Cursul 8

Regimul comunitatii legale

Are functia de a preveni vacanta matrimoniala care s-ar instala la debutul casatoriei. Sotii
nu se pot sustrage aplicarii unor reguli. De ex. este nula absolut decizia soilor de a nu aplica
niciun regim matrimonial in cursul casatoriei. Nu exista o casatorie fara regim matrimonial. Sotii
pot sa activeze unul dintre regimurile conventionale, dar un regim matrimonial trebuie sa
guverneze.

Cu titlu general, s-a pus problema care este temeiul care se aplica regimului matrimonial
legal. Doua solutii:

aplicarea regimului matrimonial legal este rezultatul vointei prezumate al acestora;

acest regim matrimonial legal se aplica in puterea legii

Mai degraba am spune ca regimul matrimonial legal se aplica in puterea legii si nu ca

rezultat al alegerii sotilor.

In sistemul de CF, partajul bunurilor familiei avea exclusiv un partaj judiciar. Deci daca
din motive obiective se cerea un asfel de partaj se putea realiza doar prin hotarare judectpreasca.
In sist NCC, partajul poate avea si caracter amiabil, in fata notarului public si nici macar in cazul
partajului jud nu mai trebuie dovedite motivele temeinice.

Caracterele si trasaturile regimurilor legale:

- este un regim de comunitate partiala (masa bunurilor comune si masa bunurilor proprii)
- caracter legal
- nu se mai conserva trasatura unicitatii, comunitatea legala fiind doar o optiune a
viitorilor soti. Daca optiunea pt comunitatea legala intervine in interiorul casatoriei este
necesara incheierea unei conventii matrimoniale pt ca suntem in fata unei modificari ce
nu se poate realiza decat cu modificarile legale.
- caracter imeprativ: in sistemul NCC caracterul imperative s-a mentinut dar a intervenit
o atenuare pt ca este posibila interventia unei conventii legale.Orice derogare care nu este
compatibila este lovita de nulitate absoluta.

Structura (compozitia patrimoniului fiecarui sot)

In privinta activului matrimonial, masa bunurilor comune este cea mai consistenta si are
un caracter precumpanitor. Acest character rezulta din instituirea conventiei de comunitate (orice
bun dobandit de oricare dintre soti este prezumat a fi bun comun in cazul regimului de
comunitate).

Sediul materiei este art 339 NCC care prevede bunurile dobandite in timpul comunitatii
legale de oricare dintre soti sunt bnuri comune in devalmasie ale sotilor. Codul familei facea

1
referire la bunurile dobandite in timpul casatoriei; Aceste bunuri dobandite de soti sunt bunuri
propr devalmasa (in Codul familei)

Nu trebuie sa ramanem cu impresia ca masa bunurilor comune si masa bunurilor propri

nu au un anumit circuit (ex. situatia partajului bunurilor comune in timpul casatoriei). Este
posibil sa se foloseasca bunurile comune pentru dobandirea unor bunuri proprii. Departajarea
este necesara:

sub aspecul regulilor de gestiune a bunurilor sunt mecanisme proprii. In aceasta

categorie nu poate sa intre locuinta familiei,
determinarea bunurilor comune (termenii din art 339) - notiunea de bunuri este cea din
dr. comun (art 535-536). Notiunea de dobandire = a deveni titular prin intermediul unor
acte sau fapte juridice in puterea legii. In privinta uzucapiunii dispozitiile din materie.
In sistemul NCC trebuie sa facem diferenta dupa uzucapiunea tabulara si cea
extratabulara. In privinta datei dobandirii bunului: trebuie sa avem in vedere limitele
temporale pt a putea vedea daca bunul este comun conform art 339. Momentul de debut
poate sa fie momentul initial incheierii casatoriei sau un anumit moment dupa incheierea
casatoriei. Trebuie sa avem in vedere limitele temporale ale comunitatii legale.

Separatia in fapt a sotilor: li se va aplica regimul comunitatii legale, dar cu perioada

separatiei in fapt. Aceste bunuri dobandite in perioada separatiei in fapt vor fi considerate bunuri
comune sau, tinand seama de perioada de separate, vor fi considerate bunuri proprii? Separatia in
fapt nu inlatura comunitatea, atata timp cat acestea sunt in fiinta. Ca regula, raporturile intre soti
inceteaza de la data introducerii cerereii de divort, dar instanta poate sa decida ca raporturile au
incetat de la data separatiei in fapt (art 385 NCC).

Nu putem sti soarta cererii de divort, asadar introducerea cererii nu duce la incetarea
regimului matrimonial. Nu pe data cererii de divort vom considera ca a incetat regimul, ci este o
conditie suspensiva. Regimul matrimonial se aplica in continuare, astfel ca si in timpul
procesului de divort se aplica conventia de comunitate, dar odata obtinut divortul opereaza
efectul retroactiv consacrat de art 385. Odata obtinut divortul, bunul a fost dobandit in afara
regimului matrimonial legal si vom prezuma ca bunul este bun propriu al sotului.

Data dobandirii bunului cu privire la veniturile din munca = art 341 NCC califica
natura juridica de bunuri comune a veniturilor din munca si acelor asimilate, dar nu ne
intereseaza data la care aceste venituri sunt incasate efectiv, ci data la care creanta a devenit
scadenta. Prezinta relevanta natura juridica a bunurilor dobandite cu plata preturilor in rate. Este
un bun comun sau un bun propriu daca plata unor rate a inceput inainte de casatorie? Relevanta
reprezinta data la care dreptul de proprietate a intrat in detrimentul acelui sot => bunul va fi
considerat bun propriu, dar va trebui sa tinem seama ca majoritatea ratelor au fost platite in
timpul casatoriei, considerandu-se astfel ca sotul proprietar a contribuit cu mai putin sau putem
retine un dr de creanta al comunitatii care va putea fi activat la un partaj.

2
 Caliatea dobanditorului- bunul dobandeste intr-un patrimoniu si dobanditorul sa aiba
calitatea de sot. Bunul devine comun in temeiul legii, al prezumtiei de comunitate, iar nu in
temeiul actului juridic de domandire. Chiar daca pretul este achitat integral de un singur sot,
bunul devine bun comun. Prezumtia este doar o prezumtie relativa. Art. 340 reprezinta o
enumerare limitativa.

Categoriile de bunuri proprii = art 340

litera a) - sunt bunuri proprii bunurile dobandite prin mostenire legala, legat sau
donatie, afara daca dispunatorul a prevazut expres ca bunurile sunt comune. Este
firesc ca aceste bunuri sa fie considerate bunuri proprii pt ca se are in vedere caracterul
intuitu persone.

Art 1091 NCC daca sotul dobanditor poate sa invoce prezumtia de donatie pt a se prevala de
bunul propriu. In privinta donatiilor, o aplicabilitate deosebita o au darurile manuale daca
sunt darurile uzuale care se fac la un astfel de eveniment, le vom considera bunuri comune. Sa
fie insa vorba de daruri uzuale => ne raportam si la starea patrimoniala a dispunatorului. Daca
sunt daruri de o valoare foarte mare, in masura in care parintii nu prevad expres ca ii gratifica pe
ambii soti, bunul va fi considerat bun propriu al sotului gratificat.

litera b) - bunurile de uz personal nu ne intereseaza natura bunului in sine, ci

destinatia, prin folosinta sa exclusiva. In situatii de exceptie trebuie sa consideram ca
bunul este bun propriu. Uzul poate sa fie deopotriva material dar, si intelectual.

Doctrina s-a preocupat si de bunurile de lux => ne raportam la intentia sotilor. Relevanta o
prezinta si starea lor patrimoniala. Tratamentul diferentiat ar trebui considerat de domeniul
trecutului deoarece art 340 lit b nu distinge.

litera c) - bunurile de uz profesional (ex. instrumentarul medicului, cartile de

specialitate etc). Daca sotii exercita aceeasi specialitate, bunurile sunt tot bunuri proprii,
dar avand in vedere uzul comun sunt bunuri coproprietate pe cote-parti. In cazul
pensionarii, s-a pus problema daca bunurile respective isi conserva caracterul de bun
propriu. S-a considerat ca odata considerate bunuri proprii calificarea se va mentine si
dupa incetarea profesiei.

Exceptie prevazuta de 340 lit c) - daca un bun comun migreaza in masa bunurilor destinate
profesiei. (art 2324 NCC)

litera d) - drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala. Trebuie sa avem in

vedere art 12 si 13 din Lg 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe. Se
poate afirma ca sotul autor detine monopolul exploatarii operei sale. Drepturile
patrimoniale de proprietate intelectuala sunt considerate bunuri priprii in conf cu art. 340
insa veniturile vor fi bunuri comune conform art 341.

3
 litera e) - premiile obtinute pt o activitate exceptionala (ex. bursele de studii). Premiile
obtinute de sportivi: aceste sume de bani ar trebui assimilate unor venituri din munca,
deoarece sumele respective reprezinta un venit professional. Poate, daca este vorba de
premii obtinute la concursuri pt ca au un caracter exceptional (concursuri de grand slam);

Bunuri arheologice, numismatice etc. Sumele obtinute intra in categoria premiilor.

litera f) - indemnizatiile aceste sume de bani cu titlu de despagubiri sunt considerate

bunuri proprii.

Unul dintre soti este persoana publica => obtine daune morale=> bun propriu.

litera g) - subrogatia cu titlu universal. Aplicam mecanismul subrogatiei reale cu titlu

universal prevazut de acest art. Daca sotul obtine un autoturism cu suma de bani,
autoturismul va fi considerat un bun propriu.

Trebuie sa verificam daca avem de-aface cu o inlocuire juridica. O situatie practica destul de
dificila: pretul nu este suficient pt dobandirea autoturismului de lux si participa si comunitatea
=> mixta. Tinem seama de contributia majoritara (daca depaseste 50%). Daca intentia sotulor a
fost aceea de a se dobandi bunuri in coproprietate => subrogatie reala cu titlu universal.

Subrogatia reala cu titlu universal functioneaza si in cazul bunurilor comune. Este un mecanism
care functioneaza ori de cate ori patrimoniale unei persoane este impartita in 2 mase
patrimoniale.

litera h) - fructele bunurilor proprii: chiria.

Dovada bunurilor

In privinta bunurilor comune. lucrurile sunt simple. Pers interesata va invoca prezumtia
de comunitate. Atata timp cat soti sunt casatoriti sub imperiul comunitatii legale => bun comun
proprietate devalmasa. Aceasta este doar un mijloc de proba. Sotul interest va trebui sa faca
dovada ca s-a incheiat un act juridic care sa faca dovada titlului de proprietate. Rasturnarea
prezumtiei de comunitate trebuie sa faca dovada ca ne aflam sub art. 340. Nu trebuie sa dovedesc
natura juridica de bun comun.

Pt simplificarea sarcinii probei, legiuitorul a prevazut ca dovada caracterului de bun

propriu se poate face prin orice mijloc de porba, mai putin atunci cand este vorba de acte juridice
solemne care stau la baza dobandirii. Solutia de la art 343 alin 3 instituie o regula noua daca nu
se instituie un inventar al bunurilor mobile, acestea sunt bunuri comune.

Datoriile sotilor, pasivul matrimonial

4
 Distingem intre datoriile comune si datoriile proprii ale sotilor. In cazul pasivului, regula
este ca se prezuma ca orice datorie asumata de oricare dintre soti este o datorie personala a
acestuia si va fi considerate datorie comuna numai daca se incadreaza in art 351 NCC. Spre
deosebire de reglementarea anterioara observa o extindere a normei.

Art 351 lit b) - obligatiile contractate de soti impreuna: trebuie indeplinite anumite
conditii (contract sau act unilateral), sa fie asumate de soti impreuna (obligatia poate fi asumata
concomitant sau succesiv, obligatia sa fie pura si simpla sau afectata de modalitati, asumata prin
acelasi act/acte separate etc). Nu ne intereseaza cauza asumarii obligatiilor.

Obilgatiile afectate de fiecare dintre soti. Scopul asumarii obligatiilor intereseaza.

Instanta va aprecia in caz de divergenta daca obligatia se subsumeaza sau daca am depasit
aceasta bariera si ar fi o obligatie excesiva.

Regimul juridic al datoriilor

Regimul juridic al datoriilor personale - potrivit art 353 NCC, bunurile comune ale
sotilor nu pot fi urmarite de creditorii peronali ai unora dintre ei. Daca o persoana are calitatea de
creditor personal al unuia dintre soti, urmarirea nu se va putea indrepta asupra bunurilor comune.
Daca creditorul se indreapta asupra bunurilor commune, sotul nedebitor poate introduce
beneficiul de discutiune.

Problema se pune cand nu se poate indestula din masa sotului debitor => creditorul poate
solicita partajul bunurilor comune, in masura necesara. Masa bunurilor proprii al sotului debitor
inregistreaza un plus. In urma partajului, bunurile partajate vor deveni bunuri proprii a sotilor.

Art. 353 interzice executarea silita de catre un creditor personal => ar putea sa instituie un
sechestru asupra bunurilor comune ale sotilor.

In privimta regimului juridic al datoriilor commune - art 352 sotii raspund solidar cu
bunurile proprii. Daca un tert se prevaleaza de calitatea de creditor comun, trebuie sa
dovedeasca faptul ca se afla sub art. 351 si ca este indrituit sa urmareasca bunurile commune.
Sotul care a platit datoria comuna, se subroga in drepturile creditorului.

Sotul care a platit datoria comuna are un drept de retentie asupra bunurilor celululalt sot
pana la acoperirea integrala a creantelor de catre celalalt sot.

Un alt element de noutate este reglementat de art. 354 NCC - se limiteaza gajul general al
creditorilor chirografari, fiind exceptate veniturile profesionale ale unuia dintre soti. Si din 327 si
din art 354 => un regim special aplicabil regimurilor patrimoniale ale sotilor (se doreste
protejarea sotului in situatia in care celalalt soti si-ar asuma o obligatie excesiva).