Sunteți pe pagina 1din 3

Curs 7/ DDPM 20.04.

2010

Principalele acte normative europene care se refera la protectia mediului: Directivele au o anumita fexibilitate in sensul ca lasa la latitudinea fiecarui stat membru modul in care sa-si transpuna in legislatia nationala principiile, obiectivele, principalele institutii juridice cuprinse in directive. Exemplu: D609/1988 cu modificari si completari ulterioare cu privire la reducerea emisiilor poluatoare in atmosfera si care cuprinde reguli, dar directiva nu da un cadru rigid de transpunere ci lasa la latitudinea fiecarui stat membru modalitatea si momentul in care sa inceapa reducerea emisiilor poluatoare intr-un anumit interval de timp ele trebuie sa se conformeze, ceea ce inseamna ca in perioada imediata adoptarii directivei statele membre au putut chiar sa-si mareasca emisiile de substante poluatoare, urmand sa le reduca treptat pana la termenul limita. Directivele cele mai importante sunt directivele-cadru intalnite si ca directivele-mama. Acestea se pot compara cu legile organice in plan national, dar, la fel ca si legile organice ele descriu cele mai importante principii, cadrul general de reglementare si procedurile cele mai importante care trebuie sa fie aplicate de statele membre. Dintre directivele-cadru, cele mai des inalnite sunt cele care reglementeaza calitatea aerului, calitatea apei si deseurile. Directivele intra in vigoare de la data publicarii lor in M.O. al UE, dar exista si exceptii trecute la finalul directivei. Regulamentele: aproximativ 10% din legislatia UE este formata din regulamente. Spre deosebire de directive, regulamentele sunt obligatoriu sa fie preluate, ca atare, in legislatia fiecarui stat membru. Toate prevederile legislatiei nationale ale unui stat membru care sunt contrare prevederilor regulamentului se considera abrogate de drept. Prin urmare, regulamentul este un act normativ de directa aplicare. Pana la momentul aderarii la UE, regulamentele nu au facut parte din legislatia obligatorie sa fie preluata de statele care aderau. Regulamentele au un scop precis, determinat; acolo unde este necesar sa fie masuri unitare si coerente pentru toate statele membre. Ex: in toate domeniile care au legatura cu substantele periculoase (depozitarea lor, transportul, toate aspectele legate de vanzarea/cumpararea lor) sunt adoptate regulamente care nu dau voie statelor sa se abata. De asemenea, aspectele legate de inspectia si controlul administrativ pe care fiecare stat membru trebuie sa il rezolve in ce priveste utilizarea produselor chimice, a medicamentelor si a substantelor periculoase. Deciziile: sunt acte individuale obligatorii, privind un caz particular, anume. Exemplu: modul in care un stat isi gestioneaza fabricile de medicamente.

Daca se constata, se face o inspectie a Comisiei Europene in momentul in care se semnaleaza probleme speciale ale unui stat si se constata ca statul membru respectiv avea anumite neconformari in modul de gestiune a domeniului respectiv dupa care se elibereaza un raport si in urma acestuia se emite o decizie. Deciziile sunt redactate de Comisia Europeana si sunt puse in aplicare sub controlul Comisiei Europene. Ca regula generala, deciziile sunt destinate detalierii unor cerinte administrative care nu erau foarte clar stabilite de statul membru respectiv sau a unor proceduri care nu erau foarte clar adoptate sau aplicate de statul respectiv. Decizii se emit si atunci cand e vorba de actualizarea unor aspecte tehnice. De
1

Curs 7/ DDPM 20.04.2010

exemplu: toate normele cuprinse in anexe la directive se actualizeaza din cand in cand. Cum ar fi lista deseurilor periculoase, care este anexa la directiva cu privire la deseurile periculoase. Se actualizeaza de obicei printr-o decizie. La fel se realizeaza si cu ecoetichetarea.

RASPUNDEREA ADMINISTRATIVA PENTRU DAUNA ECOLOGICA Sanctiunile de drept administrativ cat priveste eventualele atingeri aduse mediului inconjurator sunt cele mai numeroase. Prezinta anumite avantaje: Sanctiunile se constata si se pedepsesc mult mai usor decat in cazul unui proces penal. Masurile dispuse sunt executorii, adica nu necesita o alta interventie a statului ci se aplica dendata. Fiind executorii, au un avantaj, in sensul ca presupun masuri rapide si eficiente de revenire la situatia anterioara producerii daunei si deci stopeaza rapid efectele negative asupra mediului si asupra oamenilor. Organismele de stat insarcinate cu aplicarea acestor sanctiuni administrative au de obicei pregatirea profesionala si posibilitatile legale de a interveni rapid pentru prevenirea si stoparea daunelor ecologice: activitatea de inspectie organizata de Ministerul Mediului atat prin agentiile teritoriale de mediu cat si prin aceasta forma speciala de monitorizare si aplicare de sanctiuni denumita Garda de Mediu. In genere, aspectele pe care le verifica Garda de Mediu se refera la potentiale daune grave. De exemplu: Garda de Mediu a intervenit eficient pe poluarea din industria cimentului Holcim. Avem un rol legal al autoritatilor legale, in special primariilor, care au directii de verificare si gestionare a deseurilor urbane si este o anumita responsabilitate a Ministerului de Mediu, care are responsabilitatea de a sanctiona. O problema nationala este gestiunea gropilor de gunoi, in care Romania risca sa ajunga in fata Curtii de Justitie.

Cea mai raspandita forma de sanctiune administrativa este amenda, prevazuta in diferite legi dar si in legi speciale, pe domenii: agricultura, silvicultura, apa, vanatoare, pescuit, flora, fauna, s.a. In fiecare din aceste acte normative sunt prevazute cuantumul minim si maxim de amenda pentru o anumita abatere de drept administrativ, stabilit in functie de gravitatea abaterii si in functie de calitatea celui care a comis abaterea. Sub incidenta amenzilor pot sa intre si autoritatile publice centrale si locale, daca nu-si respecta obligatiile legale cu privire la controlul calitatii si la protectia mediului. Acest tip de amenzi sunt aplicate fie de Ministerul Mediului, fie de Garda de Mediu, sunt valori mari si au in vedere diferite aspecte. De asemenea, Agentiile de Mediu pot sa primeasca amenzi semnificative daca nu
2

Curs 7/ DDPM 20.04.2010

respecta prevederile legale. Exemplu: daca nu respecta publicarea periodica a datelor cu privire la calitatea mediului. De asemenea, daca elibereaza un act administrativ care permite functionarea unei industrii cu potential poluator fara respectarea tuturor conditiilor prevazute de lege. Plangerile impotriva proceselor verbale de constatare a amenzilor se pot depune in termen de 30 de zile la judecatoriile din raza teritoriala. Raspunderea contraventionala are un mare neajuns, aceea ca permite recidiva. Din acest motiv, exista propunerea legislativa ca repetarea unor contraventii in materia dreptului mediului sa atraga sanctiunea penala.

In ceea ce priveste raspunderea penala, ea este data de gravitatea sporita a faptei. Fapta comisa trebuie sa fie infractiune (sa aiba elementele infractiunii vinovatia, pericolul social, sa fie prevazuta de lege, sa fie o amenintare grava sau sa aiba rezultate grave). Codul Penal actual cuprinde putine reglementari in privinta protectiei mediului. Avem un nou Cod Penal, care va intra in vigoare in 2011, si in care exista un capitol special dedicat infractiunilor cu privire la mediu (in care sunt reglementate cele mai importante aspecte care sunt acum reglementate in legi speciale): infractiuni cu privire la protectia apelor, infractiuni cu privire la sanatatea populatiei (aspecte legate de flora si fauna cum ar fi aspecte interzise legate de pescuit: folosirea de mijloace electrice, spalarea in apele naturale de recipiente sau deversarea de pesticide, producerea de zgomote peste limitele admise, daca aceste zgomote sunt de natura sa perturbe grav sanatatea oamenilor), infractiuni cu privire la reglementarea operatiunilor si industriilor care pot avea risc pentru mediu (infractiuni cu privire la gestiunea deseurilor, fiind agravante cele legate de gestionarea deseurilor periculoase), infractiuni legate de nerespectarea prevederilor legale cu privire la conditiile in care se pot desfasura anumite activitati (ascunderea de catre functionarii publici a datelor semnificative cu privire la starea mediului, falsificarea datelor de catre functionarii publici cu privire la calitatea mediului). Daca este vorba de o persoana fizica, se stabileste fapta, vinovatia, gradul de pericol social, legea o stabileste, judecatorul o incadreaza si se stabileste pedeapsa. In cazul in care este vorba de o persoana juridica, exista o directiva cu privire la raspunderea penala a persoanelor juridice ce urmeaza a fi adoptata si potrivit careia raspunderea in cazul persoanelor juridica va reveni organelor de conducere.