Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROGRAMUL DE STUDIU
2. Recrutare.
4. Avansarea şi promovarea.
5. Concluzii
6. Bibliografie
1. CONCEPTUL DE FUNCȚIONAR PUBLIC
Este o persoană :
- care desfășoară activitate pe toate nivelurile ierarhice ale structurii sistemului administrativ.
· mai întâi, sunt funcţionarii care lucrează la nivelul instituţiilor comunitare şi care pot
fi desemnaţi cu titulatura de funcţionari europeni,
· iar mai apoi există corpul de funcţionari care lucrează în administraţia proprie a
fiecărui stat.
1
https://www.juridice.ro/507735/definirea-functionarului-public-doua-legi-distincte-incalcarea-standardului-de-
claritate-si-previzibilitate-sistemului-national-de-legi.html
2
https://administrare.info/administra%C8%9Bie-public%C4%83/58-conceptul-de-func%C5%A3ionar-public
3
https://ramp.ase.ro/_data/files/articole/2_03.pdf
De remarcat că şi în acest domeniu se verifică principiul general al subsidiarităţii
legislaţiei comunitare. Fiecare stat membru reglementează regimul corpului de funcţionari
proprii în acord cu exigenţele sistemului legislativ autohton. Cu privire la funcţionarii
europeni, reglementarea statutului acestora revine instituţiilor comunitare.
În contextul dreptului comunitar, cadrul normativ privind funcţia publică a fost influenţat
de adoptarea de către Comisia Europeană a Cărţii Albe cu privire la reforma administrativă,
încă din martie 2000. Acest document a evidenţiat principiile administraţiei publice la nivel
european, punându-se accent pe calitatea serviciilor oferite, independenţa funcţionarului,
angajarea răspunderii acestuia pentru toate faptele săvârşite, eficienţa şi transparenţa
serviciului public prestat către cetăţenii europeni.
2. RECRUTARE
4
https://www.youtube.com/watch?v=zk6ppmVj4I0
¨ Olanda: Constituţia, Legea serviciului public, Regulile generale privind serviciul public;
¨ Spania: Constituţia, Codul serviciului public;
¨ Suedia: Constituţia, Actul privind angajaţii din sectorul public;
¨ Marea Britanie: legislaţie secundară, Ordinul serviciului public în consiliu, Actul referitor la
serviciul public şi Codul managementului funcţiei publice.
În ţările membre ale Uniunii Europene predomină sistemul carierei, potrivit căruia un
funcţionar public va ocupa succesiv posturi în ierarhia administrativă a funcţiei publice, în
condiţiile garantării stabilităţii titularilor pe posturi şi funcţii publice.
În România recrutarea și activitatea funcționarului public5 este reglementată prin
Ordonanța de Urgență nr.57/2019 privind codul administrativ, capitolul VI, Cariera
funcționarilor publici, secțiunea 1 – Recrutarea funcționarilor publici.
5
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925
2. STATUL ADMINISTRATIV AL FUNCȚIONARULUI PUBLIC EUROPEAN
6
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:01962R0031-20160101&from=en
Într-o prezentare succintă, statutul actual al funcţionarilor publici la nivel european
reglementează următoarele categorii de drepturi:
Dreptul la opinie
Dreptul de asociere sindicală
dreptul la grevă, in condiţiile legii
dreptul la concediu
dreptul de a candida la funcţii elective
dreptul la carieră
Dreptul la pensie
Dreptul la perfecţionare profesională
dreptul la salariu
dreptul la uniformă
dreptul la plata orelor suplimentare sau la recuperarea lor dreptul la concediu de
odihnă, la concedii medicale şi la alte concedii.
dreptul la condiţii normale de muncă şi igienă, pentru ocrotirea sănătăţii şi integrităţii
fizice
dreptul la protecţie socială
dreptul la ajutor şi asistenţă a funcţionarului public din partea comunităţilor
dreptul de a primi orice comunicare oficială în scris
dreptul la pensie de urmaş
7
http://www.anfp.gov.ro/
4. AVANSAREA ȘI PROMOVAREA
8
http://www.anfp.gov.ro/continut/Acces_in_functia_publica
indeplinesc conditiile de vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei
publice, respectiv de minimum doi ani pentru functiile publice de conducere de sef
birou si sef serviciu, precum si secretar al comunei si de minimum cinci ani pentru
celelalte functii publice de conducere.
La avansarea in gradele de salarizare9 trebuie avute in vedere cel putin doua aspecte:
calificativele obtinute, de catre functionarul public, la evaluarea performantelor profesionale
individuale si vechimea in gradul de salarizare din care se avanseaza (intre 1-3 ani, in raport
cu principiile stabilite prin legislatia salarizarii functionarilor publici).
Mobilitatea reprezinta un aspect deosebit de important al dezvoltarii carierei functionarilor
publici, fiind incurajata din urmatoarele motive:
•din perspectiva functionarului public, mobilitatea permite familiarizarea lui cu alte domenii
de activitate, dezvoltarea de noi aptitudini, respectiv evolutia sa pe plan profesional;
•din perspectiva administratiei, mobilitatea este un mijloc de a creste flexibilitatea functionarii
autoritatii si institutiei publice respective.
In sistemul administrativ romanesc se practica atat mobilitatea pe orizontala , cand are
loc detasarea, delegarea sau transferul functionarului public in alte autoritati sau institutii
publice, cat si mobilitatea pe verticala, cand, potrivit legii, functionarul public se muta in alt
compartiment al autoritatii sau institutiei publice si atunci cand exercita, cu caracter temporar,
o functie publica de conducere.
În cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, sunt cunoscute ca forme principale de
dezvoltare a carierei: promovarea, avansarea in grila de salarizare, precum si mobilitatea
orizontala.
De fapt, primele doua forme reprezinta o mobilitate pe verticala a functionarilor
publici, aceasta presupunand dezvoltarea, in paralel, atat a carierei profesionale, cat si a celei
financiare.
In fiecare stat al Uniunii Europene, sunt diferite conditiile ce trebuie indeplinite pentru
promovarea si avansarea in grila de salarizare, in functie de sistemul in care este organizat
serviciul public, atractivitatea functiei publice si nu in cele din urma, de traditiile
administrative ale tarii respective.
9
https://lege5.ro/Gratuit/ge3dkmzyga3a/capitolul-ii-lege-153-2017?dp=giydanzzge4dcma
Avand in vedere organizarea serviciului public, exista state ale Uniunii Europene in
care acesta este structurat pe sistemul de cariera si state in care predomina sistemul post.
Acolo unde, serviciul public este organizat pe sistemul de cariera metodele de dezvoltare a
acesteia sunt:
•avansarea automata (fara sustinerea vreunui concurs si fara a fi conditionata de existenta unui
post vacant) de la un grad de salarizare la altul;
•promovarea de la un nivel mediu la nivelul superior(promovarea in ierarhie);
•combinatie a celor doua metode principale.
In tarile in care serviciul public este organizat in sistem post nu se poate discuta despre
o anumita cariera in functia publica, pentru ca posturile se ocupa prin concurs, pe baza
competitiei deschise.
5. CONCLUZII
14