Bilet 1 exprima nu numai in sfera exclusiv de Republica, intr-un regim Hotararii de Guvern nr.
e Republica, intr-un regim Hotararii de Guvern nr. 1000/2006
1.Autoritatile administratiei
publice isi exercita functiile in
vederea realizarii interesului
public A/F + definitia interesului
public
Autoritatile
administratiei publice si implicit,
orice autoritate publica, actioneaza
in baza prerogativelor de putere
publica de care dispun in vederea
exercitarii atributiilor lor si pentru
satisfacerea interesului public. Prin
urmare, afirmatia este adevarata.
Notiunea de interes
public desemneaza necesitatile
materiale si spirituale ale
cetatenilor, la un moment dat, cu
precizarea ca aceasta sintagma
este un concept ce depinde de
scopurile politice, sensul sau
putand sa se modifice o data cu
schimbarea conceptiilor politice, in
cazul alternantei la putere.
2.Raporturile executiv-legislativ
in democratiile contemporane
In dreptul public
contemporan, problema
fundamentala care isi pastreaza
actualitatea o constituie distinctia
dintre legislativ si executiv,
distinctie ce reprezinta si esenta
structurii puterii politice. Daca
initial, delimitarea se realiza intre
puterea de a face legea si puterea
de a o executa, in prezent,
adevarata divizare este cea dintre
puterea executivului de a conduce
politica nationala, utilizand
administratia publica, pe de-o parte
si libertatea lasata legislativului de
a controla actiunea executivului, pe
de alta parte. Limitarea puterilor in
regimurile constitutionale actuale
se realizeaza prin: asigurarea
independentei autoritatii
judecatoresti, promovarea unor
principii cum sunt principiul
suprematiei Constitutiei si legii,
principiul respectarii ierarhiei
normelor juridice, infiintarea unor
autoritati cu atributii de control etc.
Analiza raportului dintre legislativ si
executiv in sistemul constitutional
romanesc actual porneste de la
dispozitiile art.61 din Constitutie
care consacra expres rolul
Parlamentului de organ
reprezentativ suprem al poporului
roman si unica autoritate
legiuitoare a tarii, avand
prerogativa de a reglementa primar
relatiile sociale, spre deosebire de
executiv care in principiu, adopta
norme doar in aplicarea legii, in
vederea punerii ei in executare.
Art.115 din Constitutia republicata
consacra insa institutia delegarii
legislative, ce rezuma in esenta
posibilitatea acordata Guvernului,
ca in anumite limite si cu
respectarea unor conditii sa emita
ordonante ce contin norme cu
putere de lege, ca o exceptie de la
regula mai sus evocata.
Un capitol distinct din titlul III al
Constitutiei (Autoritatile publice)
este consacrat raporturilor dintre
Parlament si Guvern, fiind evident
rolul politic al Guvernului ce se
alte titluri ale acesteia sunt totalitatea
executiva, ci si prin colaborare cu prezidential. Ea poate interveni
celelalte autoritati publice, in insa si in cursul unui mandat
special cu cea legiuitoare, spre parlamentar sau prezidential, in
exemplu, in cazul initiativei caz de criza guvernamentala
legislative si al delegarii legislative. grava. In Constitutia actuala a
Romaniei, procedura de investitura
3.Decretele presedintelui sunt a Guvernului este prevazuta in
acte individuale A/F + actele art.85 alin.(1) coroborat cu art.103
presedintelui in situatii extreme si 104. Astfel, potrivit art.85 alin.(1)
Decretele din Constitutie: “Presedintele
presedintelui emise in exercitarea Romaniei desemneaza un candidat
atributiilor sale constitutionale sunt pentru functia de prim-ministru si
acte administrative individuale numeste Guvernul pe baza votului
pentru ca acesta nu ar putea lua de incredere acordat de catre
decizii fundamentale pentru soarta Parlament.” Initiata si finalizata de
tarii decat in fruntea Consiliului Presedinte, procedura de
Suprem de Aparare a Tarii, in investitura presupune patru etape
calitate de Presedinte al acestuia procedurale bine definite, dar
[potrivit art.92 alin.(1) din ponderea in realizarea ei efectiva
Constitutie], decretele sale revine Parlamentului prin
neavand decat rolul de a face acordarea votului de investitura.
incidente hotararile colective ale Cele patru etape sunt: - -administrarea bazei de date
Consiliului Suprem de Aparare a desemnarea candidatului la functia
Tarii, si de fapt, de a declansa de prim-ministru; - solicitarea
aplicarea cadrului legal in materie. votului de investitura; - acordarea
Prin urmare, afirmatia este votului de incredere de catre
adevarata. Parlament; - numirea Guvernului,
finalizata prin juramantul de
-art 92-atr in dom apararii credinta.
-art93-masuri exceptionale
In materia apararii nationale-pres 5.Intrunirea consiliului judetean
rom este comandant al fortelor – procedura
armate. “Consiliul judetean se intruneste in
-mobilizarea totala sau partiala a sedinta ordinara in fiecare luna, la
fortelor armate, atr conditionata ca convocarea presedintelui consiliului
regula de o aprobarea prealabila judetean. Consiliul judetean se
din partea parlamentului.aceasta poate intruni si in sedinte
aprobare se poate solicita si ult extraordinare ori de cate ori este
emiterii decretului. necesar, la cererea presedintelui
-luarea de masuri de respingere a sau a cel putin unei treimi din
agresiunii armate numarul membrilor consiliului ori la
solicitarea prefectului, adresata
Art 93: alte masuri: instituirea starii presedintelui consiliului judetean, in
de asediu sau de urgenta-OUG- cazuri exceptionale care necesita
1/1999-PT SEMINAR adoptarea de masuri imediate
Atrib presedintelui in materia pentru prevenirea, limitarea sau
politicii externe: inlaturarea urmarilor calamitatilor,
-pres incheie tratatele catastrofelor, incendiilor,
internationale in numele romaniei si epidemiilor sau epizootiilor, precum
le supune spre ratificare si pentru apararea ordinii si linistii
parlamentului intr un termen publice.”
rezonabil In ce priveste cvorumul necesar
-pres romaniei acrediteaza si pentru desfasurarea sedintelor,
recheama repr diplomatici ai legea prevede necesitatea
romaniei prezentei majoritatii consilierilor
-dr presedintelui de a aproba inf judeteni in functie, prezenta
unor misiuni diplomatice ale acestora fiind obligatorie. “In
romaniei, de a desf sau de a le exercitarea atributiilor ce ii revin
schimba rangul. consiliul judetean adopta hotarari
-acreditarea repr diplomatici ai altor cu votul majoritatii membrilor
state, acreditare care se face pe prezenti, in afara de cazurile in
langa pres rom. care legea sau regulamentul de
organizare si functionare a executiva si judecatoreasca, fara a
4.Procedura de investire a consiliului cere o alta majoritate.
guvernului Hotararile se semneaza de
Investitura Guvernului presedinte sau in lipsa acestuia de
poate fi definita ca reprezentand vicepresedintele consiliului
complexul de acte si fapte juridice, judetean care a condus sedinta si
precum si procedurile se contrasemneaza de secretarul
corespunzatoare, cerute de judetului.
Constitutie, pentru a ne afla in
prezenta unei echipe 6. Care sunt rolul si principalele
guvernamentale legale si legitime. atributii ale Agentiei Nationale a
In mod obisnuit, procedura de Fuctionarilor Publici?
investitura a Guvernului se Atributiile principale
declanseaza dupa alegerile ale ANFP se regasesc in Legea nr.
generale, deci la inceputul unui 188/1999 privind Statutul
mandat parlamentar, intr-un regim functionarilor publici (r2) cu
parlamentar, respectiv dupa modificarile si completarile
alegerile prezidentiale, adica la ulterioare, iar activitatea ANFP este
inceputul mandatului Presedintelui reglementata de prevederile
serviciilor publice stabilite şi de a nu primi direct
cu modificarile si completarile
ulterioare.
-elaborarea cadrului legislativ
privind functia si functionarii publici;
-monitorizarea si controlul aplicarii
reglementarilor in domeniu;
-gestionarea programelor privind
functia publica, prin intermediul
carora se realizeaza
managementul functiei si
functionarilor publici;
-colaborarea cu alte institutii din
tara si din strainatate, in vederea
perfectionarii pregatirii profesionale
a functionarilor publici;
-centralizarea nevoilor de instruire
ale functionarilor publici;
-furnizarea programelor de formare
si perfectionare profesionala pentru
personalul din administratia
publica;
cuprinzand evidenta nationala a
functiilor publice si a functionarilor
public
Bilet 2
1.BNR este autoritate cu atributii
de control A/F si autoritatile
publice conform Constitutiei
Banca Nationala a
Romaniei este o autoritate
administrativa autonoma care este
organizata si functioneaza in baza
unei legi organice. Autoritatile
administrative autonome au organe
proprii de conducere stabilite prin
actul de infiintare, o structura
organizatorica proprie si atributii de
specialitate, care le fac sa se
deosebeasca de celelalte organe
de specialitate ale administratiei
publice centrale. Autoritatile
administrative autonome apar ca
organe de domeniu, care la randul
lor pot fi de trei categorii: organe de
sinteza, organe de coordonare si
organe de control.
Din analiza
dispozitiilor constitutionale se
constata ca notiunea de autoritate
publica este folosita de actuala
Constitutie, in doua acceptiuni si
anume, intr-un sens larg si intr-un
sens restrans. Astfel, Titlul III din
Constitutie purtand chiar
denumirea “Autoritatile publice” are
in vedere sensul restrans al
notiunii, reglementand autoritatile
publice care exercita clasicele
functii ale statului: legislativa,
epuiza insa sfera autoritatilor
publice din sistemul constitutional
actual.
Este vorba despre
Parlament care infaptuieste functia
de legiferare, despre Presedinte si
Guvern care realizeaza impreuna
functia executiva alaturi de
autoritatile administratiei publice
centrale si locale si autoritatile
administrative centrale autonome
precum si despre autoritatea
judecatoreasca care prin instantele
judecatoresti realizeaza functia de
infaptuire a justitiei.
Pe langa autoritatile
publice prevazute in titlul III din
Constitutie, am aratat deja, ca in
reglementate si alte organe ce
exercita prerogative de putere
publica, calificate in legislatie si
doctrina tot ca autoritati publice,
fiind vorba despre sensul larg al
acestei notiuni. Avem in vedere
spre exemplu, Avocatul Poporului,
prevazut in titlul al II-lea (Drepturile,
libertatile si indatoririle
fundamentale), Curtea de Conturi,
prevazuta in titlul al IV-lea
(Economia si finantele) sau Curtea
Constitutionala careia Constitutia ii
consacra un titlu special, titlul al V-
lea.
In toate aceste trei
cazuri este vorba despre autoritati
publice in sensul de structuri
organizationale investite cu
prerogative de putere publica, ce
exercita diverse forme de control,
in principal, asupra autoritatilor
publice care realizeaza clasicele
functii ale statului.
2.Incetarea mandatului
primarului, daca arestarea lui
preventiva are ca efect incetarea
de drept a mandatului.
Potrivit Legii
nr.393/2004 privind Statutul alesilor
locali cu modificarile si completarile
ulterioare, calitatea de primar
inceteaza, de drept, inainte de
expirarea duratei normale a
mandatului, in urmatoarele cazuri:
demisie; incompatibilitate;
schimbarea domiciliului intr-o alta
unitate administrativ-teritoriala;
condamnarea, prin hotarare
judecatoreasca ramasa definitiva,
la o pedeapsa privativa de
libertate; punerea sub interdictie
judecatoreasca; pierderea prin
demisie, a calitatii de membru al
partidului politic sau al organizatiei
minoritatilor nationale pe a carei
lista a fost ales; pierderea
drepturilor electorale; deces. In
toate acest cazuri, prefectul prin
ordin ia act de incetarea
mandatului primarului.
Suspendarea
mandatului primarului intervine de
drept, numai in cazul arestarii sale
preventive. Potrivit actualei
reglementari, “masura arestarii
preventive se comunica de indata,
de catre instanta de judecata
prefectului, care, prin ordin,
constata suspendarea mandatului.
Ordinul de suspendare se
comunica de indata primarului.
Suspendarea dureaza pana la
incetarea arestarii preventive, iar
daca primarul suspendat din
functie a fost gasit nevinovat,
acesta are dreptul la despagubiri,
in conditiile legii, la plata drepturilor
salariale corespunzatoare
perioadei in care a fost suspendat.”
3.Notiunile de administrare-
guvernare
In realizarea functiei
executive a statului se desfasoara
doua categorii de activitati: de
guvernare si de administrare.
Activitatea de administrare fata de
activitatea de guvernare, reuneste
destinate sa asigure satisfacerea cereri care intră în competenţa lor
intereselor generale, regionale sau - situaţia de excepţie
comunale. In doctrina postbelica, in de a refuza îndeplinirea unei
conditiile consacrarii principiului dispoziţii primite de la superiorii
unicitatii puterii in stat, notiunea de ierarhici, dacă o consideră ilegală.
administratie de stat a fost utilizata - capacitatea de
pentru a desemna una din formele analiză şi sinteză, claritatea,
fundamentale de activitate a coerenţa şi logica exprimării ideilor-
statului, infaptuita prin patru 5 puncte
categorii de organe ale statului:
organele puterii de stat, organele 5. Conform Constitutiei
administratiei de stat, organele Romaniei, regula este ca
judecatoresti si organele decretele Presedintelui sa nu fie
procuraturii. Doctrina actuala a contrasemnate. Precizati
mentinut distinctia intre activitatea argumentat daca afirmatia de
executiva si activitatea de mai sus este adevarata sau falsa
administrare pornind de la si analizati regimul juridic
semnificatia executivului in raport aplicabil decretelor Presedintelui
cu administratia publica. Se retine Romaniei
astfel in doctrina ca acestea nu se Decretele
identifica, sfera de cuprindere a Presedintelui emise in exercitarea
administratiei publice fiind mai celor mai importante atributii ale
larga dar in egala masura se poate sale trebuie contrasemnate de
afirma ca, administratia publica primul-ministru, potrivit art.100 alin.
este in intregime sub influenta si (2) din Constitutia republicata
sub controlul puterii executive, fata Decretele Presedintelui de
de prevederile art.102 alin. (1) din acreditare si rechemare a
Constitutia Romaniei, republicata, reprezentantilor diplomatici trebuie
care consacra expres rolul contrasemnate de primul-ministru,
Guvernului de a exercita potrivit art.100 alin.(2) din
conducerea generala a Constitutia republicata. In
administratiei publice. Cu alte acordarea gratierii individuale este
cuvinte, administratia publica este o atributie exclusiva a Presedintelui
foarte strans legata de puterea Romaniei, fiind exercitata fara vreo
executiva dar nu se confunda cu alta conditionare prealabila, dar nu
aceasta sau mai exact, nu este in si ulterioara, decretele emise de
intregime putere executiva. Pe Presedinte in exercitarea acestei
aceeasi linie de idei, intr-o lucrare atributii urmand a fi contrasemnate
colectiva consacrata Dreptului de primul-ministru.Prin urmare,
administrativ, se afirma ca puterea afirmatia este falsa.
executiva sau executivul In ce priveste regimul
indeplinesc functii administrative, juridic aplicabil decretelor
fara ca prin acestea sa se Presedintelui, in principiu, ele sunt
confunde cu administratia publica supuse regulii contrasemnarii de
sau sa se limiteze la conducerea catre primul-ministru.
acesteia. In principal, se mai Contrasemnarea este ceruta
sustine in doctrina, administratia expres pentru decretele prin care
publica este o activitate Presedintele: inainteaza
determinata de vointa politica si Parlamentului, spre ratificare,
realizata, in cea mai mare masura, tratatele internationale pe care le-a
de executiv, pentru organizarea incheiat; acrediteaza sau recheama
aplicarii si aplicarea in concret a reprezentantii diplomatici ai
legii. Romaniei si aproba infiintarea,
desfiintarea sau schimbarea
4.Functionarul public poate rangului misiunilor diplomatice;
refuza ordinele superiorului declara mobilizarea totala sau
ierarhic + ierarhizarea partiala a fortelor armate sau ia
Statutul Functionarilor masuri de respingere a unei
Publici prevede expres obligatia agresiuni armate declansate
functionarilor publici de a se impotriva tarii, instituie starea de
conforma dispozitiilor primite de la asediu sau de urgenta; confera
superiorii ierarhici, avand insa distinctii, face avansari in gradele
dreptul de a refuza, in scris si superioare ale armatei si acorda
motivat, indeplinirea acestora, daca gratierea individuala. Daca aceasta
le considera ilegale. Prin urmare, reprezinta regula, exceptia o
aceasta afirmatie este adevarata. constituie doar decretele care
Principiile care stau la concretizeaza atributii inerente
baza exercitării funcţiei publice, Presedintelui, ca de exemplu,
potrivit legii, sunt: a). legalitate, desemnarea candidatului la functia
imparţialitate şi obiectivitate; b). de prim-ministru, dizolvarea
transparenţă; c). eficienţă şi Parlamentului, numirea in functii
eficacitate; d). responsabilitate, în publice. Din enumerarea art.100
conformitate cu prevederile legale; alin.(2) nu trebuie sa se traga
e). orientare către cetăţean; f). concluzia ca, realizarea
stabilitate în exercitarea funcţiei respectivelor atributii presupune
publice; g).subordonare ierarhică. obligatoriu, emiterea de decrete.
Art.3, art.45, art.48 - Contrasemnarea decretelor
principiu care stă la baza exercitării Presedintelui contribuie in esenta,
funcţiei publice la angajarea raspunderii sefului
- obligaţia de a Guvernului pentru continutul
rezolva lucrările în termenele actului, atestand conformitatea
acestuia atat cu prevederile legale,
cat si cu vointa organului pe care il
reprezinta primul-ministru. Astfel, in
cea mai mare parte, decretele care
nu sunt contrasemnate de primul-
ministru intra in sfera relatiilor
Presedintelui Romaniei cu
Parlamentul, emiterea acestora
fiind conditionata de consultarea
sau incuviintarea Parlamentului, iar
o alta categorie de decrete, in
special cele de numiri in functii,
sunt supuse unor conditii stabilite
de lege, majoritatea fiind
conditionate de propunerile altor
autoritati publice. De altfel este
vorba despre singura atributie
constitutionala a Presedintelui
Romaniei legat de a carei
exercitare prevederea
constitutionala trimite expres la
lege.
6. Presedintele Romaniei este
seful executivului A/F + (art.87 din Constitutie).
Atributiile presedintelui in
legatura cu executivul si prim-
ministru. Motiunea simpla poate
demite primul ministru? +
cazurile cand e demis.
Sistemul
constitutional romanesc se
caracterizeaza printr-un executiv
bicefal compus din Presedintele
Romaniei, pe de-o parte si Guvern,
avand in frunte pe prim-ministru, pe
de alta parte. Presedintele
Romaniei are o serie de atributii cu
caracter administrativ, dar si unele
cu caracter politic. Aproape toate
sunt conditionate insa fie de
acordul Parlamentului, fie de
propunerea primministrului etc.
Sistemul constitutional romanesc
se caracterizeaza printr-un
executiv bicefal compus din
Presedintele Romaniei, pe de-o
parte si Guvern, avand in frunte pe
prim-ministru, pe de alta parte.
Presedintele Romaniei are o serie
de atributii cu caracter
administrativ, dar si unele cu
caracter politic. Aproape toate sunt
conditionate insa fie de acordul
Parlamentului, fie de propunerea
primministrului etc.
Doctrina romaneasca actuala,
pornind de la continutul art.80 din
Constitutie, apreciaza ca
Presedintele Romaniei apare intr-o
tripla ipostaza: de sef al statului, de
sef al executivului alaturi de primul-
ministru si de garant al Constitutiei
si mediator intre puterile statului.
Intr-o formulare generala s-ar
putea spune ca, toate atributiile
Presedintelui Romaniei care nu
privesc sarcinile de reprezentare a
statului si respectiv, de “mediere
intre puterile statului, intre stat si
societate” sunt atributii din sfera
executivului. Presedintele
Romaniei fiind unul din cei doi sefi
ai executivului, potrivit tezei
devenita traditionala, atributiile sale
in cadrul puterii executive se
exercita in raport cu Guvernul, si in
principal, cu conducatorul acestuia,
cu primul-ministru si apoi cu alte
autoritati ale administratiei publice,
potrivit dispozitiilor constitutionale
si legale in materie. In raport cu
primul-ministru, figura politica
centrala a Guvernului, care poate fi
un om politic sau o personalitate
neutra fata de partidele politice (un
tehnocrat), Presedintele are
atributii limitate
-Presedintele initiaza si finalizeaza
procedura de investitura a faptul ca UNBR este o persoana
Guvernului, exercitand urmatoarele
doua atributii in acest scop:
desemnarea candidatului la functia
de prim
- revocarea si numirea unor
membri ai Guvernului, in caz de
vacanta a postului sau de
remaniere guvernamentala, la
propunerea primului-ministru
[art.85 alin.(2) si (3) din
Constitutie], consultarea
Guvernului cu privire la probleme
urgente si de importanta deosebita
(art.86 din Constitutie) si
participarea la sedintele Guvernului
Bilet 3
1.Administratia publica scop si
administratia publica mijloc +
daca hotararile parlamentului
pot fi atacate in contencios.
Scopul activităţii administraţiei
publice este atât satisfacerea, în
mod regulat şi continuu, a unor
cerinţe esenţiale, comune întregii
colectivităţi umane, care exced prin
amploarea lor posibilităţile
particularilor, cât şi satisfacerea
unor cerinţe care, prin natura lor,
sunt nerentabile şi nimeni nu s-ar
oferi să le asigure. Asa cum
demonstra profesorul Antonie
Iorgovan, este clar ca actul
administrativ este forma juridica pe
care o imbraca activitatea
administratiei publice, administratia
publica se realizeaza si se
regaseste in sfera executivului, iar
justitia si contenciosul administrativ
sunt infaptuite de instantele
judecatoresti. Trebuie facuta
distinctia intre administratia publica
realizata de structuri statale si de
comunitatile locale, conduse de
Presedinte sau de Guvern si
activitatea administrativa
desfasurata de celelalte organe de
stat (autoritati publice): Parlament,
Justitie, Curtea Constitutionala,
Avocatul Poporului. Ideea
delimitarii intre administratia scop,
de sorginte si cu scopuri politice,
si administratia mijloc este mereu
actuala. Daca admitem ideea
potrivit careia Parlamentul, Curtea
Constitutionala, Avocatul Poporului
si instantele judecatoresti fac
administratie publica, am achiesa
la subordonarea activitatii acestora
Guvernului, intrucat, in virtutea
prevederilor articolului 102, acesta
„exercita conducerea generala a
administratiei publice”. Drept
urmare, consideram ca actul pe
care il emit acestea nu are
trasaturile actului administrativ tipic
emis de autoritatile executivului
pentru realizarea administratiei
publice.
2.Daca o decizie UNBR poate fi biroul permanent al fiecărei
atacata in contencios + Camere ori cel puţin o treime din
administratia publica in sensul numărul deputaţilor sau al
art 52 din Constitutie. senatorilor. Convocarea propriu-
Atat Legea nr 51/1995 ( art 57 ) cat zisă însă revine preşedinţilor celor
si Statutul profesiei de avocat ( art două Camere, prevedere de natură
78 ), in forma in vigoare la data să dea expresie principiului
emiterii deciziei atacate, prevad independenţei Camerelor în raport
cu executivul.
juridica de interes public, avand
competenta, potrivit art 63 lit p din 4.Modalitatile de dizolvare ale
Legea nr 51/1995 sa anuleze consiliului local.
hotararile barourilor pentru cauze Potrivit art.55 din
de nelegalitate si sa rezolve Legea nr.215/2001 republicată,
plangerile si contestatiile facute dizolvarea consiliului local poate
impotriva hotararilor adoptate de interveni de drept sau prin
consiliile barourilor, in cazurile referendum local. Consiliul local se
prevazute de lege si de statutul dizolvă de drept în cazul în care
profesiei. Intrucat UNBR are acesta “nu se întruneşte timp de 2
calitatea de persoana juridica de luni consecutiv, deși a fost
interes public avand competenta convocat potrivit prevederilor
de a anula deciziile consiliului legale” sau „nu a adoptat în 3
barourilor, parcurgerea acestei şedinţe ordinare consecutive nicio
etape, respectiv a contestarii hotărâre”, precum şi „în situaţia în
actului, este obligatorie in vederea care numărul consilierilor locali se
promovarii actiunii in contencios reduce sub jumătate plus unu şi nu
administrativ, cu chemarea in se poate completa prin supleanţi.”
judecata a acestei autoritati ce are În legătură cu cea din urmă situaţie
capacitate procesuala din punct de se ridică întrebarea firească, ce se
vedere al procedurii contenciosului va întâmpla în situaţia în care
administrativ. Procedura prevazura consiliul local trebuie să adopte o
de Legea nr 51/1995 si de Statutul hotărâre privind patrimoniul, pentru
profesiei de avocat nu este una care legea prevede votul majorităţii
jurisdictionala, ci reprezinta o etapa calificate a membrilor săi, iar
a procedurii prealabile, nefiind numărul acestora a scăzut sub
astfel una dintre procedurile această majoritate, dar nu a ajuns
prevazute de art 7 al 3 din Legea încă la majoritatea absolută, cea
nr 554/2004 si de art 21 al 4 din cerută de lege pentru a putea fi
Constitutia Romaniei. dizolvat de drept. Prin urmare, de
lege ferenda propunem ca
3.Presedintele poate sesiza dizolvarea de drept a consiliului
parlamentul in sesiuni local să poată interveni în situaţia
extraordinare? A/F în care numărul consilierilor se
Adevarat reduce sub două treimi. Primarul,
Astfel, potrivit art.63 alin. (3) din viceprimarul, secretarul unităţii
Constituţia republicată: administrativ-teritoriale sau orice
“Parlamentul nou ales se altă persoană interesată sesizează
întruneşte la convocarea instanţa de contencios
Preşedintelui României, în cel mult administrativ cu privire la cazurile
20 de zile de la alegeri”, şi potrivit care atrag dizolvarea de drept a
art.66 alin.(2) din Constituţie, consiliului local iar instanţa
Preşedintele României (biroul analizează situaţia de fapt şi se
permanent al fiecărei Camere ori pronunţă cu privire la dizolvarea
cel puţin o treime consiliului local. Hotărârea instanţei
50 este definitivă şi se comunică
din numărul deputaţilor sau prefectului. Consiliul local poate fi
senatorilor) poate cere întrunirea dizolvat prin referendum local,
Camerei Deputaţilor şi a Senatului organizat în condiţiile legii.
în sesiune extraordinară. În primul Referendumul se organizează ca
caz, Preşedintele are obligaţia urmare a cererii adresate în acest
constituţională de a convoca noul sens prefectului de cel puţin 25%
parlament după alegerile din numărul cetăţenilor cu drept de
parlamentare generale, în sesiune vot înscrişi pe listele electorale ale
ordinară, dacă termenul se unităţii administrativteritoriale.
împlineşte în perioada celor două Legea detaliază procedura
sesiuni ordinare (de la începutul desfăşurării referendumului
lunii februarie până la sfârşitul lunii prevăzând că, stabilirea datei
iunie sau de la începutul lunii pentru organizarea alegerii noului
septembrie până la sfârşitul lunii consiliu local se face de Guvern, la
decembrie) sau în sesiune propunerea prefectului. Alegerile
extraordinară dacă împlinirea se organizează în maxim 90 de zile
termenului are loc în perioada de la rămânerea definitivă şi
vacanţei parlamentare. Termenul irevocabilă a hotărârii judecătoreşti
de 20 de zile începe să curgă de la prin care s-a constatat dizolvarea
data stabilită pentru desfăşurarea consiliului local sau, după caz, de
alegerilor parlamentare, indiferent la validarea rezultatului
de rezultatul acestora şi indiferent referendumului. Până la
de numărul tururilor de scrutin constituirea noului consiliu local,
stabilit prin legea electorală. În al primarul sau, în absenţa acestuia,
doilea caz, Preşedintele este unul secretarul unităţii administrativ-
din subiectele de sesizare a unei teritoriale va rezolva problemele
sesiuni extraordinare, alături de curente ale comunei, oraşului sau
municipiului, potrivit competenţelor
şi atribuţiilor ce îi revin potrivit legii
5.Modalitatile de incetare a
calitatii de ministru.
Încetarea funcţiei de
membru al Guvernului intervine în
cazurile prevăzute de art.106 din
Constituţie precum şi în condiţiile
aplicării art.109. Potrivit art.106 din
Constituţia republicată, deja
evocat: “Funcţia de membru al
Guvernului încetează în urma
demisiei, a revocării, a pierderii
drepturilor electorale, a stării de
incompatibilitate, a decesului,
precum şi în alte cazuri prevăzute
de lege ”. Dacă revocarea unui
membru al Guvernului poate
interveni pe considerente pur
politice, în mod obişnuit,
concretizându-se într-o remaniere
guvernamentală, suspendarea
intervine într-o situaţie anormală,
ca urmare a începerii urmăririi
penale sau a trimiterii în judecată a
unui ministru, în condiţiile art.109
alin.(2) din Constituţie. Astfel, spre
deosebire de suspendare, cauză
de încetare a mandatului unui
ministru, care prezintă caracterul
unei sancţiuni, în sensul larg al
termenului, revocarea prezintă
semnificaţia unei măsuri juridice,
ce reflectă un joc politic al forţelor
ce formează echipa
guvernamentală.
6.Daca functionarul public poate
refuza detasarea.
Functionarul public
poate refuza detasarea daca se
afla in una dintre urmatoarele
situatii:graviditate; isi creste singur
copilul minor; starea sanatatii,
dovedita cu certificat medical;
detasarea se face intr-o localitate
in care nu i se asigura conditii
corespunzatoare de cazuri; este
singurul intretinator de familie;
motive familiale temeinice justifica
refuzul de a da curs detasarii.
Bilet 4
1.ICCJ este o instanta
judecatoreasca care poate emite
acte administrative A/F + definiti
autoritatea publica si
administratia publica conform
constitutiei.
Din analiza dispoziţiilor
constituţionale se constată că
noţiunea de autoritate publică este
folosită de actuala Constituţie, în
două accepţiuni şi anume, într-un
sens larg şi într-un sens restrâns.
Astfel, Titlul III din Constituţie
purtând chiar denumirea
“Autorităţile publice” are în vedere
sensul restrâns al noţiunii,
reglementând autorităţile publice
care exercită clasicele funcţii ale
statului: legislativă, executivă şi
judecătorească, fără a epuiza însă
sfera autorităţilor publice din
sistemul constituţional actual. Este
vorba despre Parlament care
înfăptuieşte funcţia de legiferare,
despre Preşedinte şi Guvern care
realizează împreună funcţia
executivă alături de autorităţile
administraţiei publice centrale şi
locale şi autorităţile administrative
centrale autonome precum şi
despre autoritatea judecătorească
care prin instanţele judecătoreşti
realizează funcţia de înfăptuire a
justiţiei. Pe lângă autorităţile
publice prevăzute în titlul III din
Constituţie, am arătat deja, că în
alte titluri ale acesteia sunt
reglementate şi alte organe ce
exercită prerogative de putere
publică, calificate în legislaţie şi
doctrină tot ca autorităţi publice,
fiind vorba despre sensul larg al
acestei noţiuni. Avem în vedere
spre exemplu, Avocatul Poporului,
prevăzut în titlul al II-lea
(Drepturile, libertăţile şi îndatoririle
fundamentale), Curtea de Conturi,
prevăzută în titlul al IV-lea
(Economia şi finanţele) sau Curtea
Constituţională căreia Constituţia îi
consacră un titlu special, titlul al V-
lea. În toate aceste trei cazuri este
vorba despre autorităţi publice în
sensul de structuri organizaţionale
învestite cu prerogative de putere
publică, ce exercită diverse forme
de control, în principal, asupra
autorităţilor publice care realizează
clasicele funcţii ale statului.
Constituţia României nu foloseşte
în titlul III denumirea tradiţională de
“puterile statului” pentru simplul
motiv că atât funcţiile
Parlamentului, cât şi cele ale
“executivului” sunt mai complexe.
De altfel, în art.80 alin.(2) din
Constituţie se face referire expresă
la “puterile statului” avânduse în
vedere, în principiu, clasica
trinitate, dar expresia are o
semnificaţie preponderent politică,
conceptul de mediere în care se
poate implica Preşedintele fiind
utilizat în conotaţia sa politică,
acesta neputând interveni de pildă
în cazul unei neînţelegeri dintre o
instanţă judecătorească şi o altă
autoritate publică. Noţiunea de
autoritate publică, în sensul de
structură organizaţională avută în
vedere de titlul III, este explicată
uneori şi prin referire la termenul
generic de organ, de unde
concluzia echivalenţei lor (de ex.
art.61: Parlamentul, organ
reprezentativ suprem al poporului
român, art.111: Guvernul şi
celelalte organe ale administraţiei
publice etc.). Constituţia nu
foloseşte niciodată expresia
“autorităţi publice de stat” sau
sintagma “organe de stat”, în
schimb art. 155 se referă la
“instituţiile prevăzute în Constituţie”
fiind avute în vedere cele mai
importante autorităţi publice.
Titlul al III-lea din Constituţie
(Autorităţile publice) cuprinde
următoarele capitole: I.
Parlamentul; II. Preşedintele
României; III. Guvernul României;
IV. Raporturile Parlamentului cu
Guvernul, V. Administraţia publică;
VI. Autoritatea judecătorească.
Această structură şi terminologie
ridică problema de a şti dacă
administraţia publică se
circumscrie doar la autorităţile
avute în vedere în capitolul V al
Titlului III din Constituţie sau există
administraţie publică atât în sens
funcţional cât şi în sens organic, şi
în afara acestor prevederi. Analiza
sensului reglementării evidenţiază
delimitarea pe care legiuitorul
constituant a urmărit să o facă între
executiv şi administrativ, mai precis
între zona preponderent politică a
executivului şi zona tehnico-
administrativă a acestuia.
Autorităţile administraţiei publice
evocate în capitolul V nu sunt
singurele autorităţi publice care fac
administraţie publică, dar ele fac
numai administraţie publică, la nivel
central şi local, şi nu “jocuri
politice”. Din necesităţi redacţionale
a fost inclusă şi instituţia
prefectului, care reprezintă o
autoritate de tutelă administrativă.
Nu doar din modul de sistematizare
dar şi din formulările unor texte
rezultă că sfera administraţiei
publice este mai mare decât sfera
de activitate a autorităţilor publice
reglementate în cap. V al titlului III
din Constituţie. Astfel, din
formularea art.111 din Constituţie
rezultă că şi Guvernul este “organ
al administraţiei publice”. În plus,
Preşedintele României are
prevăzute atribuţii de natură
administrativă cum ar fi: apărarea
ţării, asigurarea ordinii publice etc.,
de unde concluzia că Preşedintele
este autoritate a administraţiei
publice, mai precis a administraţiei
de stat. În ce priveşte formularea
de la art.52 (dreptul persoanei
vătămate de o autoritate publică)
se lasă să se înţeleagă că actele
administrative emană de la orice
autoritate publică, aspect ce
presupune o discuţie special.
2.Dispozitiile primarului sunt
izvoare formale ale dreptului
administrativ A/F + toate
izvoarele formale scrise
Izvoarele formale ale dreptului
administrative reprezinta acele
actele normative adoptate sau
emise de catre autoritatile publice
copetente, acte ceontin norme
juridice, reguli de conduit obligatori,
imperative. Izvoarele formale pot fi
clasificate in izvoare scrise si
izvoare nescrise. Din categoria
izvoarelor scrise fac parte
Constitutia, legile constitutionale,
legile organice si ordinare,
ordonantele Guguvernului simple
sau de urgenta, hotararile
Guvernului, actele administratiei
ministeriale si extraministeriale, ale
autoritatilor autonome, ordinele
prefectilor, hotararile consiliilor
judetene si locale, dispozitiile
presedintilor consilior judetene si le
primarilor. Prin urmare, afirmatia
este adevarata.
In cee ace prveste izvoarele
formale scrise, in doctrina
administrative s-a admis ideea
ordonarii si ierarhizarii acestora pe
baza unui system al normativitatii
juridice, ierarhizarea facandu-se
dupa forta juridical a actelor
normative, respective dupa forta de
a produce efecte juridice. Eivdent,
cel mai important izvor al dreptului atributiile presedintelui cand
administrative il reprezinta prezideaza sedintele CSM
COnstitutia datorita caracterului ei Faţă de schimbările profunde
de lege fundamental a tarii care are aduse dispoziţiilor constituţionale
o forta juridical superioara. referitoare la autoritatea
judecătorească, prin Legea de
3.Un ministru isi da demisia din revizuire din 2003, şi în special,
functia pe care o detine. faţă de noua configuraţie a
Premierul, fara sa accepte Consiliului Superior al Magistraturii,
demisia, propune revocarea din se impune a adăuga şi atribuţia
functie si Presedintele il revoca. Preşedintelui de a putea participa
Era obligat premierul sa ccepte la şedinţele acestui organism.
demisia. Care sunt modalitatile Astfel, art.133 alin.(1) din
de incetarea a functiei de Constituţia republicată, consacră
membru al guvernului? expres rolul Consiliului Superior al
Cf legii 90/2001 art 6. ART. 6 Magistraturii de garant al
Demisia din funcţia de membru al independenţei justiţiei, esenţială
Guvernului se anunţa public, se pentru menţinerea stabilităţii în
prezintă în scris primului-ministru şi raporturile juridice, pentru ordinea
devine irevocabilă din momentul în de drept şi constituţională, în
care s-a lua act de depunerea ei, general. Potrivit alin.(6) al aceluiaşi
dar nu mai târziu de 15 zile de la articol, “Preşedintele României
data depunerii. Avand in vedere ca prezidează lucrările Consiliului
demisia este un act unilateral de Superior al Magistraturii la care
vointa care produce efecte juridice participă”. Este o soluţie
immediate, nu este necesara interesantă şi inedită, spre
aprobarea sa de catre primul deosebire de alte ţări (Franţa sau
ministru sau de catre presedinte. Italia) unde Preşedintele Republicii
Din moment ce ministrul si-a dat este şi preşedintele Consiliului
demisia, el nu mai poate fi revocat, Superior al Magistraturii. La noi,
iar decretul presidential trebuie sa Preşedintele Consiliului Superior al
prevada ca se accepta demisia si Magistraturii este un magistrat,
nu ca ministrul este revocat, ales prin rotaţie pe un mandat unic
deoarece revocarea poate fi facuta de un an, dintre membrii acestuia,
fara cererea de demisie a acestuia. fără a se exclude însă posibilitatea
In fapt demisia este un act pentru Preşedintele ţării de a
unilateral de vointa a unei participa la lucrările Consiliului.
personae de a fi eliberata dintr-o Astfel, acesta este invitat de drept
functie public ape care la lucrările Consiliului, el
conducatorul unitatii o poate participând ori de câte ori
accepta sau respinge, revocarea consideră că prezenţa sa la
este actul de vointa al dezbateri este necesară, se
conducatorului unitatii de a înţelege, din proprie iniţiativă, fără
indeparta o persoana dintr-o a fi nevoie de o invitaţie. Faţă de
functie publica. rangul său, el va prezida lucrările
acestui organism atunci când
Încetarea funcţiei de membru al participă la şedinţele sale, fără
Guvernului intervine în cazurile drept de vot, nefăcând parte din
prevăzute de art.106 din membrii Consiliului.
Constituţie precum şi în condiţiile Potrivit alin. 6 al art. 133,
aplicării art.109. Potrivit art.106 din Preşedintele României nu este
Constituţia republicată, deja membru al CSM, dar atunci când
evocat: “Funcţia de membru al participă la ședințele CSM,
Guvernului încetează în urma prezidează lucrările
demisiei, a revocării, a pierderii acestuia. Curtea Constituțională a
drepturilor electorale, a stării de observat că această dispoziţie
incompatibilitate, a decesului, concură la ridicarea CSM la rangul
precum şi în alte cazuri prevăzute unei instituţii apte să asigure
de lege ”. Dacă revocarea unui independenţa justiţiei și că această
membru al Guvernului poate atribuţie este o consecinţă firească
interveni pe considerente pur a faptului că Preşedintele României
politice, în mod obişnuit, este cel care numeşte judecătorii şi
concretizându-se într-o remaniere procurorii, la propunerea CSM, cu
guvernamentală, suspendarea excepţia celor stagiari (Dec. CCR
intervine într-o situaţie anormală, nr. 148/2003).
ca urmare a începerii urmăririi
penale sau a trimiterii în judecată a 5.Eliberarea se face prin
unui ministru, în condiţiile art.109 destituire si modurile de incetare
alin.(2) din Constituţie. Astfel, spre a raporturilor de serviciu
deosebire de suspendare, cauză Destituirea din functia publica se
de încetare a mandatului unui poate face pentru motive
ministru, care prezintă caracterul imputabile functionarului public, ca
unei sancţiuni, în sensul larg al sanctiune disciplinara, in baza
termenului, revocarea prezintă art.84 alin.(1) lit.d) si art.84 alin.(5)
semnificaţia unei măsuri juridice, lit.a) din Legea 188/1999.
ce reflectă un joc politic al forţelor Eliberarea din functie este
ce formează echipa prevazuta de dispozitiile art.84
guvernamentală alin.1 lit.c) din Legea 188/1999, iar
in conformitate cu art.84 alin.4 al
4.Presedintele poate participa la legii, eliberarea din functie se
sedintele CSM exclusiv la dispune pentru motive
cererea presedintelui CSM A/F + neimputabile
functionarului public in cazurile
limitativ prevazute la lit.a) – f) ale
textului precizat.
Încetarea raporturilor de serviciu
ale funcţionarilor publici are loc în
următoarele condiţii: • de drept; •
prin acordul părţilor, consemnat în
scris; • prin eliberare din funcţia
publică; • prin destituire din funcţia
publică; • prin demisie.
6.Administratorul public e numit
de consiliu la propunerea
primarului A/F + atributiile
acestuia
Astfel, din conţinutul art.112-114
din Legea nr.215/2001 republicată
rezultă că, administratorul public
este o funcţie ce se poate regăsi
atât la nivelul comunelor şi oraşelor
cât şi la nivelul judeţelor. În primul
caz, cel care poate propune
înfiinţarea acestei funcţii, consiliului
local este primarul iar în cel de-al
doilea caz, cel care poate propune
înfiinţarea acestei funcţii, consiliului
judeţean este preşedintele
consiliului judeţean.
Atributii
La nivel local, administratorul
public, poate îndeplini, în baza unui
contract de management (baza
legală a angajării acestuia),
încheiat în acest sens cu primarul,
atribuţii de coordonare a aparatului
de specialitate sau a serviciilor
publice de interes local.
La nivel local, primarul sau la nivel
judeţean, preşedintele consiliului
judeţean pot delega
administratorului public, în
condiţiile legii, calitatea de
ordonator principal de credite.
Bilet 5
1)ICCJ face parte din
administratia publica A/F +
caracterizati CSM si Ministerul
Public
Daca avem in vedere sensul
organic al notiunii de administratie
publica, atunci inseamna ca ne
referim la organele care realizeaza
aceasta activitate si tinem cont de
faptul ca prin activitatea
desfasurata de puterea
judecatoreasca, hotararile
instantelor judecatoresti sunt
aplicate si executate si in sfera
administratiei publice. Prin urmare,
putem spune ca ICCJ face aprte
din administratia publica. In
conformitate cu art. 126 alin. 3) din
Constitutie, Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie asigură interpretarea şi
aplicarea unitară a legii de către
celelalte instanţe judecătoreşti,
potrivit competenţei sale.
Consiliul Superior al Magistraturii,
care este autoritatea creată în
vederea exercitării a două funcţii,
prevăzute de Constituţie
Potrivit art.134 alin.(1) din
Constituţia republicată: “Consiliul
Superior al Magistraturii este
posesorul a două funcţii izvorâte
din necesitatea protejării
independenţei judecătorilor şi a
imparţialităţii procurorilor şi anume:
funcţia de a asigura numirea
judecătorilor şi funcţia de a veghea
la respectarea principiului
inamovibilităţii judecătorilor, în
calitate de consiliu de disciplină.
Potrivit art.134 alin (2) din
Constituţia republicată: “Consiliul
Superior al Magistraturii
îndeplineşte şi o funcţie în materie
disciplinară.
Art.134 alin.(4) din Constituţie
permite ca prin lege organică să i
se stabilească şi alte atribuţii
Consiliului, “în realizarea rolului
său de garant al justiţiei ”.
Ministerul public cuprinde
procurorii, organizaţi în parchete şi
care în mod generic intră în
categoria magistraţilor. Conform art
131 din Constitutie, Rolul
Ministerului Public (1) În
activitatea judiciară, Ministerul
Public reprezintă interesele
generale ale societăţii şi apără
ordinea de drept, precum şi
drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercită
atribuţiile prin procurori constituiţi în
parchete, în condiţiile legii. (3)
Parchetele funcţionează pe lângă
instanţele de judecată, conduc şi
supraveghează activitatea de
cercetare penală a poliţiei judiciare,
în condiţiile legii.
2)Care sunt izvoarele nescrise
ale dreptului administrative +
actele primarului sunt izvoare
scrise?
OBICEIUL- nu e recunoscut ca
fiind izvor de drept de regula , desi
el influenteaza procesul de formare
si mai ales de aplicare a dr.
Constitutia actuala constine
dispozitii care obliga la
recunoasterea calitatii de izvor de
dr a obiceiului si anume: art 44 alin
7 conform caruia dr de proprietate
obliga la respectarea sarcinilor
privind protectia mediului si
asigurarea bunei vecinatati
,precum si la respectarea tuturor
sarcinilor care potrivit legii sau
obiceiului revin proprietarului.; art
120 care aseaza autonomia locala
la baza organizarii si functionarii
administratiei publice in unitatile
teritoriale . Autonomia locala poate
genera obligatii specifice unor
comunitati locale pe care organele
administrative trebuie sa le
respecte ca si cand ar rezulta dintr-
o lege.Ex : obligatia celebrarii
casatoriilor in zile nelucratoare sau
implicarii in actiuni specifice
comunitatii in astfel de zile.
(targuri,oboare,zilele localitatii).
Pentru ca un obicei sa reprezinte
izvor de dr admin trebuie sa
contina prevederi aplicabile
acestuia,trebuie sa consacre reguli
de conduita aplicabile acestuia,sa
existe repetabilitatea si
convingerea de caracter obligatoriu
de catre cei care se supun lor.
JURISPUDENTA(practica
organelor judecatoresti sau altor
organe cu atributii jurisdictionale)
CCR- deciziile ei potrivit art 147
alin 4 sunt general obligatorii si au
efecte pt viitor ,publicandu-se in
Monitorul Oficial. Prin similitudine
exista cazuri in care si hotararile
instantelor judec de contencios
administrativ sunt obligatorii ,
reprezentand astfel izvoare de
drept. Legea contenciosului
administrativ prevede ca hotararile
de contencios administrativ prin
care se anuleaza in tot sau in parte
acte admin cu caracter normativ se
publica in M.O. al Romaniei si sunt
general obligatorii. Solutia are la
baza faptul ca actul normativ
produce efecte general obligatorii
si este firesc ca si actul care il
anuleaza in tot sau in parte sa aiba
un asemenea caracter.
Regula este insa ca hotararile
judecatoresti produc efecte inter
partes litigantes. In dr francez unde
exista o administratie de sine
statatoare,hot acesteia sunt
considerate veritabile izvoare de
drept.
DOCTRINA(LITERATURA DE
SPECIALITATE)
Desi nu reprezinta un veritabil izvor
de drept , ea influenteaza in mod
consistent procesul de elaborare si
de aplicare a dreptului ,ca regula
hotararile pronuntate fiind
fundamentate pe regimul juridic al
institutiilor pe care le vizeaza
,regim juridic a carui analiza si
consacrare e opera doctrinei.
3)Daca presedintele in
organizarea referendumului
poate consulta parlamentul prin
conferinta de presa in
conformitate cu Constitutia?
In conformitate cu art. 90 din
Constitutie, Preşedintele României,
după consultarea Parlamentului,
poate cere poporului să-şi exprime,
prin referendum, voinţa cu privire la
probleme de interes naţional.
Etapele procedurale ce trebuie
parcurse in organizare si
desfasurarea referendumului sunt:
-anuntarea publica de catre
Presedinte a inteniei de a organiza
un referendum national
-consultarea Parlamentului cu
privier la tema referendumului si
data organizarii
-emiterea de catre Parlament a
unei hotarari prin care sa-si
transmita punctul de vedere cu
privier la -oportunitatea organizarii
unui referendum
-stabilirea obiectului datei
organizarii referendumului prin
decret
-publicarea decretuui in MO si
aducerea a cunostinta publica a
obictului si datei referendumului
prin presa, radio si televiziune
-organizarea referendumului de
catre Guvern prin ministerul de
resort si confirmarea rezultatelor de
catre CCR
4)Presedintele poate propune un
al doilea prim-ministru conform
Constitutiei A/F + etapele
procedurii de investire a îndeplini
guvernului
Astfel, potrivit art.110 alin.(1) din
Constituţie, “Guvernul îşi exercită
mandatul până la data validării
alegerilor parlamentare generale”,
fiind vorba despre situaţia tipică în
care un Cabinet funcţionează pe
durata întregului mandat
parlamentar. Potrivit art.110 alin.(2)
din Constituţie, astfel cum acesta a
fost completat, Guvernul este
demis la data retragerii de
Parlament a încrederii acordate
sau dacă primul-ministru se află
într-una din situaţiile prevăzute la
art.106, cu excepţia revocării, ori
este în imposibilitatea de a-şi
exercita atribuţiile mai mult de 45
de zile.
Conform art.110 alin.(4) din
Constituţia republicată, Guvernul al
cărui mandat a încetat potrivit alin.
(1) şi (2) îndeplineşte numai actele
necesare pentru administrarea
treburilor publice, până la
depunerea jurământului de membrii
noului Guvern. Legat de înţelesul
conceptului de “administrare a
treburilor publice”, care a declanşat
numeroase controverse în practica
de stat, Legea nr.90/2001 a adus
un plus de precizări, clarificându-i
semnificaţia. Astfel, potrivit art.26
alin.(3) din Lege, “În cazul încetării
mandatului sau, în condiţiile
prevăzute de Constituţie, până la
depunerea jurământului de către
membrii noului Guvern, Guvernul
continuă să îndeplinească numai
actele cu caracter individual sau
normativ, necesare pentru
administrarea treburilor publice,
fără a promova politici noi. În
această perioadă Guvernul nu
poate emite ordonanţe şi nu poate
iniţia proiecte de lege”. Prin
urmare, un Cabinet demisionar
poate adopta doar hotărâri. Potrivit
unui nou alineat (4) introdus la
art.26, prin Legea nr.376/2009:
„Prin derogare de la prevederile
alin.(3), în situații extraordinare a
căror reglementare nu poate fi
amânată, Guvernul poate iniția
proiecte de lege pentru ratificarea
unor tratate internaționale,
proiectele de lege privind bugetul
de stat și bugetul asigurărilor
sociale de stat, precum și proiectul
de lege privind responsabilitatea
fiscală.”
ARTICOLUL 106
Încetarea funcţiei de membru al
Guvernului
Funcţia de membru al Guvernului
încetează în urma demisiei, a
revocării, a pierderii drepturilor
electorale, a stării de
incompatibilitate, a decesului,
precum şi în alte cazuri prevăzute
de lege.
ARTICOLUL 107
(3) Dacă primul-ministru se află în
una dintre situaţiile prevăzute la
articolul 106, cu excepţia revocării,
sau este în imposibilitate de a-şi
exercita atribuţiile, Preşedintele
României va desemna un alt
membru al Guvernului ca prim-
ministru interimar, pentru a competenţă a viitorului ministru, în
atribuţiile primului-
ministru, până la formarea noului
Guvern. Interimatul, pe perioada
imposibilităţii exercitării atribuţiilor,
încetează dacă primul-ministru îşi
reia activitatea în Guvern.
Detalii: http://legeaz.net/constitutia-
romaniei/articolul-107-constitutie
În Constituţia actuală a României,
procedura de învestitură a
Guvernului este prevăzută în art.85
alin.(1) coroborat cu art.103 şi 104.
Astfel, potrivit art.85 alin.(1) din
Constituţie: “Preşedintele României
desemnează un candidat pentru
funcţia de prim-ministru şi numeşte
Guvernul pe baza votului de
încredere acordat de către
Parlament.” Iniţiată şi finalizată de
Preşedinte, procedura de
învestitură presupune patru etape
procedurale bine definite, dar
ponderea în realizarea ei efectivă
revine Parlamentului prin
acordarea votului de învestitură.
Cele patru etape sunt: -
desemnarea candidatului la funcţia
de prim-ministru; - solicitarea
votului de învestitură; - acordarea
votului de încredere de către
Parlament; - numirea Guvernului,
finalizată prin jurământul de
credinţă.
Desemnarea candidatului la funcţia
de prim-ministru prezintă
semnificaţia unui mandat acordat
de Preşedintele României,
personalităţii însărcinate cu
formarea listei viitorului Guvern,
elaborarea programului de
guvernare şi prezentarea cererii
pentru acordarea votului de
încredere către Parlament. Potrivit
art.103 alin.(2) din Constituţia
republicată: “Candidatul pentru
funcţia de prim-ministru va cere, în
termen de 10 zile de la desemnare,
votul de încredere al Parlamentului
asupra programului şi a întregii liste
a Guvernului.” Astfel, în cea de-a
doua etapă, rolul determinant
revine candidatului la funcţia de
prim-ministru, care în termen de 10
zile de la desemnare, are obligaţia
constituţională de a se prezenta în
faţa Parlamentului cu două
elemente: lista membrilor viitorului
Cabinet şi programul de guvernare.
Potrivit art.103 alin.(3) din
Constituţia republicată: “Programul
şi lista Guvernului se dezbat de
Camera Deputaţilor şi de Senat, în
şedinţă comună. Parlamentul
acordă încredere Guvernului cu
votul majorităţii deputaţilor şi
senatorilor.” Acest text arată
egalitatea celor două Camere în
procedura de învestitură a
Guvernului, de unde necesitatea
retragerii încrederii Guvernului, pe
calea moţiunii de cenzură, tot în
şedinţa comună a celor două
Camere, cu aceeaşi majoritate.
Candidaţii la funcţiile de miniştri
urmează să fie audiaţi în comisiile
de specialitate ale celor două
Camere, al căror obiect de
activitate corespunde sferei de
vederea obţinerii unui aviz
consultativ. Conform
Regulamentului şedinţelor comune
ale celor două Camere, Birourile
permanente stabilesc data şedinţei
comune, la cel mult 15 zile de la
primirea programului şi listei
Guvernului, luând totodată măsuri categorii de organe ale statului:
pentru convocarea deputaţilor şi organele puterii de stat, organele
senatorilor. Pentru acordarea administratiei de stat, organele
încrederii Guvernului şi învestirea judecatoresti si organele
Cabinetului este necesar votul procuraturii.
majorităţii parlamentarilor, votul Faţă de consacrarea
fiind secret, cu bile. constituţională expresă a rolului
Hotărârea Parlamentului prin care Parlamentului de organ
s-a acordat votul de încredere se reprezentativ suprem şi unică
va comunica Preşedintelui autoritate legiuitoare a ţării,
României care va emite decretul de considerăm că, Guvernului nu ar
numire a noului Cabinet, acesta trebui să i se permită decât cu titlu
fiind publicat împreună cu de excepţie să pătrundă în sfera de
programul de guvernare în reglementare primară a relaţiilor
Monitorul Oficial al României, sociale, să intre în câmpul de
partea I. Numirea Guvernului de acţiune a forului legiuitor. Or, două
către Preşedintele României, pe proceduri constituţionale şi anume
baza votului de încredere acordat angajarea răspunderii Guvernului
de către Parlament, reprezintă şi delegarea legislativă au permis
manifestarea unei competenţe în timp, mai ales, datorită
legate, în sensul că Preşedintele caracterului prea general al
nu ar putea să refuze numirea, el redactării, transformarea excepţiei
este obligat să o facă, întrucât nu în regulă. Legat de modalităţile
dispune de o libertate de apreciere concrete în care angajarea
în acest sens. răspunderii Guvernului este pusă
în practică pentru un proiect de
5)Conditiile de incetare a lege, răspunsul trebuie căutat în
raportului de serviciu si daca raporturile pe care legiuitorul
eliberarea din functie se poate constituant le stabileşte între
face prin destituire. Parlament şi Guvern, mai precis, în
Obiectul de reglementare al Legii ponderea acordată Guvernului în
privind Statutul funcţionarilor publici activitatea de legiferare.
îl reprezintă, “regimul general al
raporturilor juridice dintre 2.Art. 73 din Legea 215/2001-
funcţionarii publici şi stat sau ipoteza, dispozitie, sanctiune.
administraţia publică locală, prin
autorităţile administrative 3.Unele decrete ale Presedintelui
autonome ori prin autorităţile şi pot fi atacate pentru nelegalitate
instituţiile publice ale administraţiei in contencios A/F. Decretele
publice centrale şi locale, denumite exceptate de la controlul de
în continuare, raporturi de serviciu. legalitate.
În concluzie, raportul de serviciu Decretele presedintelui pot fi
este un raport contractual de drept atacate in contencios administrativ
administrativ, şi nu de dreptul pentru nelegalitate potrivi legii
muncii, deşi cele două raporturi speciale in materie, cu exceptia
prezintă şi unele trăsături comune. decretelor care intra in sfera actelor
Acest punct de vedere a fost exceptate de la controlul in
îmbrăţişat şi de legiuitor, la ora contencios administrativ - cele care
actuală, care defineşte expres privesc raporturile cu Parlamentul,
raporturile de serviciu, ca fiind precum şi a actelor de
acele raporturi care “se nasc şi se comandament cu caracter militar
exercită pe baza actului conform art. 126 alin. 6 dn
administrativ de numire, emis în Constituie, respective acele
condiţiile legii” cu precizarea că: decrete care sunt contrasemnate
“exercitarea raporturilor de serviciu de către prim-ministru, în temeiul
se realizează pe perioadă art.100 alin.(2) din Constituţie, intră
nedeterminată ” şi doar prin în sfera excepţiilor prevăzute de
excepţie de la această prevedere, art.5 alin.(1) din Legea
“funcţiile publice temporar vacante nr.554/2004, fiind vorba despre
pe o perioadă de cel puţin o lună acte emise în raporturile cu
pot fi ocupate pe perioadă Parlamentul.
determinată, în condiţiile expres
prevăzute de lege 4.Prefectul poate ataca oricand
un act administrativ normativ al
Bilet 6 autoritatilor publice locale.
1.Structurile parlamentului nu Termenele de atacare a actului in
fac niciodata administratie A/F + contencios pentru prefect.
diferenta dintre legiferare si Potrivit art.123 din Constituţia
administrare. republicată: Prefectul poate ataca,
în faţa instanţei de contencios
Activitatea de administrare fata de administrativ, un act al consiliului
activitatea de guvernare, reuneste judeţean, al celui local sau al
totalitatea serviciilor publice primarului, în cazul în care
destinate sa asigure satisfacerea consideră actul ilegal. Actul atacat
intereselor generale, regionale sau este suspendat de drept.
comunale. In doctrina postbelica, in Pe de altă parte, potrivit art.123
conditiile consacrarii principiului alin.(5) din Constituţia republicată
unicitatii puterii in stat, notiunea de şi art.3 (consacrat tutelei
administratie de stat a fost utilizata administrative) din Legea
pentru a desemna una din formele contenciosului administrativ
fundamentale de activitate a nr.554/2004, prefectul poate ataca,
statului, infaptuita prin patru direct în faţa instanţei de
contencios administrativ, actele
emise de autorităţile administraţiei
publice locale, dacă le consideră
nelegale, actul atacat fiind
suspendat de drept. Acţiunea se
formulează în termenul prevăzut la
art.11 alin.(1) din lege (6 luni-n.n.)
şi începe să curgă de la momentul
comunicării actului către prefect.
Acţiunea introdusă de prefect este
scutită de taxa de timbru.
5.Prin OUG se pot modifica
atributiile si structura unor
autoritati publice locale A/F +
care sunt conditiile ca o OUG sa
fie constitutionala.
Alineatul (4) al
art.115 din Constituţia republicată
are în prezent următorul cuprins:
“Guvernul poate adopta ordonanţe
de urgenţă numai în situaţii
extraordinare a căror reglementare
nu poate fi amânată, având
obligaţia de a motiva urgenţa în
cuprinsul acestora.” Într-o
interpretare sintetică, observăm că,
formularea iniţială “cazuri
excepţionale” a fost înlocuită cu
sintagma situaţii extraordinare, tot
un concept juridic nedeterminat, a
cărui interpretare este lăsată în
continuare la discreţia Guvernului.
Însă, spre deosebire de varianta
iniţială, prin actuala dispoziţie
constituţională se încearcă
clarificarea acestui concept,
precizându-se că, “reglementarea
nu poate fi amânată”. Fireşte că,
fiind vorba despre situaţii
extraordinare, reglementarea lor
este şi urgentă, ea urmând să
intervină imediat, şi deci neputând
să fie amânată, dar această
condiţie rezultă din caracterul de
urgenţă al acestor ordonanţe,
stabilit chiar prin denumirea lor.
Nimeni nu contestă la ora actuală,
acest caracter, ca o a doua
condiţie de adoptare a acestui tip
de ordonanţe, Curtea
Constituţională emiţând şi decizii în
acest sens, cu privire la existenţa
celor două condiţii. Or, în noua
configuraţie constituţională se
defineşte de fapt, sensul noţiunii de
urgenţă, pe care nimeni nu-l
contestă, dar pe care nici Guvernul
nu-l respecta decât rareori, atunci
când recurgea la adoptarea de
ordonanţe de urgenţă. Un al doilea
element de “noutate” priveşte
“obligativitatea motivării urgenţei în
cuprinsul acestora.” Or,
dintotdeauna a existat necesitatea
motivării actelor normative, sub
forma unor expuneri de motive, în
cazul legilor şi a unor note de
fundamentare, în cazul
ordonanţelor şi hotărârilor
Guvernului. Evident că, pentru
ordonanţele de urgenţă a fost
dintotdeauna necesară motivarea
urgenţei, aspect subliniat şi prin
numeroase decizii ale Curţii
Constituţionale.
6. Mutarea functionarului public
este definitive A/F + conditiile
mutarii.
Art. 91 Izvoarele scrise
(1)Mutarea in cadrul autoritatii sau prezintă în epoca contemporană o
institutiei publice ori in cadrul altei determinare constituţională,
structuri fara personalitate juridica Constituţia fiind primul dintre
a autoritatii sau institutiei publice acestea.
poate fi definitiva ori temporara. În principiu, se admite ideea
(2)Mutarea definitiva poate avea ordonării şi ierarhizării izvoarelor
loc in urmatoarele situatii: scrise avându-se în vedere un
a)cand se dispune de catre sistem al normativităţii juridice,
conducatorul autoritatii sau ierarhizarea făcându-se după forţa
institutiei publice in care isi juridică a actelor normative,
desfasoara activitatea functionarul înţeleasă ca forţa de a produce
public pe o functie publica vacanta efecte juridice.
echivalenta, de aceeasi categorie, Forţa juridică a unui izvor scris este
clasa si, dupa caz, de acelasi grad dată de conţinutul şi caracterul
profesional, sau pe o functie acestuia, determinate de natura şi
publica vacanta de nivel inferior poziţia autorităţii publice de la care
pentru care sunt indeplinite emană actul respectiv.
conditiile specifice prevazute in fisa În raport de autoritatea publică de
postului. In cazuri temeinic la care provin şi implicit de forţa lor
justificate, mutarea se poate juridică izvoarele scrise ale
dispune motivat de conducatorul dreptului administrativ sunt:
autoritatii sau institutiei publice, cu Constituţia, legile (constituţionale,
repartizarea postului corespunzator organice sau ordinare), decretele-
functiei detinute de functionarul legi adoptate până în mai 1990,
public. In oricare dintre situatii este ordonanţele Guvernului (simple
necesar acordul scris al sau de urgență), hotărârile
functionarului public; Guvernului, actele administraţiei
b)la solicitarea justificata a ministeriale şi extra-ministeriale
functionarului public, cu aprobarea indiferent de denumirea lor (ordine,
conducatorului autoritatii sau instrucţiuni, precizări, circulare),
institutiei publice, pe o functie actele autorităţilor administrative
publica vacanta echivalenta, de centrale autonome cum ar fi Banca
aceeasi categorie, clasa si, dupa Naţională a României, Consiliul
caz, la acelasi grad profesional, Suprem de Apărare a Ţării,
sau pe o functie publica vacanta de indiferent de denumirea lor
nivel inferior pentru care sunt (circulare, precizări, hotărâri etc.),
indeplinite conditiile specifice ordinele prefecţilor, hotărârile
prevazute in fisa postului; consiliilor judeţene, hotărârile
c)in alte situatii prevazute de consiliilor locale, dispoziţiile
dispozitiile legale. preşedinților consiliilor judeţene,
3)In cazul inaltilor functionari dispoziţiile primarilor.
publici, mutarea definitiva se poate Izvoarele nescrise snt:
dispune de persoana care are
competenta legala de numire in În ce priveşte caracterul de izvor al
functia publica, la solicitarea dreptului administrativ al
motivata a inaltului functionar jurisprudenţei instanţelor de
public si cu aprobarea contencios administrativ, în
conducatorului autoritatii sau doctrină nu s-a fundamentat până
institutiei publice in care se gaseste în prezent un punct de vedere
functia publica de conducere ori de comun, o poziţie cristalizată. În ţara
executie vacanta pe care urmeaza noastră, în absenţa unei justiţii
a fi mutat definitiv, cu indeplinirea administrative distincte ca în
conditiilor specifice prevazute Franţa, se pune problema dacă
pentru functia publica respectiva. jurisprudenţa secţiilor de
contencios administrativ şi fiscal
aparţinând instanţelor judecătoreşti
Bilet 7 prevăzute de legislaţia în materie
1.Conform art.23 din Legea ar putea constitui un izvor al
contenciosului administrativ dreptului administrativ. În măsura
"Obligatia publicarii Hotararile în care se va forma o practică
judecatoresti definitive si judiciară bogată a acestor instanţe,
irevocabile prin care s-a anulat nu există nici un motiv ca aceasta
in tot sau in parte un act să nu se constituie cu timpul, într-
administrativ cu caracter un veritabil izvor al dreptului
normativ sunt general obligatorii administrativ
si au putere numai pentru viitor.
Acestea se publica obligatoriu 2.Conform art. 71 din legea
dupa motivare, la solicitarea nr.215/2001: (1) Mandatul
instantelor, in Monitorul Oficial primarului se supenda de drept
al Romaniei, Partea I, sau, dupa numai in cazul in care acesta a
caz, in monitoarele oficiale ale fost arestat preventiv. Masura
judetelor ori al municipiului arestarii preventive se comunica
Bucuresti, fiind scutite de plata de indata de catre instanta de
taxelor de publicare." Precizati judecata prefectului care, prin
care sunt izvoarele formale ordin, constata suspendarea
scrise si nescrise ale dreptului mandatului.A/F Care sunt
administrativ si in ce categorie subiectele raportului juridic +
se incadreaza hotararile de la analiza structurii logico-juridice
art.23. a normei
Suspendarea mandatului
primarului intervine de drept, numai
în cazul arestării sale preventive.
Potrivit actualei reglementări,
“măsura arestării preventive se
comunică de îndată, de către
instanţa de judecată prefectului,
care, prin ordin, constată
suspendarea mandatului. Ordinul
de suspendare se comunică de
îndată primarului. Suspendarea
durează până la încetarea arestării
preventive, iar dacă primarul
suspendat din funcţie a fost găsit
nevinovat, acesta are dreptul la
despăgubiri, în condiţiile legii, la
plata drepturilor salariale
corespunzătoare perioadei în care
a fost suspendat.”
Raportul de drept administrativ se
compune ca orice raport juridic din
trei elemente: subiecte, obiect şi
conţinut. Raportul de drept
administrativ presupune existenţa a
cel puţin două persoane, denumite
subiecte. În anumite raporturi, unul
din subiecte este titular de drepturi,
iar celălalt este titular de obligaţii,
în timp ce în alte categorii de
raporturi de drept administrativ,
ambele subiecte pot fi titulare atât
de drepturi cât şi de obligaţii.
Subiectul titular de drepturi se
numeşte subiect activ, iar subiectul
titular de obligaţii se numeşte
subiect pasiv. Deoarece activitatea
de administrare este realizată în
principal de autorităţile
administraţiei publice, şi în
subsidiar de autorităţile publice, cel
puţin unul din subiectele
raporturilor de drept administrativ
este învestit cu prerogative de
putere publică. Totodată, poate fi
vorba şi de o structură autorizată
de o autoritate publică să presteze
un serviciu public, alături sau în
locul unei autorităţi a administraţiei
publice.
Sub aspectul structurii logico-
juridice, norma de drept
administrativ conţine trei elemente
şi anume: ipoteza (de regulă, mai
dezvoltată), dispoziţia (de regulă,
imperativă) precum şi sancţiunea.
Ipoteza normei de drept
administrativ prevede împrejurările,
condiţiile în care se aplică şi
subiectele la care se referă
dispoziţia (ea poate conţine spre
exemplu, definiţii, principii, înţelesul
unor termeni etc.). După modul de
determinare, ipoteza poate fi
absolut determinată, când sunt
precizate cu exactitate
împrejurările în care se aplică
dispoziţia (competenţă legată) sau
relativ determinată, când sunt
prevăzute în general, împrejurările
în care se aplică norma, existenţa
lor concretă urmând a fi stabilită de
organul care o aplică (putere
discreţionară sau competenţă de
apreciere). Dispoziţia normei de
drept administrativ indică conduita
pe care trebuie să o urmeze
subiectele la care se referă, ce
trebuie să facă sau să nu facă
acestea. Ea este în general
categorică, imperativă deoarece
relaţiile sociale ce fac obiectul
reglementării în dreptul
administrativ se desfăşoară în
procesul de realizare a puterii
publice. Distingem între dispoziţii
cu caracter onerativ atunci când
subiectele vizate sunt obligate la o
anumită conduită, dispoziţii cu
caracter prohibitiv ce conţin reguli
de interzicere a unor acţiuni (spre
ex., normele cu caracter
contravenţional) şi dispoziţii cu
caracter permisiv, atunci când se
prevede facultatea de a acţiona,
lăsând subiectelor de drept
posibilitatea de a face sau a nu
face ceva. Ca şi ipoteza, aceasta
poate fi absolut determinată sau
relativ determinată. Sancţiunea
normei de drept administrativ
prevede urmările ce decurg în
cazul nerespectării normei,
existând situaţii în care aceasta nu
apare însă prevăzută expres. Sub
aspectul gradului de determinare,
sancţiunile de drept administrativ
pot fi: determinate, relativ
determinate, alternative sau
cumulative. Trebuie făcută însă
distincţia între sancţiune ca
element al structurii logico-juridice
şi sancţiune ca element al
răspunderii juridice din dreptul
administrativ. Între acestea există
un raport de la întreg la parte.
3.Decretele emise de Presedinte
pot fi atacate in contencios
administrative A/F + precizati
natura juridica a decretelor
Presedintelui.
Decretele presedintelui pot fi
atacate in contencios administrativ
pentru nelegalitate potrivi legii
speciale in materie, cu exceptia
decretelor care intra in sfera actelor
exceptate de la controlul in
contencios administrativ - cele care
privesc raporturile cu Parlamentul,
precum şi a actelor de
comandament cu caracter militar
conform art. 126 alin. 6 dn
Constituie, respective acele
decrete care sunt contrasemnate
de către prim-ministru, în temeiul
art.100 alin.(2) din Constituţie, intră
în sfera excepţiilor prevăzute de
art.5 alin.(1) din Legea
nr.554/2004, fiind vorba despre
acte emise în raporturile cu
Parlamentul.
4.Daca Parlamentul poate
depune amendamente la un
proiect de lege al Guvernului pt
care acesta si-a asumat
raspunderea, in ce masura e
Guvernul tinut sa le respecte si
etapele raspunderii
guvernamentale cu privire la
proiectele de lege. (something
like that).
Guvernul isi poate angaja
raspunderea in conditiile art. 114
din Constitutie. Guvernul isi poate
angaja raspunderea asupra unui
proiec de lege, unui program sau
asupra unei declaratii de politica
generala. In cazul in care Guvernul
isi angajeaza raspunderea asupra
unui proiect de lege, parlamentarii
pot sa aduca amendamente asupra
proiectului de lege, dar acestea
trebuie sa fie acceptate de Guvern,
Prin aceste amendamente, drept public. Acestea au patrimoniu j) nu a desfăşurat activitate de [art.85 alin.(1) şi art.103 din trebuie contrasemnat de premier referitor la protecţia copiilor şi a Competenţa de judecată aparţine
parlamentarii pot sa completeze propriu şi capacitate juridică poliţie politică, astfel cum este Constituţia republicată]. Tot în A/F. Poate premierul sa refuze tinerilor prevede în mod expres că Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
sau sa modifice proiectul de lege deplină.” definită prin lege. raporturile cu Guvernul, Constituţia contrasemnarea unui decret? aceştia se bucură de un regim (3).Cazurile de răspundere şi
respectiv. mai prevede următoarele atribuţii în  Art. 94 lit. a): special de protecţie şi de asistenţă pedepsele aplicabile membrilor
6.Functionarii publici nu pot fi Bilet 8 sarcina Preşedintelui: revocarea şi " în realizarea drepturilor lor. În Guvernului sunt reglementate
5.Consiliul Judetean a emis o membri ai partidelor politice A/F 1.In cadrul CSAT se stabilesc numirea unor membri ai Preşedintele României îndeplineşte cuprinsul art. 108 alin. (3) din printr-o lege privind
hotarare prin care obliga + conditiile recrutarii raporturi de subordonare intre Guvernului, în caz de vacanţă a şi următoarele atribuţii: Constituţie dispoziţia referitoare la responsabilitatea ministerială.” Din
consiliile locale sa faca anumite functionarilor publici. presedinte si premier A/F. Care postului sau de remaniere a) conferă decoraţii şi titluri de obligaţia legiuitorului de a dispoziţiile de mai sus se poate
lucruri (nu mai tin minte exact Funcţionarilor publici le este sunt raporturile dintre guvernamentală, la propunerea onoare."; reglementa responsabilitatea observa că este vorba despre
formularea). In ce masura interzis să ocupe funcţii de presedinte si premier conform primului-ministru [art.85 alin.(2) şi - Art. 100: ministerială nu are caracter norme procedurale, de natură
hotararea este legala+ conducere în structurile sau constitutiei? (3) din Constituţie], consultarea " imperativ, în sensul de a se stabili penală, instituind un regim
raporturile stabilite intre CJ si organele de conducere, alese sau În domeniul apărării, Preşedintele Guvernului cu privire la probleme (1) În exercitarea atribuţiilor sale, prin lege cazuri speciale de derogatoriu de la dreptul comun, ce
CL. numite, ale partidelor politice, României este comandantul urgente şi de importanţă deosebită Preşedintele României emite răspundere şi de pedepse vizează doar membrii Guvernului,
În art.120 din secţiunea a doua definite conform statutului forţelor armate şi îndeplineşte (art.86 din Constituţie) şi decrete care se publică în aplicabile membrilor Guvernului. nu şi alte persoane ce deţin funcţii
(Administraţia publică locală) din acestora, ale organizaţiilor cărora funcţia de preşedinte al Consiliului participarea la şedinţele Guvernului Monitorul Oficial al României. asimilate miniştrilor, fără a fi
capitolul V consacrat administraţiei le este aplicabil acelaşi regim Suprem de Apărare a Ţării, potrivit (art.87 din Constituţie). Nepublicarea atrage inexistenţa Este dreptul Parlamentului, ca membri ai Guvernului, nici
publice, ca urmare a modificării şi juridic ca şi partidelor politice sau art.92 alin.(1) din Constituţie, decretului. unică autoritate legiuitoare a ţării, persoane care deţin alte demnităţi
completării aduse prin legea de ale fundaţiilor ori asociaţiilor care calitate în care, potrivit legii 2.Intre prefect si serviciile (2) Decretele emise de drept a cărui sorginte se află în art. din sfera puterii executive.
revizuire sunt prevăzute cele trei funcţionează pe lângă partidele speciale în materie, convoacă publice deconcentrate se Preşedintele României în 58 alin. (1) din Constituţie, fie să Deoarece competenţa de judecată
principii de bază pe care se politice. Înalţilor funcţionari publici lucrările, coordonează şi îndrumă stabilesc raporturi de exercitarea atribuţiilor sale opteze pentru a institui infracţiuni aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi
întemeiază administraţia publică le este interzis să facă parte din întreaga activitate a acestuia. subordonare si control A/F. Care prevăzute în articolul 91 alineatele speciale care să se refere la fapte Justiţie, se subînţelege că
din unităţile administrativ-teritoriale partide politice, organizaţii cărora le Presedintele Romaniei este sunt raporturile intre serviciile (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) penale săvârşite de membrii începerea urmăririi penale, apoi
şi anume: descentralizarea, este aplicabil acelaşi regim juridic presedintele CSAT, dispunand de publice deconcentrate, primar si şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi Guvernului, fie să se refere, prin trimiterea în judecată şi susţinerea
autonomia locală şi ca şi partidelor politice sau din un vot deliberative, premierul consiliul local? articolul 94 literele a), b) şi d) se norme de trimitere, la dispoziţii din acuzării sunt de competenţa
deconcentrarea serviciilor publice. fundaţiile ori asociaţiile care avand functia de vicepresedinte al Prefectul este un reprezentant al contrasemnează de primul- legislaţia penală existentă, Parchetului de pe lângă Înalta
Art 6 din legea 215/2001 privind funcţionează pe lângă partidele CSAT. Guvernului în teritoriu, motiv pentru ministru." raportate la specificul funcţiei Curte de Casaţie şi Justiţie, apoi a
administratia publica locala politice. Funcţionarii publici au care este şi calificat ca În consecinţă, Curtea membrilor Guvernului. În legea Parchetului Naţional Anticorupţie,
prevede ca: obligaţia ca, în exercitarea Conform art.119 din Constituţia administraţie de stat în teritoriu, Constituţională ar fi trebuit să criticată legiuitorul a optat, în ceea transformat ulterior, în
(1) Raporturile dintre autoritatile atribuţiilor ce le revin, să se abţină republicată: “Consiliul Suprem de răspunzând principiului constate că, în aplicarea art. ce priveşte reglementarea cazurilor Departamentul Naţional
administratiei publice locale din de la exprimarea sau manifestarea Apărare a Ţării organizează şi deconcentrării administrative. 100 alin. (2) din Constituţie, prim- de răspundere şi pedepsele Anticorupţie. Legea responsabilităţii
comune si orase si autoritatile publică a convingerilor şi coordonează unitar activităţile care Potrivit art.123 din Constituţia ministrul României, neavând drept aplicabile membrilor Guvernului, la ministeriale nr.115/1999
administratiei publice de la nivel preferinţelor lor politice, să nu privesc apărarea ţării şi securitatea republicată : “Guvernul numeşte un de veto, poate să refuze soluţia trimiterii la legea penală, în republicată în 2007 a introdus
judetean se bazeaza pe principiile favorizeze vreun partid politic sau naţională, participarea la prefect în fiecare judeţ şi în Preşedintelui, motivat, cererea de general. Acest concept include, necesitatea unei Comisii pentru
autonomiei, legalitatii, vreo organizaţie căreia îi este menţinerea securităţii municipiul Bucureşti. (2). Prefectul decorare a anumitor persoane. desigur, nu numai Codul penal şi faza politică: “Dezbaterea
responsabilitatii, cooperarii si aplicabil acelaşi regim juridic ca şi internaţionale şi la apărarea este reprezentantul Guvernului pe Codul de procedură penală, ci şi propunerii de începere a urmăririi
solidaritatii in rezolvarea partidelor politice. colectivă în sistemele de alianţă plan local şi conduce serviciile 4.Urmarirea penala a unui întreaga legislaţie penală existentă penale în Camera Deputaţilor sau
problemelor intregului judet. militară, precum şi la acţiuni de publice deconcentrate ale membru al guvernului care are si în sistemul de drept. în Senat se face pe baza raportului
(2) In relatiile dintre autoritatile Art. 54 din legea 188/1999 menţinere sau de restabilire a ministerelor şi ale celorlalte organe calitatea de deputat se poate întocmit de o comisie permanentă
administratiei publice locale si reglementeaza conditiile pe care păcii.” Art.65 alin.(2) litera g) din ale administraţiei publice centrale face fara acordul camerei În ceea ce priveşte dispoziţiile art. care, în cadrul competenţei sale, a
consiliul judetean, pe de o parte, trebuie sa le indeplineasca o Constituţia republicată prevede din unităţile administrativteritoriale. deputatilor pentru infractiuni 6 alin. (2), Curtea constată că efectuat o anchetă privitoare la
precum si intre consiliul local si persoana pt a putea fi recrutata in obligaţia Camerelor de a se reuni (3). Atribuţiile prefectului se saravsite in afara exercitiului acestea sunt în concordanţă cu activitatea desfăşurată de Guvern
primar, pe de alta parte, nu exista randul functionarilor publici: în şedinţă comună pentru stabilesc prin lege organică. (4). functiei A/F. Care e procedura? prevederile constituţionale, având sau de un minister ori de o comisie
raporturi de subordonare. Poate ocupa o funcţie publică examinarea rapoartelor Consiliului Între prefecţi pe de-o parte, Adevarat în vedere că, potrivit art. 108 alin. specială de anchetă, constituită în
Astfel, chiar în capitolul consacrat persoana care îndeplineşte Suprem de Apărare a Ţării. Din consiliile locale şi primari, precum (3) din Constituţie, Legea privind acest scop.” Sesizată de Avocatul
unor dispoziţii generale, este următoarele condiţii: această perspectivă, Consiliul şi consiliile judeţene şi preşedinţii Art. 6 alin. (1) şi (2) al legii privind responsabilitatea ministerială Poporului, în legătură cu O.U.G.
subliniată lipsa de subordonare a) are cetăţenia română şi Suprem de Apărare a Ţării a fost acestora, pe de altă parte, nu raspunderea ministeriala prevede: prescrie o procedură specială nr.95/2007 de modificare a legii,
dintre autorităţile administraţiei domiciliul în România; calificat ca fiind o autoritate există raporturi de subordonare. pentru urmărirea penală şi prin care se intenţionase formarea
publice locale, rezultat al b) cunoaşte limba română, scris şi autonomă colegială, formată din (5). Prefectul poate ataca, în faţa (1) Intră sub incidenţa prezentei judecarea membrilor Guvernului unei comisii alcătuite din 5
autonomiei locale. Raporturile vorbit; membri de drept. instanţei de contencios legi faptele săvârşite de membrii numai în ceea ce priveşte faptele judecători, Curtea Constituţionala a
dintre autorităţile administraţiei c) are vârsta de minimum 18 ani administrativ, un act al consiliului Guvernului în exerciţiul funcţiei lor săvârşite în exerciţiul funcţiei. Dacă stabilit prin Decizia nr.1133/2007
publice locale din comune, oraşe şi împliniţi; Într-o formulare generală s-ar judeţean, al celui local sau al şi care, potrivit legii penale, aceeaşi procedură specială s-ar caracterul neconstituţional al
municipii şi autorităţile d) are capacitate deplină de putea spune că, toate atribuţiile primarului, în cazul în care constituie infracţiuni. aplica şi pentru faptele penale numirii acestora în comisia
administraţiei publice de la nivel exerciţiu; Preşedintelui României care nu consideră actul ilegal. Actul atacat săvârşite de membrii Guvernului în specială, şi chiar mai mult,
judeţean se bazează pe principiile e) are o stare de sănătate privesc sarcinile de reprezentare a este suspendat de drept. ” (2) Pentru săvârşirea altor afara exerciţiului funcţiei lor, s-ar caracterul neconstituţional al unei
autonomiei, legalităţii, corespunzătoare funcţiei publice statului şi respectiv, de “mediere infracţiuni, în afara exerciţiului încălca, în acest fel, dispoziţiile art. astfel de comisii speciale, care
responsabilităţii, cooperării şi pentru care candidează, atestată între puterile statului, între stat şi Deconcentrarea este o măsură funcţiei lor, membrii Guvernului 16 alin. (1) din Constituţie care restrânge, dreptul preşedintelui
solidarităţii în rezolvarea pe bază de examen medical de societate” sunt atribuţii din sfera intermediară în procesul răspund potrivit dreptului comun." consacră egalitatea cetăţenilor în României de a cere urmărirea
problemelor întregului judeţ. În specialitate; executivului. Preşedintele descentralizării, fiind privită ca faţa legii şi a autorităţilor publice, penală a membrilor Guvernului
relaţiile dintre autorităţile f) îndeplineşte condiţiile de studii României fiind unul din cei doi şefi transfer de atribuţii de la centru la Examinând obiecţia referitoare la fără privilegii şi fără discriminări. pentru faptele săvârşite în exerciţiul
administraţiei publice locale şi prevăzute de lege pentru funcţia ai executivului, potrivit tezei agenţii puterii centrale aflaţi la faptul că prevederile alin. (1) al art. funcţiei lor. Dacă a avut loc
consiliul judeţean pe de-o parte, publică; devenită tradiţională, atribuţiile sale conducerea diferitelor organisme 6 din lege sunt neconstituţionale, Nu doar Preşedintele ci şi fiecare trimiterea în judecată, suspendarea
precum şi între consiliul local şi g) îndeplineşte condiţiile specifice în cadrul puterii executive se locale; ea înseamnă mult mai puţin întrucât contravin dispoziţiilor art. Cameră a Parlamentului are din funcţie a membrului Guvernului
primar, pe de altă parte, nu există pentru ocuparea funcţiei publice; exercită în raport cu Guvernul, şi în decât descentralizarea şi 108 alin. (3) din Constituţie, prin dreptul să ceară urmărirea penală devenit inculpat operează de drept.
raporturi de subordonare. h) nu a fost condamnată pentru principal, cu conducătorul acestuia, presupune recunoaşterea unei aceea că nu cuprind prevederi a membrilor Guvernului, pentru Dispoziţiile constituţionale se aplică
Comunele, oraşele şi judeţele sunt săvârşirea unei infracţiuni contra cu primul-ministru şi apoi cu alte anumite puteri de decizie, în speciale în ceea ce priveşte faptele săvârşite în exerciţiul deopotrivă membrilor Guvernului în
unităţi administrativ-teritoriale în umanităţii, contra statului sau autorităţi ale administraţiei publice, favoarea agenţilor statului cazurile de răspundere şi funcţiei lor, Preşedintele putând funcţie cât şi foştilor miniştri. Prin
care se exercită autonomia locală contra autorităţii, de serviciu sau în potrivit dispoziţiilor constituţionale repartizaţi pe întreg teritoriul ţării pedepsele specifice aplicabile dispune însă suspendarea urmare, un membru al Guvernului
şi în care se organizează şi legătură cu serviciul, care şi legale în materie. În raport cu (prefectul, serviciile exterioare ale membrilor Guvernului, ci numai acestora din funcţie, dacă s-a cerut răspunde penal în următoarele
funcţionează autorităţi ale împiedică înfăptuirea justiţiei, de primul-ministru, figura politică ministerelor răspund ideii de dispoziţii generale de trimitere la urmărirea penală, potrivit art.109 situaţii: a). pentru infracţiunile
administraţiei publice locale, potrivit fals ori a unor fapte de corupţie sau centrală a Guvernului, care poate fi deconcentrare). aplicarea prevederilor dreptului alin.(2) din Constituţia republicată. prevăzute de legea specială în
legii. Aceste unităţi administrativ- a unei infracţiuni săvârşite cu un om politic sau o personalitate Pentru exercitarea comun, ale Codului penal şi ale ”(2). Numai Camera Deputaţilor, materie; b). pentru alte infracţiuni
teritoriale au personalitate juridică. intenţie, care ar face-o neutră faţă de partidele politice (un corespunzătoare a atribuţiilor sale, Codului de procedură penală, Senatul şi Preşedintele României prevăzute în Codul penal sau în
În calitate de persoane juridice incompatibilă cu exercitarea tehnocrat), Preşedintele are primarul colaborează cu serviciile Curtea observă că dispoziţiile art. au dreptul să ceară urmărirea legi penale speciale, săvârşite în
civile, ele au în proprietate bunuri funcţiei publice, cu excepţia atribuţii limitate. În primul rând, publice deconcentrate ale 108 alin. (3) din Constituţie permit penală a membrilor Guvernului exerciţiul funcţiei sale; c). pentru
din domeniul privat, iar în calitate situaţiei în care a intervenit Preşedintele iniţiază şi finalizează ministerelor şi celorlalte organe de legiuitorului să opteze asupra pentru faptele săvârşite în exerciţiul infracţiuni săvârşite în afara
de persoane juridice de drept reabilitarea; procedura de învestitură a specialitate ale administraţiei modului în care înţelege să funcţiei lor. Dacă sa cerut exerciţiului funcţiei, potrivit dreptului
public, ele sunt proprietare ale i) nu a fost destituită dintr-o funcţie Guvernului, exercitând următoarele publice centrale din unităţile reglementeze răspunderea penală. urmărirea penală, Preşedintele comun.
bunurilor din domeniul public de publică sau nu i-a încetat contractul două atribuţii în acest scop: administrativ-teritoriale, precum şi Acolo unde legiuitorul constituant a României poate dispune
interes local sau judeţean şi emit individual de muncă pentru motive desemnarea candidatului la funcţia cu consiliul judeţean. voit să creeze regimuri juridice suspendarea acestora din funcţie. 5. Presedintele consiliului
acte administrative de autoritate. disciplinare în ultimii 7 ani; de prim ministru şi numirea derogatorii de la dreptul comun, au Trimiterea în judecată a unui judetean poate fi eliberat din
Potrivit legii, “comunele, oraşele şi Guvernului pe baza votului de 3.Decretul presedintelui prin fost utilizate dispoziţii imperative. membru al Guvernului atrage functie A/F. Care sunt cazurile in
judeţele sunt persoane juridice de încredere acordat de Parlament care decoreaza o persoana Astfel, de exemplu, art. 45 alin. (1) suspendarea lui din funcţie.
care mandatul inceteaza inainte referendumului stabilită prin legea (8) e)ca urmare a constatarii direct iar în cazul în care nu sunt clasica separaţie a puterilor în stat. aspectul gradului de determinare, tinde să se îndepărteze tot mai
de termen? specială în materie, Legea nulitatii absolute a actului respectate, beneficiază de forţa de Menţionăm cu titlu de exemplu, sancţiunile de drept administrativ mult de litera şi spiritul Constituţiei.
Adevarat nr.3/2000. administrativ de numire in constrângere a statului. Acest Consiliul Naţional al Audiovizualului pot fi: determinate, relativ Este motivul pentru care, într-o
functia publica, de la data la regim de putere publică presupune reglementat printr-o lege specială. determinate, alternative sau încercare de clarificare a regimului
Cf legii administraţiei publice locale 6. Pentru ca un functionar public care nulitatea a fost într-un stat democratic posibilitatea Trăsătura comună a tuturor cumulative. Trebuie făcută însă juridic aplicabil ordonanţelor, cu
nr. 215/2001 actualizata sa fie numit intr-o functie de constatata prin hotarare celor administraţi de a acţiona în structurilor menţionate este că ele distincţia între sancţiune ca ocazia revizuirii din octombrie
demnitate publica trebuie sa judecatoreasca definitiva si justiţie împotriva vătămărilor aduse reprezintă autorităţi independente, element al structurii logico-juridice 2003, s-a intervenit substanţial, pe
Art. 101. inceteze raportul de serviciu A/F. irevocabila; prin actele administraţiei publice ce nu au caracter politic, în sensul şi sancţiune ca element al fondul acestor dispoziţii
In ce cazuri inceteaza raportul de (9) f)cand prin hotarare fiind vorba despre instituţia în care o asemenea caracteristică răspunderii juridice din dreptul constituţionale. Datorită acestui
(1) Consiliul judetean alege dintre serviciu? judecatoreasca definitiva s-a contenciosului administrative. defineşte autorităţile ce compun administrativ. Între acestea există aspect, pe de-o parte, şi în raport
membrii sai un presedinte si 2 Adevarat dispus condamnarea pentru Noţiunea de serviciu public la puterea legiuitoare şi cea un raport de la întreg la parte. cu o bogată doctrină, rezultat al
vicepresedinti Drepturile si indaoririle o fapta prevazuta la art. 54 rândul ei, strâns legată de noţiunile executivă. Tocmai de aceea ele unei practici excesive în aplicarea
functionarilor publici sunt lit. h) ori s-a dispus aplicarea mai sus definite precum şi de sunt expresia unor modalităţi de 3.Conditiile pentru a fi functionar acestei instituţii, pe de altă parte,
(2) Presedintele si vicepresedintii reglementate in cap. V din Legea unei pedepse privative de noţiunea de administraţie publică, colaborare în virtutea principiului public din considerente didactice, vom
se aleg cu votul secret al majoritatii 188/199 privind Statutul libertate, la data ramanerii desemnează activitatea cu caracter general al separaţiei puterilor în Art. 54 din legea 188/1999 evoca la începutul analizei
consilierilor judeteni in functie functionarilor publici, republicata in definitive a hotararii; continuu şi regulat organizată sau stat. reglementeaza conditiile pe care dispoziţiile iniţiale în materie. Astfel,
2007, cu modificarie si completarile (10) (la data 01-feb-2014 Art. 98, autorizată de o autoritate a trebuie sa le indeplineasca o potrivit art.114 din Constituţia din
ulterioare. Potrivit dispozitiilor alin. (1), litera F. din administraţiei publice în vederea 2.Structura intena si externa a persoana pt a putea fi recrutata in 1991: “(1).Parlamentul poate
(3) Eliberarea din functie a
acestei legi, functionarii publici pot capitolul IX, sectiunea 3 satisfacerii unor necesităţi de normelor de drept administrative randul functionarilor publici: adopta o lege specială de abilitare
presedintelui sau a
fi alesi sau numiti intr-o functie de modificat de Art. 40, punctul interes public. Ca şi în cazul Sub aspectul structurii lor, la Poate ocupa o funcţie publică a Guvernului pentru a emite
vicepresedintilor consiliului
demnitate publica, in conditiile legii. 4. din titlul II din Legea administraţiei putem distinge şi normele dreptului administrativ, ca persoana care îndeplineşte ordonanţe în domenii care nu fac
judetean se face cu votul secret a
Astfel, Inaltii functionari publici si 255/2013 ) pentru serviciul public două la orice normă juridică, deosebim o următoarele condiţii: obiectul legilor organice. (2). Legea
doua treimi din numarul consilierilor
functionarii publici de conducere (11) g)ca urmare a interzicerii sensuri: un sens material, structură internă, logico-juridică şi o a) are cetăţenia română şi de abilitare va stabili, în mod
in functie, la propunerea motivata a
pot fi numiti in functii de demnitate exercitarii dreptului de a funcţional, în care tocmai l-am structură externă, tehnico-juridică. domiciliul în România; obligatoriu, domeniul şi data până
cel putin unei treimi din numarul
publica numai dupa incetarea, in ocupa o functie publica sau definit şi un sens organic sau Din punct de vedere al structurii b) cunoaşte limba română, scris şi la care se pot emite ordonanţe. (3).
acestora. Eliberarea din functie a
conditiile legii, a raportului de de a exercita profesia ori formal, dacă avem în vedere tehnico-juridice, normele dreptului vorbit; Dacă legea de abilitare o cere,
presedintelui sau a
serviciu. Prin exceptie de la activitatea in executarea organismul sau “întreprinderea” administrativ se exprimă în articole c) are vârsta de minimum 18 ani ordonanţele se supun aprobării
vicepresedintilor consiliului
aceasta prevedere, functionarii careia a savarsit fapta, ca girată de administraţie prin care se şi alineate. Sub aspectul structurii împliniţi; Parlamentului, potrivit procedurii
judetean nu se poate face in
publici cu functii de conducere pot pedepse complementare, satisface o necesitate de interes logico-juridice, norma de drept d) are capacitate deplină de legislative, până la împlinirea
ultimele 6 luni ale mandatului
fi numiti in functii de demnitate sau ca urmare a interzicerii public. Încă din perioada interbelică administrativ conţine trei elemente exerciţiu; termenului de abilitare.
consiliului judetean.
publica din cadrul autoritatilor sau ocuparii unei functii sau a au fost evidenţiate trăsăturile şi anume: ipoteza (de regulă, mai e) are o stare de sănătate Nerespectarea termenului atrage
institutiilor publice din administratia exercitarii unei profesii, ca esenţiale ale serviciului public, dezvoltată), dispoziţia (de regulă, corespunzătoare funcţiei publice încetarea efectelor ordonanţei. (4).
Potrivit Legii nr.393/2004 privind
publica centrala in care isi masura de siguranta, de la avându-se în vedere sensul imperativă) precum şi sancţiunea. pentru care candidează, atestată În cazuri excepţionale, Guvernul
Statutul aleşilor locali cu
desfasoara actvitatea, precum si data ramanerii definitive a material al noţiunii şi anume: Ipoteza normei de drept pe bază de examen medical de poate adopta ordonanţe de
modificările şi completările
din cadrul autoritatilor sau hotararii judecatoresti prin continuitatea, egalitatea tuturor în administrativ prevede împrejurările, specialitate; urgenţă. Acestea intră în vigoare
ulterioare, calitatea de presedinte
institutiilor publice aflate in raporturi care s-a dispus interdictia; faţa lui şi necesitatea adaptării lui condiţiile în care se aplică şi f) îndeplineşte condiţiile de studii numai după depunerea lor spre
al consiliului judetean încetează,
ierarhice cu aceasta. Inaltii (12) (la data 01-feb-2014 Art. 98, la nevoile utilizatorilor. subiectele la care se referă prevăzute de lege pentru funcţia aprobare la Parlament. Dacă
de drept, înainte de expirarea
functionari publici si functionarii alin. (1), litera G. din Sensul principal al sintagmei dispoziţia (ea poate conţine spre publică; Parlamentul nu se află în sesiune,
duratei normale a mandatului, în
publici de conducere pot candida capitolul IX, sectiunea 3 autoritate publică fiind acela de exemplu, definiţii, principii, înţelesul g) îndeplineşte condiţiile specifice el se convoacă în mod obligatoriu.
următoarele cazuri: demisie;
pentru functii de demnitate publica modificat de Art. 40, punctul organ public, adică un colectiv unor termeni etc.). După modul de pentru ocuparea funcţiei publice; (5). Aprobarea sau respingerea
incompatibilitate; schimbarea
numai dupa incetarea, in conditiile 4. din titlul II din Legea organizat de oameni care exercită determinare, ipoteza poate fi h) nu a fost condamnată pentru ordonanţelor se face printr-o lege
domiciliului într-o altă unitate
legii, a raporturilor de serviciu. 255/2013 ) prerogative de putere publică, la absolut determinată, când sunt săvârşirea unei infracţiuni contra în care vor fi cuprinse şi
administrativ-teritorială;
Art. 97 (13) h)la data expirarii termenului nivel statal sau local sau într-o altă precizate cu exactitate umanităţii, contra statului sau ordonanţele ale căror efecte au
condamnarea, prin hotărâre
Incetarea raporturilor de serviciu in care a fost ocupata pe formulare, o structură împrejurările în care se aplică contra autorităţii, de serviciu sau în încetat potrivit alineatului 3.”
judecătorească rămasă definitivă,
ale functionarilor publici se face perioada determinata functia organizatorică ce acţionează în dispoziţia (competenţă legată) sau legătură cu serviciul, care
la o pedeapsă privativă de
prin act administrativ al persoanei publica. regim de putere publică, pentru relativ determinată, când sunt împiedică înfăptuirea justiţiei, de 5.Diferenta dintre eliberarea si
libertate; punerea sub interdicţie
care are competenta legala de (14) (2)Constatarea cazului de realizarea unui interes public. prevăzute în general, împrejurările fals ori a unor fapte de corupţie sau destituirea din functie
judecătorească; pierderea prin
numire in functia publica si are loc incetare de drept a Legea nr.554/2004 defineşte în în care se aplică norma, existenţa a unei infracţiuni săvârşite cu Destituirea din functia publica este
demisie, a calităţii de membru al
in urmatoarele conditii: raportului de serviciu se art.2 consacrat semnificaţiei unor lor concretă urmând a fi stabilită de intenţie, care ar face-o o sanctiune disciplinara si este
partidului politic sau al organizaţiei
a)de drept; face, in termen de 5 zile termeni, noţiunea de autoritate organul care o aplică (putere incompatibilă cu exercitarea aplicata pentru motive imputabile
minorităţilor naţionale pe a cărei
b)prin acordul partilor, consemnat lucratoare de la intervenirea publică şi anume: orice organ de discreţionară sau competenţă de funcţiei publice, cu excepţia functionarului public, in urmatoarele
listă a fost ales; pierderea
in scris; lui, prin act administrativ al stat sau al unităţilor administrativ- apreciere). Dispoziţia normei de situaţiei în care a intervenit cazuri:
drepturilor electorale; deces. În
c)prin eliberare din functia publica; persoanei care are teritoriale care acţionează, în regim drept administrativ indică conduita reabilitarea; -savarsirea repetata a unor abateri
toate acest cazuri, prefectul prin
d)prin destituire din functia publica; competenta legala de de putere publică, pentru pe care trebuie să o urmeze i) nu a fost destituită dintr-o funcţie disciplinare sa a unei abateri
ordin ia act de încetarea
e)prin demisie. numire in functia publica. satisfacerea unui interes public; subiectele la care se referă, ce publică sau nu i-a încetat contractul disciplinare care a avut consecinte
mandatului primarului. Legea
Art. 98 Actul administrativ prin care sunt asimilate autorităţilor publice, trebuie să facă sau să nu facă individual de muncă pentru motive grave
reglementează condiţiile în care
(1) Raportul de serviciu existent s-a constatat incetarea de în sensul legii, persoanele juridice acestea. Ea este în general disciplinare în ultimii 7 ani; -daca s-a ivit un motiv legal de
presedintele consiliului judetean
inceteaza de drept: drept a raporturilor de de drept privat care, potrivit legii, categorică, imperativă deoarece j) nu a desfăşurat activitate de incompatibilitate, iar functionarul
poate ataca ordinul prefectului la
(2) (la data 01-apr-2010 Art. 98, serviciu se comunica au obţinut statut de utilitate publică relaţiile sociale ce fac obiectul poliţie politică, astfel cum este public nu actioneaza pentru
instanţa de contencios
alin. (1) din capitolul IX, Agentiei Nationale a sau sunt autorizate să presteze un reglementării în dreptul definită prin lege. incetarea acestuia intr-un termen
administrativ, data organizării
sectiunea 3 modificat de Art. Functionarilor Publici, in serviciu public, în regim de putere administrativ se desfăşoară în de 10 zile calendaristice de la data
alegerilor pentru funcţia de primar
III din Legea 49/2010) termen de 10 zile lucratoare publică. procesul de realizare a puterii 4.Mai era un subiect legat de art intervenirii cazului de
fiind stabilită de Guvern, la
(3) a)la data decesului de la emiterea lui. Trebuie menţionată existenţa în publice. Distingem între dispoziţii 115 cu delegarea legislative incompatibilitate
propunerea prefectului, în maxim
functionarului public; societatea contemporană a unor cu caracter onerativ atunci când Regimul juridic aplicabil Eliberarea, poate fi atat un mod de
90 de zile. O noutate adusă de
(4) b)la data ramanerii structuri organizatorice învestite cu subiectele vizate sunt obligate la o ordonanţelor Guvernului, rezultă incetare a contractului individual de
Legea administraţiei publice locale
irevocabile a hotararii Bilet 9 prerogative de putere publică, anumită conduită, dispoziţii cu atât din art.108 din Constituţia munca, ca si destituirea, dar mai
nr.215/2001 în varianta iniţială,
judecatoresti de declarare a 1.Definitiile de la inceput: reprezentând deci autorităţi caracter prohibitiv ce conţin reguli republicată, mai sus menţionat, cât poate fi si un mod de modificare a
menţinută şi în prezent a constituit-
mortii functionarului public; serivicu public, autoritate publice, cel mai adesea cu atribuţii de interzicere a unor acţiuni (spre şi din art.115, consacrat instituţiei acestuia, realizata prin trecerea
o posibilitatea înlăturării
(5) c)daca functionarul public nu publica, putere publica de control, care strict ştiinţific nu ex., normele cu caracter delegării legislative. Instituţia salariatului pe o alta functie. Cf. art.
presedintelui consiliului judetean
mai indeplineste una dintre Noţiunea de putere publică pot fi încadrate în nici una din cele contravenţional) şi dispoziţii cu delegării legislative rezumă în 99 alin. 1 din codul muncii
pe calea referendumului local, pe
conditiile prevazute la art. 54 desemnează drepturile speciale, trei puteri ale statului – Avocatul caracter permisiv, atunci când se esenţă posibilitatea acordată persoana care are competenta
principiul simetriei juridice.
lit. a), d) si f); exorbitante (prerogativele) de care Poporulu, Consiliul Legislativ, prevede facultatea de a acţiona, Guvernului, ca în anumite limite şi legala de numire in functia publica
Mandatul presedintelui consiliului
(6) d)la data indeplinirii dispune orice autoritate a Consiliul Economic si Social. lăsând subiectelor de drept cu respectarea unor condiţii, să va dispune eliberarea din functia
judetean încetează, de asemenea,
cumulative a conditiilor de administraţiei publice şi implicit, Pe lângă aceste autorităţi publice, posibilitatea de a face sau a nu adopte ordonanţe, acte ce conţin publica prin act administrative care
înainte de termen ca urmare a
varsta standard si a stagiului orice autoritate publică, în vederea dificil de încadrat într-una sau alta face ceva. Ca şi ipoteza, aceasta norme cu putere de lege. Dacă în se va comunica functionarului
rezultatului unui referendum local,
minim de cotizare pentru exercitării atribuţiilor sale şi pentru din cele trei puteri ale statului, poate fi absolut determinată sau primii ani după adoptarea public in termen de 5 zile lucratoare
organizat în condiţiile legii, conform
pensionare; satisfacerea interesului public, care autorităţi prevăzute expres în relativ determinată. Sancţiunea Constituţiei, analiza acestei instituţii de la emitere, in urmatoarele
procedurii prevăzute pentru
(7) (la data 01-apr-2010 Art. 98, în cazul unui conflict cu cel Constituţie, există şi alte structuri normei de drept administrativ s-a aflat în mică măsură în atenţia cazuri:
înlăturarea consiliului local prin
alin. (1), litera D. din particular trebuie să se impună. În învestite cu prerogative de putere prevede urmările ce decurg în doctrinei, în practica statală fiind -autoritatea sau institutia publica si-
referendum local. Expresia “în
capitolul IX, sectiunea 3 baza prerogativelor de putere publică, la care Constituţia nu face cazul nerespectării normei, rareori utilizată, mai ales după a incetat activitatea ori a fost
condiţiile legii” vizează procedura
modificat de Art. III din publică de care dispun, măsurile referire expresă, dar care în egală existând situaţii în care aceasta nu 1997, doctrina a început să acorde mutata intr-o alta localitate, iar
de organizare şi desfăşurare a
Legea 49/2010 ) luate de aceste autorităţi se aplică măsură sunt dificil de încadrat în apare însă prevăzută expres. Sub atenţie sporită acestei instituţii, ce
functionarul public nu este de
acord sa o urmeze
-cand autorittatea sau institutia
publica is reduce activitatea ca
urmare a reorganizarii activitatii
prin reducerea postului ocupat de
functionarul public
-ca urmare a cererii de reintegrare
in functia publica ocupata de
functionarul public a unui functionar
public eliberat sau destituit nelegal
ori pt motive neintemeiate, de la
data ramanerii definitive a hotararii
judecatoresti de reintegrare
-pt incompetenta profesionala in
cazul obtinerii calificativului
nesatisfacator la evaluarea
competentelor profesionale
individuale
-functionarul public nu mai
indeplineste conditia prevazuta la
art. 54 lit. g – indeplineste conditiile
specifice pt ocuparea functiei
publice
-starea sanatatii fizice si/sau
psihice a functionarului public,
constatata prin decizie a organelor
competente de expertiza medicala,
nu ii mai permite acestuia sa-si
indeplineasca atributiile
corespunzator functiei publice
detinute
Bilet 10
1.Consiliul Legislativ face parte
din autoritatile publice care
realizeaza administratia publica
A/F + administratia publica
conform Constitutiei
Autoritatea publica reprezinta un
colectiv organizat de oameni care
exercita prerogative de putere
publica la nivel statal sau local si
care urmaresc realizarea unui
interes public prin aplicarea legii si
realizarea unor servicii publice.
In Constitutie, titlul III e denumit
autoritati publice, reglementandu-
se Parlamentul, Guvernul,
Presedintele Romaniei,
administratia publica si autoritatea
judecatoreasca. Autoritatile
enuntate in cap V din titlul 3 din C.
R nu sunt singurele autoritati care
realizeaza administratia publica.
Atributiile de administratie publica
sunt realizate si de alte autoritati
care au ca scop fundamental
realizarea altor activitati.
Dar este vorba si de alte autoritati
publice, care exercita functii de
control si ele se reglementeaza in
alte titluri. Din aceasta categorie
face parte si Consiliul Legislativ
care este reglementat în art.79 din
Constituţie ca fiind organ
consultativ de specialitate al
Parlamentului, care avizează
proiectele de acte normative în
vederea sistematizării, unificării şi
coordonării întregii legislaţii. El ţine
evidenţa oficială a legislaţiei
României.
Rolul său este preventiv, fiind deci
un garant al sistemului normativ al
Constituţiei, altfel spus, al dreptului
constituţional normativ, prin
evitarea paralelismelor,
contradicţiilor, încălcării ierarhiei
izvoarelor de drept etc.
2.Regulamentul UE nu are forta
juridica mai mare decat
Constitutia A/F + izvoarele
formale scrise
Dintre normele interne ale
României, la vârful ierarhiei se află
Constituţia. Supremaţia acesteia
este stabilită în mod expres în art.
1 alin. 5 din Constituţia României.
Sub Constituţie se află legile.
Acestea pot fi adoptate în baza
Constituţiei şi în limitele stabilite de
aceasta.
Art. 20 alin.(2) din Constituţia
republicată consacră prioritatea
reglementărilor internaţionale în
raport cu reglementările interne în
materia drepturilor omului, cu
excepţia cazului în care Constituţia
sau legile interne conţin dispoziţii
mai favorabile, potrivit legii de
revizuire, rezultă că în acest
domeniu, normele dreptului
internaţional public au preeminenţă
faţă de normele interne ale
dreptului administrativ, fiind vorba
despre un raport de subsecvenţă
între dreptul administrativ şi dreptul
internaţional public.
3.Presedintele numeste directorii
serviciilor de informatii prin
CSAT A/F + atributiile CSAT si
natura sa juridica
Tot în categoria atribuţiilor în
raporturile cu alte autorităţi ale
administraţiei publice, Preşedintele
României propune numirea
conducătorilor unor autorităţi ale
administraţiei publice. Spre
exemplu, potrivit art.65 alin.(2)
litera h) din Constituţia republicată,
astfel cum acesta a fost completat,
Parlamentul reunit în şedinţă
comună, numeşte la propunerea
Preşedintelui României, pe
directorii serviciilor de informaţii şi
exercită controlul asupra activităţii
acestor servicii
În ce privește, Serviciul Român de
Informaţii, art.23 alin.(1) din Legea
nr.14/1992 privind organizarea și
funcționarea Serviciului Român de
Informații cu modificările și
completările ulterioare prevede:
“Serviciul Român de Informaţii este
condus de un director, cu rang de
ministru, numit de Camera
Deputaţilor şi Senat în şedinţă
comună, la propunerea
Preşedintelui României, în urma
audierii celui propus de către
comisia însărcinată să exercite
Controlul parlamentar asupra
activităţii Serviciului Român de
Informaţii, care va prezenta un
raport în faţa celor două Camere
ale Parlamentului” fiind respectată
exigența legiuitorului constituant.
În schimb, potrivit art.6 alin.(1) din
Legea nr.1/1998 privind
organizarea și funcționarea
Serviciului de Informații Externe cu
modificările și completările
ulterioare: “Conducerea Serviciului
de Informaţii Externe se asigură de
către un director, cu rang de
ministru, numit de Consiliul Suprem
de Apărare a Ţării la propunerea
Preşedintelui României“
Conform art.119 din Constituţia
republicată: “Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării organizează şi
coordonează unitar activităţile care
privesc apărarea ţării şi securitatea
naţională, participarea la
menţinerea securităţii
internaţionale şi la apărarea
colectivă în sistemele de alianţă
militară, precum şi la acţiuni de
menţinere sau de restabilire a
păcii.” Art.65 alin.(2) litera g) din
Constituţia republicată prevede
obligaţia Camerelor de a se reuni
în şedinţă comună pentru
examinarea rapoartelor Consiliului
Suprem de Apărare a Ţării. Din
această perspectivă, Consiliul
Suprem de Apărare a Ţării a fost
calificat ca fiind o autoritate
autonomă colegială, formată din
membri de drept.
4.Ministerele pot initia proiecte
de legi, iar Guvernul are initiativa
legislative A/F + raportul dintre
ministere, dintre ministri si
guvern
In conformitate cu HG561/2009, art
1:
Au dreptul sa initieze proiecte de
documente de politici publice si
proiecte de acte normative, in
vederea adoptarii/aprobarii de
catre Guvern, conform atributiilor si
domeniului lor de activitate,
urmatoarele autoritati publice: a)
ministerele si celelalte organe de
specialitate ale administratiei
publice centrale, aflate in
subordinea Guvernului, precum si
autoritatile administrative
autonome;
Cf Art. 74 – Iniţiativa legislativă
(1) Iniţiativa legislativă aparţine,
după caz, Guvernului, deputaţilor,
senatorilor sau unui număr de cel
puţin 100.000 de cetăţeni cu drept
de vot. Cetăţenii care îşi manifestă
dreptul la iniţiativă legislativă
trebuie să provină din cel puţin un
sfert din judeţele ţării, iar în fiecare
din aceste judeţe, respectiv în
municipiul Bucureşti, trebuie să fie
înregistrate cel puţin 5.000 de
semnături în sprijinul acestei
iniţiative.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei
legislative a cetăţenilor problemele
fiscale, cele cu caracter
internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa
legislativă prin transmiterea
proiectului de lege către Camera
competentă să îl adopte, ca primă
Cameră sesizată.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii
care exercită dreptul la iniţiativă
legislativă pot prezenta propuneri
legislative numai în forma cerută
pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun
dezbaterii mai întâi Camerei
competente să le adopte, ca primă
Cameră sesizată.
5.Autonomia realizeaza
descentralizarea A/F + definiti
cele doua notiuni
În art.120 din secţiunea a doua
(Administraţia publică locală) din
capitolul V consacrat administraţiei
publice, ca urmare a modificării şi
completării aduse prin legea de
revizuire sunt prevăzute cele trei
principii de bază pe care se
întemeiază administraţia publică
din unităţile administrativ-teritoriale
şi anume: descentralizarea,
autonomia locală şi
deconcentrarea serviciilor publice.
Descentralizarea este definită în
art.2 din Legea nr.195/2006 ca
transferul de competenţă
administrativă şi financiară de la
nivelul administraţiei publice
centrale la nivelul administraţiei
publice locale sau către sectorul
privat. În acord cu standardele
europene, art.120 din Constituţia
republicată, consacrat principiilor
de bază aplicabile administraţiei
publice locale este completat cu un
nou alineat potrivit căruia: “În
unităţile administrativ-teritoriale în
care cetăţenii aparţinând unei
minorităţi naţionale au o pondere
semnificativă se asigură folosirea
limbii minorităţii naţionale
respective în scris şi oral în relaţiile
cu autorităţile administraţiei publice
locale şi cu serviciile publice
deconcentrate, în condiţiile
prevăzute de legea organică.”
Legea administraţiei publice locale
nr.215/2001 republicată cu
modificările şi completările
ulterioare, actualul cadru legislativ
în materia regimului general al
autonomiei locale, precum şi al
organizării şi funcţionării
autorităţilor administraţiei publice
locale, adaugă celor trei principii
constituţionale, alte trei principii şi
anume: eligibilitatea autorităţilor
administraţiei publice locale,
legalitatea şi consultarea
cetăţenilor în problemele locale de
interes deosebit. Aplicarea acestor
principii nu poate aduce atingere
caracterului de stat naţional, unitar
şi indivizibil al României. Primul
principiu enunţat, adică autonomia
locală, de altfel cel mai important,
din care decurg toate celelalte,
este definit în lege (aşa cum se
procedase şi în 1996), fiind
preluată în linii generale, definiţia
formulată în Carta europeană a
autonomiei locale adoptată la
Strasbourg la 15 octombrie 1985,
ratificată prin Legea nr.199/1997:
„Prin autonomie locală se înţelege
dreptul şi capacitatea efectivă a
autorităţilor administraţiei publice
locale de a soluţiona şi de a
gestiona, în numele şi în interesul
colectivităţilor locale pe care le
reprezintă, treburile publice, în
condiţiile legii.” “Acest drept se
exercită de consiliile locale şi
primari precum şi de consiliile
judeţene și președinții consiliilor
județene, autorităţi ale
administraţiei publice locale alese
prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat, în condiţiile
legii. Prin colectivitate locală se
înţelege totalitatea locuitorilor din
unitatea administrativ-teritorială.”
“Autonomia locală este numai
administrativă şi financiară, fiind
exercitată pe baza şi în limitele
prevăzute de lege. Autonomia
locală priveşte organizarea,
funcţionarea, competenţele şi
atribuţiile precum şi gestionarea
resurselor care, potrivit legii,
aparţin comunei, oraşului,
municipiului sau judeţului, după
caz.”
6.Intre autoritatile publice si
functionarii publici se realizeaza
un raport de munca potrivit
codului muncii si statutului
functionarilor publici A/F
Consider ca afirmatia respectiva
este falsa. Calitatea de funcţionar
public izvorăşte din actul de numire
în funcţie, care este un act
administrativ de autoritate, şi nu de
dreptul muncii.
În baza actului de numire în funcţie
ia naştere un raport de serviciu
care este un raport de drept public
având ca obiect realizarea puterii
publice.
În concluzie, raportul de serviciu
este un raport contractual de drept
administrativ, şi nu de dreptul
muncii, deşi cele două raporturi
prezintă şi unele trăsături comune.
Acest punct de vedere a fost
îmbrăţişat şi de legiuitor, la ora
actuală, care defineşte expres
raporturile de serviciu, ca fiind
acele raporturi care “se nasc şi se
exercită pe baza actului
administrativ de numire, emis în
condiţiile legii” cu precizarea că:
“exercitarea raporturilor de serviciu
se realizează pe perioadă
nedeterminată ” şi doar prin
excepţie de la această prevedere,
“funcţiile publice temporar vacante
pe o perioadă de cel puţin o lună
pot fi ocupate pe perioadă
determinată, în condiţiile expres
prevăzute de lege”.
De-a lungul vremii, doctrina de
drept public referitoare la statutul
funcţionarilor publici a fost
indisolubil legată de analiza noţiunii
şi implicit de natura juridică a
funcţiei publice, problemă în
legătură cu care s-au dezvoltat
două poziţii fundamentale, diferite.
Pe de-o parte, poate fi identificată
teoria “situaţiei contractuale”, prin
care s-a încercat definirea funcţiei
publice, fie prin intermediul unor
instituţii ale dreptului civil, în speţă
contractul de mandat, fie prin
intermediul unor instituţii ale
dreptului administrativ, în speţă
contractul administrativ.
Pe de altă parte, este vorba despre
teoria “statutului legal”, susţinută
de autorii francezi, funcţia de stat
fiind privită ca un statut legal, actul
său de instituire fiind un act de
autoritate, iar cel ce exercită
funcţia, exercitând autoritatea
statală şi nu drepturile izvorâte
dintr-o situaţie contractuală.
Astfel, funcţia publică a fost definită
în doctrina interbelică ca
reprezentând “complexul de puteri
şi competenţe, organizat de lege
pentru satisfacerea unui interes
general, în vederea ocupării, în
chip temporar, de un titular sau de
mai mulţi, persoană fizică care,
exercitând puterea în limitele
competenţei, urmăreşte realizarea
scopului pentru care a fost creată
funcţiunea”.
În doctrina postbelică s-au
fundamentat de asemenea două
teze opuse cu privire la natura
juridică a funcţiei publice.
Pe de-o parte, autorii de drept civil,
în special, de drept al muncii au
susţinut teza unicităţii izvorului
raportului juridic de muncă, cu
toate consecinţele juridice ce
decurg de aici.
Pe de altă parte, orientarea iniţială
a autorilor de drept administrativ şi
a unor autori de dreptul muncii s-a
axat pe ideea dublului raport juridic
al funcţionarului de stat care
apărea atât ca subiect al unui
raport de serviciu cât şi ca subiect
al unui raport de muncă. Ulterior,
cele două categorii de raporturi au
fost privite ca formând o unitate
dialectică indestructibilă, ce ducea
la un raport de sine stătător –
raportul de funcţie.
A fost fundamentată astfel, o a
doua accepţiune a noţiunii de
funcţie de stat, axată pe ideea de
subiect de drept, ce viza situaţia
juridică a funcţionarului învestit cu
atribuţiile funcţiei, ca subiect al
raporturilor juridice pe care le
presupune exercitarea acesteia.
Biletul 11
1.Daca cineva poate fi functionar
public si demnitar public in
acelasi timp, conditii pt a fi
numit inalt functionar public
Potrivit dispoziţiilor Statutului
functionarilor publici, raportul de
serviciu se suspenda de drept daca
functionarul public este numit/ales
intr-o functie de demnitate publica.
Potrivit Statutului, înalţii funcţionari
publici realizează managementul
de nivel superior în administraţia
publică centrală şi în autorităţile
administrative autonome. Pentru a
ocupa o funcţie publică
corespunzătoare categoriei înalţilor
funcţionari publici persoana trebuie
să îndeplinească mai multe condiţii
prevăzute de Statut, începând cu
condiţiile generale:
a). are cetăţenia română şi
domiciliul în România; b). cunoaşte
limba română, scris şi vorbit; c).
are vârsta de minimum 18 ani
împliniţi; d). are capacitate deplină
de exerciţiu; e). are o stare de
sănătate corespunzătoare funcţiei
publice pentru care candidează,
atestată pe bază de examen
medical de specialitate; f).
îndeplineşte condiţiile de studii
prevăzute de lege pentru funcţia
publică; g). îndeplineşte condiţiile
specifice pentru ocuparea funcţiei
publice; h). nu a fost condamnată
pentru săvârşirea unei infracţiuni
contra umanităţii, contra statului
sau contra autorităţii, de serviciu
sau în legătură cu serviciul, care
împiedică înfăptuirea justiţiei, de
fals ori a unor fapte de corupţie sau
a unei infracţiuni săvârşite cu
intenţie, care ar face-o
incompatibilă cu exercitarea
funcţiei publice, cu excepţia
situaţiei în care a intervenit
reabilitarea; i). nu a fost destituită
dintr-o funcţie publică sau nu i-a
încetat contractul individual de
muncă pentru motive disciplinare în
ultimii 7 ani; j). nu a desfăşurat
activitate de poliţie politică, astfel
cum este definită prin lege.
Precum si condiţii speciale de studii
şi să promoveze concursul naţional
pentru intrarea în categoria înalţilor
funcţionari publici.
2.Raspunderea penala a
presedintelui Romaniei
În ce priveşte regimul răspunderii
penale a Preşedintelui, acesta este
consacrat, ca urmare a revizuirii, în
art.96 din Constituţia republicată.
Potrivit art.96 din Constituţia
republicată: “(1). Camera
Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă
comună, cu votul a cel puţin două
treimi din numărul deputaţilor şi
senatorilor, pot hotărî punerea sub
acuzare a Preşedintelui României
pentru înaltă trădare. (2).
Propunerea de punere sub acuzare
poate fi iniţiată de majoritatea
deputaţilor şi senatorilor şi se
aduce, neîntârziat, la cunoştinţă
Preşedintelui României pentru a
putea da explicaţii cu privire la
faptele ce i se impută. (3). De la
data punerii sub acuzare şi până la
data demiterii, Preşedintele este
suspendat de drept. (4).
Competenţa de judecată aparţine
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Preşedintele este demis de drept la
data rămânerii definitive a hotărârii
de condamnare.” Această
dispoziţie consacră o importantă
excepţie constând în posibilitatea
înlăturării imunităţii Preşedintelui şi
a punerii sale sub acuzare pentru o
faptă deosebit de gravă, înalta
trădare. Sintagma “înaltă trădare”
depăşeşte sfera strictă a
conceptelor juridice, având mai
ales o semnificaţie politică, putând
fi definită ca cea mai gravă
încălcare a jurământului şi
intereselor poporului şi ţării, în
exerciţiul atribuţiilor prezidenţiale.
Pe aceeaşi linie de idei, un alt autor
aprecia că, fapta de înaltă trădare
nu este o infracţiune care să ţină în
exclusivitate de ilicitul penal. Este
şi motivul pentru care ea nu este
definită numai ca infracţiune ci, pur
şi simplu, ca “faptă”, dar ca o faptă
care este apreciată pe planul
consecinţelor politice de către
autoritatea legiuitoare, iar pe planul
consecinţelor juridice de către
Parchetul de pe lângă Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie şi de Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, ca
autorităţi ale puterii judecătoreşti.
3.Raportul capacitate-
competenta
Noţiunea de competenţă, noţiune
fundamentală pentru ştiinţa
dreptului administrativ, este diferit
analizată, atât în doctrina clasică,
cât şi în doctrina postbelică.
Identificarea conţinutului acestei
noţiuni s-a realizat însă, mod
constant prin stabilirea corelaţiei
dintre competenţă şi capacitate,
elementul cheie în definirea celor
două noţiuni fiind conceptul de
atribuţii. În doctrina postbelică s-au
dezvoltat două teze cu privire la
această corelaţie. Potrivit unei teze
devenită tradiţională, capacitatea
reprezintă aptitudinea de a fi titular
de drepturi şi de obligaţii în
raporturile administrative, element
determinant al competenţei, însăşi
competenţa. Observăm că, în
această teorie, capacitatea se
identifică cu competenţa. Potrivit
celei de-a doua teze fundamentale,
capacitatea nu se identifică cu
competenţa, deşi, practic, putem
realiza dacă o anumită formaţiune
colectivă are sau nu calitatea de
subiect de drept administrativ
numai cercetând competenţa ei
legală, stabilită în legea organică.
Capacitatea se distinge de
competenţă, sub următoarele trei
aspecte: - capacitatea este proprie
doar organelor administrative, în
timp ce competenţă au atât
organele administrative cât şi
structurile lor organizatorice şi
funcţionale; - capacitatea
presupune posibilitatea de a
acţiona în nume propriu, în timp ce
competenţa nu presupune o astfel
de independenţă; - atribuţiile ce
formează conţinutul categoriei de
competenţă pot fi delegate, în timp
ce capacitatea nu poate fi
transmisă altui subiect de drept. Pe
baza acestor teorii, în doctrină s-a
dezvoltat teza potrivit căreia,
fundamentul capacităţii
administrative îl constituie normele
de conferire a competenţei pe care
o întâlnim numai în cazul organelor
administraţiei publice. Competenţa
desemnează ansamblul atribuţiilor
stabilite de Constituţie sau de lege
ce conferă drepturi şi obligaţii
pentru a desfăşura în nume propriu
şi în realizarea puterii publice, o
anumită activitate administrativă.
Capacitatea administrativă
reprezintă aptitudinea organelor
administraţiei publice de a fi
subiecte în raporturile juridice
administrative, reclamate de
realizarea competenţei lor. De-a
lungul vremii, doctrina a identificat
în unanimitate, o serie de caractere
ale competenţei. Competenţa are
un caracter legal, în sensul că
fiecare autoritate a administraţiei
publice are o competenţă
determinată de lege, în funcţie de
sarcinile ce-i revin. Competenţa are
un caracter obligatoriu, în sensul
că, exercitarea acesteia este
obligatorie, nefiind lăsată la libera
alegere a administraţiei publice.
Competenţa are un caracter
autonom, constând în dreptul
autorităţii administraţiei publice de
aşi realiza atribuţiile şi corelativ
obligaţia celorlalte autorităţi de a-i
asigura independenţa necesară. În
ce priveşte clasificarea
competenţei, în doctrina
românească de regulă, se
identifică trei tipuri de competenţă:
materială (rationae materiae), primului-ministru, cât şi în art.110
teritorială (rationae loci) şi alin.(2) mai sus menţionat.
temporală (rationae temporis).
Competenţa materială 5.Remanierea guvernamentala
desemnează sfera şi natura În ce priveşte atribuţia
atribuţiilor unei autorităţi a Preşedintelui României de a
administraţiei publice. După gradul revoca şi numi, la propunerea
de întindere, o autoritate a primuluiministru, pe unii membri ai
administraţiei publice poate Guvernului, în caz de remaniere
dispune de o competenţa materială guvernamentală sau de vacanţă a
generală (în toate domeniile şi postului, este vorba de o prevedere
sectoarele de activitate) cum este constituţională care a creat în timp,
cazul Guvernului sau consiliilor unele dispute în aplicarea sa
locale sau de o competenţă concretă. În absenţa unor precizări
materială specială (într-un anumit de ordin legislativ cu privire la
domeniu sau sector de activitate) aplicarea acestei proceduri, s-a
cum este cazul unui minister etc. pus problema dacă noii miniştri
Competenţa teritorială propuşi de primul-ministru ar trebui
desemnează limitele teritoriale în să mai fie supuşi avizului
care poate acţiona o autoritate a consultativ al comisiilor de
administraţiei publice. După gradul specialitate ale celor două Camere,
de întindere, o autoritate a aşa cum se întâmplă în cazul
administraţiei publice poate avea o învestiturii unui nou Guvern. Astfel,
competenţă teritorială centrală sau unii autori consideră că,
naţională (la nivelul întregii ţări) remanierea guvernamentală este o
cum este cazul Guvernului sau al operaţiune care nu este supusă
ministerelor sau o competenţă aprobării Parlamentului, dar
teritorială locală (la nivelul unei prezintă riscul introducerii unei
unităţi administrativ-teritoriale) cum moţiuni de cenzură împotriva
este cazul unui consiliu local sau întregului Guvern şi poate duce la
unui primar. Competenţa temporală demiterea acestuia, în măsura în
desemnează limitele de timp în care ea contravine intereselor
care o autoritate a administraţiei majorităţii parlamentare care a
publice îşi poate exercita atribuţiile, susţinut echipa guvernamentală.
în conformitate cu legea. De Prin remaniere nu se poate
regulă, autorităţile administraţiei schimba structura Guvernului,
publice au o competenţă temporală aprobată la învestitură, adică
nelimitată deoarece normele numărul de posturi şi destinaţia
juridice prin care sunt înfiinţate şi acestora; dacă este necesară şi
organizate nu stabilesc un timp modificarea structurii este
determinat de existenţă a acestora. necesară şi aprobarea prealabilă a
Cea mai mare parte a autorităţilor Parlamentului. Aceasta este soluţia
administraţiei publice sunt conduse constituţională actuală, ca urmare
însă pe perioade determinate de a introducerii unui nou alineat la
timp (de regulă, în cazul funcţiilor art.85 consacrat numirii
eligibile, pe un mandat de patru Guvernului, prin legea de revizuire
ani). Încetarea exerciţiului activităţii a Constituţiei din octombrie 2003.
unei anumite persoane fizice nu va Astfel, potrivit art.85 alin.(3) din
putea duce însă la încetarea Constituţia republicată: “Dacă prin
activităţii autorităţii pe care aceasta propunerea de remaniere se
o reprezintă, continuitatea fiind o schimbă structura sau compoziţia
caracteristică esenţială a politică a Guvernului, Preşedintele
administraţiei publice. României va putea exercita
atribuţia prevăzută la alineatul (2)
4.Revocarea PM de catre numai pe baza aprobării
Presedinte Parlamentului, acordată la
În ce priveşte revocarea, propunerea primului-ministru.”
enumerată expres printre cazurile Legat de simpla remaniere
de încetare a funcţiei de membru al guvernamentală constând în
Guvernului, aceasta nu poate înlocuirea unor miniştrii sau
interveni cu privire la primul- ocuparea unor posturi de ministru
ministru, deoarece, potrivit art.109 devenite vacante, în doctrină s-a
alin.(1) din Constituţia republicată, exprimat şi poziţia contrară,
Guvernul răspunde politic numai în conform căreia, în felul acesta, în
faţa Parlamentului pentru întreaga cadrul unuia şi aceluiaşi Guvern,
sa activitate. se ajunge la situaţia unor miniştri
Prin urmare, răspunderea care beneficiază de încrederea
Guvernului nu poate fi antrenată Parlamentului, prin votul de
prin simpla voinţă a Preşedintelui încredere pe care l-au primit pe
României, cel care potrivit art.85 lista Guvernului, şi miniştri care nu
alin.(2) din Constituţie poate revoca ar beneficia în mod expres de
din funcţie la propunerea primului- această încredere, ceea ce ar fi o
ministru, pe unii membrii ai inadvertenţă. În ce ne priveşte,
Guvernului, în caz de remaniere pornind de la formularea din norma
guvernamentală sau de vacanţă a constituţională “unii membri ai
postului. În plus, nici nu s-ar putea Guvernului”, ne întrebăm dacă,
susţine că primul-ministru ar putea ipotetic, ar fi posibil ca prin două
să se propună singur spre a fi remanieri guvernamentale
revocat. Această poziţie din succesive, să fie schimbat întregul
doctrină şi-a găsit confirmarea Cabinet, cu păstrarea doar a
expresă atât în art.107 din primului-ministru ? Este oare de
Constituţia republicată consacrat acceptat, funcţionarea unui
Guvern, în care nici unul din
membri, cu excepţia primului-
ministru, să nu fi beneficiat de
încrederea Guvernului ?
6.Posibilitatea secretarului
unitatii administrativ-teritoriale
de a refuza semnarea unui act si
ceva referitor la inaltul
functionar
“Dezbaterile din şedinţele
consiliului local, precum şi modul în
care şi-a exercitat votul fiecare
consilier local se consemnează
într-un proces verbal, semnat de
preşedintele de şedinţă şi de
secretarul unităţii administrativ-
teritoriale.” Prin aceste semnături,
preşedintele de şedinţă şi
secretarul comunei sau oraşului îşi
asumă responsabilitatea
veridicităţii celor consemnate.
Secretarul unităţii administrativ-
teritoriale nu va contrasemna
hotărârea în cazul în care
consideră că aceasta este ilegală.
În acest caz, va depune în scris şi
va expune consiliului local opinia
sa motivată, care va fi consemnată
în procesul-verbal al şedinţei.”
“Secretarul unităţii administrativ-
teritoriale va comunica hotărârile
consiliului local, primarului şi
prefectului, de îndată, dar nu mai
târziu de 10 zile lucrătoare de la
data adoptării.” În absenţa unei
sancţiuni exprese, în practica
administrativă sunt destul de des
întâlnite situaţiile, în care secretarul
nu-şi îndeplineşte această obligaţie
extrem de importantă, lipsindu-l
astfel pe prefect de posibilitatea de
a ataca în contencios administrativ,
actele autorităţilor administraţiei
publice locale pe care le consideră
ilegale, atâta vreme cât nu le
cunoaşte conţinutul.
Biletul 12
1.Despre termenele cand
prefectul poate ataca in
contencios actele administratiei
publice locale
Pe de-o parte, prefectul conduce
activitatea serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor
(avizând numirea şi eliberarea din
funcţie a conducătorilor acestora)
precum şi activitatea celorlalte
autorităţi ale administraţiei publice
centrale de specialitate, organizate
la nivelul unităţilor administrativ-
teritoriale. Pe de altă parte, potrivit
art.123 alin.(5) din Constituţia
republicată şi art.3 (consacrat
tutelei administrative) din Legea
contenciosului administrativ
nr.554/2004, prefectul poate ataca,
direct în faţa instanţei de
contencios administrativ, actele
emise de autorităţile administraţiei
publice locale, dacă le consideră
nelegale, actul atacat fiind
suspendat de drept. Acţiunea se
formulează în termenul prevăzut la
art.11 alin.(1) din lege (6 luni-n.n.)
şi începe să curgă de la momentul
comunicării actului către prefect.
Acţiunea introdusă de prefect este
scutită de taxa de timbre.
2.Daca OUG pot modifica
structurile sau atributiile
administratiei publice locale.
3.Delegarea si conditiile ei
Art.115 din Constituţia republicată
consacră însă instituţia delegării
legislative, ce rezumă în esenţă
posibilitatea acordată Guvernului,
ca în anumite limite şi cu
respectarea unor condiţii să emită
ordonanţe ce conţin norme cu
putere de lege, ca o excepţie de la
regula mai sus evocată.
Faţă de problemele apărute în
practica de stat, începând cu anul
1997, ca urmare a excesului de
ordonanţe simple şi de urgenţă,
evocăm și analizăm în continuare,
modificările şi completările aduse
instituţiei delegării legislative, prin
legea de revizuire a Constituţiei, în
anul 2003. O atenţie specială este
acordată ordonanţelor de urgenţă.
Astfel, dacă primele trei alineate au
rămas neschimbate, alineatul (4) al
art.115 din Constituţia republicată
are în prezent următorul cuprins:
“Guvernul poate adopta ordonanţe
de urgenţă numai în situaţii
extraordinare a căror reglementare
nu poate fi amânată, având
obligaţia de a motiva urgenţa în
cuprinsul acestora.” Într-o
interpretare sintetică, observăm că,
formularea iniţială “cazuri
excepţionale” a fost înlocuită cu
sintagma situaţii extraordinare, tot
un concept juridic nedeterminat, a
cărui interpretare este lăsată în
continuare la discreţia Guvernului.
Însă, spre deosebire de varianta
iniţială, prin actuala dispoziţie
constituţională se încearcă
clarificarea acestui concept,
precizându-se că, “reglementarea
nu poate fi amânată ”. Fireşte că,
fiind vorba despre situaţii
extraordinare, reglementarea lor
este şi urgentă, ea urmând să
intervină imediat, şi deci neputând
să fie amânată, dar această
condiţie rezultă din caracterul de
urgenţă al acestor ordonanţe,
stabilit chiar prin denumirea lor.
Nimeni nu contestă la ora actuală,
acest caracter, ca o a doua
condiţie de adoptare a acestui tip
de ordonanţe, Curtea
Constituţională emiţând şi decizii în
acest sens, cu privire la existenţa
celor două condiţii. Or, în noua
configuraţie constituţională se
defineşte de fapt, sensul noţiunii de
urgenţă, pe care nimeni nu-l
contestă, dar pe care nici Guvernul
nu-l respecta decât rareori, atunci
când recurgea la adoptarea de
ordonanţe de urgenţă. Un al doilea
element de “noutate” priveşte
“obligativitatea motivării urgenţei în
cuprinsul acestora.” Or,
dintotdeauna a existat necesitatea
motivării actelor normative, sub
forma unor expuneri de motive, în
cazul legilor şi a unor note de
fundamentare, în cazul
ordonanţelor şi hotărârilor
Guvernului. Evident că, pentru
ordonanţele de urgenţă a fost
dintotdeauna necesară motivarea
urgenţei, aspect subliniat şi prin
numeroase decizii ale Curţii
Constituţionale. Prin noua
configuraţie constituţională au fost
modificate şi completate şi
dispoziţiile iniţiale privitoare la
supunerea spre aprobare
Parlamentului, a acestui tip de
ordonanţe. Astfel, potrivit alin.(5)
nou introdus al art.115 din
Constituţia republicată: “Ordonanţa
de urgenţă intră în vigoare numai
după depunerea sa spre dezbatere
în procedură de urgenţă la Camera
competentă să fie sesizată şi după
publicarea ei în Monitorul Oficial al
României. Camerele, dacă nu se
află în sesiune, se convoacă în
mod obligatoriu în 5 zile de la
depunere sau, după caz, trimitere.
Dacă în termen de cel mult 30 de
zile de la depunere, Camera
sesizată nu se pronunţă asupra
ordonanţei, aceasta este
considerată adoptată şi se trimite
celeilalte Camere care decide de
asemenea în procedură de
urgenţă. Ordonanţa de urgenţă
cuprinzând norme de natura legii
organice se aprobă cu majoritatea
prevăzută la articolul 76 alineatul
(1).”
În plus, se admite expres
posibilitatea adoptării de ordonanţe
de urgenţă în materia legii
organice, stabilindu-se ca acestea
să fie aprobate cu majoritatea
prevăzută de Constituţie pentru
adoptarea legilor organice,
lărgindu-se astfel sfera legilor
organice, cu legile de aprobare sau
de respingere (subl.ns.) a
ordonanţelor de urgenţă ce cuprind
norme de natura legii organice.
Această posibilitate este limitată
însă prin noul alin. (6) al art.115:
81
“Ordonanţele de urgenţă nu pot fi
adoptate în domeniul legilor
constituţionale, nu pot afecta
regimul instituţiilor fundamentale
ale statului, drepturile, libertăţile şi
îndatoririle prevăzute de
Constituţie, drepturile electorale şi
nu pot viza măsuri de trecere silită
a unor bunuri în proprietate
publică.” Deşi de apreciat dorinţa
de a se limita expres sfera de
acţiune a Guvernului, prin
ordonanţe de urgenţă, în anumite
domenii, care datorită importanţei
lor pentru cetăţeni, se doreşte a fi
lăsate exclusiv la dispoziţia forului
legiuitor, formularea propusă are
un caracter mult prea general,
respectarea ei fiind lăsată din nou
la libera apreciere a Guvernului,
care dispune în acest sens, în
continuare, de o largă putere
discreţionară. O asemenea
dispoziţie a avut totuși meritul de a
fi constituit un fundament
constituţional serios în cazul
sesizării Curţii Constituţionale, cu
excepţia de neconstituţionalitate a
unei ordonanţe de urgenţă, care îi
încalcă conţinutul.