Clasificarea functiilor publice

Noțiunea de funcție publică

Noțiunea de funcție publica a fost definită în mai multe rînduri atît de

cercetatorii dreptului administrativ cît si de cei ai dreptului constituțional,de aceea vom
enumera doar cîteva definiții și trsaturi ale acestei noțiuni expuse în diferite lucrări de
specialitate:
 Grupare de atribuții,puteri și competențe,stabilite,potrivit legii,în
cadrul unui serviciu public înființat în scopul satisfacerii,în mod continuu si
permanent,de catre funcționarii publici,numiți sau aleși în aceste funcții,a
intereselor generale ale societații;
 Ansamblu de atribuții,de competențe si puteri în cadrul unui
serviciu public,stabilite prin lege sau potrivit legii cu care sunt investiți,prin
numire sau alegere,funcționarii publici in vederea realizarii,în mod continuu si
permanent,a unui interes general;
 Situația juridică a persoanei fizice, învestite legal cu atribuții în
realizarea competenței unei autoritați publice, ce consta în ansamblu drepturilor
si obligațiilor care formeaza raportul juridic complex dintre persoana fizica și
organul care a învestit-o.
Sinteza calitativă si cantitativă a definițiilor de mai sus și a considerațiilor expuse
de autori cu prilejul formarii lor permit sa contureze urmatoarele trasaturi:
 Serviciile publice sunt dotate la înființare cu o totalitate de
atribuții,de puteri si competențe de specialitate.
 Funcțiile unui serviciu public sunt cuprinse în statutul de
funcții,întocmit și aprobat potrivit legii.
 Atribuțiile, puterea si competența funcțiilor publice presupun
existența unor drepturi și obligații, care pot fi determinate în mod unilateral de
lege și care stabilesc în raport cu sarcinile specific exercitate de serviciile publice
în vederea satisfacerii intereselor generale ale societații.
 Atribuțiile,puterea și competența funcției publice sunt exercitate în
mod continuu și permanent.Activitatea persoanelor într-un organ al statului,în a
carei desfășurare nu se exercită puterea de stat,nu reprezinta funcție de
stat(publică). Pot îndeplini o funcție publică și persoanele private învestite prin
autorizare,delegare,în condițiile legii,cu dreptul de a presta un serviciu public în
regim de putere publică.
 Atribuțiile, puterile și competențele funcției publice se realizează
de către funcționarii publici numiți sau aleși în ea, între funcționar și organul
(subiectul)care-l învestește apărînd un complex de raporturi juridice.
 Persoana fizică pretendentă la o funcție publică trebuie sa
îndeplineasca condiții de studii si de stagiu.Persoana care deține o funcție
publică trebuie sa aibă o învestitura legală.
  Pentru munca prestată în funcție publică, funcționarul public
primește un salariu lunar și alte drepturi banești în conformitate cu legislația.
 Funcția publică se desființează de către organul care a înființat-o,
prin acte juridice de aceeasi natura, în modul prevazut de lege.
 Funcția publica nu poate fi obiectul unei întelegeri între parți și nu
poate fi stabilită prin contract.

În sistemul nostru de drept, găsim definiția funcției publice în Legea serviciului

public nr.443din 4 mai 1995,care în art.1 alin.(2),stabilește că Funcția publică
reprezintă unitatea primară a autorității publice care determina locul și rolul
cetațenului în munca socială în sistemul serviciului public,drepturile și
obligațiile,exigențele față de pregătirea lui profesională.
Deci printre cele mai importante funcții se enumara:funcția de președinte al
Republicii Moldova,funcția de deputat în Parlament, funcția de Ministru, funcțiile de
judecători, procurori si alte funcții.
Competențele și atribuțiile,cu care sunt dotate aceste funcții sunt de un interes
public neîndoielnic,stabilirea unui statut diferit de cel al majoritatii funcțiilor publice
nu afecteaza prin nimic caracterul public al serviciilor pe care le prestează și nici al
atribuțiilor pe care le exercită în interes public-al statului,al societății în ansamblu și al
întregii populații a tării.
Noțiunea de funcție publică reprezintă o noțiune fundamental a dreptului public,
în general, a dreptului administrativ, în special, strîns legată cu noțiunea de organ,
autoritate, activitate administrative.1

Clasificarea funcțiilor publice

Functiile publice se clasifica dupa cum urmeaza:

- dupa modul de realizare a competentelor:

a) functii publice generale. Functiile publice generale reprezinta ansamblul

atributiilor si responsabilitatilor cu caracter general si comun tuturor
autoritatilor si institutiilor publice, in vederea realizarii competentelor lor
generale.
b) functii publice specifice. Functiile publice specifice reprezinta ansamblul
atributiilor si responsabilitatilor cu caracter specific unor autoritati si institutii
publice, in vederea realizarii competentelor lor specifice.

- dupa nivelul studiilor necesare ocuparii functiei publice:

 a) functii publice din clasa I. Clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror
ocupare se cer studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de
licenta sau echivalenta.
b) functii publice din clasa a II-a. Clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru
a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma.

c) functii publice din clasa a III-a. Clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a caror
ocupare se cer studii medii liceale, absolvite cu diploma.

- dupa perioada care a trecut intre momentul absolvirii formei de invatamant si cea
lucrata efectiv:

a) functionarii publici debutanti. Pot fi numiti functionari publici debutanti

persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei functii publice
si nu indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru ocuparea unei functii
publice definitive.
b) functionari publici definitivi. Pot fi numiti functionari publici definitivi:

1. functionarii publici debutanti, care au efectuat perioada de stagiu prevazuta de lege

si au obtinut rezultat corespunzator la evaluare;

2. persoanele care intra in corpul functionarilor publici prin concurs si care au vechimea
in specialitatea corespunzatoare functiei publice, de minimum 12 luni, 8 luni si,
respectiv, 6 luni, in functie de nivelul studiilor absolvite;

3. persoanele care au promovat programe de formare si perfectionare in administratia

publica.

- dupa specificul functiei pe care o ocupa:

a) categoria inaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite in una
dintre urmatoarele functii publice:

 secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului;

 consilier de stat;
 secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale;
 prefect;
 subprefect;

secretar general al prefecturii, secretar general al judetului si al municipiului

Bucuresti;

7. director general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale

administratiei publice centrale.
b) categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite in una
dintre urmatoarele functii publice:

 secretar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si

comunei;
 director general adjunct, director si director adjunct din aparatul ministerelor si
al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;
 director executiv si director executiv adjunct ai serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale
administratiei publice centrale, precum si in cadrul aparatului propriu al
autoritatilor administratiei publice locale;
 sef serviciu;
 sef birou.

c) categoria functionarilor publici de executie din clasa I, din care fac parte persoanele
numite in urmatoarele functii publice: expert, consilier, inspector, consilier juridic,
auditor.

d) categoria functionarilor publici de executie din clasa a II-a, din care fac parte
persoanele numite in functia publica de referent de specialitate.

e) categoria functionarilor publici de executie din clasa a III-a, din care fac parte
persoanele numite in functia publica de referent.

Concluzie

Unul dintre principiile de baza ale funcției publice îl constituie egalitatea

accesului la funcția publică. Egalitatea accesului la funcțiile publice trebuie înțeleasa
ca o egalitate de tratament a aspiranților la funcția publică, faptul că fiecare stat impune
o serie de condiții special pentru a accede la funcția publică nu are semnificația
încălcării principiului general al liberului acces. Esența principiului general este
respectată, căci toti care îndeplinesc criterii inițiale de selecție sunt supuși la o
competiție ce va determina cît mai obiectiv cu putință pe ocupantul funcției în joc.
Concluzia care se desprinde susţine că funcţia publică apare ca o grupare de atribuţii şi
de
competenţe în scopul de a satisface interese generale, întrucât orice putere socială se
legitimează numai prin finalitatea sa de interes public, neputându-se admite ca ea să fie
utilizată în scopuri personale.