Sunteți pe pagina 1din 16

MINISTERUL SNTII

Motto : Se poate guverna de departe, Dar se poate administra numai de aproape. Decret francez-1982

Introducere

Administratia se regaseste pretutindeni, in toata complexitatea vietii sociale, constituind una din cele mai utile activitati umane. Administratia publica, in statul de drept, reprezinta principala parghie prin care se realizeaza valorile stabilite la nivelul palierului politic. Notiunea de administratie are mai multe acceptiuni. In limbajul curent, a administra inseamna a conduce, a organiza, a dirija activitati publice si particulare.1 Administratia reprezinta totalitatea organelor administrative ale unui stat; sectie a unei institutii insarcinata cu administrarea acelei institutii. Administratia de stat poate fi: a) forma de activitate (executive si de dispozitie) a statului pentru realizarea functiilor sale; b) totalitatea organelor de stat prin care se desfasoara aceasta aceasta activitate. De asemenea administratia reprezinta si conducerea politica-administrativa a unui stat, regiuni, etc.
2

Cand dezvoltarea societatii a impus necesitatea studierii faptului administrativ si in general a problemelor legate de administratie, aceasta preocupare a facut obiectul stiintei juridice. Aceasta stare de fapt a durat timp de mai mult de un secol, deoarece abordarea juridica a fenomenului administrativ era considerata ca fiind singura valabila. O prima definitie a administratiei publice ar putea fi cea data de Antonie Iorgovan, conform caruia reprezinta o categorie de autoritate publica, care potrivit Constitutiei si legilor este chemata sa
1 2

Emil Balan, Drept administrativ, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 1999 DEX, editia 98

execute legea, sau, in limitele legii sa presteze servicii public, uzand, in acest scop, de prerogativele specifice puterii publice. O alta definitie a administratiei publice, conform lui J. P. Harris si John J. Corson sustine ca ea este activitatea prin care se realizeaza scopurile si obiectivele guvernului. O a treia definitie a administratiei publice ar fi cea a lui John Pfiffner si Robert Presthus, conform carora Administratia publica, ca domeniu de activitate este in principal preocupata de mijloacele pentru implementarea valorilor politice. De asemenea definitia apartinand lui Melin J. Dubnick si Barbara S. Romzek releva ca practicarea administratiei publice presupune reconcilierea dinamica a diferitelor forte in eforturile statului de administrare a politicilor si programelor publice. Sistemul stiintelor administrative este in expansiune, incorporand metode si experiente noi, abordari noi, chiar concepte si practici noi. Vectorii acestei expansiuni se refera la noul management public, la capacitatea administrative si de guvernare, precum si la noile strategii de informare si comunicare publica. Sistemul stiintei administratiei ncorporeaza efectele globalizarii care, prin emergenta sistemica, devin cauza sau efect al unor procese si fenomene din spatiul public.3 Scopul final al oricarui studiu ce priveste administratia este de a construi un model al sistemului administrativ, pe baza caruia administratia, ca sistem, sa fie inteleasa ca un proces evolutiv, pornind de la obiecte, atribute si relatii ce se combina si permit functionarea optima. O abordare de ansamblu asupra sferei si continutului administratiei publice nu poate fi realizata decat cu ajutorul unei abordarii sistemice. Utilizarea analizei sistemice in administratie si in cercetarea administrativa nu este noua. Din punct de vedere sistemic administratia este vazuta ca o entitate sociala specifica unei perioade de dezvoltare caracterizata printr-un mod de actiune, o structura si o logica, care-i sunt proprii. Evidentiind o diferenta specifica, sistemul administrativ va fi un ansamblu de fapte administrative aflate in interactiune, desfasurate ntr-o anumita perioada de timp si care iau aspectul unei realitati obiective incorporate in viata sociala cotidiana.4 Precizarea rolului administratie publice, in conditiile statului de drept, atrage dupa sine o analiza sistemica mai ampla, care depasind analiza structurala si functionala (ce se refera la comportamentul intern al administratiei) urmareste studierea relatiilor dintre elementele sistemului, precum si intre acestea si intregul sau si celelalte elemente ale sistemului social. In acest fel, este

3 4

Matei Ani, Analiza sistemelor administratiei publice, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p. 8. Matei Ani, op.cit., p. 81

posibil sa se faca distinctia intre relatiile interne ale sistemului (care sunt considerate relativ stabile, fiind consacrate, mai ales, in norme juridice) si relatiile sistemului cu mediul social nconjurator.5 Ultimele decenii ale secolului XX prezeinta ca preocupari importante ale cercetatorilor si specialistilor, oamenilor politici sau guvernantilor, acelea privind eleborarea unor modele ale administratiei publice. Abordarea sistemica a administratiei publice ofera fundamentul unui demers consistent si riguros pentru un model ideal al administratiei publice care sa insumeze toate avantajele deziderate pentru orice administratie, adica: nationalitate, eficacitate, servire optima a cetatenilor, etc.6 Ca parte a sistemului social, administratia publica are doua elemente componente esentiale si indispensabile, si anume: elemental structural-organic si elementul functional. Necesitatea abstractizarii si definirii apare evidenta. O asemenea posibilitate o ofera abordarea sistemica. Aceasta presupune o abordare cuprinzatoare, relevanta pentru precizarea statutului si rolul administratiei publice in conditiile statului de drept. Abordarea sistemica a administratiei publice ofera fundamentul unui demers consistent si riguros pentru un model ideal al administratiei publice care sa nsumeze toate avantajele deziderate pentru orice administratie, adica: nationalitate, eficacitate, servire optima a cetatenilor etc. 7 Conceptul de sistem administrativ poate fi considerat, uneori, echivoc si polisemic. Din punct de vedere sistemic, acesta va fi o entitate sociala specifica unei perioade de dezvoltare caracterizate printr-un mod de actiune, o strcutura si logica care ii sunt proprii. Evidentiind o diferenta specifica, sistemul administrative va fi un ansamblu de fapte administrative aflate in interactiune, desfasurate intr-o anumita perioada de timp si care iau aspectul unei realitati obiective incorporate in viata sociala cotidiana. Sistemele administratiei sunt rezultatul unui proces evolutiv care cuprinde: -exteriorizarea, care desemneaza detasarea aparenta a sistemelor de indivizii care le-au creat; -obiectivarea elementelor sistemului in realitati sociale; -interiorizarea prin care faptele administrative sunt proiectate in constiintele individuale. Sistemele administrative au legaturi intre ele, precum si cu alte sisteme sociale, legaturi care determina o serie de trasaturi commune, dar si diferentieri specifice.
5 6

Ioan Alexandru, Curente de gndire privind administratia publica, Editura Economica, Bucuresti, 2000, p. 21. Ioan Alexandru, Structuri, mecanisme si institutii administrative, vol. II, Editura Sylvi, Bucuresti, 1996, p. 140 7 Ioan Alexandru, Structuri, mecanisme si institutii administrative, vol. II, Editura Sylvi, Bucuresti, 1996, p. 140

O teorie integrala a sistemelor este extreme de necesara in administratia publica. In timp ce organizatiile private si organizatiile non-profit erau dormice sa primeasca si chiar sa experimenteze teoria generala a sistemelor, administratia publica a aratat un interes partial pentru aceasta, prin adoptarea si adaptarea la nevoile reale a unoe metode si tehnici de analiza sistemica, in special sisteme de management al informatiilor, sisteme support al deciziilor, analiza politica, metode de evaluare, etc. De fapt, analiza sistemica este foarte necesara in administratia publica datorita complexitatii, in crestere, a problemelor publice. Datorita magnitudinii lor, actualele probleme publice par pe moment dificile si multe persoane vorbesc de o noua era de neguvernabilitate si haos sau cel putin o adversitate persistenta.

1. Prezentarea organizaiei

Ministerul Sntii este organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Guvernului, cu sediul n municipiul Bucureti, str. Cristian Popisteanu nr. 13, sectorul 1, i reprezint autoritatea central n domeniul asistentei de sntate public. Conducerea Ministerului Sntii Publice se exercit de ctre ministrul sntii publice este ajutat de 3 secretari de stat, un subsecretar de stat, un secretar general i de un secretar general adjunct.n conformitate cu prevederile HG 548/2007 pentru modificarea i completarea Hotrrii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea i funcionarea Ministerului Sntii i componena Ministerului Sntii Publice se regsesc 10 structuri care funcioneaz la rang de direcie general sau direcie, dup cum urmeaz: Direcia general organizare, resurse umane, dezvoltare profesional i salarizare, Direcia juridic, Direcia farmaceutic, Direcia general politici, strategii i managementul calitii n sntate, Autoritatea de sntate public, Inspecia sanitar de stat, Agenia naional de programe, Direcia logistic, administrativ, relaii publice i mass-media, Direcia general buget i credite externe i Direcia general relaii externe i afaceri europene.

2.

Misiunea organizaiei

Ministerul Sntii Publice aplic strategia i politica Guvernului n domeniul asigurrii sntii populaiei i rspunde de realizarea reformei n sectorul sanitar. Ministerul Sntii Publice
4

organizeaz, coordoneaz, ndrum activitile pentru asigurarea sntii populaiei i acioneaz pentru prevenirea i combaterea practicilor care duneaz sntii.Urmrete mbuntirea strii de sntate a populaiei i realizarea un sistem de sntate modern i eficient, compatibil cu sistemele de sntate din Uniunea European, pus permanent n slujba ceteanului. Obiective Informatizarea sistemului medical cu prioritate pentru introducerea cardului

naional de sntate ; sanitare; Mai multe msuri care vizeaz pregtirea tinerilor medici Investiii pentru domeniile de cancer i AI; Reorganizarea sistemului spitalicesc prin comasarea sau desfiinarea unor uniti

Implementarea cardului naional de sntate reprezint o necesitate pentru eficientizarea sistemului sanitar. Acest proiect reprezint de fapt primul pas spre informatizarea sistemului medical care va conduce la disciplin financiar i medical. Introducerea cardului va aduce beneficiu att pacienilor, ct i autoritilor sanitare. Pacienii vor scpa de birocraie i de drumurile ntre serviciu i casa de asigurri pentru a dovedi calitatea de asigurat cnd au nevoie de servicii medicale sau concedii medicale, autoritile vor putea cunoate exact cte servicii medicale au fost efectuate unui pacient, care sunt nevoile reale n sistem. Persoanele asigurate vor avea obligaia prezentrii cardului naional de asigurri sociale de sntate n scopul acordrii serviciilor medicale de ctre furnizorii aflai n contract cu casele de asigurri de sntate. Pentru realizarea obiectivelor Ministerul Sntii ndeplinete urmtoarele funcii: a) elaboreaz politici, strategii i programe de aciune n domeniul sntii

populaiei, n acord cu Programul de guvernare, coordoneaz i controleaz implementarea politicilor, strategiilor i programelor din domeniul sntii populaiei, la nivel naional, regional i local; b) evalueaz i monitorizeaz starea de sntate a populaiei, ia msuri pentru

mbuntirea acesteia i informeaz Guvernul referitor la indicatorii de sntate, tendinele de evoluie i despre msurile necesare pentru mbuntirea acestora; c) reglementeaz modul de organizare i funcionare a sistemului de sntate;
5

d)

monitorizeaz, controleaz i evalueaz activitatea instituiilor sanitare i ia

msuri pentru mbuntirea calitii asistenei medicale acordate populaiei; e) sntate; f) colaboreaz cu reprezentanii autoritilor administraiei publice centrale i asigura, n colaborare cu instituiile administraiei publice centrale i locale,

resursele umane, materiale i financiare necesare funcionrii instituiilor din sistemul public de

locale, cu cei ai societii civile i cu massmedia n scopul educaiei pentru sntate a populaiei i adoptrii unui stil de via sntos; g) participa la Limitarea efectelor aprute n urma dezastrelor, calamitailor i

epidemiilor n domeniul su de competent; h) reprezint Guvernul Romniei n relaiile cu Organizaia Mondial a Sntii i

cu alte organisme internaionale, n domenii de interes; i) elaboreaz, implementeaz i coordoneaz programe naionale de sntate, n

scopul realizrii obiectivelor politicii de sntate public; j) gestioneaz, prin structuri specializate, programele internaionale de asisten

financiar pentru susinerea reformei n sntate i pentru creterea calitii asistenei medicale acordate populaiei; k) colaboreaz cu Ministerul Educaiei, Cercetrii, Tineretului i Sportului i

implementeaz proiecte i programe. MINISTERUL SNTII

LISTA OBIECTIVELOR DE INVESTIII CARE S-AU FINALIZAT N PERIOADA 2009-2011

Denumire obiectiv de investiii n continuare


6

Anul finalizrii

Central termic, corp de legtur i arpant Spital Clinic Clujana n municipiul Cluj Napoca (Spitalul Municipal Cluj Napoca), judeul Cluj 2009

Spital cu 150 paturi i dispensar policlinic n Oraul Trgu Lpu, judeul Maramure 2009

Spital cu 250 paturi n municipiul Carei, judeul Satu Mare 2010

Spital cu 250 paturi i dispensar policlinic n municipiul Hui, judeul Vaslui 2010

Spaii cazare Spital orenesc Horezu, judeul Vlcea 2010

Spital boli contagioase cu 100 paturi n municipiul Focani, judeul Vrancea 2010

Centrul de sntate cu staionar-Dumitreti, judeul Vrancea 2010

LISTA OBIECTIVELOR DE INVESTIII CARE SE FINALIZEAZ SAU SE DAU N EXPLOATARE N ANUL 2011

Spital cu 250 paturi n municipiul Urziceni, judeul Ialomia

Spital cu 250 paturi i dispensar policlinic n municipiul Feteti, judeul Ialomia

Extindere i amenajare Centrul de Cardiologie Timioara (Institutul de Boli Cardiovasculare Timioara), judeul Timi

Spital orenesc cu 100 paturi n oraul Ineu, judeul Arad

3.

Tipul campaniei

a) b) c) gripelor; d)

campanie de informare i de educare a publicului adolescent; este o campaniile de informare; campanii de prevenire a cancerului de col uterin,de vaccinare mpotriva

campanii mpotriva fumatului;

4.

Stabilirea obiectivelor campaniei


8

Creterea nivelului de informare i contientizare a populaiei tinta privind

factorii de risc pentru cancer; Informarea privind tipurile de cancer care pot fi prevenite i/sau depistate

prococe prin teste de screening; Discutarea, revizuirea i adoptarea Strategiei naionale i a planului de aciune

pentru programele de screening viznd depistarea precoce a cancerului de co uterin, sn i cancerului colo rectal Activitile campaniei, parteneri, materiale IEC, buget estimate,obstacole,indicatori de monitorizare: Conferine de pres Promovare pe website-ul instituiei Comunicate de pres Mas rotund cu specialitii(gastroenterologi, ginecologi, oncologi) Sesiuni informative Distribuire materiale informative prin reeaua de medicin primar i voluntari

ai Crucii Roi; Concepte cheie stabilitate Concepte derivate constant proiecte i planuri raliere i consimmnt solidaritate i susinere

viitor

ncredere

unitate

5.

Strategia pe termen lung a organizaiei

Pe termen lung, efectul vizat al strategiei este mbuntirea strii de sntate a populaiei i, prin aceasta, a calitii vieii. Scopul Strategiei naionale privind serviciile de sntate Scopul Strategiei naionale privind serviciile de sntate, denumit n continuare strategie, este creterea accesului populaiei la servicii medicale de calitate i eficientizarea modului de furnizare a serviciilor medicale spitaliceti. Principalele obiective ale acestei strategii, care vor direciona furnizarea serviciilor de sntate n Romnia pentru cel puin urmtorii 10 ani, sunt urmtoarele: de sntate; mbuntirea calitii serviciilor de sntate; mbuntirea eficacitii i a eficienei serviciilor de sntate mbuntirea accesului populaiei i creterea echitii n acordarea serviciilor

Prezena strategie are la baza strategia de raionalizare a serviciilor spitaliceti, elaborat n anul 2003 n cadrul derulrii proiectului de planificare i reglementare a sistemului de servicii de sntate al Bncii Mondiale n Romnia. Principiile acestei strategii vor direciona furnizarea serviciilor de sntate n Romnia pentru cel puin urmtorii 10 ani. Viziunea strategiei privind serviciile de sntate din Romnia Cetenii Romniei vor avea un acces mbuntit pe plan local la servicii de sntate de calitate, inclusiv accesul la medicamente prescrise raional, medicina de familie, servicii de sntate public i la programe de prevenire a mbolnvirilor. Cetenii vor avea ncredere n pregtirea medicilor de familie i se vor baza pe acetia pentru rezolvarea majoritii problemelor lor de sntate, apelnd la medicii de specialitate sau la serviciile spitaliceti doar atunci cnd este nevoie.

6.

Strategia pentru relaii publice i comunicare


10

a)

colaboreaz cu structura de specialitate a Ministerului Sntii n realizarea

obiectivelor de comunicare prin mass-media ori prin mijloacele proprii ale direciei de sntate public judeene sau a municipiului Bucureti; b) c) asigura desfurarea optim a activitii de relaii publice; asigura informarea permanenta referitoare la principalele activiti ale direciei

de sntate public judeene i a municipiului Bucureti; d) asigura o legtur permanent ntre comunitate i direcia de sntate public

judeeana i a municipiului Bucureti, organiznd pe baza unui program stabilit activitatea de audiene pentru populaie; e) desfoar activitatea de analiz a cererilor cetenilor i disponibilizeaz toate

informaiile necesare pentru soluionarea problemelor prezentate sau solicitate; f) informaiile care constituie secrete de stat i de serviciu vor fi accesate i

gestionate conform standardelor naionale de protecie a informaiilor clasificate; g) comunica Ministerului Sntii date privind: adresa direciei de sntate

public, numele i prenumele persoanelor din conducere, numrul de telefon fix, mobil i de fax, adresa de e-mail; denumirea i adresa spitalelor din teritoriu, numele i prenumele directorilor acestora, numrul de telefon i de fax; denumirea i adresa altor uniti importante din teritoriu; modificrile ce intervin n datele comunicate.

7.

Obiectivele i operaionalizarea acestora

Obiective mbuntirea imaginii n rndul angajailor

Operaionalizarea obiectivelor un procent important dintre angajai s-i poate s-i reafirme ncrederea pentru locul de munc sigur

Aciuni

vizite ale directorilor de direcie n compartimente i birouri

consultarea personalului jumtate din angajai s


11

despre problemele

depeasc starea de nesiguran trei sferturi dintre angajai s vad un mediu propice pentru desfurarea activitii

organizaiei (mediul, ntlniri de lucru) transmiterea mesajelor cu scop informativ (note interne, brouri, avize,discuii ntre medici i cu populaia) recunoaterea performantelor angajailor

reuniuni ale personalului n scopul crerii de relaii informale pentru scderea bolilor i pentru reamenajarea spitalelor

realizarea unor audit-uri ale comunicrii reafirmarea valorilor organizaiei angajaii ar trebui s nu aib dificulti n a descrie misiunea organizaiei la care sunt angajai 50% dintre angajai trebuie s cunoasc obiectivele organizaiei Definirea valorilor i nelegerea lor Comunicarea idealului organizaional a misiunii

8.

Suporturile de comunicare

a) Reviste
12

b) Brouri c) Analize d) Fotocopii e) Mesaje orale (edine, conferine, ntlniri de grup, vizite, dialog prin telefon, mesaje audiovizuale,campanii,dialoguri cu cetenii);

9.

Succesul n executarea unui program bine planificat

Factori Delegarea responsabilitilor Fixarea termenelor limita de execuie a aciunii Controlul calitii Comunicarea n interiorul echipei cu beneficiarul programului Evaluarea permanent

Bugetul alocat Salarizarea programului Cheltuielile cu informarea public i de ntreinere a echipamentului Campania trebuie monitorizat, iar apoi se face evaluarea ei, se msoar n

practic i n msurarea eficienei campaniei

Model de campanie ( august 2011 mai 2012 )

13

Obiective operaionale 1. Angajaii nu trebuie s aib dificulti n descrierea miunilor

Suport comunicare Seminarii informare

de Calendar

Indicatori Reprezentani birourilor i secii

Responsabili ai Direcia pentru

Resurse

de

lunar

general umane politici i financiare

resurse umane

editarea brouri

de septembrie i i martie

Cte

un

exemplar Direcia

general Umane politici i Financiare

pentru fiecare secie pentru su birou

pliante,campanii

resurse umane

Instrumente de lu aparatura

Avizier

permanent

Department de relaii Finaciare publice

Instrumente de lu aparatura Umane

Mailuri informare

de Permanent n

ntre direcii, secii Personal i birouri gestionarea informaiilor

pentru Financiare Umane n

reeaua intra-net

general sau particular pentru direcii Actualizare site Permanent Numrul de accesri Direcia ale site-ului tehnologie informaional de Financiare Umane anumite

2. Angajaii n proporie de 50% trebuie s cunoasc obiectivel

Mailuri informare

de Permanent n

ntre

direcii Gestionarea i informaiilor interes general

Financiare de Umane

compartimente birouri

reeaua intra- net

14

e organizai ei ntlniri de grup Sptmnal Participarea direcii tuturor Departamentul de Financiare directorilor, efi de relaii publice

Instrumente de lu aparatura Umane

Seminarii informare

de Lunar a

Reprezentan Directori, efi de Financiare i birourilor, compartime ntelor direciilor i un Direcia de politici Umane i resurse umane Financiare sunt editare implicate n Instrumente lucru i aparatur ai agenii Instrumente lucru i aparatur Umane

publicului intern

Editarea brouri

de 2 luni pe an

Cte exemplar pentru fiecare

compartime nt su birou Cel puin 50% Vizite lunare Numr de Directori de Financiare Umane dintre angajai s depeasc starea de nesiguran i a fie parte a Directori Mailuri informare de De cte Birouri ori este nevoie n sens descend ent direcii de agenii, Financiare Umane organizaiei

birouri sau directive secii vizate

15

BIBLIOGRAFIE

1. HG 144/2010 privind organizarea i funcionarea Ministerului Sntii; 2. www.wikipedia.com; 3. www.juridice.ro; 4. http://www.ms.gov.md/public/legal/ordinele/; 5. http://www.gov.ro/programul-de-guvernare-2013-2016__l1a117322.html;

16