Managementul serviciilor publice locale

Managementul public:
Managementul public reprezint ansamblul proceselor i relaiilor de management, bine determinate, existente ntre componente ale sistemului administrativ, prin care, n regim de putere public, se aduc la ndeplinire legile i/sau se planific, organizeaz, coordoneaz, gestioneaz i controleaz activitile implicate n realizarea serviciilor care satisfac interesul public. Din definiie desprindem urmtoarele caracteristici: - Managementul public reunete un ansamblu de procese i relaii de management, care apar ntre componentele sistemului administrativ; - Obiectivul managementului public este satisfacerea interesului public, prin crearea unui cadru instituional corespunztor, care s permit aplicarea actelor normative, ceea ce nseamn i adoptarea de acte normative cu for uridic interioar, legi sau, dup caz, decrete, !otr"ri, regulamente de organizare sau realizare efectiv a serviciilor publice; - #rocesele desfurate n sectorul public sunt at"t procese de management, c"t i de execuie; - Relaiile de management din instituiile publice reprezint raporturile care apar n sistemul administrativ. $n administraia de stat, acestea se realizeaz n regim de putere public, adic prin intermediul prerogativelor, acordate de %onstituie &i putere public general atunci c"nd acesta este n conflict cu interesul particular'. #rin urmare, managementul public este o disciplin specializat care are ca obiect cunoaterea proceselor i relaiilor de management din administraia public n toat comple(itatea lor, n vederea formulrii de principii i legiti pentru perfecionarea permanent a organizrii i funcionrii structurilor administrative, n funcie de valorile puterii politice, de necesitile economico-sociale, de gradul de nzestrare te!nic, de nivelul general de cultur i civilizaie etc., cu scopul realizrii unor servicii publice eficiente, corespunztoare nevoii sociale generale i satisfacerii interesului public. )n sens larg,sectorul public cuprinde toate functiile statului,legislative,e(ecutive si udecatoreasca,iar in sens restrans,sectorul public este identificat cu totalitatea activitatilor ce au ca scop producerea de bunuri si servicii publice. *doptand sensul larg al notiunii de serviciu public,gandirea economica moderna a conturat trei mari modele de societate,in functie de rolul amlificat sau mai estompat al statului in viata economica,respective statul liberal,statul bunastarii sociale si statul diri ist: a)Statul liberal se caracterizeaza prin faptul ca organizarea activitatii productive si distributia veniturilor factorilor de productie sunt lasate la mana invizibila a pietei. b)Statul bunastarii sociale nu se deosebeste in mod substantial de statul liberal,rolul si functiile statului in mecanismul economic fiind insa amplificate,astfel,aici,guvernul trebuie sa promoveze eficienta,stabilitatea si ec!itatea sociala,orice actiune politica fiind

-+-

orientate pentru atingerea acestor deziderate,in detrimental libertatilor economice si politice individuale. c)Statul dirijist a constituit si constituie un fenomen social greu de calificat si evaluat in lumea libera,teorie traditionala,conceptii apartinand socialismului democratic si cultura a solidarismului comunitar. *vand in vedere cresterea rolului pe care il oaca administratiile centrale si locale in gestionare intereselor cetatenesti,a prins contur si se dezvolta o noua ramura a managementului,si anume managementul public. Managementul public,central si local,nu se mai poate rezuma doar la gestionarea resurselor,ci trebuie sa aiba in vedere solutionarea decala ului tot mai mare dintre resursele materiale si nevoia de resurse necesare entru acoperirea volumului de sarcini publice. *dministratia publica din ,omania a parcurs in ultimii +- ani un proces de profunde transformari sub toate aspectele:legislative,alocarea resurselor bugetare,personal,organizare si functionare etc.,care insa nu a avut menirea de a realize reforma asteptata de factorul politic si de cetatean deopotriva. %alitatea procesului de management si e(ecutie din institutiile publice este influentata in mod direct de nivelul de pregatire generala si manageriala a functionarilor publici,iar managementul public contribuie decisive la aceasta. .ecesitatea managementului public este ustificata in opinia noastra de argumente puternice printer care citam: a'identificarea si analiza structurilor din cadrul organizatiilor publice,a relatiilor e(istente intre componentele sectorului public privit ca s/stem,a rolului fiecarei organizatii in cadrul sistemului; b'identificarea si optimizarea sarcinilor,competentelor si responsabilitatilor ce revin managerilor publici situatii pe diferite paliere ierar!ice; c'identificarea,cunoasterea si aplicarea principalelor metode,te!nici si instrumente manageriale commune si specifice fiecarei organizatii publice; d'identificarea si intelegerea particularitatilor ce apar in acest domeniu distinct al stiintei; *utoarea *rmenia *ndroniceanu considera ca 0Managementul public reprezinta ansamblul proceselor si relatiilor de management,bine determinate,e(istente intre componente ale sistemului administrative,prin care,in regim de putere publica,se aduc la indeplinire legile si1sau se planifica,organizeaza,coordoneaza,gestioneaza si controleaza activitatile implicate in realizarea serviciilor care satisfac interesul public2. Caracteristici Managementului public ii sunt specifice o serie de caractere care ii confera individualitatea si in acelasi timp ne a uta sa-) delimitam si intelegem continutul sau. A.Caracterul politic )n mod indubitabil,managementul public se afla sub cupola factorului politic,realitatea atestata de modul de constituire al autoritatilor care formeaza sistemul administratie publice si de atributiile pe care le e(ercita aceste autoritati.

-3-

)ntrucat managementul public se realizeaza in plan central de catre 4uvern,iar in plan local de catre consiliile locale,consiliile udetene si primarii,este de necontestat caracterul politic al acestuia. B.Caracterul integrator Managementul public studiaza procesele si relatiile de mamagement care se formeaza in cadrul administratiei publice,in scopul de a identifica solutiile de perfectionare si rationalizare a sistemului administrative. C.Caracterul de diversitate *ceasta particularitate a managementului public isi gaseste e(plicatia si determinarea in diversitatea organizatiilor care constituie impreuna sistemul administratiei publice. *nalizand compozitia sistemului,avand drept criteriul de departa are competenta materiala cu care sunt inzestrate prin lege autoritatile administratie publice,distigem doua categorii: a'autoritati cu competenta generala,care au atributii de reglementare in toate domeniile vietii economico-sociale.&e(4uvernul,consiliile locale,consiliile udetene etc.' b'autoritati cu competenta speciala,care au atributii specifice unor domenii sau sectoare ale vietii economico-sociale,categorie din care fac parte:ministerele,alte organe de specialitate ale administratie publice centrale si servicii descentralizate ale acestora organizate in teritoriu. D.%aracterul comple( 5pre deosebire de activitatea celorlalte autoritati statale&#arlamentul sau instantele udecatoresti' care desfasoara activitati unitare,omogene,specifice puterii legislative si celei udecatoresti,concretizate prin edictarea legilor si resectiv solutionarea litigiilor,activitatea desfasurata de autoritatile&organizatiile,subsistemele' administratiei publice este deosebit de comple(a. 6.%aracterul de sinteza Data fiind diversitatea si comple(itatea activitatii administratiei publice,managementul public trebuie sa-si adapteze sis a preia din alte domenii concepte,metode si te!nici,a caror valoare a fost d7 8 e(perimentata si care pot fi implementate de functionarii publici,cu efecte benefice asupra activitatii proprii. Caracteristici ale administratiei publice *dministratia publica locala se organizeaza in temeiul principiilor autonomiei locale,descentralizarii serviciilor publice,eligibilitatii autoritatilor administraiei publice locale,legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit. *utoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in commune si orase sunt consiliile locale,comunale,orasenesti,ca autoritati,deliberative si primarii,ca autoritati e(ecutive. #rin organ al administratie publice se intelege 0acea structura organizationala care,potrivit %onstitutiei si legii,are personalitate de drept public si actioneaza,din oficiu,pentru e(ecutarea legii sau prestarea de servicii publice,in limitele legii,sub controlul,direct sau indirect,al #arlamentului2.

-9-

#otrivit acestor determinari conceptuale si in conformitate cu dispozitiile %onstitutiei,administratia publica este formata dintr-un s/stem de organe si are urmatoarea structura: 1.Administratia de stat centrala,formata din urmatoarele categorii de autoritati: a'organelle supreme ale adminstratiei publice,respective #resedintele ,omaniei si 4uvernul,fiind acreditata teza unui e(ecutive bicefal; b'organelle centrale de specialitate,respective: -ministerele si alte organe subordinate 4uvernului -autoritati&organe'autonome,dintre care,*vocatul #oporului,%onsiliul 5uprem de *parare a :arii,%urtea de %onturi etc. -institutiile bugetare,regulile autonome si societatile comerciale subordinate organic sau,dupa caz,functional,ministerelor si celorlalte organe centrale autonome. .Administratia de stat din teritoriu,formata din: -prefecti-&reprezentantii 4uvernului pe plan local'; -consiliile consultative,organizate in udete si municipiul ;ucuresti -serviciile descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale,organizate ca directii generale,inspectorate,oficii etc. !.Administratia publica locala autonoma,formata din: -consiliile locale; -primari; -consiliile udetene; -institutiile si serviciile publice,regiile autonome si societatile comerciale aflate sub autoritatea consiliilor locale si udetene. "articularitati ale managementului public in administratia publica locala Managementul public a aparut in deceniul al <)))-lea al secolului trecut ca urmare a situatiei critice in care s-au aflat ma oritatea sistemelor administrative din tarile dezvoltate. Managementul public s-a dezvoltat datorita contributiei unor diversi autori precum: #eters 4u/ 5te=art ,anson si >o!n 5te=art %!ristop!er #ollitt ?al ,aine/. )n literatura de specialitate s-au conturat o serie de opinii potrivit carora 0managementul public consta in integrarea abordarilor: manageriala, politica si legala in procesul de indeplinire a mandatului autoritatilor legislative, e(ecutive si uridice.2&,ossenbloom'. 5copul firesc al managementului public, este de a pune la dispozitia autoritatilor deliberative sau e(ecutive, centrale sau locale, instrumentarul teoretico-metodologic necesar pentru ca resursele umane, materiale si fiananciare sa conduca la realizarea obiectivului final in sistemul administrativ, obtinerea de servicii publice prestate in interesul cetatenilor.+
+

#etru @ilip, Managementul administratiei publice locale editura 6conomica,3--A, pg +3.

-B-

Managementul public include administratia publica si urmareste crearea sistemului de management in cadrul institutiei publice pentru realizarea obiectivelor cu ma(imum de eficienta, in conditiile asumarii responsabilitatii pentru rezultatele obtinute. Cnii autori din literatura de specialitate nationala, 3 au definit managementul public ca fiind stiinta care studiaza procese si relatii de management e(istente intre componentele sistemului administrativ, dar si in cadrul acestora pentru a descoperi principii si legitati generale, metode si te!nici pentru imbunatatirea previziunii, organizarii si coordonarii, administrarii resurselor si control-evaluarii activitatii cu scopul cresterii gradului de satisfacere a interesului public. *cest mod de definire a managementului public respecta distinctia dintre administratie si managementul public, remarcandu-se cateva elemente definitorii ale acestei specializari a stiintei managementului, si anume: #rocesele si relatiile de management se cerceteaza la nivelul componentelor sistemului administrative dar si in interiorul acestora; .r.crt %riteriul Fiteratura de Gpinia autorului specialitate + %ontinutul definitiei ,elatii si procese de ,elatii si procese managementului public management intre de management componenta sistem intre componenta administrativ si sistem interiorul acestora administrativ si interiorul acestora 3 Distinctia dintre administratia Da Da publica si managementul public 9 5copul managementului public Descoperirea de #unerea la principii, legitati, dsipozitia metode si te!nici sistemului administrative a instrumentelor teoreticometodologice B @inalitatea managementului public )mbunatatirea %resterea gradului functiilor de satisfacere a managementului interesului public public si cresterea gradului de satisfacere a interesului public 5copul cercetarii il constituie descoperirea de principii, legitati, metode si te!nici; )mbunatatirea functiilor managementului, pentru cresterea gradului de satisfacere a interesului public, o constituie, practic, finalitatea acestui demers stiintific.

Categorii de servicii publice locale

3

*rmenia *ndroniceanu- .outati in managementul public, 6ditura Cniversitara, ;ucuresti 3--B, pg 3D.

-E-

Serviciul public este mijlocul administraiei prin care se presteaz cetenilor servicii de interes general, n regim de putere politic. Serviciile publice locale includ# 1. Servicii publice cu caracter statal 2. Serviciile comunitare (nfiinate la nivel local, dar i judeean) 3. Serviciile publice de gospod rire comunal !. "lte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor de gospod rire comunal ) #. Servicii publice comerciale $. Servicii publice pentru activit i culturale 1. Serviciile publice cu caracter statal sunt: a. serviciul de paz, asigurat de corpul gardienilor publici b. serviciul public de protecie civil c. serviciul de autorizare a construciilor . Serviciile comunitare $n%iinate la nivel local &i judeean a. 5erviciile comunitare privind evidena populaiei H serviciile publice comunitare locale de eviden a persoanelor H serviciile comunitare udeene de eviden a persoanelor b. 5erviciile comunitare privind evidena paapoartelor c. 5erviciile comunitare pentru situaii de urgen d. 5erviciile comunitare pentru cadastru i agricultur !. Servicii publice de gospod'rire comunal' &i perspectiv' european' 5ervicii publice de gospodrire comunal se organizeaz i se administreaz cu respectarea urmtoarelor principii# a' principiul dezvoltrii durabile b' principiul autonomiei locale c' principiul descentralizrii serviciilor publice d' principiul responsabilitii i legalitii e' principiul participrii i consultrii cetenilor f' principiul asocierii intercomunale i al parteneriatului g' principiul corelrii cerinelor cu resursele !' principiul proteciei i conservrii mediului natural i construit i' principiul administrrii eficiente a bunurilor din proprietatea public a unitilor administrativ-teritoriale ' principiul asigurrii mediului concurenial I' principiul liberului acces la informaii privind aceste servicii publice

-D-

(. Alte servicii locale ). Servicii publice comerciale Din categoria serviciilor publice comerciale fac parte urmtoarele servicii: a. rganizarea i funcionarea pieelor agroalimentare b. Serviciul de exploatare a parcajelor publice c. !icenierea transportului privat de cltori d. "xpunerea firmelor i reclamelor publicitare# e. rganizarea i funcionarea cimitirelor f. Serviciul public de ecarisaj *. Serviciul public pentru activit'i culturale Autoritatile administratiei publice locale %onform criteriului competentei teritoriale, autoritile administraiei publice locale au atribuii specifice si se e(ecuta pe un anumit teritoriu *dministraia publica locala se realizeaz prin: A. Consiliile locale si or'&ene&ti prin intermediul crora se asigura autonomia locala si descentralizarea serviciilor publice. *ceste consilii se constituie pe baza sistemului de alegere, prin vot direct, de ctre si din r"ndul cetenilor cu drept de vot domiciliai in unitatea administrativ teritoriala respectiva. 5copul crerii acestor consilii este rezolvarea problemelor publice din comune si orae, colectiviti administrativ-teritoriale cu particulariti istorice, economice, politice si administrative si care sunt constituite prin legturi tradiionale si cu un anumit grad de dezvoltare economica si edilitara. %omuna si oraul, din punct de vedere administrativ, sunt uniti de baza care au personalitate uridica, patrimoniu propriu si autonomie financiara si uridica. B. Consiliile judeene sunt alese prin vot indirect, dispun de capacitate uridica si au autonomie financiara si disciplinara. #rincipalul obiectiv al acestor consilii este asigurarea serviciilor publice la nivel udeean, prin armonizarea intereselor si satisfacerea acestora. %onsiliul udeean reprezint: $ autoritatea aleasa formata din consilieri alei; - autoritatea administrativa cu funcii limitate la gestionarea intereselor publice; - autoritatea deliberativa care adopta !otr"ri prin vot. %onsiliul udeean ndeplinete deci funcii de organizare, conducere, control, administraie si previziune. C. "rim'riile - instituii ale administraiei publice locale prin care se realizeaz autonomia locala &ora, comuna', ca si descentralizarea serviciilor publice.

-A-

#rimarul este ales prin vot direct de ctre cetenii cu drept de vot cu domiciliul in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, si are obligaia legala de a rezolva problemele locale si de a asigura aducerea la ndeplinire a !otr"rilor consiliului comunal sau orenesc. %onform legislaiei in vigoare, primarul are atribuii pe care le e(ecuta in calitate de agent al statului, in baza unui mandat legal. +. Repre,entani ai autorit'ilor centrale care %uncionea,' $n unit'i administrativ-teritoriale - pre%ecturi - au scopul de a prote a interesele de ordin general, pe de o parte, si pentru a asigura descentralizarea serviciilor publice, pe de alta parte. *ceti reprezentani sunt: %refectul $ reprezentantul guvernului in unitatea administrativ-teritoriala respectiva; este numit in funcie de ctre guvern, fiind a utat de subprefect pentru ndeplinirea sarcinilor formulate de e(ecutiv; Servicii publice ale ministerelor si alte organe centrale sunt organizate la nivel administrativ local, pe principiul descentralizrii serviciilor publice. %onductorii acestor servicii sunt reunii in comisia administrativa aflata in subordinea preedintelui, ca si a prefectului. *ceste servicii au atribuii specifice locale, cum ar fi: servicii de apa, de canalizare, de pstrare a cureniei, de gospodrire locala etc. .. /nstituiile si serviciile publice organi,ate )a nivel local au ca scop satisfacerea unor interese ale colectivitii locale si surit formate din instituii specifice: regii autonome si societi comerciale. )ntre autoritile administraiei publice naionale si cele local e(ista str"nse interdependente, de a cror funcionare depinde eficienta managementului public la oricare nivel. MO+A0/123/ +. 4.S1/56. A S.R7/C//0OR "5B0/C. 6(ist mai multe moduri de a gestiona un serviciu public, fie de ctre o persoan public &stat, comuniti locale, instituii', fie de ctre o persoan privat &fizic sau uridic'. #ersoana public poate gestiona un serviciu fie n regie proprie, fie printr-o instituie specializat. #ersoanele private pot gestiona un serviciu public n mai multe moduri: H n baza unui contract administrativ; H n temeiul unui contract de locaie; H prin mputernicirea dat de autoritatea administraiei publice locale sau mai bine spus prin delegare; H prin concesionare &trebuie fcut distincia fa de arendarea recunoscut n legislaia altor state, dar interzis n ,om"nia'. $n practic s-a pus problema de a e(cepta instituiile publice de concuren pe ideea c ele aparin statului i, ca atare, obligaiile acestora sunt garantate; putem garanta aceast idee, deoarece scopul unui serviciu public este satisfacerea unui interes general la un nivel c"t mai ridicat calitativ. %oncesionarea serviciilor publice #ractica transmiterii Jsarcinilor2 cu caracter administrativ ctre personae fizice1 uridice private este lung i foarte divers; tocmai de aceea vom nt"lni n doctrin mai multe definiii ale

-K-

concesiunii. $n primul r"nd, trebuie fcut distincia ntre concesionarea serviciului public i actele, foarte variate, n cazul crora, datorit unui limba administrative insuficient de precis, se utilizeaz, de asemenea, termenul de concesionare. %oncesionarea serviciului public se distinge radical prin faptul c reprezint un mod de gestionare a unui serviciu public. $n cazul concesionrii lucrrilor publice diferena este, spre e(emplu, mult mai puin semnificativ, reduc"ndu-se la un simplu procedeu: este vorba de concesionarea serviciului public, dar concesionarul nu se anga eaz numai s asigure funcionarea serviciului, ci, n prealabil, se anga eaz s efectueze el nsui lucrrile publice necesare acestei funcionri $n al doilea r"nd, conform accepiunii clasice a concesionrii, gestiunea serviciului public este $ncredinat', n principiu, unei persoane private8 individuale sau de tip societate , care pstreaz acest caracter i se raporteaz la dreptul privat. #rocedeul concesionrii are un c"mp limitat de aciune, din cauza naturii sale, c"t i a surselor de provenien. 6l nu se poate aplica dec"t serviciilor care ncaseaz n contrapartid o sum de la beneficiarii si, ceea ce e(clude din plecare serviciile gratuite &a utor social' i cele ce permit individualizarea utilizatorilor &ansamblul cilor publice, mai puin autostrzile care permit individualizarea i a cror construcie1ntreinere poate fi concesionat'. Structura contractului de concesiune %oncesiunea se bazeaz pe un contract nc&eiat ntre autoritatea cedent i particularul pe care l-a ales n mod liber, cu respectarea, ns, a prevederilor legii. %ontractul se compune din dou documente distincte: G convenie, care consemneaz acordul prilor; Cn caiet de sarcini n care sunt nscrise detaliat drepturile i obligaiile lor i, n special, regulile de organizare i funcionare ale serviciului.
Asocierea $n participaie

#otrivit art. 3E+ din %odul %omercial, Jasociaiunea n participaiune are loc atunci c"nd un comerciant sau o societate comercial acord uneia sau mai multor persoane ori societi o participare n beneficiile i pierderile uneia sau mai multor operaiuni sau c!iar asupra ntregului lor comer2. . $n primul r"nd, persoana care se asociaz trebuie s aib calitatea de comerciant sau societate comercial, iar din acest punct de vedere autoritile administraiei publice nu convin definiiei: - este adevrat c art. 3E3 din %odul %omercial permite i necomercianilor s nc!eie astfel de contracte, dar precizeaz pentru Joperaiuni comerciale2; - sarcinile administraiei publice sunt e(pres stipulate n legea organic fr a e(ista nici o competen pentru desfurarea de Joperaiuni comerciale2. $n al doilea r"nd, pentru a fi n prezena unei participaiuni, trebuie ca asociaii s participe at"t la beneficii, c"t i la pierderi administraia public nu poate accepta nc!eierea unui contract n condiii de risc pentru c nu are dreptul s accepte pierderi din patrimoniul colectivitilor locale &ntruc"t prin asocierea n participaiune nu se nate o persoan uridic nou, urmeaz ca, n cazul pagubelor, s intervin rspunderea nemrginit i solidar a asociailor'.

-L-

$n al treilea r"nd, asocierea n participaiune are caracter ocult &fiind cunoscut numai de asociai' i ca atare nu are nici firm, nici sediu, nici semntur sau capital social. *ctivitatea desfurat n asociere are caracter ilicit pentru c lipsa de publicitate i a nregistrrii la administraia financiar pentru plata impozitului pe profit constituie evaziune fiscal. $n sf"rit, implicarea autoritilor administraiei publice n asocieri cu persoane fizice1 uridice private are ca efect scderea imaginii acestora n faa cetenilor: H prestarea de servicii n asociere cu ageni economici privai duce at"t la scderea cantitii i calitii produselor furnizate, c"t i la inec!itarea n distribuirea lor &asociatul lu"nd partea leului'; H administraia public nu are compartimente specializate pentru a urmri contabilitatea asociailor i nici servicii de control financiar proprii pentru a urmri n ce msur asociaii i respect obligaiile; H administraia public nu poate verifica modul n care asociaii i realizeaz investiiile; ori, este de notorietate c orice comerciant are intenia de a-i crete valoarea investiiilor proprii cu scopul de a-i micora cota de participare pe care o pltete primriei; H mai amintim doar faptul c mi loacele materiale, ec!ipamente, instalaii etc. sunt utilizate de aa-numiii asociai n alte scopuri dec"t cele stabilite prin contractul de participaiune. Arendarea serviciilor publice $n practica rilor occidentale este posibil arendarea serviciilor publice printr-un contract de affermage, adic printr-un contract administrativ prin care o persoan public deleag unei persoane private, numit fermier, gestiunea unui serviciu public. @orma de remunerare a fermierului este identic celei pentru concesionar, ns contractul difer sub trei aspecte: M n primul r"nd, fermierul are obligaia de a restitui autoritii administraiei publice o parte din ncasrile primite de la usageri; M al doilea aspect const n faptul c fermierul primete utila ele necesare de la administraie i le utilizeaz pe toat durata contractului &administraia pstr"ndu-i dreptul de proprietate'; M al treilea aspect diferit de contractul de concesiune rezid n caracterul e(clusiv comercial al contractului &administraia neav"nd dreptul de a-l rezilia unilateral ca n cazul concesiunii'. De regul, aceste contracte de arendare survin dup terminarea duratei unei concesiuni, adic dup ce s-au realizat mi loacele necesare funcionrii unui serviciu public i aceste mi loace pot fi arendate unui fermier. %ontractul de arendare trebuie s cuprind clauze referitoare la: prile contractante, inclusiv domiciliul; obiectul contractului &descrierea e(act a tuturor bunurilor agricole arendate'; obligaiile fiecreia dintre pri i durata lor &minim E ani'; arenda i modalitile de plat &n natur, n bani sau n natur i bani'. Serviciile publice $n sistemul %ranc9ising %ontractele de franc!ising au ca obiect transmiterea sau concesiunea mrcii, a mi loacelor de comercializare a mrfii sau serviciului. @ranc!isingul a fost conceput ca un tip de e(tindere a unei afaceri prin producerea i comercializarea unor bunuri1servicii &de a cunoscute anterior n alte regiuni' - +- -

n zone noi.. #entru domeniul serviciilor publice contractul de franc!ising poate fi benefic din urmtoarele considerente: H agentul economic privat are tot interesul s-i mreasc permanent piaa de desfacere pentru a-i crete profiturile; H administraia este degrevat de riscuri at"ta timp c"t producerea1desfacerea se realizeaz cu banii agentului economic privat; H agentul economic privat este obligat s respecte normele impuse, s asigure funcionarea comercial, s efectueze investiii, s plteasc o redeven &calculat n procente sau cot fi(' n funcie de desfacerile realizate. Serviciul public $n locaie de gestiune &ocaia de gestiune este un contract administrativ prin care o persoan public ncredineaz unei persoane private &pe care o pltete cu sume forfetare' e(ploatarea unui bun din domeniul public sau a unei afaceri &nc!irierea fondului de comer'. 5pre deosebire de contractul de concesiune sau de arend, titularul contractului de locaie este remunerat direct de ctre administraia public, iar, spre deosebire de regie, remuneraia este forfetar &pe baz de comision calculat asupra facturii'. Ac9i,iia de bunuri &i servicii *utoritile administraiei publice pot, potrivit legii &?4 nr. D91+LLB republicat n B august +LLE' s ac!iziioneze prin licitaie public bunuri sau servicii. H prin bunuri se nelege gama tuturor obiectelor fizice &produse, ec!ipamente, instalaii, inclusiv imobile etc.'; H prin servicii se nelege activitatea de e(ploatare a acestor bunuri, reparaiile &cu e(cepia reparaiilor capitale i a demolrilor la construcii i instalaii pentru care se aplic normele ac!iziiei de investiii'. *c!iziia de servicii se poate realiza numai prin licitaie public potrivit metodologiei elaborate de Ministerul @inanelor. #entru ac!iziia de active corporale, comisiile de licitaii se numesc prin ordin al ministrului de resort &n cazul regiilor de interes naional' sau prin decizia autoritii administraiei publice locale &pentru regiile de interes local'. H n cazul n care valoarea bunurilor sau serviciilor este mai mic de E- milioane lei nu este obligatorie licitaia i se poate utiliza procedura seleciei de pre; H n practic, pentru a se eluda obligaia licitaiei, administraia selecioneaz un ofertant pentru servicii sub E- milioane lei, dar, de mai multe ori, pe parcursul timpului, astfel c, n realitate, serviciile pltite de la buget se ridic mult peste limita legal.

B/B0/O4RA:/.#
- ++ -

"rmenia "ndroniceanu- .outati in managementul public, 6ditura Cniversitara, ;ucuresti 3--B; "rmenia "ndroniceanu-Management public,6ditura 6conomica,;ucuresti,+LLL; 'etru (ilip, Managementul administratiei publice locale editura 6conomica,3--A; )vidiu *icolescu si +on ,erboncu:Management,6ditura economica,;ucuresti,+LLL; 'rofiroiu -., 0Managementul organizaiilor publice2, 6ditura 6conomicN, ;ucureti, 3--+;

- +3 -