Sunteți pe pagina 1din 15

Incompatibilitatile si interdictiile in functie ale magistratilor

REZUMAT

Prof. univ. dr. Ioan Le Facultatea de Drept "Simion Brnuiu" Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu Demersul autorului este destinat s ofere o perspectiv exigent asupra modului de reglementare a incompatibilitilor i interdiciilor ce vizeaz exerciiul funciei de judector i procuror. n prima parte a studiului de fa este analizat incompatibilitatea prevzut de art. 125 alin. 3 din Constituie. Autorul remarc c reglementrile subsecvente, respectiv cele consacrate n Legea nr. 303/2004 privind statutul judectorilor i procurorilor i n Legea nr. 161/2003, se ndeprteaz de la litera i spiritul legii fundamentale, prin instituirea unor compatibiliti neprefigurate de legiuitorul constituional. O observaie particular este cea privitoare la faptul c n practic prevederile constituionale sunt nesocotite, adeseori, de magistraii care ocup funcii de conducere n instituii de nvmnt superior, n diferite fundaii sau asociaii. Ultima parte a studiului este consacrat celor mai importante interdicii reglementate de actele normative anterior menionate. Autorul remarc diferenierea de regim juridic ntre incompatibiliti i interdicii, observnd c n cazul primelor este posibil chiar aplicarea unei sanciuni disciplinare minime, n pofida faptului c au fost nesocotite norme de ordine public de rang constituional. Pentru nlturarea necorelrilor legale semnalate i pentru asigurarea unei imparialiti i transparene maxime n procesul de nfptuire a justiiei autorul sugereaz o reform legislativ corespunztoare. n opinia autorului, o atare reform ar trebui s vizeze i actuala componen a Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce ar implica o nou revizuire a legii fundamentale.

Statistici web platforma filipnet

Inchide

O necesitate: relaxarea regimului incompatibilitatilor si interdictiilor magistratului roman


11 May 2011 - Mihai Viorel TUDORAN 1527 citiri

Pornind de la prevederile constitutionale ale art. 125 alin. 3 si 132 alin. 2 in conformitate cu care functiile de judecator sau de procuror sunt incompatibile cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor a detaliat, din punctul nostru de vedere in mod discutabil, mai sus mentionatele dispozitii realizand pe parcursul a 7 articole, mai exact art. 5-11, o scanare a activitatilor permise sau nepermise magistratilor din Romania. Spunem in mod discutabil intrucat daca in ceea ce priveste pentru definirea functiei publice avem ca reper Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, in ceea ce

priveste notiunea de functie privata nu exista, dupa cunostintele noastre, niciun concept cat de vag sau, mai mult, vreo reglementare a acesteia in vreun act normativ. Fara a intra in detalii tehnice legate de problema respectiva, este relativ simplu sa constatam faptul ca, din pacate, magistratul roman (si alaturi de el magistratii asistenti si asistentii judiciari) este supus in prezent unui regim pe care l-am putea califica drept unul draconic - de incompatibilitati si interdictii prin care, teoretic, se urmareste tinerea sa la distanta de posibile conflicte de interese sau de tentatii de alta natura Daca privim situatia din punct de vedere financiar, in afara activitatii de baza si a unor activitati aproape nesemnificative din punctul de vedere al eventualei retribuiri a acestora precum elaborarea de articole sau diverse lucrari stiintifice ori literare, singura posibilitate a sa de a-si suplimenta veniturile in niciun caz unele foarte mari asa cum se clameaza este aceea de a desfasura activitate didactica in invatamantul superior precum si in cadrul Institutului National al Magistraturii sau al Scolii Nationale de Grefieri. Practic insa, credem ca este vorba de un procent de sub 10% dintre colegii magistrati care desfasoara astfel de activitati universitare si aceasta din niste considerente destul de simple cum ar fi ori lipsa timpului disponibil ori inexistenta in multe orase cu sedii de instante sau parchete (in special cele de la baza sistemului) a facultatilor de drept ori pur si simplu neatractivitatea ocuparii eventualului prisos de timp cu o activitate in continuare extrem de prost retribuita. Plecand de la aceste date ale problemei apar ca fiind cel putin excesive daca nu de-a dreptul absurde anumite incorsetari de natura financiara pe care magistratul este nevoit sa le suporte in conformitate cu, in principal, art. 8 din Legea nr. 303/2004, fiindu-i interzis sa desfasoare activitati financiare, de arbitraj, sa fie membru sau asociat al societatilor comerciale, s.a.m.d. Cu alte cuvinte asupra sa planeaza in mod difuz si chiar perfid o suspiciune teoretica de incorectitudine si de cedare la diverse tentatii desi in codurile de procedura exista norme specifice si suficient de amanuntite privind abtinerea sau recuzarea acestor persoane, iar mai departe, in Legea nr. 303/2004, chiar si sub rezerva imbunatatirii ei, sanctiuni pentru abaterile disciplinare ale magistratilor. Spre exemplu, este aproape imposibil de inteles de ce judecatorii si procurorii pot fi actionari sau asociati ca urmare a legii privind privatizarea in masa dar ei nu pot fi, sa spunem, actionari la o anumita societate comerciala si voluero. Cel putin in acest caz anomalia este maxima deoarece modul, felul prin care o anumita persoana, in speta magistratul, dobandeste actiuni la o anumita societate comerciala, nu are niciun fel de legatura cu posibila, pretinsa partinire de care respectivul magistrat ar putea sa dea dovada. Analizand fugitiv radiografia efectuata sistemelor judiciare europene de catre Comisia Europeana pentru Eficacitatea Justitiei (C.E.P.E.J.) in editia 2010 a raportului sau constatam ca in ceea ce priveste cumulul de functii exista destule state europene care permit cumulul functiei de judecator cu activitatea de arbitraj remunerata (Austria, Croatia, Finlanda, Grecia, Islanda, Olanda, Norvegia, Slovenia, Suedia si Elvetia), iar dintre acestea cel putin trei Austria, Finlanda si Olanda nu au niciun fel de obiectie in ceea ce priveste cumulul functiei de judecator cu orice alta activitate, chiar remunerata, deci inclusiv cu o activitate de natura comerciala. Desi este adevarat ca in conformitate cu recomandarea Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (C.C.J.E.) cuprinsa in Avizul nr. 3/2002, judecatorilor ar trebui sa li se interzica orice activitate profesionala care ar putea sa ii deturneze de la sarcinile lor jurisdictionale sau sa ii conduca la exercitarea acestor sarcini cu partinire, putem sa constatam 2 aspecte. Primul este legat de faptul ca nu orice activitate asa zis comerciala sau doar aducatoare de venituri suplimentare pentru magistrati ii deturneaza pe acestia de la sarcinile jurisdictionale.

Al doilea este acela ca in peisajul european, in principiu, apare ca cu cat tara este mai slaba din punct de vedere economic si mai supusa, raportat inclusiv la cutume sau traditii, la diverse tare mostenite datorita contextului istoric, cu atat regimul de incompatibilitati si interdictii este mai aspru, fapt care desi din punct de vedere teoretic si-ar putea gasi o justificare, din punct de vedere practic nu face decat sa incetineasca progresul sistemului judiciar respectiv. Revenind la situatia Romaniei, din punctul nostru de vedere se impune in mod urgent regandirea acestui sistem de incompatibilitati si interdictii, si ne referim aici in principal la cele de natura financiara, unele dintre acestea neavand niciun sens si neprotejand practic nimic, din contra, nefacand altceva decat sa incurajeze coruptia in sistem si sa anatemizeze in mod total nemeritat un intreg corp profesional. Mihai Viorel Tudoran judecator, Curtea de Apel Ploiesti

ompletat de Ordonanta de urgenta nr. 40 din 29/05/2003 Articolul 1 CAPITOLUL V Reglementari privind magistratii Art. 101. - Functia de judecator si procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior. Art. 102. - Magistratilor le este interzis: a) sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura; b) sa aiba calitatea de asociat, membru in organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare sau financiare, companii nationale, societati nationale ori regii autonome; c) sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse; d) sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic. Art. 103. - (1) Magistratii nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor politice. (2) Magistratii nu pot sa faca parte din partide politice ori sa desfasoare activitati cu caracter politic. (3) Magistratii au obligatia ca, in exercitarea atributiilor, sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice. Art. 104. - Magistratilor le este interzisa orice manifestare contrara demnitatii functiei pe care o ocupa ori de natura sa afecteze impartialitatea sau prestigiul acesteia. Art. 105. - (1) Magistratilor le este interzis sa participe la judecarea unei cauze, in calitate de judecator sau procuror: a) daca sunt soti sau rude pana la gradul IV inclusiv intre ei; b) daca ei, sotii sau rudele lor pana la gradul IV inclusiv au vreun interes in cauza. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si magistratului care participa, in calitate de judecator sau procuror, la judecarea unei cauze in caile de atac, atunci cand sotul sau ruda pana la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca judecator sau procuror, la judecarea in fond a acelei cauze. (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila si ale Codului de procedura penala referitoare la incompatibilitati, abtinere si recuzare. Art. 106. - (1) Judecatorul care devine avocat nu poate pune concluzii la instanta unde a functionat, timp de 2 ani de la incetarea calitatii de judecator. (2) Procurorul care devine avocat nu poate acorda asistenta juridica la organele de urmarire penala din localitatea unde a functionat, timp de 2 ani de la incetarea calitatii de procuror. Art. 107. - Magistratii au obligatia de a aduce de indata la cunostinta presedintelui instantei sau, dupa caz, a procurorului general in subordinea caruia functioneaza orice ingerinta in actul de justitie, de natura politica sau economica, din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de persoane. Art. 108. - (1) Incalcarea dispozitiilor art. 101-105 si 107 constituie abateri disciplinare si se sanctioneaza, in raport cu gravitatea abaterilor, cu: a) suspendarea din functie pe timp de maximum 6 luni; b) indepartarea din magistratura. (2) Sanctiunile disciplinare se aplica de catre Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit procedurii stabilite in Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. (3) Judecatorul sau procurorul sanctionat cu indepartarea din magistratura nu poate ocupa nici o functie de specialitate juridica timp de 3 ani.

Art. 109. - (1) Magistratii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate, a unor lucrari literare ori stiintifice sau la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic. (2) Magistratii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de elaborare a unor proiecte de acte normative, a unor documente interne sau internationale. Art. 110. - Dispozitiile art. 101-104, 107 si 109 se aplica in mod corespunzator si judecatorilor Curtii Constitutionale.

. Reglementare juridica Ca o expresie a libertatii muncii, art.35 din Codul muncii consacra regula potrivit careia, n principiu, orice persoana poate cumula mai multe functii beneficiind pentru fiecare dintre acestea un salariu corespunzator1[1]. n legislatia anterioara cumulul de functii era interzis pentru toate categoriile de personal, fiecare persoana avnd dreptul la o singura retributie tarifara integrala. Modificarile ulterioare au admis prin Legea nr.2/1991 2[2] cumulul de functii. Notiunea de functii, astfel cum apare n art.35 din Codul muncii, trebuie nteleasa n sens larg, ea presupunnd orice post n general. Codul muncii reglementeaza cumulul realizat n baza mai multor contracte individuale indiferent de tipul lor (pe durata nedeterminata, determinata sau cu timp partial, cu exceptia contractului de ucenicie la locul de munca). Cu att mai mult este admisa posibilitatea cumularii unei functii exercitate n baza unui contract individual de munca cu o activitate prestata n temeiul unor contracte civile sau comerciale. ntr-o asemenea situatie nsa, nu functioneaza sensul strict legal (restrns) de cumul (deoarece potrivit codului muncii cumulul de functii se refera exclusiv la calitatea de subiect n doua sau mai multe contracte individuale de munca)
1 2

Exista asadar: Cumulul de functii stricto sensu care priveste ncheierea, n aceeasi perioada de catre aceeasi persoana a doua sau mai multe contracte individuale de munca. Cumulul de functii lato sensu care priveste ncheierea de catre aceeasi persoana a unui contract de munca si a uneia ori mai multor conventii civile / contracte comerciale de prestari de servicii, cu acelasi subiect de drept care este angajatorul sau (ori un alt subiect de drept)3[3]. 2. Incompatibilitati: Art.35 alin 2 din Codul muncii stabileste ca fac exceptie de la regula cumulului de finctii situatiile n care prin lege sunt prevazute anumite incompatibilitati pentru cumul. Astfel, cu titlul de exemple, pot fi enumerate:

salariatul unui comerciant, care are si calitatea de reprezentant al comerciantului, ct timp contractul individual de munca este n fiinta, nu poate sa se angajeze ca salariat la un alt patron cu activitate de aceeasi natura; personalul silvic poate sa cumuleze numai n nvatamnt (ngradire pe care o apreciem ca excesiva n cazul acestei categorii de personal); pe perioada n care un cetatean romn lucreaza n cadrul reprezentantelor societatilor comerciale si organizatiilor economice straine cu sediul n Romnia nu poate cumula o alta functie ntr-o unitate de stat.

conform Hotarrii Guvernului nr.217/1998, asistentul maternal nu poate cumula aceasta activitate cu alta activitate prestata n baza unui contract individual de munca. n timpul mandatului, Presedintele Romniei nu poate ndeplini nici o alta functie publica sau privata. Astfel, conform art. 84 pct.1 din Constitutia Romniei, n timpul mandatului, Presedintele Romniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate ndeplini nici o alta functie publica sau privata. calitatea de membru al Guvernului exclude posibilitatea exercitarii oricarei alte functii publice (cu exceptia celei de deputat sau senator); un membru al Guvernului nu poate detine nici o functie prin care se realizeaza, n orice mod, reprezentarea unei societati comerciale sau a unei regii autonome indiferent daca pen 747e43h tru functia respectiva se plateste sau nu un salariu4[4]; n acelasi sens, se interzice ca ministrii, senatorii de stat, prefectii si subprefectii, precum si asimilatii acestora, sa faca parte din adunarile generale ale actionarilor si respectiv, din consiliile de administratie ale regiilor autonome de interes national sau local, cu exceptia celor de la bancile comerciale cu capital majorat de stat5[5]. functia de magistrat este incompatibila cu orice functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din nvatamntul superior 6[6]; n aceeasi situatie se afla si judecatorii de la Curtea Constitutionala, ca si membrii Curtii de Conturi (numiti de Parlament). De asemenea, magisratilor le este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitatilor de comert, participarea la conducerea unor societati comerciale sau civile, participarea la administrarea unor asemenea societati7[7];
4 5 6 7

nu pot fi cumultate cu salariul, pensia de invaliditate de gradele I si II precum si pensia de urmas. Profesia de avocat este incompatibila cu8[8]: activitatea salarizata n cadrul altor profesii; ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri; exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert9[9]; prefectul si subprefectul nu pot fi deputati sau senatori, primari, consilieri locali sau judeteni si nu pot ndeplini o functie de reprezentare profesionala remunerata n cadrul regiilor autonome, precum si al societatilor comerciale cu capital de stat sau privat. aceeasi persoana nu poate avea simultan ori succesiv, pentru aceeasi societate comerciala, calitatea de avocat, auditor financiar, expert contabil ori contabil autorizat si de administrator judiciar sau lichidator judiciar. Aceasta interdictie se aplica, de asemenea, asociatilor, colaboratorilor si salariatilor societatii comerciale profesionale ce are calitatea de administrator judiciar sau de lichidator judiciar. Calitatea de administrator judiciar sau de lichidator judiciar este incompatibila, totodata, cu calitatea de functionar public ori de angajat al unei institutii publice ori de interes public.

8 9

n cazul cumulului calitatii de administrator judiciar sau de lichidator judiciar cu cea de avocat, auditor financiar sau expert contabil autorizat, modalitatile de exercitare a acestora sunt supuse regulilor prevazute n legile si statutele profesiilor respective. Exercitarea atributiilor specifice practicienilor n reorganizare si lichidare este compatibila, nsa, cu functia de arbitru, mediator, conciliator, expert judiciar si de sechestru conventional sau judiciar, n conditiile legii. Cu toate acestea, aceeasi persoana nu poate exercita succesiv functiile de arbitru, mediator sau conciliator si, ulterior, pe cea de lichidator dect dupa trecerea unei perioade de minimum un an, n cauzele privind acceasi societate comerciala. Practicianul n reorganizare si lichidare, desemnat ca expert judiciar, nu va putea fi numit administrator judiciar n cauzele privind aceeasi societate comerciala dect dupa trecerea unei perioade de ninimum 2 ani. La astfel de exemple se adauga unele dintre incompatibilitatile prevazute de lege n ceea ce priveste ncheierea unor contracte individuale de munca. Deci, cumulul de functii este interzis: fie prin norme referitoare exclusive la cumul (expres); norme referitoare la incompatibilitati viznd ncheierea anumitor

contracte individuale de munca (implicit). Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici instituie interdictii de cumul care, de regula, nu sunt aplicabile n cazul salariatilor calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica, cu exceptia calitatii de cadru didactic. Astfel:

functionarii publici nu pot detine functii n regiile autonome,

societatile comerciale ori n alte unitati cu scop lucrative; functionarii publici nu pot exercita la societatile comerciale cu

capital privat activitati cu scop lucrative care au legatura cu atributiile ce le revin din functiile publice pe care le detin si nu por fi mandatari ai unor persoane n ceea ce priveste efectuarea unor acte n legatura cu functia pe care o ndeplinesc. calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta

functie publica, cu exceptia calitatii de cadru didactic; Angajarea prin cumul la un organ al puterii executive sau la o unitate bugetara se poate face numai cu acordul conducerii unitatii la care persoana n cauza are functia de baza, n situatia n care o parte din programul functiei cumulate se suprapune celui de la functia n care este ncadrata. n acest caz nu este vorba despre o interdictie propriu-zisa de cumul ci, s-ar putea spune, despre un cumul conditionat. Programul de lucru se stabileste de catre partile contractelor individuale de munca (ntre angajatori si salariatul cumulard), depasindu-se, de regula, 8 ore pe zi. n cazul n care salariatul este un tnar sub 18 ani, timpul de munca se nsumeaza pentru a nu se depasi, pe ansamblu, durata maxima a timpului de lucru de 6 ore pe zi10[10]. Salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul de munca unde exercita functia pe care o considera de baza.

10

45343743434

Incompatibiliti i interdicii O incompatibilitate fundamental este prevzut de lege n privina activitilor desfurate de magistrai. n acest sens art.125 alin.3 i art. 132 din Constituie dispun, n termeni categorici, c funciile de judector i de procuror sunt incompatibile cu orice alt funcie public sau privat, cu excepia funciilor didactice din nvmntul superior. Prin urmare, nerespectarea interdiciei de cumul de funcii atrage dup sine ndeprtarea din magistratur. Dispoziii normative destinate a asigura independena magistrailor sunt instituite n art.7 alin.1 din legea nr.303/2004, text potrivit cruia magistrailor le este interzis: a. s desfoare activiti comerciale, direct sau prin persoane interpuse b. s desfoare activiti de arbitraj n litigii civile, comerciale sau de alt natur c. s aib calitatea de asociat sau de membru n organele de conducere, administrative i de control la societi civile, societi comerciale, inclusiv bnci sau alte instituii de credit, societi de asigurare ori financiare, companii naionale, societi naionale sau regii autonome d. s aib calitatea de membru al unui grup de interes economic. O alt interdicie este cea prevzut n art.8 din legea nr.303/2004, menit si protejeze pe magistrai de presiuni politice de tot felul cu ar fi: - magistraii nu se subordoneaz scopurilor i doctrinelor politice - magistraii nu pot s fac parte din partide sau formaiuni politice i nici s desfoare activiti cu caracter politic - magistraii sunt obligai ca, n exercitarea atribuiilor s se abin de la exprimarea sau manifestarea, n orice mod, a convingerilor lor politice. Interdicii nsemnate sunt consacrate i n art.9 din legea nr.303/2004, potrivit creia: - magistraii nu i pot exprima public opinia cu privire la procese aflate n curs de desfurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul - magistraior nu le este permis s comenteze sau s justifice n pres ori n emisiuni audiovizuale hotrrile sau soluiile date n dosarele rezolvate de ei - magistraii nu pot s dea consultaii scrise sau verbale n probleme litigioase, chiar dac procesele respective sunt pe rolul altor

instane sau parchete dect acelea crora i exercit funcia i nu pot ndeplini orice alt activitate care, potrivit legii, se realizeaz de avocat. Nerspectarea acestor interdicii constituie abatere disciplinar i urmeaz s fie sancionat n mod corespunztor. Incompatibiliti extrem de semnificative pentru garantarea imparialitii actului de justiie sunt prevzute n art.105 din legea nr.161/2003. Primul alineat al textului menionat interzice magistrailor s participe la judecarea unei cauze,n calitate de judector sau procuror, dac: sunt soi sau rude pn la gradul IV inclusiv ntre ei, sau dac ei, soii sau rudele lor pn la gradul IV inclusiv au vreun interes n cauz. Aceste dispoziii se aplic i magistratului care particip, n calitate de judector sau procuror, la judecarea unei cauze n cile de atac, atunci cnd soul sau ruda pn la gradul IV inclusiv a magistratului a participat, ca jdector sau procuror, la judecarea n fond a acelei cauze. Normele procedurale menionate au un caracter imperativ, iar nerespectarea lor constituie un motiv de nulitate a hotrrii pronunate. Anumite activiti nu intr su incidena incompatibilitilor, astfel, magistraii pot participa la elaborarea de publicaii sau studii de specialitate, a unor lucrri literar ori tiinifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepia celor cu caracter politic. De asemenea, magistraii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de ntocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaionale, cu acordul conductorului instanei sau parchetului. Magistraii pot fi mambri ai societilor tiinofice sau academice, precum i ai asociaiilor sau fundaiilor care au scop tiinific ori profesional.

MAGISTRAII INSTANELOR n rile democratice se acord o importan aparte determinrii unui statut al magistrailor. Print-un asemenea statut se urmrete asigurare inamovibilitii judeectorilor, ca o condiie indispensabil pentru garantarea imperialitii i independenei lor. Noiunea de magistrat a fost folosit frecvent i nainte de adoptarea legilor de organizare judectoreasc postdecembriste. Conceptul de magistrat, n sens juridic, este mai larg rspndit dect acele de judector. n sensul legii de organizare judiciar, conceptul de magistrat include att pe judectori, ct i pe procurorii constituii la parchet. Judectorul este considerat, n mod tradiional, n funcionar public nvestit cu funcia de a soluiona litigiile de competena sa. Potrivit art.2 din legea nr.304/2004, judectorii, procurorii i magistraiiasisteni ai .C.C.J. au calitatea de magistrai i fac parte din corpul magistrailor.

Din corpul magistrailor fac parte i judectorii i procurorii de la celelate instane judectoreti, respectiv de la parchetele de pe lng acestea. n cadrul corpului magistrailor, ierarhia funciilor de execuie i de conducere se stabilete n raport cu nivelul instanelor i parghetelor, cu respectarea condiiilor de pregtire profesional i de vechime n magistratur prevpzute de legea privind organizarea judiciar. Din corpul magistrailor trebuie s fac parte cei mai buni juriti, cci importana social a funciei de judector sau procuror excede pe aceea a altor categorii de juriti. Ei sunt cei care in cunpna dreptii i contribuie la sigurarea pcii sociale ntr-o societate democratic.

65465+4545645 introducere

Sistemul judiciar, reprezint n orice stat democratic o component esenial a civilizaiei i progresului social, constituie o important disciplin juridic care se studiaz azi n majoritatea facultilor de drept din rile democratice. Conceptul de jurisdicie are multiple accepiuni, dou dintre acestea sunt relevante nprocesul de nfptuire a justiiei i prezint interes pentru studiul organizrii judiciare din orice stat democratic.ntr-o prim accepiune , termenul de jurisdicie desemneaz puterea de a decide asupra conflictelor ivite ntre subiecte de drept-persoane fizice sau juridice-prin aplicarea legii. Termenul provine din limba latin, de la jurisdictio, cuvnt compus din jus (drept i dicere (a spune, a pronuna, care nseamn a pronuna dreptul. ntr-o a doua acepiune, jurisdicia desemneaz totalitatea organelor prin care statul distribuie justiia. Constituia i legea de organizare a sistemului judiciar se refer uneori la instane i tribunale tocmai n aceast accepiune. Acest accepiune a conceptului de jurisdicie prezint interes teoretic i practic din punct de vedere al studiului organizrii sistemului judiciar 2. Delimitarea activitii judiciare de activitatea celorlalte autoriti publice n activitatea judiciar se delimiteaz n mod esenial de atribuiile i actele autoritii legiuitoare. Deosebirile vizeaz organizarea, constituirea i activitatea celor dou categorii de autoriti precum i existena unor proceduri diferite prin care se realizeaz funcia judiciar i legislativ. Organele legislative se constituie n urma alegerilor organizate conform legii fundamentale i legilor organice dezvolttoare. Mandatul organelor legiuitoare este limitat n timp, n prezent la o durat de patru ani, conform prevederilor

Constituiei adoptate n anul 1991. organele judiciare sunt numite, iar judectorii beneficiaz de inamovibilitate n funcie.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenei justiiei.Consiliul gestioneaz n exclusivitate aspectele innd de recrutarea i cariera magistrailor, judectori sau procurori, iar prin seciile sale ndeplinete rolul de instan de judecat n materie disciplinar. CSM ndeplinete i alte atribuii prevzute de lege. n Romnia funcioneaz 15 curi de apel, fiecare incluznd n sfera sa de competen teritorial 2-4 judee.n fiecare jude, precum i n municipiul Bucureti, funcioneaz cte un tribunal, n localitatea de reedin a judeului (un singur tribunal dintre cele prevzute de lege nu funcioneaz n prezent, respectiv Tribunalul Ilfov, cauzele de competena acestuia fiind judecate la Tribunalul Bucureti).De asemenea, n prezent funcioneaz 4 tribunale specializate, 3 n materie comercial (Cluj, Arge i Mure) i unul n materia cauzelor cu minori i de familie (Braov). Dintre cele 188 de judectorii nfiinate prin lege, dintre care 6 n mediul rural i restul n mediul urban, funcioneaz n prezent 178.De asemenea, pe teritoriul Romniei funcioneaz o Curte Militar de Apel i un tribunal militar teritorial(ambele n Bucureti) i 4 tribunale militare. De asemenea, n cadrul fiecrei instane exist un colegiu de conducere care se pronun asupra problemelor cele mai importante legate de activitatea instanei. n activitatea judiciar, Ministerul Public reprezint interesele generale ale societii i apr ordinea de drept, precum i drepturile i libertile cetenilor. Ministerul Public i exercit atribuiile prin procurori constituii n parchete, cu respectarea principiului legalitii, al imparialitii i al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiiei. Parchetele funcioneaz pe lng fiecare instan judectoreasc (cu excepia celor trei tribunale specializate n materie comercial). Parchetele supravegheaz activitatea de cercetare penal a poliiei judiciare n condiiile legii. Judectoriile judec numai cauze n prim instan, potrivit competenei stabilite de lege. Tribunalele i curile de apel judec att cauze n prim instan (cauze mai complexe), ct i apelurile/recursurile mpotriva hotrrilor pronunate de instanele ierarhic inferioare. Judecarea cauzelor n prim instan se face de ctre complete compuse dintr-un singur judector, n apel de complete compuse din doi judectori, iar n recurs din 3 judectori. Prin excepie, n materia litigiilor de munc completul de fond este compus din 2 judectori i 2 asisteni judiciari cu vot consultativ. Ca i instanele judectoreti, parchetele sunt constituite ntr-o structur piramidal, la vrful creia se afl Parchetul de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, al crui procurer general este eful Ministerului Public. n cadrul parchetului de pe lng instana suprem funcioneaz dou structure specializate, cu competen i organizare specialeDirecia Naional Anticorupie i Direcia de Investigare i Combatere a Infraciunilor de Criminalitate

Organizat i Terorism, conduse de ctre procuror-efi. Parchetele de pe lng curile de apel sunt conduse de procurori generali, iar cele de pe lng tribunale i judectorii de ctre prim-procurori. n cadrul fiecrui parchet funcioneaz un colegiu de conducere, iar, n funcie de rangul ierarhic i dimensiunea parchetului, conductorul acestuia poate fi ajutat de unul sau mai muli adjunci.Pe lng fiecare instan militar funcioneaz cte un parchet militar. Ministerul Justiiei, ca organ al puterii executive, nu face parte din autoritatea judectoreasc. Totui, conform legii, Ministerului Justiiei i revine sarcina de a asigura buna organizare i administrare a justiiei ca serviciu public.

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR IN ROMANIA Organizarea moderna a instantelor judecatoresti este rezultatul unei interesante evolutii istorice. Puterea judecatoreasca a dobndit o organizare independenta doar n epoca moderna, respectiv o data cu afirmarea tot mai puternica n Anglia, Franta si apoi n alte state occidentale a principiului separatiei puterilor n stat. Anterior, justitia se contopea n practica cu functia executiva si era nfaptuita adeseori de aceleasi organe. Organizarea actuala a instantelor judecatoresti este guvernata de Legea nr. 304/2004. n prezent, potrivit art.2 alin.2 din Legea 304/2004, justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti: a. judecatorii b. tribunale c. tribunale specializate, curti de apel d. nalta Curte de Casatie si Justitie. Judecatoriile functioneaza n fiecare judet si n sectoarele municipiului Bucuresti. Numarul si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sunt prevazute ntr-o anexa la actuala legea privind organizarea judiciara. n fiecare judet functioneaza un tribunal cu sediul n localitatea de resedinta a judetului respectiv. Un asemenea tribunal este organizat si n municipiul Bucuresti. Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul n municipiul resedinta de judet. Tribunalele specializate sunt, tribunale pentru minori si familie, tribunale de munca si asigurari sociale, tribunale comerciale si tribunale administrativ-fiscale. Tribunalele specializate functioneaza la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul n municipiul resedinta de judet. Tribunalele specializate sunt, tribunale pentru minori si familie, tribunale de munca si asigurari sociale, tribunale comerciale si tribunale administrativ-fiscale. Instantele specializate pot contribui la sporirea calitativa a actului de justitie, precum si la solutionarea rapida a cauzelor date n competenta sa. Curtea de apel functioneaza ntr-o circumscriptie cuprinznd mai multe tribunale. Numarul curtilor de apel, resedintele acestora, precum si tribunalele cuprinse n circumscriptiile respective sunt prevazute n anexa Legii 304/2004.In prezent functioneaza 15 curti de apel, fiecare incluznd n circumscriptia sa doua pna la sase tribunale. n cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, n raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. nalta Curte de Casatie si Justitie este singura instanta din Romnia si are sediul n capitala tarii. Ea are personalitate juridica si functioneaza potrivit dispozitiilor cuprinse n noua lege de organizare judiciara. Potrivit acestei legi, instanta suprema este organizata n patru sectii: 1. sectia civila si de proprietate intelectuala 2. sectia penala 3. sectia comerciala 4. sectia de contencios administrativ si fiscal. Instanta suprema se compune dintr-un presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecatori. nalta Curte de Casatie si Justitie si desfasoara activitatea n conditiile determinate de lege, si n cadrul Sectiilor Unite si ale unui complet format din 9 judecatori, fiecare avnd competenta proprie. 1. Organizarea instantelor militare Organizarea instantelor militare n tara noastra nu este de data relativ recenta. Existenta instantelor ntr-un stat de drept nu este dezirabila, desi institutia este cunoscuta si n alte tari democratice. Argumentele deduse din necesitatea unei specializari n domeniul infractiunilor comise de militari nu rezista unei serioase analize. n prezent, instantele militare sunt constituite n conformitate cu pevederile Legii nr. 54/1993. potrivit art.2 din Legea pentru organizarea instantelor si parchetelor militare, structura acestor categorii de instante este alcatuita

din: a. tribunale militare b. tribunalul militar teritorial c. Curtea Militara de Apel. Tribunalele militare functioneaza n orasele Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara. Parchetele militare functioneaza n prezent n orasele anterior mentionate, precum si n Bacau, Brasov, Constanta, Craiova, Ploiesti si Trgu-Mures.