în intervenţia unei întâmplări ce nu putea să
fie prevăzută sau înlăturată şi care determină producerea
rezultatului socialmente periculos.

=Făptuitorul este exonerat de răspundere contravenţională deoarece

nu a avut posibilitatea să prevadă factorul extern care a determinat
producerea rezultatului.

EROAREA DE FAPT

=Prin eroare de fapt se înţelege necunoaşterea sau cunoaşterea

greşită de către făptuitor, în momentul săvârşirii contravenţiei, a
existentei unei împrejurări de care depinde caracterul
contravenţional al faptei sale

= Dacă el ar fi cunoscut în mod corect acea împrejurare, nu ar mai

 fi săvârşit fapta respectivă.

IRESPONSABILITATEA și INFIRMITATEA

= Iresponsabilitatea constituie o cauză care exonerează de răspundere,

deoarece persoana iresponsabilă nu posedă capacitatea psihică
(discernământ, raţiune etc.) spre a putea aprecia în mod corect fapta sa,
consecinţele acesteia, caracterul ei licit sau ilicit.

BEȚIA ACCIDENTALĂ COMPLETĂ

=Fapta celui care, în momentul săvârşirii acesteia se afla, datorită unor

împrejurări independente de voinţa sa, în stare de beţie completă,
provocată de alcool sau alte substanţe, nu constituie infracţiune.

SUBIECT 30
SANCȚIUNILE CONTRAVENȚIONALE

 SANCȚIUNI PRINCIPALE
 SANCȚIUNI COMPLEMENTARE

SANCȚIUNILE PRINCIPALE :
 ADVERTISMENTUL
 AMENDA CONTRAVENȚIONALĂ
 PRESTAREA UNEI ACTIVITĂȚI ÎN FOLOSUL
COMUNITĂȚII

SANCȚIUNI COMPLEMENTARE :

 confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din

contravenții;

 suspendarea sau anularea, dupǎ caz, a avizului, acordului sau a

autorizației de exercitare a unei activitǎți;

 ȋnchiderea unitǎții;

 blocarea contului bancar;

 suspendarea activitǎții agentului economic;

 retragerea licenței sau a avizului pentru anumite operațiuni ori pentru

activitǎți de comerț exterior, temporar sau definitiv;

 desființarea lucrǎrilor și aducerea terenului ȋn starea inițialǎ.

ADVERTISMENTUL

= Avertismentul constă în atenţionarea verbală sau scrisă a

contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârşite, însoţită de
recomandarea de a respecta dispoziţiile legale. (art. 7 alin. 1 din O. G. nr.
2/2001)

= Avertismentul se aplică în cazul unor fapte de mică gravitate şi când

se apreciază că persoana în cauză, chiar şi fără aplicarea altei sancţiuni
mai aspre, nu va mai săvârşi alte contravenţii.

= Prin avertisment, agentul constatator face cunoscut contravenientului

ce dispoziţie legală a încălcat, care este pericolul social al faptei sale, cu
recomandarea ca pe viitor să nu mai săvârşească asemenea fapte.

AMENDA
 Cea mai frecventă sancţiune contravenţională este amenda, amenda
constând în plata unei sume de bani, care variază în funcţie de natura
şi gravitatea faptei.

 De regulă, actele normative prevăd, pentru fiecare contravenţie în

parte, o limită minimă şi una maximă, pentru ca amenda să poată fi
aplicată ţinându-se seama de împrejurările concrete în care a fost
săvârşită contravenţia, cu alte cuvinte, sancţiunea să poată fi
individualizată.

 Sumele provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice în

conformitate cu legislaţia în vigoare se fac venit integral la bugetul
de stat, cu excepţia celor aplicate, potrivit legii, de autorităţile
administraţiei publice locale şi amenzilor privind circulaţia pe
drumurile publice, care se fac venit integral la bugetele locale.

PRESTAREA UNEI ACTIVITĂȚI

ÎN FOLOSUL COMUNITĂȚII

 Potrivit dispoziţiilor art. 9 din O. G. nr. 2/2001, prestarea unei

activităţi în folosul comunităţii poate fi stabilită numai prin lege şi
numai pe o durată ce nu poate depăşi 300 de ore.

 Sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii se stabileşte

alternativ cu amenda.

 activitatea în folosul comunităţii se prestează în domeniul serviciilor

publice, pentru :
--întreţinerea locurilor de agrement,
--a parcurilor şi a drumurilor
--păstrarea curăţeniei şi igienizarea localităţilor
--desfăşurarea de activităţi în folosul căminelor pentru copii şi
bătrâni, al orfelinatelor, creşelor, grădiniţelor, şcolilor,
spitalelor şi al altor aşezăminte social-culturale.

CONFISCAREA
 Confiscarea constă în reţinerea forţată a unor bunuri, anume a celor
care au servit (folosit) la săvârşirea contravenţiei, dacă aceste
bunuri aparţin contravenientului, a bunurilor destinate sau rezultate
din contravenţie (art. 5 alin. 3 lit. a din O.G. nr. 2/2001).

SUSPENDAREA ACTIVITĂȚII
AGENTULUI ECONOMIC

 De exemplu, în cazul servirii de băuturi alcoolice consumatorilor

aflaţi în vădită stare de ebrietate, minorilor, se poate suspenda
activitatea localului public pe o perioadă cuprinsă între 10 şi 30 de
zile

BLOCAREA CONTULUI BANCAR

 În Legea nr. 656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea şi

sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri
de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism 13 se
precizează în art. 22 că în cazul încălcării prevederilor acestei legi se
va bloca contul bancar pe o durată de la 10 zile la o lună.

13
Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 12 octombrie 2012