CURS II

OBIECTUL DREPTULUI ADMINISTRATIV

Referitor la obiectul dreptului administrativ exista in doctrina trei curente discutabile :

1. principiul unicitatii (potrivit acestui principiu administratiei publice ii este aplicabila o

singura ramura de drept - drept administrativ).

2. Principiul pluralitatii = conform acestui principiu ii sunt aplicabile doua categorii de norme
juridice :

- normele de drept public

- normele de drept privat.

3. Dreptul administrativ se aplica nu numai administratiei publice ci si activitatilor de natura

administrativa realizate de alte organe de stat .

Vom trata obiectul de drept administrativ asa cum rezulta din continutul definitiei date la
inceputul materiei.

SCOPUL ADMINISTRATIEI PUBLICE

Exista domenii in care particularii nu pot interveni (ex. apararea, serviciile diplomatice etc.) in
aceasta sfera se gaseste una din ratiunile care justifica interventia administratiei publice
deoarece semnifica sfera interesului public.Administratia publica apare ca fiind o actiune
ordonata care consta intr-o combinare de mijloace pentru imfaptuirea in regim de putere
publica a unor valori ordonate de anumite structuri exterioare si superioare.

Administratia publica in sens de organizare reprezinta un ansamblu de organe care realizeaza

o activitate specifica.In sensul de activitate administratia publica reprezinta activitatea prin
care se executa legea sau presteaza servicii publice in limitele legii.Regimul de putere publica
este definitoriu pentru administratia publica,aceasta da dreptul administratiei sa emita sau sa
adopte acte administrative.Care se supun principiului executio ex oficio (se executa din
oficiu).Potrivit acestui principiu administratia publica poate sa treaca direct la executarea
actelor administrative fara a mai fi necesara indeplinirea unor formalitati premergatoare. Prin
intermediul contenciosului administrativ (legea 554/2004) cetateanul se poate plange de
abuzurile comise impotriva sa de autoritatile publice.

Scopul administratiei il reprezinta satisfacerea interesului general a binelui public.

ORDINEA PUBLICA SI SERVICIUL PUBLIC

Actiunea administratiei de mentinere a ordinii publice a mai fost denumita si politie
administrativa.Ea reprezinta de regula o activitate de edictare de reguli,o activitate cu caracter
proponderent restrictiv pus in aplicare de anumite autoritati.

Ordinea publica a fost perceputa in a repreznta un minim de conditii sociale pentru o viata
sociala convenabila.

Ordinea publica pe care politia tinde sa o asigure se defineste prin urmatoarele :

a) Caracterul sau pregnant material (in sensul ca reprezinta o actiune menita sa evite
dezordinile vizibile).

b) Caracterul sau public (politia respecta nu numai aspectul intern dar si domeniul privat).

c) Caracterul sau limitat ,se raporteaza la trei aspecte :

- mentinerea ordinii pe strada;

- securitatea in sens de accidente umane sau naturale;

- salubritatea,prin care se apara igiena publica.

Serviciul public are ca scop satisfacerea unor nevoi sociale prin mijloace specifice iar modul de
actiune este constituit din prestatii furnizate utilizatorilor.Pentru a percepe notiunea de
serviciu public trebuie sa luam in considerare trei elemente :

- elementul material (serviciul public este o activitate de interes general).

- elementul voluntarist (intentia puterilor publice).

- elementul formal (scoate in evidenta regulile aplicabile in mod normal activitatilor de servicii
publice).

CARACTERISTICILE SERVICIILOR PUBLICE

1. Satisfacerea unei nevoi sociale.

2. Se realizeaza printr-o activitate de utilitate publica ,regimul lor juridic este reglementat de
reguli ale dreptului public.

3. Se realizeaza prin stabilimente publice (institutii publice).

4. Au caracter proponderent si se afla continuu intr-un raport juridic.

5. Serviciul public trebuie executat indiferent de costuri.

Definitie : Serviciul public reprezinta acea activitate desfasurata sau autorizata de un organ
public prin care se realizeaza nevoi sociale de interes public.
NOTIUNI GENERALE PRIVIND ADMINISTRATIA PUBLICA

Definitii si precizari terminologice :

Acest concept de administratie poate fi inteles in doua sensuri :

1. Formal (organic) - totalitatea autoritatilor publice investite cu sarcini administrative.

2. Functional - evoca activitatile cu care sunt insarcinate sa se realizeze aceste autoritati

publice.

Definitie : Administratia publica reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de autoritatile

administrative de stat,cele autonome locale, asociatii de dezvoltare intercomunitara si
organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica,de interes local sau
judetean,prin care,in regim de putere publica se executa legea,in sensul material,concret sau
prin emiterea de acte normative cu forta juridica inferioara legii sau se presteaza servicii
publice.

Potrivit dispozitiilor constitutionale si legale dar si potrivit legii 215/2001 privin administratia
publica locala trebuie sa distingem intre urmatoarele concepte :

1. Conceptul de administratie publica care are un caracter general ce include atat

administratia de stat cat si administratia locala.

2. Concepte de administratie de stat evoca nu numai administratia infaptuita de autoritati de

natura statala (presedinte,guvern,prefect) dar si de alte asemenea autoritati (ministru).

3. Concept de administratie publica locala evoca acel tip de administratie infaptuit de

autoritatile locale(consiliul judetean,consiliul local ,primar,etc.).

Actualul sistem constitutional si legal din Romania ,administratia publica este infaptuita de
doua mari categorii de autoritati :

1. Autoritati de natura statala.

2. Autoritati autonome locale.

DOMENIUL AUTORITATILOR CARE INFAPTUIESC ADMINISTRATIA PUBLICA IN ROMANIA

Literatura de specialitate include administratia publica in domeniul puterii executive in

Romania ,sfera autoritatilor care infaptuiesc administratia publica este compusa din :

1. Autoritati de natura statala :

- cei doi sefi ai executivului bicefal (presedintele si guvernul).

- ministri si alte organe centrale de specialitate subordonate guvernului.

- organele centrale de specialitate care nu sunt subordonate guvernului (autoritati ale
administratiei centrale autonome,ex: S.R.I).

- institutiie bugetare,regiile autonome si autoritatile centrale autonome.

- prefectul.

- serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celelalte organe centrale de specialitate

conduse de prefect (directia de sanatate, I.T.M)

2. Autoritatile autonome legale ,in cadrul lor putem include urmatoarele :

- autoritati deliberative (consiliul judetean/local).

- autoritati executive sau unipersonale (primari).

3. Organisme prestatoare de dervicii publice si de utilitate publica de interes local sau

judetean:

- socetati comerciale si regii autonome infintate sau reorganizate prin hotarari ale
administratiei deliberative.

- asociatii de dezvoltare intercomunitare.

- furnizari de servicii sociale de drept public sau privat.

- asociatii,fundatii si federatii recunoscute ca fiind de utilitate publica.

- operatori de servicii comunitare ,locale sau judetene.