ADMINISTRATIA PUBLICA IN SPANIA

Guvernul

Are ca misiune dirijarea politicii interne si externe,precum si a administratiei civile,militare si de aparare a statului,exercitand,la cel mai inalt nivel,functia executive.Guvernul este alcatuit din: Presedintele guvernului.Este considerat superior ierarhic fata de ceilalti membri ai guvernului.Primul-ministru este propus si numit de Rege,dupa consulatera si acordul partidelor politice.El are puterea de a nominaliza si schimba toti ministrii si poate propune demiterea Parlamentului. Vicepresedintele sau Vicepresedintii de Guvern.Vicepresedintele isi asuma exercitarea functiilor prezidentiale in cazurile de deces,boala sau absenta a Presedintelui. Ministrii.

Organele prin intermediul carora acesta funtioneaza sunt urmatoarele:

Consiliul de Ministrii; Comisiile Delegate ale Guvernului;

Organele de colaborare si de sprijin ale acestuia sunt urmatoarele: Secretarii de Stat; Comisia Generala a Secretarilor de Stat si a Subsecretarilor; Cabinetele;

Oraganele superioare ale administratiei de stat,ministrii si secretarii de stat sunt numiti in conformitate cu Legea Guvernului.

Organizarea interna a departamentelor ministeriale

Fiecare Departament ministerial se organizeaza prin decret al Consiliului de Ministri,la initiative ministrului corespondent si la propunerea Ministrului Administratiei Publice.Asadar aici isi desfasoara activitatea: Secretarii de stat; Subsecretarii; Secretarii generali; Secretarii generali tehnici; Directorii generali; Subdirectorii generali;

Statul se organizeaza din punct de vedere territorial in municipii,provincii si in comunitati autonome ce trebuie constituite.Ele se prezinta ca fiind unitati sau niveluri de baza ale administratiei locale,formand treapta inferioara a organizarii teritoriale. Municipiile reprezinta entitatile de baza ale organizarii teritoriale a statului,cauza colectivitati. Provincia are o pozitie diluata,deoarece,in afara faptului ca reprezinta o grupare de municipii,are o consistent redusa,putand fi absorbita partial de catre comunitatile autonome uniprovinciale si de catre organizatiile insulare situate in arhipelaguri. Fiecare dintre entitatile autonome,adoptand optiuni strategice specific,isi gestioneaza direct propriile interese,prin delegare sau transfer,in incercarea de apropiere a cetateanului de administratie.Fiecare entitate are capacitatea de a decide,in plan normative,in conformitate cu propiile-I interese,gestionandu-le in plan executive.Fiecare dintre ele poate gestiona costul optiunilor sale,al actelor si al acordurilor adoptate. Conform Constitutiei,exista o serie de reguli ce trebuie respectate,pentru delimitarea competentelor comunitatilor autonome de cele ale statului: Domenii care au fost atribuite prin Constitutie,in mod expres,statului corespund comunitatilor autonome; Daca statul nu-si asuma competente determinate,acestea vor corespunde statului si vor prevala,in situatia unui eventual conflict cu o comunitate autonoma; Schema organizarii international pentru toate comunitatile autonome care acced la autonomie potrivit art 151. Din Constitutie: imediata a participarii cetatenilor la treburile publice,institutionalizand si gestionand cu autonomie interesele propriilor

Consiliu de Guvern

Are functii executive si administrative in cadrul comunitatii:initiative legislative,capacitate de reglementare,control al administratiei.Numirea si demiterea membrilor sai,denumiti consilieri,se face de catre Presedintele comunitatii autonome si ,deoarece succed ministrilor Guvernului de la nivel statal,au in subordine un sector sau o ramura a politicii Guvernului autonom.

Presedintele si si Vicepresedintele

Presedintelui,ales de catre Adunare,dintre membrii sai numit de catre Rege,ii revine conducerea Consiliului de Guvern.El este reprezentantul supreme al respective Comunitati si reprezentantul ordinar al statului la nivelul acesteia.Presedintele si membrii Consiliului de Guvern sunt responsabili din punct de vedere politic in fata Adunarii.Functia sa este incompatibila cu oricare functie publica sau privata.acesra avand competent de a-i desemna si de a-I demite pe membrii Consiliului de Guvern ,de a conduce Consiliul si de a coordona activitatile acestuia din urma.

Tribunalul Superior de Justitie

Este responsabil cu organizarea judiciara a teritoriului comunitatii autonome.Cu toate ca legea da posibilitatea comunitatii autonome de a intervene in organizarea demarcatiilor judiciare ale teritoriului sau,este cert faptul ca ea nu poseda competente in ceea ce priveste sistemul juridic,care este unic in tot teritoriul national.

Cele mai importante dintre insulele ce aparin Spaniei sunt cele Baleare (localizate n Marea Mediteran) i cele Canare (localizate n Oc. Atlantic). Din punct de vedere administrativ Spania se divide n 17 comuniti autonome, o comunitate cu statut special i doua orae autonome:

Andaluzia (Andaluca) Aragon (Aragn) Asturias (Principado de Asturias) Cantabria Castilia i Leon (Castilla y Len) Catalonia Castilia-La Mancha (Castilla-La Mancha) Ceuta Extramadura Galicia Insulele Baleare (Islas Baleares / Illes Balears) Insulele Canare (Islas Canarias)

La Rioja Madrid (Comunidad de Madrid) Murcia (Regin de Murcia) Navarra (Comunidad Foral de Navarra / Nafarroako Foru Komunitatea) Melila ara Bascilor (Pas Vasco / Euskadi) Valencia (Comunidad Valenciana / Comunitat Valenciana)

Un nivel administrativ inferior este provincia, baza comunitii autonome. Din acest punct de vedere Spania este mprit n 50 de provincii. Ceuta i Melila i zonele se suveranitate nu fac parte din aceste provincii. n timpul celei de-a doua Republici s-a introdus separarea Spaniei n "comarcas" (departamente).Primul astfel de departamen a fost Catalonia, dar n decursul anilor 80 i alte comuniti au instaurat ca diviziune administrativ, de-o mai mic sau mai mare relevan, departamentul. Departamentul este constituit din mai multe municipii vecine care mpart acelai trecut istoric, sau aceleai particulariti geografice sau care au interese economice comune. Pentru a se pune de acord cu nomenclatura actuala a UE, se folosete sistemul supranumit NUTS. Astfel, conform acestui sistem care stabilete rangul unei diviziuni administrative pe trei niveluri ierarhice, provinciile corespund nivelului III, iar comunitile i oraele autonome corespund nivelului II. Pe lng cele aptesprezece comuniti autonome, Spania este divizat n cincizeci de provincii. Regiunile Spaniei De la apariia sistemului comunitiilor autonome, provinciile au pierdut mult din puterea de alt dat. Ele mai sunt folosite ca i districte electorale, n adresele potale, sau ca i referiri geografice. (Un ora mic va fi identificat mai

degrab ca i aparinnd provinciei Valladolid dect aparinnd comunitii autonome Castilia-Leon, de exemplu.) Majoritatea provinciilor sunt denumite dup oraul lor principal. Exist doar dou orae care sunt capitale de comuniti autonome i nu sunt capitale de provincie: Mrida n Extremadura i Santiago de Compostela n Galicia. apte autonomii sunt compuse dintr-o singur provincie: Asturias, Insulele Baleare, Cantabria, La Rioja, Madrid, Murcia i Navarra.

Ministrul muncii si imigratiei, Valeriano Gomez, a subliniat ca reforma are sprijinul partenerilor sociali - carora le-a multumit pentru "curaj" - si al Parlamentului, prin Pactul de la Toledo, iar schimbarile vor fi introduse in mod progresiv.

Valeriano Gomez a remarcat ca este vorba de o reforma "transcendentala" si de unul dintre proiectele majore ale legislaturii.

Potrivit dispozitiilor legale, care vor intra in vigoare in 2013, lucratorii spanioli, pentru a se pensiona la 67de ani trebuie sa fi cotizat cel putin 37 de ani si se vor putea retrage la 65 de ani daca au cotizat timp de 38 de ani si sase luni.

In plus, se mareste in mod progresiv numarul anilor luati in calcul la stabilirea pensiei, de la 15 (in prezent) la 25.

Juan Carlos I de Bourbon (n. 5 ianuarie 1938, Roma) este actualul rege al Spaniei din 22 noiembrie 1975 conform constituiei Spaniei, care l recunoate ca rege i simbol de unitate naional, legitim motenitor al dinastiei istorice. Juan Carlos I are ca titlu monarhic (Juan Carlos Alfonso Victor Maria de Borbon y Borbon-Dos Sicilias) Borbon conte de Barcelona i al Mariei de las Mercedes de Borbon i Orleans, prines a celor dou Sicilii. Mandatul de deputat este atribuit prin vot universal pentru un mandate de patru ani,fiin compus din cel putin 300 si cel mult 400 de membri.Mandatul unui senator este atribuit prin vot universal,compus din reprezentatii provinciilor,fiecarei provincii fiindu-I desemnate cate patru.

Un alt tip de participare a cetenilor este posibil prin participarea la viaa politic. Spaniolii care au peste 18 ani i sunt nscrii n Registrul Municipal au dreptul i obligaia de a alege reprezentanii diferitelor guverne, adic au dreptul la vot.

Astfel avem patru domenii de participare prin intermediul votului: domeniul european, domeniul statal, domeniul autonomic i cel municipal.

Domeniul european

Uniunea european este o uniune de state democratice independente care i mpart suveranitatea datorit faptului c sunt state mai puternice i au o

influen mondial pe care nici unul dintre ele nu ar putea s o aib n mod individual.

Acest fapt implic existena unor instituii comune pentru a putea lua decizii la nivel european referitor la teme de interes pentru toate statele membre. Unele dintre aceste instituii sunt Consiliul Uniunii Europene, Comisia European, Tribunalul de Justiie i Parlamentul European. Responsabilitile i atribuiile tuturor instituiilor europene sunt oferite de ctre minitrii ntregii Uniuni i rectificate de ctre parlamentarii si.

Cetenii Comunitii Europene aleg deputaii Parlamentului European la fiecare cinci ani prin sufragiu. Funciile Parlamentului sunt de a legifera, de a realiza bugete i de a controla democratic toate instituiile comunitare.

Domeniul statal

La fiecare patru ani alegem reprezentanii Congresului Deputailor i Senatului, care la rndul lor, vor alege dintre forele politice votate, preedintele Guvernului spaniol cu sediul n Madrid i cu delegaii n provincii.

Domeniul autonomiilor

n Catalonia instituia care este aleas prin intermediul votului cetenilor este Parlamentul Cataloniei. Este reprezentat de 135 de deputai i deputate care sunt numii prin intermediul alegerilor, la fiecare patru ani, dintre toate partidele

politice care sunt reprezentate. Funcia sa este de a alege preedintele Generalitii (Guvernului autonom), de a controla aciunea guvernului, precum i de a elabora i de a aproba legi.

Domeniul municipal

Primriile sunt instituii care guverneaz i reprezint municipiul. Sunt formate de ctre primar i de ctre grupul de consilieri care planific i gestioneaz probleme publice n domeniul local. Consilierii sunt alei prin vot la fiecare patru ani: dintre cei alei trebuie s fie desemnat un primar.

Strinii pot exersa dreptul de vot doar la alegerile municipale conform criteriilor bilaterale, adic, atunci cnd exist un tratat bilateral n ara de origine referitor la cetenii spanioli. La ora actual este recunoscut acest drept persoanelor cu una dintre naionalitile Comunitii Europene, Norvegia, Argentina, Chile sau Uruguay.

Este foarte important s exersm dreptul nostru de vot, dat fiind c politicile care se realizeaz la diferite niveluri ale guvernului reflect voina cetenilor.

Partidele politice i organizaiile sindicale

Un alt mod de a participa la viaa politic este afilieriea la un partid politic sau organizaie sindical. Exist partide politice care reflect toate tendinele i n general se organizeaz pe baza unor fundamente care sunt emise de persoanele

care sunt afiliate. Conform acestor fundamente se aleg la un mod democratic candidaii pentru diferitele liste electorale.

Organizaiile sindicale sunt asociaii formate de lucrtori pentru aprarea i promovarea intereselor economice i sociale ale membrilor si. De obicei sunt grupate n centre sindicale sau federaii, care pot fi independente sau pot avea o orientare politic.

Cetenilor strini care au reziden legal n Spania li se recunoate dreptul de a se grupa n sindicate n mod liber, precum i de a se afilia la o organizaie politic n aceleai condiii ca i persoanele de naionalitate spaniol.