Curs 9 28.04.

2016

HARTA CONVENTIILOR MATRIMONIALE

Art. 312 Cod Civil - alin.(2) nu se poate deroga de la dispozitiile acestui articol

Zona 1: Alin.(1) - zona libertatii - aici, avem regimurile matrimoniale

secundare. Au la baza un DREPT DE OPTIUNE (libertatea de a alege). Putem sa
alegem comunitatea legala (cea mai comoda alegere - nu necesita niciun fel
de act, ci doar declaratia in fata ofiterului de stare civila, pana la data
celebrarii casatoriei) sau regimurile matrimoniale conventionale, care
presupun conventia matrimoniala (izvorul nu mai e lege, ci conventia), cu cele
doua componente: comunitate conventionala si separatia de bunuri (putem
devia de la separatia de bunuri spre un regim pe care legiuitorul nu l-a
enuntat in mod expres, dar pe care il permite - regimul participarii la achizitii).

ALIN. (1)

comunitatea legala regimurile matrimoniale

conventionale

separatia de bunuri comunitatea conventionala

Exceptie: regimul participarii la achizitii

Art.312

regim primar imperativ

pace conjugala criza conjugala

ALIN.(2)

Zona 2: Alin.(2) - sfera ordinii publice - ,,dusul rece; zona imperativitatii -

ne plasam in sfera regimului primar imperativ. Ordinea publica vizeaza starea
de pace conjugala (paradisul) si starea de criza conjugala (razboi). Pacea
conjugala se asigura prin coeziunea vietii de familie si institutii precum
cheltuielile casatoriei - care asigura unitatea (viziune moderna: se asigura si
independenta fiecaruia dintre soti). Independenta are componentele:
1
posibilitatea cu privire la patrimoniul. Criza conjugala - are doua mecanisme
de corectie (exprima o criza la nivelul PUTERILOR): mandatul judiciar (se
extinde puterea unuia dintre soti - primeste de la instanta cand celalalt este in
imposibilitate) si limitarea puterilor unuia dintre soti (instanta restrange
posibilitatea unuia dintre soti pentru ca a abuzat si a pus in pericol interesele).
 Regimurile matrimoniale conventionale

Comunitatea conventionala

Fundament: conventia matrimoniala. Legatura cu comunitatea legala (art.366)

- regimul comunitatii conventionale se aplica cand se deroga prin conventie
matrimoniala de la regulile privind comunitatea legala. Coroboram cu art.368,
care este in oglinda cu art.366 (adica invers).

Doar in masura si in limita permisa de lege - art.337 - doar asa putem deroga.

Categorii de clauze care pot fi inserate intr-o conventie matrimoniala si

prin care se face trecerea de la cea legala (conventia poate cuprinde una sau
mai multe clauze dintre cele enumerate). Ele privesc compozitia
patrimoniului, gestiunea si lichidarea.

Compozitia comunitatii lit. a) si b) (modificate prin LPA: pentru ca initial

textele se refereau doar la activul patrimonial). Putem face 2 operatiuni: cea
de la a) de a include in masa bunurilor comune si alte bunuri care intra in
sfera bunurilor proprii - de a extinde comunitatea SAU poate fi restransa:
categorii care, desi in regim de comunitate legala ar fi bunuri comune, devin
bunuri proprii.

Lit. a) ,,includerea in tot sau in parte - a fost si aici o modificare a articolului.

,,A unor bunuri - textul initial. ,,In tot - comunitatea universala - pot
deschide masa bunurilor comune, cuprinzand tot, cu cele doua exceptii care
apar in toate legislatiile: bunurile de uz personal si bunurile destinate
exercitarii profesiei (se asigura independenta profesionala).

Donatii - bunurile dobandite prin liberalitatii. Ele pot deveni bunuri comune in
acest regim, dar cu excecptia cazului in care dispunatorul a prevazut EXPRES.
Ratiune: in aceste situatii, suntem in prezenta unor acte intuitu personae (in
considerarea sotului gratificat).

Textul face referire si la datoriile proprii nascute inainte sau dupa incheierea
casatoriei - ei au posibilitatea sa opereze si asupra pasivului patrimonial si sa
se stabileasca echilibrul.

Lit. b) - este reglementata comunitatea2 conventionala restransa (reversul)

- ,,anumite determinate. Putem sa avem o comunitate conventionala
formata dintr-un singur bun!!! Ex: este bun comun imobilul X, este si locuinta
de familie si doar X vrem sa fie etc. Bunuri individualizate daca exista la
momentul incheierii conventiei matrimoniale sau determinate generic - sfera
de bunuri, dar criteriile trebuie sa fie suficient de bine calificate, pentru a nu
se isca controverse dupa (bunuri comune - toate bunurile mobile, spre
exemplu).

Datoriile - pot sa restranga sfera datoriilor comune ,,fiecare raspunde pentru

obligatiile pe care si le asuma, spre exemplu. Cu exceptia celor pentru
satisfacerea intereselor minime ale casatoriei!

Lit. c) - trateaza despre posibilitatea de a insera in conventia matrimoniala o

clauza derogatorie in ceea ce priveste gestiunea bunurilor comune. Gestiunea
bunurilor comune (3 mecanisme - 2 principale si o exceptie): gestiunea
paralela (GP) - am egalitate prin alternanta!!! Fiecare poate face singur acte
asupra bunurilor comune, fie A, fie B, gestiunea comuna (GC) - am egalitate;
ei trebuie sa faca actele impreuna, prin acordul lor sau unul singur cu mandat
de la celalalt, gestiunea exclusiva (GE) - este o exceptie de la GC si de la GE -
actul poate fi facut doar de A sau doar de B, desi bunul este comun. La GE pot
face doar eu totul!!! Numai unul poate sa faca => INEGALITATE, de exemplu,
partile sociale.

Lit. c) ne spune: pentru ipoteza in care ar opera gestiunea paralela, potrivit

comunitatii legale, ei pot insera o clauza potrivit careia actul poate fi facut
doar cu acordul ambilor soti - ei instituie o exceptie de la GP, virand spre
gestiunea comuna. Textul are in vedere incheierea anumitor acte de
administrare. Trebuie sa fie anumite bunuri - nu total! Ar contraveni regimului
matrimonial al comunitatii legale. Textul reglementeaza si situatia de exceptie
cand au stabilit o asemenea clauza - am clauza de gestiune comuna - dar
daca unul se afla in imposibilitatea de a isi exprima vointa, instanta poate
corecta => intoarcere la regula pentru a nu fi in impas.

Lit. d) - clauza de preciput

A ridicat multe dezbateri dupa adoptarea Codului. Art. 333 NCC

reglementeaza clauza de preciput - sotul supravietuitor poate relua, fara
plata, inainte de partaj, unul sau mai multe bunuri detinute in devalmasie sau
in coproprietate. Clauza poate fi stipulata in favoarea unuia sau a
amandurora. De regula, este vorba de bunuri importante (spre exemplu,
locuinta familiei, un fond de comert exploatat impreuna de soti). Se doreste ca
bunurile respective cu privire la care sotii sunt coproprietari sa revina, la
decesul unuia dintre ei, in exclusivitate sotului supravietuitor. Bunurile nu vor
intra in masa succesorala, sotul supravietuitor fiind pus la adapost.
Preciput=a lua cu prioritate, fara contraprestatie. AUTOMAT, la decesul
sotului dispunator, aceste bunuri se 3transforma din bunuri in proprietate
devalmasa, in bunuri in proprietate exclusiva.

Este vorba de unul sau mai multe bunuri comune, deci, nu toate! Trebuie sa
fie determinate! Este vorba de bunuri in devalmasie sau in coproprietate!!!
Desi este tratata la regimul comunitatii conventionale, este compatibila si cu
regimul separatiei de bunuri. Poate fi clauza unilaterala sau bilaterala.

Alin.(4) ne spune ca aceasta clauza este caduca atunci cand comunitatea

inceteaza in timpul vietii sotilor (daca intervine divortul, spre exemplu); cand
sotul beneficiar a decedat inainte sau au decedat in acelasi timp sau cand
bunurile au fost vandute la cererea creditorilor comuni. Aceasta clauza de
preciput nu indisponibilizeaza bunul. El este, in continuare, bun comun. Poate
fi urmarit de creditorii comuni in continuare. Daca bunul se regaseste inca in
patrimoniu, se aplica clauza de preciput.

Alin.(3) clauza nu aduce atingere dreptul creditorilor comuni

O problema care s-a ridicat in doctrina si se reflecta in reglementarea NCC:

natura juridica a clauzei. Alin.(2) ne spune ca nu este supusa raporturilor
donatiilor, ci numai reductiunii liberalitatilor excesive, asa cum opereaza
reductiunea legala. Este sau nu o liberalitate? Ne trimite cu gandul la
liberalitate, dar toti autorii, din afara, sustin ca este un AVANTAJ
MATRIMONIAL (in raport cu mostenitorii). Nu este o liberalitate. Din grija de
a nu fi totusi lezate interesele mostenitorilor rezervatari, s-a scris acest alin.

Ca natura juridica, nu este o liberalitate pentru ca sotul care dispune nu e

animat de animus donandi, ci priveste lichidarea regimului matrimonial. Prin
aceasta clauza, sotii anticipeaza regulile lichidarii cu privire la acest bun. Sotul
supravietuitor preia bunul ca si cum s-ar face un partaj si nu este nevoit sa
plateasca o sulta pentru ca a luat in proprietate exclusiva => nu plateste nicio
sulta -> din acest motiv este un avantaj in raport cu mostenitorii. In raportul
cu sotul decedat, este vorba de echitate. Asa sunt reglate raporturile dintre ei.

EXECUTAREA CLAUZEI DE PRECIPUT:

Lit. d) - ne spune ca se face in natura sau, daca nu e posibil, prin echivalent,

din valoarea activului net al comunitatii

Problema: cea legata de modul in care se realizeaza transferul propriu-zis al

dreptului de proprietate sau se transforma in proprietate exclusiva - este
necesara intabularea in CF?

Problema este generata de Regulamentul elaborat de A.N.C.P.I. unde s-a

prevazut ca sotul supravietuitor trebuie sa prezinte certificatul de mostenitor,
printre altele, pentru a isi inscrie dreptul. Acest lucru ridica multe probleme
(poate nu se inteleg mostenitorii), iar sotul supravietuitor este pus in situatia
de a nu-si valorifica dreptul pentru care a fost inclusa clauza de preciput.
Temeiul dobandirii dreptului de proprietate
4
il constituie conventia
matrimoniala si clauza de preciput, iar nu mostenirea. Decesul sotului
dispunator este doar conditia pentru activarea clauzei de preciput. Bunul nu
intra in masa succesorala (asta a fost vointa lor). Pana la urma, bunul se
dobandeste nu in baza mostenirii, iar numai dobandirea prin mostenire este
exceptie de la inscrierea in CF. Natura juridica a clauzei (clauza de
lichidare a regimului matrimonial, de partaj) este inca un argument.
Concluzie: este necesara inscrierea in CF pentru a deveni proprietar exclusiv.
In practica, nu ar trebui sa se solicite certificatul de mostenitor, ci doar
certificatul de deces pentru ca s-a notat in CF conventia matrimoniala.

Lit. e) - lichidarea comunitatii conventionale

Si clauza de preciput tine de lichidare, dar, la lit. e), este vorba despre alte
clauze. De exemplu, pot sa se gandeasca la cote (sa le anticipeze). In materia
comunitatii legale, avem o prezumtie de cote egale. Pot mentine cote egale
sau pot sa prevada cote inegale. Nu s-ar aduce atingere principiului egalitatii.

Pot sa stabileasca diverse modalitati de lichidare: unul sa primeasca nuda

proprietate, celalalt uzufructul. Pot sa puna o CLAUZA DE PRELEVARE!!! Se
aseamana cu preciputul pentru ca se stipuleaza ca la lichidarea regimului
matrimonial, sotul supravietuitor ia anumite bunuri => derogari de la regulile
obisnuite ale partajului (s-ar atribui deja in natura). Avem contraprestatie, aici.
Este un criteriu de preferinta, dar poate datora sulta celorlalti.

Separatia de bunuri

Se caracterizeaza prin simplitate, independenta. In realitate, independenta

poate crea un dezechilibru. Spre exemplu, unul dintre soti poate nu are
venituri. Nu este atat de simplu cum pare la prima vedere. Patrimoniile se
aseamana cu cele ale unor persoane celibatare. De multe ori, sotii cumpara in
coproprietate. Se mai pune problema folosintei - nu prea poti sa ii spui: este
televizorul meu, ma uit doar eu. Inseamna sa respecti ceea ce este al celuilalt.
A fost regim de drept comun in Romania. La adoptarea codului, s-a convenit la
comunitate.

Structura
5
Daca ne raportam la activul patrimonial - art.360 - fiecare sot este proprietar
exclusiv in privinta bunurilor dobandite inainte de casatorie sau in nume
propriu, dupa aceasta data. Se refera la PROPRIETATE EXCLUSIVA!!!! Foarte
important sa utilizam aceasta notiune si NU bun propriu (este specific notiunii
de comunitate bunul propriu).

Pot fi dobandite si bunuri proprietate pe cote-parti. Art.362 - bunurile

dobandite impreuna: apartin pe cote-parti. Inseamna ca atunci cand un bun
se dobandeste cu efortul/contributia/finantarea ambilor soti, bunul devine
proprietate pe cote-parti in raport cu vointa/contributia lor. Daca bunul e
dobandit doar de unul, celalalt va avea doar un drept de creanta (daca doar
finanteaza/sprijina pe celalalt).

Art. 363 - ipoteze in care un sot se foloseste de bunurile celuilalt sot, fara
acordul lui. Daca un sot dobandeste bunul, folosindu-se de bunurile celuilalt,
sotul celalalt poate ALEGE, in proportia bunurilor folosite fara acord, intre a
reclama pentru sine proprietatea bunului achizitionat si a pretinde daune-
interese de la sotul dobanditor. Nu poate fi adusa atingere drepturilor
dobandite de terti. Proprietatea nu mai poate fi reclamata decat daca tertul a
cunoscut (a fost de rea-credinta).

Art. 363 - sotul se foloseste de bunurile celuilalt sot, fara impotrivirea acestuia
din urma. Va avea calitatea unui uzufructuar, fara a se aplica dispozitiile din
materia uzufructului. Va fi dator sa restituie fructele de la data incetarii
comunitatii sau de la data cererii de catre celuilalt.

In cadrul separatiei de bunuri, poate fi dobandita proprietatea devalmasa?

Teoretic, nimic nu ii impiedica sa cumpere un bun si sa convina ca este
proprietate devalmasa. In realitate, fata de NCC, proprietatea devalmasa nu
este compatibila cu regimul separatiei. Daca ei vor sa aiba fie si un bun in
proprietate devalmasa, inseamna ca sunt in regim de comunitate
conventionala restransa. Proprietatea pe cote-parti este compatibila. Daca
vrem proprietate devalmasa, inseamna ca modificam regimul.

Dovada bunurilor

Art.361 instituie anumite reguli speciale in ceea ce priveste bunurile mobile

Se intocmeste un inventar al bunurilor. Se poate intocmi si in timpul

casatoriei. In toate cazurile, pentru opozabilitate, se anexeaza conventiei.

In lipsa inventarului, are castig de cauza sotul posesor.

Daca nici posesia nu este caracterizata (este echivoca, spre exemplu) - nu

avem o reglementare expresa in NCC (in alte legislatii, avem o PREZUMTIE DE
INDIVIZIUNE PE COTE-PARTI).

Art.633 instituie o prezumtie de proprietate pe cote-parti daca bunul este

stapanit in comun, cotele-parti fiind prezumate
6 egale.

Pasivul
Art.364 instituie regimul separatiei. Pentru a asigura chiar si un regim de
separatie de regimuri o minima coeziune intre soti, alin.(2) instituie o
raspundere solidara pentru obligatiile asumate de oricare pentru acoperirea
cheltuielilor minime ale casatoriei si a celor pentru cresterea si educarea
copiilor.

Gestiunea bunurilor

Fiecare are gestiune exclusiva asupra celor exclusive. Daca e pe cote-parti, se

aplica dreptul comun din materia cotelor-parti + dispozitiile din regimul primar
imperativ.

Lichidarea

Probleme apar doar la bunurile cote-parti.

Poate avea aplicatie clauza de preciput.

Art. insitutie un drept de retentie special pe care il are fiecare dintre soti
asupra bunurilor celuilalt pentru datoriile unuia fata de celalalt

Art.360 alin.(2) - prin conventie matrimoniala, partile pot stipula clauze

referitoare la lichidarea acestui regim, prin calcularea unei creante de
participare la achizitii, care reprezinta [...]. O asemenea clauza poate fi
stipulata (nu e obligatoriu). Daca este inserata, intram pe regimul de
participare la achizitii. Doar la lichidarea regimului, apare acest element de
comunitate. Se urmareste sa se realizeze un echilibru patrimonial pentru ca
unoeri separatia de bunuri duce la dezechilibre.

Unul dintre soti a avut realizari foarte mari, dar celalalt, prin sustinere, a avut
o contributie. Nu vorbim de bunuri comune, ci de achizitii. Nu se impart
bunurile in materialitatea lor. Ma intereseaza doar expresia valorica a acestor
achizitii si sa calculez aceasta creanta de participare. Celalalt sot are doar
un drept de creanta! La lichidarea regimului separatiei, combinat cu
regimul participarii la achizitii, nu avem actiune de partaj, ci ACTIUNE IN
PRETENTII!

Modificarea regimului matrimonial secundar

Regimurile marimoniale sunt flexibile, in NCC. Modificarea este conventionala.

Potrivit art.361, singura conditie de valabilitate
7 (de fond) este sa fi trecut un
an de la incheierea casatoriei. Pot ori de cate ori doresc. Ce se intampla
daca se inchieie inainte de implinirea termenului de 1 an? E lovita de nulitate
absoluta? Nu ma intereseaza cand ai incheiat conventia, ci cand produce
efecte, adica dupa un an de la casatorie. Se aplica toate regulile de
publicitate.

Art.369 alin.(3) - creditorii prejudiciati pot formula actiune revocatorie

(pauliana) daca modificarea ii lezeaza in termen de un an de la indeplinirea
formalitatilor de publicitate sau de cand au luat la cunostinta, daca au luat
mai devreme. Pe cale de exceptie, pot invoca oricand.

Schimbarea sau inlocuirea regimului matrimonial nu trebuie insotita

obligatoriu de lichidarea regimului matrimonial. Se poate si lichida, dar
nu este obligatoriu.

Modificarea judiciara

Art.370 - se poate trece pe cale judecatoreasca de la regimul de comunitate

(conventioanala sau legala), la un regim de separatie. Cererea o poate face
oricare dintre soti. Este una personala actiunea (creditorii nu pot face). Se
poate face cand celalalt incheie acte care pun in pericol interesele familiei -
este un fel de sanctiune (o separatie fortata). In acest caz, pentru ca este o
separatie fortata, care se realizeaza pe cale judiciara, se realizeaza
obligatoriu lichidarea comunitatii fie legala, fie conventionala.

Art. 371 - intre soti, efectele se produc de la data formularii cererii, cu

exceptia cazurilor in care instanta dispune ca aceste efecte sa se produca de
la data despartirii in fapt -> poate fi un efect retroactiv.

Tertii nu pot cere separatia, dar pot interveni in cauza. Se aplica dispozitiile de
la modificarea (au actiune pauliana).

Hotararea judecatoreasca trebuie sa indeplineasca formalitatile de publicitate.