Sunteți pe pagina 1din 8

Dr Comercial 13.

01 C12
EFECTELE DESCHIDERII PROCEDURII
Art 75 in cazul in care asupra unei sume de bani din conturile debitorului deschise cu o banca
exista o ipoteca mobiliara sau o alta forma de garantie, la simpla cerere a creditorului, sumele de
bani pot fi transferate catre acesta si se considera o forma de distributie de activ in cadrul
procedurii.
Daca in timpul procedurii apare necesitatea derularii de noi procedure, noile creante
nascute nu sunt supuse efectului de suspendare. Prin urmare, suspendarea se produce numai pt
ceea ce ex ca stoc de creante la momentul deschiderii procedurii, nu ceea ce se naste dupa
(aplicatie la dizolvarea).
Pentru a incuraja creditorii sa se implice in finantarea activitatii debitorului insolvent, cf
princ neoperarii suspendarii, ei vor avea un rang de prioritate. Cf proportisilor aplicabile
creantelor din acea clasa.
Un alt efect in legatura cu SUSPENDAREA actiunilor judiciare si extrajudiciare, avem o
derogare in situatia creditorilor ipotecare (cu garantii, cu rang de preferinta) ei pot cere, dar
numai in cadrul procedurii, administratorului sau lichidatorului sa vanda bunul si sa fie platiti cu
prioritate din el. Deci, pe langa confortul legat de gradul de recuperare a creantei, are si dr de
priopritate dar numai in leg cu bunurile ce fac obiectul garantiei. Administratorul se poate opune,
dar daca nu se opune e pbligat sa incerce vanzarea acelui bun la un pret cat mai bun si sa
acopere garantia, indiferent de distribuirea celorlalte bunuri.
In legatura cu inregistrarea oricarei creante in tabelul creditorilor trb sa tinem minte ca
valoarea garantiilor este inregistrata in baza unui raport de evaluare. Administratorul (definitive
sau provizoriu) trb sa incheie un contract de evaluare cu un specialist care sa evalueze toate
bunurile din averea deb care constituie obiectul unor garantii. Aceasta valoare va fi trecuta in
tabel si va ramane pana la sf procedurii, nemaifiind influentata de alt mecanism.
Tot ca un efect al deschiderii procedurii, debitorului I se ia dreptul de a-si administra
averea. Aceasta suspendare a dr de a-si adm averea NU se aplica automat. Sunt cazuri limitative
in care intrii direct in faliment, neputand intra in reorganizare. Insa in celelalte situatii, in faza
initiala a procedurii, pana se decide daca se trece la faliment sau nu, acesta isi poate pastra
dreptul de administrare, care este insa destul de ingradit. In sensul ca el trb sa adm averea in
interesul procedurii (nu poate face mari lucruri) + alte restrictii date de judec sindic ( ii interzice
an operatiuni, supune operatiuni controlului prealabil al administratorului). Daca se trece la
LICHIDARE dr de a adm averea inceteaza (pt ca suntem in faza de faliment). Pana la acel
moment insa, mai ai o sansa.
Art 87 categoriile de operatiuni pe care deb le poate face at cand pastreaza dr de a adm
averea.
Un alt efect este ca, daca la data deschiderii nu operase o inregistrare intr-un registru
public (o intabulare), inregistrare care prod ef jur, dupa deschiderea procedurii acea inregistrare
nu mai poate avea loc. Este dif de sit in care chiuar in cursul procedurii se realizeaza
inregistrarea (ex: se constituie o ipoteca noua aici e vb de o refinantare). Art 88
In legatura cu obligatia debitorului de a coopera si informa creditorii in leg cu adevarata sa
situatie financiara.

Dr Comercial 13.01 C12


Anterior, obligatia era numai in pers adm / lichidator. Aceasta obligatie, ACUM, ea exista si
fata de creditorii care au ce putin 20% din valoarea totala a creantei. Exista obligatia debitorului/
adm de a pune la dispozitia lor. Ei chiar daca detin 50% din val creantelor ei pot lua decizii numai
prin Adunarea Creditorilor, si nu individual.
Daca debitorului nu I s-a permis sa isi conduca activitatea, atunci toate platile operate
dupa data desch procedurii de catre org de conducere/ administratorul special sunt NULE de
drept. Art 84.
Daca insa, un adm special incheie un act cu un tert de buna cred, incalcand interdictia.
Tertul de buna-cred e proetejat? Dpdv probatoriu e greu pt tert sa sustina ca a ignorant existent
starii de insolventa. Ramanem la principiul de dr comun necesitatea protectiei bunei-cred =>
contractual respectiv poate fi salvat. Trb convins judecatorul sindic ca acel cred a fost in
necunoastere de cauza cu priv la acea interdictie. Daca debitorul, prin adm spec, incalca
interdictia, legea prevede in art 84(2) ca adm judiciar se indreapta pt prejudicii impotriva acelui
administrator special.
Operarii comensatiei in cazul procedurii.
Numai in cazul compensatiei legale se poate admite operarea acesteia. Sunt creante intre
aceleasi parti (parti originale, fara a fi concesionate) certe, exigibile, lichide, atunci ea opereaza
de drept. Are in vedere creantele compensabile legal (cele care erau compensabile legal inainte
de deschiderea procedurii, dar si dupa deschiderea ei).

FAZA INITIALA ( de la deschiderea procedurii la faliment)


Administratorul provizoriu are nevoie de o anumita perioada pt a intelege care e situatia
averii debitorului. Legea ii da dreptul si obligatia de a studia situatia pe partea activa/ pasiva a
debitorului. Rezultatul studiului sau trb sa fie facut public creditorilor si judec sindic.
Pt asta, el are 2 etape (PERIAODA DE OBSERVATIE).
A. Etapa primului raport (20 de zile de la data deschiderii procedurii).
Administratorul judiciar va intocmi un raport in care sa propuna fie intrarea in
procedura simplificata, fie sa propuna continuarea perioadei de observatie art 92. Aceasta
prima etapa e importanta pt ca in aceste 20 de zile adm jud trb sa is idea seama ca e un caz de
procedura simplificata. Acesta e momentul in care trb sa stii sigur daca intri in procedura
simplificata sau nu. Aceasta procedura presupune ca adm dispare ca functie. El va trebui atunci
sa faca numai ce zice procedura sa vanda cat mai bn bunurile pt a acoperi creantele intr-un
procent cat mai mare.
Daca ajunge la convluzia ca merita sa continue perioada de observatie pt ca nu e un caz
de procedura simplificata, se trece la faza a doua:
B. Etapa a celui de-al doilea raport (40 de zile de la desch procedurii).
Adm va prezenta cauzele insolventei, cine sunt persoanele responsabile din conducerea
deb, dintre actionari si daca exista sanse in leg cu o reorganizare. Daca admin spune ca ex sanse

Dr Comercial 13.01 C12


pt reorganizare, cu toata opozitia creditorilor, sindicul permite propunerea privind reorganizarea.
Acest raport ii mai permite debitorului sa nu intre direct intr-o procedura de faliment.
Art 96 reglem acest raport.
Procedura simplificata
Art 38 situatii generate fie de calitatea debitorului, fie de calitatea patrimoniului. Comerciantii
pers fizice nu pot avea decat procedura simplificata nu au sansa reorganizarii. La fel si cu
intreprinderile familiale.
O alta situatie este aceea in care pers jur au intrat initial pe o procedura de dizolvare s-a
descoperit ca in cazul proceddurii, valoarea pasivului e mai mare decat cea a activului. Si atunci
treci din lichidare voita in lichidare judiciara (adica in faliment).
E posib ca deb sa vrea sa intre direct in faliment deschide procedura pe baza vointei sale
Mai e sit in care debitorul e de negasit nu stii ce bunuri are.
Dupa ce s-a publicat al doilea raport, adm e obligat sa faca si acte materiale ( trb sa stie
unde exista bunuri, le poate lua de acolo, poate vinde bunuri perisabile). Deci orice act care
permite inghetarea averii. Ex o faza de comunicare catre deponent, depozitar, banci, orice pers
care au colaborat cu debitorul, in care se aduce la cun ca debitorul e in insolventa, astfel incat
acele pers sa isi poata exercita dr.
Tot in aceasta perioada, parallel cu analiza situatiei, administratorul trebuie sa
intocmeasca tabelul creditorilor.
1. Tabelul provizoriu
Adm judiciar trb sa notifice in termenul indicat de judec sindic in sentinta de deschidere a
procedurii, toti creditorii cunoscuti (dup ace s-au analizat registrele, documentele) si le cere
acestora sa ii probeze creantele, care e val creantelor, a accesoriilor. Singurul caz in care nu e
nevoie de aceasta probatiune, e cazul in care creanta a fost stabilita prin hot judecatoreasca.
Acestea se trec ca atare in tabel.
Odata ce are aceste informatii, judec realizeaza tabelul. Creditorii care nu au rapsuns in
termenul pus de judecator in leg cu probarea creantei + exprimarea intentiei de a cere creanta
sau cei care nu au fost contactati de adm judiciar, dar puteau/treb sa stie ca s-a deschis
procedura, acestia pierd dreptul de a participa la procedura.
Daca demonstreaza ca nu au fost citati correct sau ca nu puteau avea cun de desch
procedurii ei vor avea dr de a cere si ei inscrierea in tabel (chiar si dupa publicarea tabelului
definitiv).
Dupa publicarea tabelului provizoriu, judec stab un termen pana cand cred pot contesta.
Toate aceste contestatii se vor judeca la term stab de judec sindic intr-o singura sedinta.
Ulterior, tabelul se definitiveaza si se publica. Din acel moment poate fi operat ca atare,
fiind opozabil ca atare, chiar daca un creditor se duce la Curtea de Apel. daca dupa 1 an vine hot
de la Curtea de Apel, creditorii vor participa de atunci la Ad creditorilor.

Dr Comercial 13.01 C12


Prima adunare a creditorilor poate avea loc dupa publicarea tabelului provizoriu. Aici nu se
iau decizii fundamentale. Singura care poate fi luata e in leg cu instrainarea de urgenta a unor
bunuri.
2. Tabelul definitiv
Dupa definitivare, ad cred poate lua orice decizie (inclusive inlocuirea adm provizoriu).

In perioada de deschidere pana la final, administratorul are dreptul sa ceara anularea


anumitor categorii de acte. Vb de anularea actelor frauduloase.
Necesitatea acestei proceduri:
In practica:

unii debitori incearca sa favorizeze unii creditori fata de altii.


In alta situatie e chiar vorba de frauda (il fraudezi pe unul pt altul).
O alta situatie e cand nu incerci sa fraudezi, dar desi trebuia sa declare insolventa, faci
alte acte care agraveaza starea de insolventa, diminuandu-I averea deb.

Legea spune ca toate aceste acte (desi se numesc frauduloase, nu toate sunt frauduloase), sunt
supuse NULITATII, in anumite conditii. Numai actele mentionate in lege sunt supuse acestei
actiuni. Actele respective sunt anulate daca ele nu au fost incheiate in exercitiul normal al
procedurii.
Art 117(1) toate actele/oper frauduloase incheiate in dauna creditorilor in cei 2 ani anterioare
deschiderii procedurii. Un text general vb de frauda in intelesul dr civil. E diferit de actele
frauduloase de la alin (2). Nu e un caz de actiune pauliana. Apparent, are multe elem comune cu
act pauliana ( un debitor care lucreaza impreuna cu un creditor pt a-si diminua averea). Actiunea
din legea insolventei e mai larga.
Nu e neaaparat nevoie ca intentia participarii tertului la actul resp sa se faca cu intentia de
a frauda creditorii.
Nu e neaaparat necesar sa ai o legatura intre reducerea patrim/ gajul gen al cred si
marirea patrimoniului tertului care a participat. Scopul acestei act e de a creste averea
debitorului fara a avea vreo importanta in ce masura a beneficiat patrimoniul tertului.
Art 117(2) o serie de acte incheiate de debitor cu terti care pot face obiectul unei act in
anulare. In cazul tuturor acestor acte, cf alin (3) ex o prezumtie de frauda. Adica o participare
cu rea intentie a tertului la sav acelor acte. Aceasta prezumtie de frauda are imp cu priv la dr
tertului care a pierdut bunurile prin aceste acte. Va avea mai putine dr de a participa la preluarea
bunurilor decat cel de rea-cred.
a) Acetle cu titlu gratuit NU presupun reaua-cred a beneficiarului. Toate acestea sunt
anulabile.
b) Prestatia primita de debitor este semnificativ mai mica decat prestatia primita de tert
aici vb de un act sinalagmatic. Aici poate fi o frauda o intentie a tertului de a beneficia el
in paguba debitorului. El va pierde ce a obtinut in baza acestui act si daca e de buna-cred.

Dr Comercial 13.01 C12


c) Inchei cu un tert un act pt a sustrage de la urmarire bunul o urmarire de catre creditor.
Aici vb de actele simulate. Ex: donezi un bun unui membru al familiei NU intrii pe acest
alineat, ci intri pe alineatul cu actele cu titlu gratuit. Perstatia nu e vadit dez echilibrata,
dar prestatia nu a avut loc. S=a dorit ca bunul sa iasa din patrim pt a nu mai fi urmarit de
adm si de creditori.
d) Actele de transfer de propr care au scop de a stinge o datorie, dar conditia e ca suma pe
care cred respectiv inceteaza sa mai fie creditor ar primi-o in faliment, ar fi mai mica
decat contravaloarea bunului. La mom respectiv ar trb sa calculezi cam cat ar primi intrun faliment acel creditor ( calculul il face expertul). Odata ce stab aceasta valoare,
compare cu cat a primit in urma operatiunii de trans de propr cred respectiv. Acest cred nu
mai are riscul de a intra in proced inolventei. Daca val primita la ace moment e mai mare
decat ceea c ear putea primi in faliment => operatiunea de anulabila. INVERS nu e
anulabila.
e) In cele 6 luni anterior desch proced ai transm o creanta chirografara intr-o creanta
ipotecara. Daca in conditii similare un tert nu ar fi facuta asta, atunci operatiunea este
anulabila.
f) Platile anticipate de datorii din cele 6 luni anterioare desch procedurii. Adica daca ai platit
inainte de termen, trb as dov ca acest lucru era normal. Practice debitorul vrea sa scape
de debitorii cei mai agresivi chiar si inainte de scadenta, grabindu-si starea.
g) In cei 2 ani anterior desch procedurii, debitorul a incheiat acte de transfer sau si-a asumat
obligatii cu scopul de a ascunde sau intarzia starea de insolventa.
Art 117(3) tertul e un afiliat cu debitorul ( asociatul, actionarul care detine cel putni 20% din
ksoc, adminsitraro, orice alta pers care are o control asupra deb, rudele, afinii pan ala gr al 4lea). Ei nu incheie act cu debitorul. Nu poti prezuma ca aceste acte sunt acte cu scopul fraudarii .
Doar ca in afara de aceasta calitate de afiliat, ele au incheiat acte, operatiuni in cei 2 ani anterior
desch procedurii care nu sunt in cursul normal al afacerii. Pur si sp calitatea tertului si
anormalitatea actului duc la anulabilitatea lui.
Indif care e categ actului care face obiectul anularii, daca ele nu sunt incheiate in cursul
normal al procedurii, adm sau lichidatorul, in 18 luni poate introduce actiunea in fata judec sindic
(singurul organ specializat in debitori).
Situatia tertilor care au lucrat cu debitorul
Daca actiunea are success, bunul primit trb sa se intoarca in patrimoniul debitorului. Aici
vb strict despre rap dintre tert-debitor. NU vb de subdebitori. Tertul e cel care a avut primul contr
cu debitorul. Tertul nu este insa expropriat. Bunul se restituie. El trb pus in situatia anterioara si
deci trb sa primeasca ceea ce a transmis el. Dar aici e o situatie diferita, nu o anulare obisnuita.
Acest creditor nu poate fi decat unul chirografar. El va cere de la averea debs a I se restituie
contravaloarea prestatiei sale. Va face acest lucru in cadrul procedurii.
Ce poate cere tertul?
Si tertii de buna-cred si cei de rea-cred pot cere pretul platit. La tertul platitor de bunacred sa pretinda si sportul de valoare adus bunului pe care a trebuit el sa il dea. Acest spor e dat
de imbunatatiri, investitii facute de tert.
Legea spune ca, in situatia subdobanditorilor, la tertul de rea-cred el nu mai poate cere sa
pastreze fructele culese pe perioda respectiva. Cel de buna-cred pastreaza fructele.

Dr Comercial 13.01 C12


In ambele cazuri ei sunt inscrisi in tabel ca cred chirografari.
Ce se intampla cu subdobanditorii? Pot pastra bunul dobandit de la tert?
Ar 121 permite o actiune impotriva lor fie pt a da bunul, fie pt contravaloarea bunului (daca el la dat mai departe). Totul se intoarce in averea debitorului.
Subdobanditorii de rea-cred = cunostea/rtb sa stie ca transferul INITIAL (de la deb la tert),
la mom cand el a dob bunul, era susceptibil de anulare. Asta trb sa dov cel care introd actiunea
impotriva lui. Daca nu a dob bunul in exerc normal al afacerii, at reaua sau buna-cred
diferentiaza intre cei 2 in functie de ceea ce poate cere subodbanditorul de la debitor: sporul de
valoare pe care l-a adus el bunului. Tertul de rea-cred poate cere doar contravaloarea bunului
resp.
CONDITIILE introducerii actiunii:
Avem un termen de 16 luni. Tu trb sa te intorci impotriva celui care ai sansa sa recuperezi.
Daca introd cererea impotriva pers gresite (nu are bunuri), procesul dureaza mult, dupa
expirarea etrmenului ai pierdut actiunea is nu mai ai a 2-a sansa impotriva altei persoane. Poti
incerca sa introd mai multe actiuni impotriva tertului + a altor subdobanditori. La final, macar
fata de unul dintre ei sa se admita act.
Situatia mentinerii actelor.
Art 123 in orice contract, de orice fel mai putin cele financiare, orice clauza care duce la
incetarea contractului (reziliere, denuntare) datorita aparitiei starii de insolventa, este NULA
ABSOLUT. Aceste clauze exista. Deci nu mai puteu beneficia de anumite contracte. Aceasta
interdictie urmareste sad ea posibilitatea administratorilor de a metnine acele contrcte care
beneficiaza debitorului si care nu au fost exec in totalitate sau partial la mom deschiderii
procedurii. Contractele care nu ma inetreseaza pe mine, ca adm, le pot denunta. Daca ma
intereseaza, le pastrez. Creditorul, daca vrea sa scape de oblig de a presta in cont val contr, trb
sa ceara permisiunea adm de a-l denunta ( pe o per de 3 luni de la desh proced). Admin are 30
de zile de la notif in care sa accepte sau nu (tacerea e o acceptare tacita). Numai asa poate
scapa creditorul de contract.
Situatia furnizorilor de utilitati. Ei au oblig de a mentine furnizarea de utilitati (nu pot cere
denuntarea contr) daca debitorul e un consummator captiv. Ei sunt obligati sa continue
furnizarea. Au si ei un profit/ o compensatie pt creantele care se nasc dupa data deschiderii
procedurii au un rang prioritar. Daca adm nu ii plateste la timp, timp de 90 de zile de las
scandenta, abia atunci poate denunta contractul.
Administratorul mai are o putere. Poate cere pe per de observatie modif clauzelor in contr
incheiate de deb (inclusiv in contr de credit), dar NUMAI daca in ace st fel se realizeaza
echivalenta prestatiilor. Contr nu merita act in anulare ( nu era asa mare dif), s-a mentinut contr,
dar contr e modificat. Adm obliga cred sa continue sa presteze dar ii modif an clauze pt a-I mari
prestatia. Aici se vede intentia legiuitorului de a-l proteja pe debitor. art 123(5). Ai nevoie de
acest contract pt ca debs a incaseze si din aceste incasari sa pot acoperi creantele creditorilor. Ii
ajuta sip e administrator pt ca isi pot plati prestatiile de aici.
Contractele pot fi executate in favoarea creditorului.

Dr Comercial 13.01 C12


EX: ai incheiat un contr si acesta nu a transferat bunul din patrim cred si nici deb nu a platit =>
creditorul poate pastra bunul.
Ex: contr de commision sit comisionarului-creditor => bunul se intoarce in patrim deb. Daca
nu ar fi insovlenta, comisionarul ar avea un privilegiu pt onorariul neplatit de comitent. In
insolventa, privilegiul se pierde. Legea rastoarca o protective data tertului de NCC. Pt acele
sume, comisionar se inscrie un creditor chirografar.
Toate aceste proceduri: anularea, executarea, denuntarea contractelor aflate in derulare
pe per procedurii de insolventa.
Continuam fazele continua per de observatie, se termina. Procedura de observatie se
termina atunci cand se alege: trece intr-o reorganizare sau intr-un faliment.
Pentru debitor, miza e sa continue ( sa opereze in circ comercial). Pot continua numai daca
au o reorganizare. Pt ca efectul falimentului radierea. Reorganizarea daca se accepta, renasc.
LEGEA ii cere ca el sa isi manifeste intentia de reorganizare in 5 zile de la mom depunerii cererii.
Altfel, el pierde dr de a propune un plan de reorganziare. Planul e posibil dar cerut de creditori
sau de admin.
PLANUL DE REORGANIZARE
E ca o propunere financiara economica care da confort creditorilor ca daca va fi pus in
practica va asigura pt ei recuperarea creantelor. Administratorul se transf in lichidator in
faliment.
Scop principal al planului: realizarea cat mai multe creante
Plac secundar: sa reaseze raporturile debitor-creditori; continuarea finantiarii debitorului. Ai
nevoie de investitii prin planul de reorganizare se stie cel care aduce bani noi (se risca); sa il
convingi pe debitor sa isi desf altfel actv (sa schimbe mecanismul). Prin plan I se impun niste
obiective. E posibil sa se stab clar in baza planului structura de Ksoc al debitorului. Aici nu
conteaza vointa actionarilor/asolciatilor la mom deschiderii procedurii o norma incalca principiul
liberii asocieri (li se impune sa accepte pe altcineva).

Cine poate propune planul?


1. DEBITORUL
Aici trb sa facem dif dintre dorinta de reorganizare si propunerea. El nu e obligat sa
propuna planul. Are dr paana la data de 30 de zile sa depuna propunerea. Cel care redacteaza
planul sunt altii, dar singurul care il poate initia este adminsitratorul judiciar. Si El il poate dpune
in term de 30 de zile de la publ tabelului definitiv.
2. ADMINISTRATORUL JUDICIAR. Adm poate propune un plan daca prin raportul al 2-lea a
spus ca societatea are sanse de reorganizare. Daca el prin rap al 2-lea a propus intrarea in
faliment, judec a respins propunerea el nu poate reveni cu planul.

Dr Comercial 13.01 C12


3. ULTIMII CREDITORI. Unul sau mai multi. Cel care depune planul sa aiba el sau impreuna cel
putni 20% din val creantei. Deci creditorii pot depune cel mult 4 planuri.
=> poti avea 6 planuri. Toate acestea intra in proced de analizare a judec sindic si a credit.
Poti avea un plan de lichidare in reaorganizare = interesul creditorul e sa se vanza bunurile, dupa
care nu ii mai intereseaza ce se int cu deb.
Cel mai bun plan e cel de restructurare .
Poti avea si o combinatie a celor doua: si lichidare si restructurare.
Sunt situatii in care planul poate fi propus. Debitorul poate propune planul daca in cei
5 ani anteriori procedurii nu a mai trecut odata prin procedura insolventei.
De asmeenea, debitorii daca au sav infr din art 132(4) - nu au dreptul.
Daca nu se respecta termenele de depunere a planului si ajunge la adm judiciar, opereaza de
drept. Termenul de 30 de zile daca nu e perlungit de judec sindic cu inca 30, inlatura dreptul
definitive de a mai propune un plan de reorganizare.
Odata ce planul a fost depus, urmeaza un control al planurilor care are loc in cadrul Adunarii
Creditorilor. Daca in urma controlului si al votului pe fiecare plan, urmeaza un control de
legalitate. Verifica daca e legal intocmit si daca votarea a fost legala. Daca sindicul anuleaza
planul, alta posiv de a trece prin procedura nu mai ai pt ca au ttrecut termenele ( care sunt de
decadere).
CONTINUTUL PLANULUI

S-ar putea să vă placă și