CALIN MARICEL

Master Dreptul Administratiei Pubice An I, Sem. II

Managmentul Administratiei Publice

Managementul serviciilor publice locale

Managementul public
Etimologic,termenul de management provine din latinescul manus cu intelesul de
mana,fiind o subdivizare a verbului maneggiare,sinonim cu englezescul to
manage,care se traduc prin:a dirija,a conduce,a coordona grupuri de oameni.
Comlexitatea semantica a termenului i-a determinat e specialisti sa-i contribuie mai multe
sensuri,si anume:
Managementul contituie o stiinta,un domeniu incontestabil al stiintelor sociale
contemporane,adica un ansamblu organizat si coerent de
concepte,principii,metode si tenici prin care sunt analizate si explicate,in mod
s!stematic,fenomenele si procesele care se produc in conducerea organizatiilor"
Managementul este o activitate practica,o profesie,componenta a diviziunii
sociale a mulcii,in afara careia este de neconceput dezvoltarea oricarei organizatii"
Managementul reprezinta de asemenea o arta,care reflecta latura sa pregmatica si
care consta in maiestria managerului de a aplica,la realitatile diferitelor situatii,cu
rezultate bune,in conditii de eficienta,cunostintele stiintifice.
#stfel,prin management se intelege,intr-o prima definire,actul,arta sau maniera de
dirijare,control si directionaresi grupul celor ce conduc sau directioneaza o
intreprindere.
$n sens larg,sectorul public cuprinde toate functiile statului,legislative,executive si
judecatoreasca,iar in sens restrans,sectorul public este identificat cu totalitatea
activitatilor ce au ca scop producerea de bunuri si servicii publice.
#doptand sensul larg al notiunii de serviciu public,gandirea economica moderna a
conturat trei mari modele de societate,in functie de rolul amlificat sau mai estompat al
statului in viata economica,respective statul liberal,statul bunastarii sociale si statul
dirijist.
Statul liberal se caracterizeaza prin faptul ca organizarea activitatii productive si
distributia veniturilor factorilor de productie sunt lasate la mana invizibila a pietei.
Statul bunastarii sociale nu se deosebeste in mod substantial de statul liberal,rolul si
functiile statului in mecanismul economic fiind insa amplificate,astfel,aici,guvernul
trebuie sa promoveze eficienta,stabilitatea si ecitatea sociala,orice actiune politica fiind
orientate pentru atingerea acestor deziderate,in detrimental libertatilor economice si
politice individuale.
%
Statul dirijist a constituit si constituie un fenomen social greu de calificat si evaluat in
lumea libera,teorie traditionala,conceptii apartinand socialismului democratic si cultura a
solidarismului comunitar.
#vand in vedere cresterea rolului pe care il joaca administratiile centrale si locale in
gestionare intereselor cetatenesti,a prins contur si se dezvolta o noua ramura a
managementului,si anume managementul public.
Managementul public,central si local,nu se mai poate rezuma doar la gestionarea
resurselor,ci trebuie sa aiba in vedere solutionarea decalajului tot mai mare dintre
resursele materiale si nevoia de resurse necesare entru acoperirea volumului de sarcini
publice.
#dministratia publica din &omania a parcurs in ultimii %' ani un process de profunde
transformari sub toate aspectele:legislative,alocarea resurselor
bugetare,personal,organizare si functionare etc.,care insa nu a avut menirea de a realize
reforma asteptata de factorul politic si de cetatean deopotriva.
Calitatea procesului de management si executie din institutiile publice este influentata in
mod direct de nivelul de pregatire generala si manageriala a functionarilor publici,iar
managementul public contribuie decisive la aceasta.
(ecesitatea managementului public este justificata in opinia noastra de argumente
puternice printer care citam:
a)identificarea si analiza structurilor din cadrul organizatiilor publice,a relatiilor existente
intre componentele sectorului public privit ca s!stem,a rolului fiecarei organizatii in
cadrul sistemului"
b)identificarea si optimizarea sarcinilor,competentelor si responsabilitatilor ce revin
managerilor publici situatii pe diferite paliere ierarice"
c)identificarea,cunoasterea si aplicarea principalelor metode,tenici si instrumente
manageriale commune si specifice fiecarei organizatii publice"
d)identificarea si intelegerea particularitatilor ce apar in acest domeniu distinct al stiintei"
#utoarea #rmenia #ndroniceanu considera ca Managementul public reprezinta
ansamblul proceselor si relatiilor de management,bine determinate,existente intre
componente ale sistemului administrative,prin care,in regim de putere publica,se aduc la
indeplinire legile si*sau se planifica,organizeaza,coordoneaza,gestioneaza si controleaza
activitatile implicate in realizarea serviciilor care satisfac interesul public.
Caracteristici
Managementului public ii sunt specifice o serie de caractere care ii confera
individualitatea si in acelasi timp ne ajuta sa-$ delimitam si intelegem continutul sau.
#.Caracterul politic
$n mod indubitabil,managementul public se afla sub cupola factorului politic,realitatea
atestata de modul de constituire al autoritatilor care formeaza sistemul administratie
publice si de atributiile pe care le exercita aceste autoritati.
$ntrucat managementul public se realizeaza in plan central de catre +uvern,iar in plan
local de catre consiliile locale,consiliile judetene si primarii,este de necontestat caracterul
politic al acestuia.
,.Caracterul integrator
Managementul public studiaza procesele si relatiile de mamagement care se formeaza in
cadrul administratiei publice,in scopul de a identifica solutiile de perfectionare si
rationalizare a sistemului administrative.
-
C.Caracterul de diversitate
#ceasta particularitate a managementului public isi gaseste explicatia si determinarea in
diversitatea organizatiilor care constituie impreuna sistemul administratiei publice.
#nalizand compozitia sistemului,avand drept criteriul de departajare competenta
materiala cu care sunt inzestrate prin lege autoritatile administratie publice,distigem doua
categorii:
a)autoritati cu competenta generala,care au atributii de reglementare in toate domeniile
vietii economico-sociale..ex+uvernul,consiliile locale,consiliile judetene etc.)
b)autoritati cu competenta speciala,care au atributii specifice unor domenii sau sectoare
ale vietii economico-sociale,categorie din care fac parte:ministerele,alte organe de
specialitate ale administratie publice centrale si servicii descentralizate ale acestora
organizate in teritoriu.
/.Caracterul complex
0pre deosebire de activitatea celorlalte autoritati statale.1arlamentul sau instantele
judecatoresti) care desfasoara activitati unitare,omogene,specifice puterii legislative si
celei judecatoresti,concretizate prin edictarea legilor si resectiv solutionarea
litigiilor,activitatea desfasurata de autoritatile.organizatiile,subsistemele) administratiei
publice este deosebit de complexa.
E.Caracterul de sinteza
/ata fiind diversitatea si complexitatea activitatii administratiei publice,managementul
public trebuie sa-si adapteze sis a preia din alte domenii concepte,metode si tenici,a
caror valoare a fost d2j3 experimentata si care pot fi implementate de functionarii
publici,cu efecte benefice asupra activitatii proprii.
unctii!
4iind desprins din managementul general,managementul public indeplineste functiile
enuntate de 5.4a!ol,respective:functia de previziune,functia de organizare,functia de
coordonare,functia de antrenare si functia de control-evaluare,cu particularitatile spacifice
administratie publice.
unctia de pre"i#iune este apreciata ca fiind mai importanta functie a unui
manager,prin exercitarea careia se anticipeaza evolutia conditiilor in care se va afla
sistemul economico-social condus,precum si starea,comportarea si functionarea
acestuia.1rin exercitarea acestei functii,managementul public trebuie sa identifice
tendintele existente,sa prefigureze procesele si fenomenele ce vor avea loc,sa stabileasca
obiectivele de realizat pe termen scurt,mediu si lung,in relatie directa cu resursele
umane,materiale,financiare si informationale de care dispune.
unctia de organi#are,caredesemneaza ansamblul proceselor de management prin
intermediul carora se stabilesc si se delimiteaza procesele de munca fizica si
intelectuala6precum si gruparea acestora pe posture,formatii de
munca,compartimente6in vederea realizarii in cat mai bune conditii a obiectivelor
previzionate,trebuie relevant ca,in administratia publica,aceasta a vizat,cu mici
exceptii,doar aspectul cantitativ.
1otrivit 7egii nr.-%8*-''%,primarul si presedintele consiliului judetean propun,iar
consiliul local,respective cel judetean aproba organigrama si efectivul personalului din
aparatul propriu,in conditiile legii.
9
unctia de coordonare consta inansamblul proceselor de munca prin care se
armonizeaza deciziile si actiunile personalului firmei si ale subsistemelor sale,in cadrul
previziunilor si sistemului organizatoric stabilite anterior.
unctia de antrenare ar trebui sa raspunda,potrivit opiniilor exprimate in literature de
specialitate,la intrebarea:ce determina personalul angajat in administratia publica sa
participle la realizarea obiectivelor circumscrise acesteia:
1rin exercitarea acestei functii,conducatorul din administratie urmareste implicarea cat
mai profunda si cat mai eficace a functionarilor piblici cu functii de conducere si de
executie in realizarea obiectivelor derivate din sistemul de interese publice specifice
fiecarei autoritati administrative.
unctia de control$e"aluare poate fi definite ca ansamblul proceselor prin care
performantele firmei,subsistemelor si componentilor acesteia sunt masurate si comparate
cu obiectivele si standardele stabilite initial,in vedera eliminarii deficientelor constatate si
a integrarii abaterilor pozitivesi trebuie sa raspunda la intrebarea:cu ce rezultate s-a
finalizat munca depusa:
1rincialele functii pentru exercitarea functiei de control a managementului public sunt:
a)sa fie continuu,desfasurande-se pe tot parcursul anului sis a vizeze intreaga activitate"
b)sa fie flexibil,adaptat la particularitatile activitatii administratiei,fara sa piarda din
rigurozitate"
c)sa aiba caracter preventive,urmarind asigurarea evitarii posibilelor abateri de la
prevederile legale in activitatea supusa controlului"
d)sa corecteze abaterile constatate,prin inlaturarea cauzelor care au generat sau favorizat
abaterile de la lege"
e)sa aiba un caracter sanctionator fata de functionarii vinovati de neindeplinirea sau
indeplinirea defectuasa a sarcinilor repartizate.
$n conceptia (oului Management 1ublic,punctele de plecare ale reformei statale si a
colectivitatilor statului sunt urmatoarele:
a)reducera generala a sarcinilor si activitatilor staului si transmiterea acestora in
competenta administratiilor locale"
b)crearea unui al treile sector pe langa cele doua existente.public si privat),respective a
parteneriatului public-privat"
c)orientarea sre piata si concurenta a activitatilor desfasurate in administratiile publice,cu
alte cuvinte a serviciilor publice"
d)initierea si intensificarea participarii cetatenilor la activitatile publice,cu alte cuvinte a
serviciilor publice,corelata cu continuarea democratizarii institutiilor"
e)debirocratizarea si descentralizarea activitatilor statului si administratiilor publice"
f)flexibilitatea conducerii financiare prin bugetele globale si bugetele proprii orientate
spre rezultat.eficienta economica)"
g)introducerea unor criterii de productivitate si evaluare eficiente in ce priveste
personalul"
)intelegerea politicii strategice,prin concentrarea asupra otararilor globale pe termen
lung.
Caracteristici ale administratiei publice
#dministratia publica locala se organizeaza in temeiul principiilor autonomiei
locale,descentralizarii serviciilor publice,eligibilitatii autoritatilor administraiei publice
;
locale,legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes
deosebit.
#utoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in commune
si orase sunt consiliile locale,comunale,orasenesti,ca autoritati,deliberative si primarii,ca
autoritati executive.
1rin organ al administratie publice se intelege acea structura organizationala
care,potrivit Constitutiei si legii,are personalitate de drept public si actioneaza,din
oficiu,pentru executarea legii sau prestarea de servicii publice,in limitele legii,sub
controlul,direct sau indirect,al 1arlamentului.
1otrivit acestor determinari conceptuale si in conformitate cu dispozitiile
Constitutiei,administratia publica este formata dintr-un s!stem de organe si are
urmatoarea structura:
%.#dministratia de stat centrala,formata din urmatoarele categorii de autoritati:
a)organelle supreme ale adminstratiei publice,respective 1resedintele &omaniei si
+uvernul,fiind acreditata teza unui executive bicefal"
b)organelle centrale de specialitate,respective:
-ministerele si alte organe subordinate +uvernului
-autoritati.organe)autonome,dintre care,#vocatul 1oporului,Consiliul 0uprem de #parare
a <arii,Curtea de Conturi etc.
-institutiile bugetare,regulile autonome si societatile comerciale subordinate organic
sau,dupa caz,functional,ministerelor si celorlalte organe centrale autonome.
-.#dministratia de stat din teritoriu,formata din:
-prefecti-.reprezentantii +uvernului pe plan local)"
-consiliile consultative,organizate in judete si municipiul ,ucuresti
-serviciile descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe centrale din unitatile
administrativ-teritoriale,organizate ca directii generale,inspectorate,oficii etc.
9.#dministratia publica locala autonoma,formata din:
-consiliile locale"
-primari"
-consiliile judetene"
-institutiile si serviciile publice,regiile autonome si societatile comerciale aflate sub
autoritatea consiliilor locale si judetene.
Particularitati ale managementului public in administratia publica locala.
Managementul public a aparut in deceniul al =$$$-lea al secolului trecut ca urmare a
situatiei critice in care s-au aflat majoritatea sistemelor administrative din tarile
dezvoltate.
Managementul public s-a dezvoltat datorita contributiei unor diversi autori precum:
1eters +u!
0te>art &anson si ?on 0te>art
Cristoper 1ollitt
5al &aine!.
$n literatura de specialitate s-au conturat o serie de opinii potrivit carora
managementul public consta in integrarea abordarilor: manageriala, politica si legala in
8
procesul de indeplinire a mandatului autoritatilor legislative, executive si
juridice..&ossenbloom).
0copul firesc al managementului public, este de a pune la dispozitia autoritatilor
deliberative sau executive, centrale sau locale, instrumentarul teoretico-metodologic
necesar pentru ca resursele umane, materiale si fiananciare sa conduca la realizarea
obiectivului final in sistemul administrativ, obtinerea de servicii publice prestate in
interesul cetatenilor.
%
Managementul public include administratia publica si urmareste crearea sistemului de
management in cadrul institutiei publice pentru realizarea obiectivelor cu maximum de
eficienta, in conditiile asumarii responsabilitatii pentru rezultatele obtinute.
@nii autori din literatura de specialitate nationala,
-
au definit managementul public ca
fiind stiinta care studiaza procese si relatii de management existente intre componentele
sistemului administrativ, dar si in cadrul acestora pentru a descoperi principii si legitati
generale, metode si tenici pentru imbunatatirea previziunii, organizarii si coordonarii,
administrarii resurselor si control-evaluarii activitatii cu scopul cresterii gradului de
satisfacere a interesului public.
#cest mod de definire a managementului public respecta distinctia dintre
administratie si managementul public, remarcandu-se cateva elemente definitorii ale
acestei specializari a stiintei managementului, si anume:
1rocesele si relatiile de management se cerceteaza la nivelul componentelor
sistemului administrative dar si in interiorul acestora"
0copul cercetarii il constituie descoperirea de principii, legitati, metode si tenici"
$mbunatatirea functiilor managementului, pentru cresterea gradului de satisfacere
a interesului public, o constituie, practic, finalitatea acestui demers stiintific.
%
1etru 4ilip, Managementul administratiei publice locale editura Economica,-''A, pg %-.
-
#rmenia #ndroniceanu- (outati in managementul public, Editura @niversitara, ,ucuresti -'';, pg -B.
B
Elemente speci%ice alre managementului
Managementul nu este suma instrumentelor moderne de gestiune : este punerea in perspective
stategica a acestor instrumente. /ate fiind aceste conditii, managementul serviciilor publice
dovedeste:
capacitatea strategica de aface alegeri si de definire a prioritatilor"
cresterea flexibilitatii"
organizarea descentralizata a serviciilor publice in functie de nesitatile si resursele locale"
responsabilizarea actorilor locali alesi si afunctionarilor publici"
un potential de inovare si creativiate adaptate noilor conditii"
un management riguros si fundamentat stiintific.
#cestea ar fi provocarile carora trebuie sa le raspunda managementul serviciilor publice localein
conditiile actuale, adaptandu-si in mod corespunzator functiile sale.
Speci%icitatea %unctiilor
(r.crt Criteriul 7iteratura de
specialitate
Cpinia autorului
% Continutul definitiei
managementului public
&elatii si procese de
management intre
componenta sistem
administrativ si
interiorul acestora
&elatii si procese
de management
intre componenta
sistem
administrativ si
interiorul acestora
- /istinctia dintre administratia
publica si managementul public
/a /a
9 0copul managementului public /escoperirea de
principii, legitati,
metode si tenici
1unerea la
dsipozitia
sistemului
administrative a
instrumentelor
teoretico-
metodologice
; 4inalitatea managementului public $mbunatatirea
functiilor
managementului
public si cresterea
gradului de
satisfacere a
interesului public
Cresterea gradului
de satisfacere a
interesului public
A
1reviziunea prima dinre cele cinci functii ale managemenntului, functia de previziune, fiind
ansamblul proceselor de munca prin intermediul carora de determina principalele obiective ale
firmei, componentele sale, precum si principalele mijloace necesare realizarii lor.
Previziunea presupune trei etape:
prognozele, care au caracter aproximativ si nu sunt obligatorii, ele putand fi normative
sau exploratorii si rezumandu-se la aspectele generale ale evolutiei unei colectivitati
locale. amenajarea teritoriului, dezvoltarea serviciilor locale).
1lanurile, care au o perspective temporala mai redusa, de la o luna pana la 8 ani. +radul
de detaliere variaza in functie de orizontul in timp pentru care se realizeaza.
1rogramele, realizate pentru un orizont de timp foarte redus, caracterizandu-se printr-un
grad ridicat de certitudine si maxima detaliere.
Organizarea este procesul prin acre se prefigureaza aria de actiune si se realizeaza alocarea
resurselor si disponibilitatilor, odata cu delegarea autoritatii necesare realizarii in cele mai bune
conditiuni a obiectivelor previzionate a fi realizate de un serviciu public.
$n literature de specialiate este definite ca fiind ansamblul proceselor de management prin
intermediul carora se stabilesc si se delimiteaza procesele de munca fizica si intelectuala si
componentele lor.miscari, operatii, timpi, lucrari ).
#tunci cand este realizata in mod corespunzator functia de organizare clasifica urmatoarele
probleme:
cine anume si ce trebuie sa faca"
cine raspunde si de ce raspunde"
care sunt canalele de comunicare"
gruparea optima a activitatilor omogene si a celor specializate.
Ca si functie a managementului serviciilor publice, organizarea se particularizeaza prin:
delimitarea proceselor de munca in componente procesuale cu grad de agregare diferit"
corelarea acestor componente procesuale cu componente procesuale cu componentele
sistemelor de obiective"
D
constituirea de componente structurale optime ca support organizatoric al derularii
procerselor de munca din cadrul serviciului public.
Coordonarea
Este strans legata de cele doua functii ale managementului, ea avand menirea de a crea sistemul de
relatii corespunzator intre componentele structurii organizatorice, astfel incat sa asigure realizarea
obiectivelor organizatei pe termen scurt, mediu si lung.
$ndeplinirea corespunzatoare a coordonarii este conditionata de existenta in cadrul organizatiei a
unui s!stem formal de comunicare:
in plan vertical, intre managerii situati la diferite niveluri ierarice si subordonati"
in plan orizontal, stabilite intre managerii si executantii situati la acelasi nivel ieraric,
intre compartimentele functionale"
oblice, intre manageri situati la diferite niveluri, care coordoneaza activitati diferite.
Antrenarea
Este acea functie a managementului serviciilor publice, care potrivit opiniilor exprimate in
literatura de specialitate, ar trebui sa raspundala intrebarea:de ce personalul angajat participa la
realizarea obiectivelor : si consta in influentarea membrilor organizatiei astfel incat acestia sa
participle la realizarea scopurilor ei.
$ndeplinirea acestei functii consta in intelegerea de catre manager a rolului si particularitilor
resurselor umane in cadrul organizatiei, a motivatiilor acestora si, pe aceste premise, practicare
unui stil de conducere corespunzator, bazat pe o comunicare intense.
4unctia de antrenare a managementului public serviciilor publice, trebuie sa aiba urmatoarele tinte:
promovarea unui s!stem flexibil de cointeresare materiala bazat pe o gama variata de
criterii, in functie de gradul de realizarea a obictivelor si al participarii angajatului"
asigurarea conditiilor corespunzatoare pentru ca angajatul sa-si poate indeplini sarcini de
serviciu"
promovarea unor documente organizatorice care sa permita cuantificarea si evaluarea
reala a rezultatelor muncii pentru fiecare angajat in parte.
0uccesul functiei de antrenare este asigurat de stilul de conducre al managerului care trebuie sa
asigure cateva dimensiuni si anume:
E
autoritatea functiei, care sa permita conducatorului sa-$ oblige pe subordonati sa-$
indeplineasca deciziile.
0tructurarea sarcinilor: cand acestea sunt clar definite si structurate, responsabilitatea
indeplinirii lor poate fi atribuita cu precizie, iar caliatea performantelor poate fi mai usor
controlata"
Existenta unor canale de comuniacre intense in cadrul organizatiei.
Controlul este functia care are menirea de a incide un ciclu al procesului de management si in
acelasi timp de acrea premisele pentru un ciclu nou, fiind premergatoare previzionarii si
reproiectarii serviciului public. 4unctia de control-evaluare poate fi definite caansamblul
proceselor prin care performantele firmei, subsistemelor si componentilor acesteia sunt masurate
si comparate cu obiectivele si standardele stabilite initial, in vederea eliminarii deficientelor
constatate si integrarii abaterilor positive.
#ctiviate ade control-evaluare presupune parcurgerea unor etape successive:
stabilirea standardelor de performanta
evaluarea performantelor effective"
campararea performantelor effective cu standardele, stabilirea abaterilor precum si a
cauzelor care le-au generat"
adoptarea unor masuri de reglare a organizatiei si a verigilor ei organizatorice.
#cesta forma de control prezinta urmatoarele particularitati:
un control intern, ceea ce inseamna ca subiectul activ al controlului, cat si cel pasiv fac
parte din serviciul public respective"
un control ieraric, fiind executat de sefii ierarici asupra activitatii desfasurate de
subordonatii"
un control specializat, in cazurile in care vizeaza un anumit domeniu, exercitat fiind de
anumite compartimente specializate
acesta functie este o functie complexa si deosebit de importanta in managementul
serviciilor publice, de eficienta ei depinzand caliatea si promptitudinea serviciilor prestate.
%'
M&DALI'()I DE *ES'I+NE A SER,ICIIL&R P+-LICE

ExistF mai multe moduri de a gestiona un serviciu public, fie de cFtre o persoanF publicF .stat,
comunitFGi locale, instituGii), fie de cFtre o persoanF privatF .fizicF sau juridicF).
1ersoana publicF poate gestiona un serviciu fie Hn regie proprie, fie printr-o instituGie specializatF.
1ersoanele private pot gestiona un serviciu public Hn mai multe moduri:
I Hn baza unui contract administrativ"
I Hn temeiul unui contract de locaGie"
I prin Hmputernicirea datF de autoritatea administraGiei publice locale sau
mai bine spus prin delegare"
I prin concesionare .trebuie fFcutF distincGia faGF de arendarea recunoscutF Hn legislaGia altor state,
dar interzisF Hn &omJnia).
Kn practicF s-a pus problema de a excepta instituGiile publice de concurenGF pe ideea cF ele aparGin
statului Li, ca atare, obligaGiile acestora sunt garantate" putem garanta aceastF idee, deoarece scopul
unui serviciu public este satisfacerea unui interes general la un nivel cJt mai ridicat calitativ.

Concesionarea serviciilor publice
1ractica transmiterii Msarcinilor cu caracter administrativ cFtre personae fizice*juridice private
este lungF Li foarte diversF" tocmai de aceea vom HntJlni Hn doctrinF mai multe definiGii ale
concesiunii. Kn primul rJnd, trebuie fFcutF distincGia Hntre concesionarea serviciului public Li actele,
foarte variate, Hn cazul cFrora, datoritF unui limbaj administrative insuficient de precis, se
utilizeazF, de asemenea, termenul de concesionare.
Concesionarea serviciului public se distinge radical prin faptul cF reprezintF un mod de gestionare
a unui ser"iciu public. Kn cazul concesionFrii lucrFrilor publice diferenGa este, spre exemplu, mult
mai puGin semnificativF, reducJndu-se la un simplu procedeu: este vorba de concesionarea
serviciului public, dar concesionarul nu se angajeazF numai sF asigure funcGionarea serviciului, ci,
Hn prealabil, se angajeazF sF efectueze el HnsuLi lucrFrile publice necesare acestei funcGionFri
Kn al doilea rJnd, conform accepGiunii clasice a concesionFrii, gestiunea ser"iciului public este
.ncredin/at0, Hn principiu, unei persoane pri"ate, indi"iduale sau de tip societate, care
pFstreazF acest caracter Li se raporteazF la dreptul privat. 1rocedeul concesionFrii are un cJmp
limitat de acGiune, din cauza naturii sale, cJt Li a surselor de provenienGF. El nu se poate aplica
%%
decJt serviciilor care HncaseazF Hn contrapartidF o sumF de la beneficiarii sFi, ceea ce exclude din
plecare serviciile gratuite .ajutor social) Li cele ce permit individualizarea utilizatorilor .ansamblul
cFilor publice, mai puGin autostrFzile care permit individualizarea Li a cFror construcGie*HntreGinere
poate fi concesionatF).
Structura contractului de concesiune
Concesiunea se bazeazF pe un contract ncheiat ntre autoritatea cedent i particularul pe
care l-a ales Hn mod liber, cu respectarea, HnsF, a prevederilor legii.
Contractul se compune din douF documente distincte:
C convenie, care consemneazF acordul pFrGilor"
@n caiet de sarcini Hn care sunt Hnscrise detaliat drepturile Li obligaGiile lor Li, Hn special,
regulile de organizare Li funcGionare ale serviciului.
Asocierea .n participa/ie
1otrivit art. -8% din Codul Comercial, MasociaGiunea Hn participaGiune are loc atunci cJnd un
comerciant sau o societate comercialF acordF uneia sau mai multor persoane ori societFGi o
participare Hn beneficiile Li pierderile uneia sau mai multor operaGiuni sau ciar asupra
Hntregului lor comerG.
.
Kn primul rJnd, persoana care se asociazF trebuie sF aibF calitatea de comerciant sau
societate comercialF, iar din acest punct de vedere autoritFGile administraGiei publice nu
convin definiGiei:
- este adevFrat cF art. -8- din Codul Comercial permite Li necomercianGilor sF Hnceie astfel
de contracte, dar precizeazF pentru MoperaGiuni comerciale"
- sarcinile administraGiei publice sunt expres stipulate Hn legea organicF fFrF a exista nici o
competenGF pentru desfFLurarea de MoperaGiuni comerciale.
Kn al doilea rJnd, pentru a fi Hn prezenGa unei participaGiuni, trebuie ca asociaGii sF participe
atJt la beneficii, cJt Li la pierderi administraGia publicF nu poate accepta Hnceierea unui
contract Hn condiGii de risc pentru cF nu are dreptul sF accepte pierderi din patrimoniul
colectivitFGilor locale .HntrucJt prin asocierea Hn participaGiune nu se naLte o persoanF
juridicF nouF, urmeazF ca, Hn cazul pagubelor, sF intervinF rFspunderea nemFrginitF Li
solidarF a asociaGilor).
%-
Kn al treilea rJnd, asocierea Hn participaGiune are caracter ocult .fiind cunoscutF numai de
asociaGi) Li ca atare nu are nici firmF, nici sediu, nici semnFturF sau capital social.
#ctivitatea desfFLuratF Hn asociere are caracter ilicit pentru cF lipsa de publicitate Li a
HnregistrFrii la administraGia financiarF pentru plata impozitului pe profit constituie
evaziune fiscalF.
Kn sfJrLit, implicarea autoritFGilor administraGiei publice Hn asocieri cu persoane
fizice*juridice private are ca efect scFderea imaginii acestora Hn faGa cetFGenilor:
I prestarea de servicii Hn asociere cu agenGi economici privaGi duce atJt la scFderea cantitFGii
Li calitFGii produselor furnizate, cJt Li la inecitarea Hn distribuirea lor .asociatul luJnd
partea leului)"
I administraGia publicF nu are compartimente specializate pentru a urmFri contabilitatea
asociaGilor Li nici servicii de control financiar proprii pentru a urmFri Hn ce mFsurF asociaGii
HLi respectF obligaGiile"
I administraGia publicF nu poate verifica modul Hn care asociaGii HLi realizeazF investiGiile"
ori, este de notorietate cF orice comerciant are intenGia de a-Li creLte valoarea investiGiilor
proprii cu scopul de a-Li micLora cota de participare pe care o plFteLte primFriei"
I mai amintim doar faptul cF mijloacele materiale, ecipamente, instalaGii etc. sunt utilizate
de aLa-numiGii asociaGi Hn alte scopuri decJt cele stabilite prin contractul de participaGiune.
Arendarea ser"iciilor publice
Kn practica GFrilor occidentale este posibilF arendarea serviciilor publice printr-un contract de
affermage, adicF printr-un contract administrativ prin care o persoanF publicF deleagF unei
persoane private, numitF fermier, gestiunea unui serviciu public. 4orma de remunerare a
fermierului este identicF celei pentru concesionar, HnsF contractul diferF sub trei aspecte:
N Hn primul rJnd, fermierul are obligaGia de a restitui autoritFGii administraGiei publice o parte din
HncasFrile primite de la usageri"
N al doilea aspect constF Hn faptul cF fermierul primeLte utilajele necesare de la administraGie Li le
utilizeazF pe toatF durata contractului .administraGia pFstrJndu-Li dreptul de proprietate)"
N al treilea aspect diferit de contractul de concesiune rezidF Hn caracterul exclusiv comercial al
contractului .administraGia neavJnd dreptul de a-l rezilia unilateral ca Hn cazul concesiunii). /e
regulF, aceste contracte de arendare survin dupF terminarea duratei unei concesiuni, adicF dupF ce
%9
s-au realizat mijloacele necesare funcGionFrii unui serviciu public Li aceste mijloace pot fi arendate
unui fermier.
Contractul de arendare trebuie sF cuprindF clauze referitoare la:
pFrGile contractante, inclusiv domiciliul"
obiectul contractului .descrierea exactF a tuturor bunurilor agricole arendate)"
obligaGiile fiecFreia dintre pFrGi Li durata lor .minim 8 ani)"
arenda Li modalitFGile de platF .Hn naturF, Hn bani sau Hn naturF Li bani).
Ser"iciile publice .n sistemul %ranc1ising
Contractele de francising au ca obiect transmiterea sau concesiunea mFrcii, a mijloacelor de
comercializare a mFrfii sau serviciului. 4rancisingul a fost conceput ca un tip de extindere a unei
afaceri prin producerea Li comercializarea unor bunuri*servicii .deja cunoscute anterior Hn alte
regiuni)
Hn zone noi..
1entru domeniul serviciilor publice contractul de francising poate fi
benefic din urmFtoarele considerente:
I agentul economic privat are tot interesul sF-Li mFreascF permanent piaGa
de desfacere pentru a-Li creLte profiturile"
I administraGia este degrevatF de riscuri atJta timp cJt
producerea*desfacerea se realizeazF cu banii agentului economic privat"
I agentul economic privat este obligat sF respecte normele impuse, sF
asigure funcGionarea comercialF, sF efectueze investiGii, sF plFteascF o
redevenGF .calculatF Hn procente sau cotF fixF) Hn funcGie de desfacerile
realizate.
Ser"iciul public .n loca/ie de gestiune
Locaia de gestiune este un contract administrativ prin care o persoanF publicF HncredinGeazF unei
persoane private .pe care o plFteLte cu sume forfetare) exploatarea unui bun din domeniul public
sau a unei afaceri .Hncirierea fondului de comerG). 0pre deosebire de contractul de concesiune sau
de arendF, titularul contractului de locaGie este remunerat direct de cFtre administraGia publicF, iar,
spre deosebire de regie, remuneraGia este forfetarF .pe bazF de comision calculat asupra
facturii).
Ac1i#i/ia de bunuri 2i ser"icii
%;
#utoritFGile administraGiei publice pot, potrivit legii .5+ nr. B9*%EE; republicatF Hn ; august %EE8)
sF aciziGioneze prin licitaGie publicF bunuri sau servicii.
I prin bunuri se HnGelege gama tuturor obiectelor fizice .produse, ecipamente, instalaGii, inclusiv
imobile etc.)"
I prin servicii se HnGelege activitatea de exploatare a acestor bunuri, reparaGiile .cu excepGia
reparaGiilor capitale Li a demolFrilor la construcGii Li instalaGii pentru care se aplicF normele
aciziGiei de investiGii).
#ciziGia de servicii se poate realiza numai prin licitaGie publicF potrivit metodologiei elaborate de
Ministerul 4inanGelor.
1entru aciziGia de active corporale, comisiile de licitaGii se numesc prin ordin al ministrului de
resort .Hn cazul regiilor de interes naGional) sau prin decizia autoritFGii administraGiei publice locale
.pentru regiile de interes local).
I Hn cazul Hn care valoarea bunurilor sau serviciilor este mai micF de 8' milioane lei nu este
obligatorie licitaGia Li se poate utiliza procedura selecGiei de preG"
%8
,$,7$C+&#4$E
- =.# Munteanu , Management public local , Editura 0edcom 7ibnis , $asi ,
editia a $$ Oa revizuita
- 7E+E nr.-%8 din -9 aprilie -''% - 7egea administraGiei publice locale
%B