GUVERNAREA ELECTRONICA SI

IMPLICAIILE SALE IN INSTITUIILE

ADMINISTRAIEI PUBLICE

DIN ROMNIA

1
CUPRINS:
INTRODUCERE... pag. 3

Capitolul 1 Administraia publica... pag.4

1.1) Ce este Administraia publica... pag.4

1.2) Care sunt Instituiile din cadrul acesteia... pag. 6

1.2.1) Primarii... pag. 7

1.2.2) Administrarea financiar... pag.7

1.2.2.1) Rolul Administraiei Financiare... pag. 9

1.2.2.2) Care este rolul ei in societate... pag. 12

1.2.3) Instituiile de Sntate, nvmnt, etc... pag. 13

1.2.4) Consiliul Local... pag. 16

Capitolul 2 Noiunea de guvernare electronica... pag.20

1) Impactul guvernrii electronice in administraia publica... pag. 20

2) Ce este Guvernarea Electronica... pag. 23

3) Rolul Guvernrii Electronice... pag.29

4) Implicaiile Guvernrii Electronice... pag. 34

CAPITOLUL 3 Studiu practic privind utilizarea guvernrii electronice

n Administraia Publica din Romnia... pag. 42

BIBLIOGRAFIEpag. 50

2
 INTRODUCERE

Administraia publica reprezint acea activitate care const n principal n organizarea i

executarea prevederilor Constituiei, a tuturor actelor normative i a celorlalte acte juridice emise de
autoritile statului de drept.

Administraia nu se confund cu statul nsui. Misiunile administraiei constau n a ndeplini

sarcinile pe care organele fundamentale ale statului i le ncredineaz. In general, administraia se
dovedete se a fi una dintre cele mai utile activiti umane. Cele mai alese nsuiri intelectuale ale
omului, sprijinite pe maini moderne, nu dau rezultatul ateptat daca nu sunt administrate raional si
eficient, ntr-un cadru bine organizat.

Guvernarea reprezint utilizarea tehnologiei informaiei i telecomunicaiilor, i ndeosebi a

Internetului, n toate domeniile guvernrii statului care furnizeaz servicii publice ctre utilizatori -
ntre care cei mai importani sunt cetenii i societile, cu scopul general de a mbunti serviciile i
a le reduce costurile, att pentru utilizatori ct i pentru furnizorii serviciilor.

In prezenta lucrare, abordm sub aspect structural conceptul de guvernare electronic i

implicaiile sale n administrativa public din Romnia, n scopul asigurrii accesului la informaie i
prestrii serviciilor publice n regim interactiv. Obiectivul general al guvernrii electronice l constituie
asigurarea accesului la informaia oficial, prestarea serviciilor prin intermediul mijloacelor electronice
pentru ceteni i mediul de afaceri, mbuntirea calitii serviciilor publice, sporirea gradului de
participare a cetenilor n procesul de guvernare, eficientizarea activitii administraiei publice,
consolidarea democraiei i a instituiilor statului de drept.

Lucrarea de fata este structurata in trei capitole. In prima parte, abordm administraa n
ipostaza de structur / mod de organizare, rolul acesteia ca instituie, orientri privind structura actual
a administraiei publice . A doua parte se refer la noiunea de guvernare electronica precum i la
implicaiile sale n instituiile administraiei publice. In ultima parte am efectuat un studiu practic
privind utilizarea guvernrii electronice in administraia public din Romnia, Sistemul Naional
Electronic de Plat Online cu Cardul Bancar, ghieul.ro care const n plata on-line a diverselor tipuri
de taxe, stabilite de instituii pentru diferite servicii.

3
CAPITOLUL 1. ADMINISTRAIA PUBLIC

1.1Ce este Administraia Public?

Din punct de vedere etimologic, termenul de administraie provine din cuvintele de origine
latin ad care nseamn la si mister, care se traduce prin slujitor, supus. S-a ajuns astfel s
se neleag prin administraie un fel de slujitor, supus al cuiva, iar prin a administra, aciunea de a
servi la ceva, activitatea nfptuit la ordinele cuiva, un ministru, in accepiunea menionat, fiind
socotit un fel de slujitor al societii. In literatura de specialitate se pot ntlni doua formulri: aceea
de administraie de stat si aceea de administraie public, ambele desemneaz aceeai noiune, dar cu
denumiri diferite.
Termenul de administraie de stat sau administraie public comport mai multe
accepiunii. Astfel, o accepiune este aceea activitate, situaie, in care noiunea de administraie este
conceput in sensul funcional. ntr-o alt accepiune, noiunea de administraie evoca un sistem de
organe de stat. In acest caz noiunea de administraie este privit sub aspect organizatoric. In ambele
sale accepiuni, att de activitate, ct si de sistem de organe, noiunea de administraie este
indisolubil legata de noiunea de stat.
Organele administraiei de stat (ale administraiei publice) sunt cunoscute si sub denumirea de
organe ale puterii executive. Dar puterea executiv este nfptuit nu numai de organele administraiei
publice, ci de alte organe de stat, care nu fac parte din aceasta categorie de organe. Astfel in ara
noastr organe ale puterii executive sunt: Preedintele Romniei, Consiliul Suprem de Aprare a arii,
Curtea de Conturi, Serviciul Roman de Informaie, Banca Naionala a Romniei, ca s le enumeram pe
cele mai importante, care sunt organe ale puterii executive far a face parte din sistemul organelor
administraiei publice, alt organ suprem este Guvernul. Aadar sfera organelor puterii executive este
mai larg dect sfera organelor administrative publice care sunt numai un element component al
sistemului organelor puterii executive.
Activitatea legislativ reprezint activitatea de conducere a societii la nivelul superior
conducerii nfptuite prin toate celelalte activiti statale. Desfurnd aceast activitate organele
legislative reglementeaz cu for juridica superioar relaiile sociale, prin elaborarea de norme
juridice, formeaz alte organe de stat, exercit controlul general al respectrii legii, exercit
conducerea in politica extern. Actele organelor sunt adoptate spre a fi aplicate in viaa social, spre a
fi executate. Aceast cerin se asigur printr-o alt form a puterii de stat, anume puterea executiv,
nfptuit, in mare parte, de ctre organele administraiei publice. Organele administraiei publice sunt
acelea care rezolva msurile operative pentru satisfacerea nevoilor membrilor societilor, contribuind
astfel ntr-o msur decisiv, la realizarea progresului social.
4
 Administraia Public ca activitate este una executiv, aceea de executare a legii si a celorlalte
subordonate legi, dar administraia public nu trebuie confundat cu activitatea executive. Pe lng
organele administraiei publice, activitatea de executare a legii desfoar toate celelalte organe de stat,
precum si organizaiile ne statale, ca si cetenii. In literatura de specialitate se arat ca funciile
autorizaiilor administrative ar consta in aciune, consultare si deliberare. Pornind de la aceasta idee,
administraia public a fost clasificat in:
- Administraie activ;
- Administraie consultativ;
- Administraie deliberativ;

Administraia Public este o combinaie larg amorf de teorie si practic. Scopul ei este acela
de a promova o nelegere superioar a guvernrii si a relaiei acestuia cu societatea pe care o conduce,
dar i de a nconjura politicile publice, mult mai sensibile la nevoile sociale, si de a institui practice
manageriale in acord eficacitatea si cu caracterul uman al ceteniilor. Acest mod de a privi
administraia public reflect complexitatea si totodat specificitatea domeniului, fiind in acelai timp
in catalizator al timpurilor. Administraia publica mbin tradiie si modernitate, stabilitate si reforma,
vechi si nou, doar pentru ca ea este profund umana si, prin urmare adnc nrdcinat in cultura
naional. Sintagma administraiei presupune cunoaterea a doi termeni; administraie si public. In
opinia specialitilor prin administraie se nelege: coninutul principal al activitii puterii executive a
statului; coninutul principal al activitii puterii executive a statului; sistemul de autoritii publice
care nfptuiesc puterea executive; conducerea unui agent economic sau instituii socio-culturale; un
compartiment din entitii organizaionale direct productive. Conceput ca sistem de organizare,
administraia public este alctuit din elemente comporte bine structurate, cu atribuii specifice care
conlucreaz. Acest sistem este format din:
- Preedintele Romniei, care are atribuii administrative, alctuind mpreun cu Guvernul;
- Guvernul care, in conformitate cu prevederile Constituiei asigura conducerea general a
administraiei publice;
- Ministere si celelalte organe ale administraie publice centrale de specialitate;
- Servicii publice deconcentrate ale unor ministere sau organe de specialitate subordonate
acestora entitile administrativ teritoriale;
- Prefectul;
- Autoritii autonome al administraiei publice locale (Primarul, Consiliul Local, Preedintele
Consiliului Judeean, Consiliul Judeean);
- Instituiile Publice subordonate ministerelor, altor organe ale administraiei publice centrale de
specialitate precum si autoritarilor administraiei publice locale;
- Alte structuri publice in cadrul acestora fiind incluse dup unele opinii, reguli autonome
5
societarilor comerciale cu capital integral de stat.

1.2) Care sunt Instituiile din cadrul acesteia

Termenul de instituie provine din limba latin, institutio aezmant ntemeiere,

nfiinare, dar si obicei, regula de purtare, deprindere. Prin instituie nelegem o naiune, o colectivitate
uman trecerea de la starea de comportament al naturii, de aciuni individuale, spontane si uneori
egoiste si agresive, la starea social de organizaii create de o autoritate exterioar intereselor
individuale, dar recunoscut ca necesar pentru satisfacerea acestor interese, pentru meninerea unui
colectiv social durabil.
Activitile unei instituii sunt de ordin material sau funcional si ele intervin in mediul
nconjurtor in vederea modificrii acestuia in conformitate cu scopurile sale.
Se pot distinge trei categorii de activiti la nivel social:
Activiti realizatoare prin care sunt atinse scopurile sistemului; transform mediul si realizeaz
obiectivul instituiei; fac obiectul conducerii;
Activiti de conducere asigur convergena activitilor realizatoare in vederea atingeri scopului.
Au un caracter auxiliar in raport cu cele anterioare, chiar daca agenii sau organele care le exercit sunt
ierarhic superioare acelor care exercit activiti realizatoare.
Activiti axiologice sunt legate de cunoaterea valorilor si de determinarea scopului, de
finalitatea instituiei. Au caracter esenial: chiar daca activitile conduse traduc idea in act, ele nu-i au
sensul dect in raport cu finalitatea instituiei.
Scopul ncercrii de a defini noiunea de instituie este acela de a construi un cadru teoretic al
interveniei organizaionale orientate spre creterea eficienei acesteia. Eficiena nu poate fi ctigat
odat pentru totdeauna, adic prin efectuarea unei sarcini stabile in lumina unui scop stabil. O instituie
este eficient cnd este capabil s-i restructureze orientrile i s redefineasc sarcinile in faa unui
mediu in schimbare. Exist mai multe modaliti convenionale de a descrie o instituie. Ea poate fi
definit ca: structur, grup, politic, agent, cultur, sistem. Instituiile publice sunt uniti patrimoniale
create si organizate de stat pentru realizarea funciilor sale in domeniul administraiei publice, in sfera
aciunilor socio-culturale, de aprare, ordine public si sigurana naional si cele privind realizarea
altor servicii i activiti de interes public in sistem nonprofit. Instituiile publice sunt organisme prin
care statul organizeaz i i desfoar activitile. Legea nr.500 / 2002 privind finanele publice
prezint structura instituiilor publice ce funcioneaz in Romnia: Parlamentul, Administraia
Prezidenial, Ministerele, celelalte Organe de Specialitate ale administraiei publice, alte autoriti
publice, instituiile publice autonome precum si instituiile din subordinea lor, indiferent de modul de
finanare a activitii acestora. Din Legea nr.189 / 1998 privind finanele publice locale, instituiile
publice cuprind autoritile unitilor administrativ teritoriale, instituiile publice si serviciile publice
6
de interes local, cu personalitate juridic, indiferent de modul de finanare a activitii acestora. Sferele
de activitate acoperite de instituiile publice cuprind: administraia public; nvmntul; cultura;
sntatea protecia mediului; asistenta si protecia social; activitile de interes strategic;
Aprarea naional; ordinea public; transporturile si telecomunicaiile; cercetarea tiinific.

1.2.1) Primria

Primarul este o instituie tradiional n administraia din Romnia. El este autoritatea

executiv a comunei sau oraului, fiind elementul esenial n administrarea localitii n care a fost
ales, n conformitate cu dispoziiile Legii nr. 215 / 2001, comunele, oraele i municipiile au cte un
primar i un viceprimar, iar municipiile reedin de jude au un primar i 2 viceprimari, alei n
condiiile legii. Att Constituia, ct i Legea administraiei publice, prevd c primarii, ca autoriti
executive, prin care se realizeaz autonomia local n comune i orae, sunt alei n condiiile
prevzute de lege. Potrivit legii amintii, primarii se aleg prin vot exprimat pe baza scrutinului
uninominal, iar nu al scrutinului de lista ntlnit la alegerea consiliilor.

Mandatul primarului este de 4 ani, dar poate fi prelungit, prin lege organic, n caz de
rzboi, calamitate natural, dezastru sau sinistru deosebit de grav. Mandatul primarului nceteaz de
drept n condiiile legii statutului aleilor locali (demisie incompatibilitate; schimbarea domiciliului
ntr-o alt unitate administrativ-teriorial; condamnarea, prin hotrre judectoreasc rmas
definitiv, la o pedeaps, privativ de libertate; punerea sub interdicie judectoreasc; pierderea
drepturilor electorale; pierderea, prin demisie, a calitii de membru al partidului politic sau al
organizaiei minoritii naionale pe a crei list a fost ales ori deces). ncetarea nainte de termen a
mandatului de primar n aceste cazuri se constat prin ordin al prefectului emis pe baza unui referat
semnat de secretarul comunei sau al oraului, precum i a actelor din care rezult motivul legal de
ncetare a mandatului.
1.2.2. Administraia Financiar

Administraia finanelor publice este unitatea fiscala, teritoriala, organizata la nivel de

municipiu, subordonata directorului general, prin care se realizeaz pe plan teritorial atribuiile
Direciei generale a finanelor publice. Administraia finanelor publice este condusa de un sef
administraie ajutat de doi efi adjunci, unul pentru activitatea de administrare a veniturilor statului si
unul pentru activitatea de trezorerie si contabilitate publica.

Finanele reprezint o ramur a activiti umane cu caracter cognitiv (cunoatere) pentru a li se

recunoate caracterul de tiina finanele trebuie sa aibe un obiectiv de studiu propriu, dar i o metod

7
proprie de cercetare. n prezent caracterul tiinific al cunotinelor despre finane, respectiv statutul de
tiin al acestora este un anim recunoscut. Acest lucru nu este ntmpltor ci este rezultatul firesc al
cumulri lor teoretice si practice obinute dea lungul anilor mai ales dup Adam Smith si David
Ricardo. Astfel a sporit volumul cunotinelor referitoare la finane, sau fcut generalizri teoretice
valoroase, au fost formulate principi generale valabile si au fuse la punct metode tot mai complexe de
investigare a fenomenelor financiare. n literatura financiara din Romnia se apreciaz ca obiectul de
studiu al tiinei finanelor include: relaiile economice care apar in procesul constituiri si reprezentri
fondurilor cugetare si extra bugetare ale administraie centrale si administraiilor locale si ale altor
instituii de drept public, numite generic fonduri de resurse financiare; modalitatea de stabilire
percepere si urmrire a impozitelor taxelor si veniturilor ne fiscale; metode de dimensionare si
repartizare a cheltuielilor publice pe obiective si beneficiari; procedura de efectuare si angajare a
cheltuielilor publice din fonduri bugetare si extrabugetare; ntocmirea aprobarea executarea si
nchirierea bugetului public naional; modalitatea de echilibrare a diferitelor categorii de bugete de
acoperire a golurilor temporare de casa si de finanare a deficitelor bugetare; organizare si efectuarea
controlului financiar cu caracter preventiv, operativ (curent) si postum de ctre diverse organe de stat;

Plasarea si rambursarea mprumuturilor de stat si gestionarea datoriei publice politica

financiara promovata de stat; metode de determinare a eficientei economici sociala.

Finaele publice. Concepte de baz

Ministerele si alte organe ale administraiei publice centrale ndeplinesc prin compartimentele
specializate urmtoarele competente in domeniul finanelor publice:

- Elaboreaz bugetul de venituri si cheltuieli si urmresc realizarea lor

-Repartizeaz creditele bugetare organelor ierarhic inferioare
-Exercita control finaciar intern asupra unitilor subordonate
-Propun msuri pentru nlturarea deficientelor constatate, asigura integritatea patrimoniului
public si respectarea disciplinei financiare. Regi autonome societi cu capital de stat i instituie
publice. Consilii comunale oreneti municipale i ale sectoarelor municipiului Bucureti ca organe
ale administraiei publice locale.

Consilii judeene
Primarii unitilor administrative teritoriale
Aadar principalele probleme financiare care fac obiectul reglementari juridice a finanelor publice se
pot grupa in 4 categorii de aciuni ale statului: intervenia statului in formarea sau controlul unor
categorii de preturi; intervenia statului pe pia monetara; intervenia statului pe pia capitalurilor

8
 Conducerea activiti financiare in Romnia
Prghiile economico-financiar reprezint instrumente cu ajutorul crora statul acioneaz pentru
stimularea interesului economic, pentru realizarea interesului obiectiv.

Politica finanelor publice in Romnia

Politica economica constituie ansamblul deciziilor adoptate de ctre autoritile publice ntr-un anumit
sens. Componentele politici economice: politica financiar, politica monetara, politica veniturilor,
politica specifica. Politica financiara reprezint totalitate metodelor si a mijloacelor concrete privind
procurarea si distribuire resurselor financiare publice precum si instrumentele, instituiilor si
reglementrile financiare utilizate de stat pentru influenarea proceselor economice. Politica financiar
a statului este definite prin strategia si practica sa cadrul strategiei financiare l formeaz
reglementrile cu caracter financiar care stabilesc coordonatele politici financiare pe termen lung.
Actele administrative de planificare operative ca si masurile prevzute pentru a se lua pentru
executarea lor constituie tactica financiar. Politica financiara are un caracter sistematic global si de
stabilitate. Are un caracter dinamic.

1.2.2.1. Rolul Administraiei Financiare

Funciile de baza ale finanelor publice sunt: funcia de repartiie si funcia de control. Funcia
de repartiie are doua faze distincte interdependente: constituirea fondurilor bneti publice si
distribuirea fondurilor bneti publice.

Constituirea fondurilor bneti publice se caracterizeaz:

- Participarea la constituirea fondurilor bneti - regilor autonome, societilor comerciale cu capital
majoritar de stat, privat sau mixt, instituiilor publice;
- Formele concrete de mobilizare impozite, taxe, contribuit la asigurri sociale, amenzi, majorri de
ntrzieri;
- Provenien resurselor: in cea mai mare parte din produsul intern brut din resurse interne dar si
externe;
- Sectoarele sociale participante: public, privat, mixt si populaia, in mod difereniat in funcie de
capacitatea financiara a acestora;
- Caracterul resurselor: rambursabil, nerambursabil, fara contra prestaie.
Distribuirea fondurilor bneti publice este precedata de o serie de aciuni: inventarierea nevoilor
generale ale societi dinamul baza; cuantificare acestor nevoi in expresie bneasc preliminare
nivelului acestora pentru anul in curs; ierarhizarea in funcie de importanta.

Funcia de control
Controlul statului prin finane publice cuprinde toate domeniile viei economico-sociale care
9
tine de sectorul public. Activitatea culturala educativa, activitate de ocrotire medicala si protecie
medicala, activitate de meninerea ordini publice de aprare a tari si de meninere a relaiilor
diplomatice cu alte state. Acest control este un control mijlocit de bani. Controlul financiar este o
manifestare a funciei de control a finanelor publice Funcia de control a finanelor publice se refera la
modul de constituire a fondurilor publice in economie la repartizarea acestora pe beneficiari si la
eficienta cu care ageni economicei utilizeaz resursele.

Rolul finanelor publice trebuie apreciat in raport cu nevoile la satisfacerea crora participa la nivelul
unei societi se disting urmtoarele categorii de nevoi:
- Nevoi individuale depind de preferinele fiecrui om, difer in funcie de vrst, ocupaie, zona
geografica;
- Nevoile colective sunt satisfcute pe seama unor activiti organizate de autoritile publice viznd
asigurarea aprri naionale meninerea ordini interne protecie sociala, etc;
- Nevoile semi publice (vasi publice) ntrunesc trsturi specifice att nevoilor individuale cat si
nevoilor colective, att pe seama bunurilor publice cat si a bunurilor private. In aceasta categorie
distingem nevoia de educaie, instrucie, ocrotirea snti, cultura client. Avnd in vedere clasificaia
precedenta bunurile care satisfac aceste nevoi se clasifica in bunuri: private, publice, vast publice sau
vastpivate, Caracteristicile bunurilor private si publice sunt; bunuri private, consum individual, consum
concurenial, procurate prin mecanismul pieei, antreneaz conturi individuale. Bunuri publice sunt:
consum neconcurenial; consum nedivizibil; acces necondiionat; asigurate de autoriti publice;
antreneaz cheltuielile publice.

Rolul si funciile finanelor publice

In literatura economica mondiala mai ales in a doua jumtate a secolului XX au fost exprimate diverse
punct e de vedere in legtur cu funciile si rolul finanelor publice.

Politica bugetara ndeplinete 3 funcii:

*funcia de alocare in sensul ca bunurile sociale care nu pot fi procurate prin intermediul pitei
sunt distribuite prin intermediul autoritilor publice.

*funcia de distribuire in sensul ca economia de viaa distriubirea veniturilor intre persoane fizice
si juridice este influenat de modul de repartizare a factorilor de producie, de formele proprieti
private.

*funcia de stabilizare in sensul ca statul urmrete prin politica fiscala, asigurarea unui grad
ridicat de ocupare a forei de munca a unui grad rezonabil de stabilizare a preturilor o situaie pozitiva
a soldului, balantei comerciale de plati externe, precum si o rata acceptabila a creteri economice. Alti

10
economiti considera ca pe lng funciile de repartiie si control, finanele publice ndeplinesc si o
funcie de producie considerata ca fiind funcia de baza a acestora.

Sunt formulate alte 3 funcii ale finanelor publice:

*funcia de asigurare cu resurse bneti a activiti economice a ntreprinderilor

*funcia de control prin intermediul banilor asupra mediului de formare si utilizare a resurselor

*funcia de repartizare a veniturilor bneti si a acumulrilor.

Mecanismul financiar public (mecanismul financiar) este partea integrata mecanismului de funcionare
a economiei naionale. Astfel definirea mecanismului financiar trebuie sa aib ca punct de plecare
definirea mecanismului economic, intre acestea existnd raporturi de interdependenta ca de la parte la
ntreg. Mecanismul economic reprezint un sistem de structura si forme de existenta, de principi,
metode si prghii financiare de conducere inclusiv modaliti de cuantificare a eforturilor si efectelor
precum si criterii de determinare a eficientei cu care sunt utilizate resursele bneti
Mecanismul economic reprezint, ansamblul metodelor de conducere sau reglare a economiei
naionale, mpreun cu obiectivele stabilite si cu ntregul opoziional. In cadrul mecanismului
economic ale fiecrei tari exista asemnri si deosebiri fata de mecanismele altor economi.
Funciile mecanismului economic sunt de conducere si de reglare a proceselor economice
In tarile cu economie planificata planul-directiv a constituit principalul instrument de conducere si
reglare a proceselor economice. In tarile cu economie de pia, piaa concurenial joaca un rol
primordial in reglarea proceselor economice statul asigurnd funcionarea mecanismului economic.
Rezerve financiare publice precum si utilizarea unor instrumente economico-financiar (impozite,
taxe, transferuri, subvenit, credite, dobnzi, preturi, curs de schimb etc). Tot statul creeaz si cardul
instituional si juridic necesar desfurri actului economic. Mecanismul de funcionare a economiei
naionale este constituit din componente de natura financiara ce formeaz mecanismul financiar.
Componentele mecanismului financiar: sistemul financiar; prghiile financiare utilizate de stat pt
influenarea activiti economice; metode administrative de conducere in domeniul finanelor publice;
cadrul instituional; cadrul juridic;

Sistemul financiar
Componentele structurale ale sistemului financiar public se individualizeaz in funcie de
participani la procesul de repartizare a resurselor financiare publice si de formarea a acestora, de
metodele folosite la crearea si repartizarea fondurilor bneti respective, de locul de constituire si
destinaia fondurilor, in acelai timp existnd o intercondiionare, formnd un sistem unitar de relaii

11
financiare.

Finanele pot fi analizate si ca sistem:

- Relativ economice in expresie bneasc ce exprima un transfer de resurse financiare
- Fonduri de resurse financiare ce se constituie in economie
- Planuri financiare ce reflecta anumite procese prevzute a se produce in economie in cursul unei
perioade de timp determinate
- Instituii ce participa la organizarea relaiilor, la constituirea si distribuirea fondurilor bneti
publice, la elaborare, executarea si controlul planurilor financiare.

Bugetul de stat reprezint o categorie de relaii financiare prin intermediul crora se colecteaz la
dispoziia statului fondurile financiare rezulta din impozite si taxe percepute de la populaie si ageni
economicei, acestea constituie un plan financiar cu caracter operativ obligatoriu aprobat de parametri.
Bugetele locale reprezint o categorie de relaii financiare prin care se constituie si se repartizeaz
fondurile comerciale existente la dispoziia autoritilor locale. Acesta este un, plan financiar aprobat
de consiliul judeean sau local. Bugetul asigurrilor sociale de stat reprezint relaii de repartiie in
forma bneasca care apar in procesul de distribuire si de redistribuire a produsului intern brut in
legtur cu formarea si repartizarea fondului asigurri de stat construite prin contribuiile pltite de
ageni economici, instituii, salariai. Asigurrile de bunuri, persoane si de rspundere civila reprezint
relaii de repartizare in forma bneasca care apar in legtur cu formarea si repartizarea fondului
asigurrilor de bunuri persoane si rspundere civila constituit prin contribuirea asigurrilor sub forma
de prime de asigurare. Creditele reprezint relaii de repartizare in forma bneasca care apar in legtur
cu constituirea unor fonduri pe baza diferitelor categorii de persoane in schimbul dobnzilor si
repartizarea acestora prin acordarea de credite pentru atingerea unor obiective. Aadar sistemul
financiar public cuprinde: bugetul de stat; bugetele locale; bugetul asigurrilor sociale de stat; bugetul
fondurilor speciale; bugetul instituiilor publice autonome; bugetele instituiilor publice finanate
integral prin bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale; bugetele
instituiilor publice finanate integral din venituri proprii; bugetul economiei statului; bugetul
fondurilor etene rambursabile; bugetele creditelor externe nerambursabil. Sistemul financiar privat
cuprinde: creditul, asigurrile de bunuri persoane si rspundere civila, finanele ntreprinderilor.

1.2.2.2. Rolul Administratiei Publice in societate

Sistemul economic este unul dintre cele mai importante, de rezultatele economice depinznd
in cea mai mare msur att calitatea vieii populaiei, cat si poziia tarii in plan internaional. Sistemul
economic adoptat la nivel naional trebuie sa tina seama de condiiile concrete din fiecare etapa
12
istorica. El va trebui sa dispun de o relativa stabilitate, respectiv reglarea activitii economice se va
realiza fie prin mijlocirea pieei concureniale, fie prin intermediul planului de stat, cu caracter
preponderent imperativ. In tarile cu economie planificata, instrumentul de baza al conducerii
economiei naionale este planul directiva, in timp ce in tarile cu economie de pia, rolul hotrtor in
reglarea (autoreglarea) proceselor economice l are piaa concurenial.

In vederea stabilirii echilibrului general economic ntr-o economie de pia, se folosesc

numeroase mijloace, instrumente, instituii caracteristice pieei concureniale care joaca un rol
hotrtor in reglarea, respectiv autoreglarea, proceselor economice. In tarile cu economie de pia, si
cu att mai mult in tarile aflate in tranziie ctre o economie de pia, rolul statului acioneaz pe de o
parte ca autoritate publica si, pe de alta parte, ca productor si consumator de bunuri si servicii,
organizator si finanator al asigurrilor si proteciei sociale, bancher si contractant de mprumuturi,
asigurator sau asigurat.

In domeniul financiar, mecanismul adoptat ntr-o economie de pia cuprinde numeroase

elemente, prin intermediul crora se produc efecte semnificative in domeniul financiar, dar si in
domenii ce in de economia reala, sectoarele monetar, valutar etc.
Statul are un rol hotrtor in repartizarea venitului naional (a valorii nou create) prin
prelevarea unei cote din acesta la fondurile de resurse financiare publice. De asemenea, statul
influeneaz major activitatea economica prin instrumente economico-financiar, cum sunt: impozitele
si taxele, granturile direcionate sau nu, finanarea din fonduri publice a serviciilor publice realizate de
administraiile centrale si locale, managementul prudenial al creditului si al dobnzii, cursul de
schimb si regimul valutar etc.

La nivel macroeconomic, bugetul de stat reprezint, ntr-o economie de pia, un plan

financiar pe termen scurt. Pentru termene medii sau lungi se elaboreaz bugete program, prin care se
planifica cheltuielile publice mai ndelungate, cum ar investiiile, concomitent cu prognozarea
veniturilor corespunztoare.

1.2.3. Instituiile de Sntate, Instituiile de nvmnt, etc.

Instituiile sau centrele de sntate public sunt instituii publice regionale sau naionale, cu
personalitate juridic, n subordinea Ministerului Sntii Publice, i care coordoneaz tehnic i
metodologic activitatea de specialitate n domeniul fundamentrii, elaborrii i implementrii
strategiilor privitoare la prevenirea mbolnvirilor, controlul bolilor transmisibile i netransmisibile i a
politicilor de sntate public din domeniile specifice, la nivel naional i / sau regional.

Principalele atribuii ale ISP asigura ndrumarea tehnica si metodologica a reelei de sntate

13
publica, in funcie de domeniul sau de competenta.
Asistena medical comunitar cuprinde ansamblul de activiti i servicii de sntate
organizate la nivelul comunitii pentru soluionarea problemelor medico-sociale ale individului, n
vederea meninerii acestuia n propriul mediu de via i care se acord n sistem integrat cu serviciile
sociale. Asistena medical comunitar presupune un ansamblu integrat de programe i servicii de
sntate centrate pe nevoile individuale ale omului sntos i bolnav, acordate n sistem integrat cu
serviciile sociale. Spitalul este unitatea sanitar cu paturi, de utilitate public, cu personalitate juridic,
ce furnizeaz servicii medicale. Spitalul asigur condiii de investigaii medicale, tratament, cazare,
igien, alimentaie i de prevenire a infeciilor nosoconioze. Fondul naional unic de asigurri sociale
de sntate, denumit in continuare este un fond special care se constituie din contribuia pentru
asigurri sociale de sntate suportata de asigurai, de persoanele fizice si juridice care angajeaz
personal salariat, din subvenii de la bugetul de stat, precum si din alte surse - donaii, sponsorizri,
dobnzi, exploatarea patrimoniului Casei Naionale de Asigurri de Sntate si al caselor de asigurri
de sntate. Colectarea contribuiilor persoanelor juridice si fizice care au calitatea de angajator se face
de ctre Ministerul Finanelor Publice, prin ANAF, in contul unic deschis pe seama CNAS, iar
colectarea contribuiilor persoanelor fizice, altele dect cele pentru care colectarea veniturilor se face
de ctre ANAF, se efectueaz de ctre casele de asigurri. Gestionarea fondului se face, in condiiile
legii, prin Casa Naional de Asigurri de Sntate, si, respectiv, prin casele de asigurri sociale de
sntate judeene si a municipiului Bucureti. Gestionarea fondului se realizeaz si prin Casa
Asigurrilor de Sntate a Aprrii, Ordinii Publice, Siguranei Naionale si Autoritii Judectoreti si
Casa Asigurrilor de Sntate a Ministerului Transporturilor, Construciilor si Turismului pana la
reorganizarea acestora.

Veniturile fondului se utilizeaz pentru:

A) plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare i dispozitivelor medicale,

inclusiv a celor acordate n baza documentelor internaionale cu prevederi n domeniul sntii la care
Romnia este parte, n condiiile stabilite prin contractul-cadru; n valoarea serviciilor medicale se
poate include i amortizarea bunurilor achiziionate de unitile sanitare publice supuse amortizrii
potrivit legii, conform normelor elaborate de Ministerul Sntii Publice i Ministerul Finanelor
Publice;
B) cheltuieli de administrare, funcionare i de capital n limita a maximum 3% din sumele
colectate.
C) fondul de rezerv n cot de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS.

Plata furnizorilor de servicii medicale poate fi:

14
 A) n asistena medical primar i de specialitate ambulatorie, prin tarif pe persoana asigurat, tarif
pe serviciu medical;
B) n asistena medical din spitale i alte uniti sanitare publice sau private, n afara celor
ambulatorii, prin tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical;
C) prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin contractul-cadru;
D) prin pre de referin prevzut n lista medicamentelor cu sau fr contribuie personal;
E) prin pre de decontare, pentru medicamentele la care nu se stabilete pre de referin, din lista
aprobat prin ordin al ministrului sntii publice;
F) prin pre de referin pentru unele servicii medicale sau prin pre de referin prevzut n lista de
materiale sanitare i de dispozitive medicale sau, dup caz, prin sum de nchiriere pentru cele
acordate pentru o perioad determinat.

In Romnia structura cheltuielilor publice pentru aciuni socio-culturale prezentate in

clasificarea indicatorilor, privind finanele publice vizeaz urmtoarele destinai: nvmnt, sntate,
cultura, recreere si religie, asigurri si asistenta sociala.
Cheltuielile publice pentru aciuni social culturale sunt ndreptate spre prestarea de servici in mod
gratuit cu plata redusa sau sub forma de transferuri bneti, alocai, pensii, ajutoare si alte indemnizaii.
Cheltuielile publice pentru aciuni social culturale ndeplinesc un rol important: rol economic - aciune
asupra consumului, influeneaz cererea de bunuri si service socio-culturale; stimuleaz sporirea
produciei de bunuri si service social culturale; rol social - educaia si instrucia copiilor si a tinerilor;
creterea calificri profesionale in asistenta medicala a indivizilor; influeneaz evoluia demografica;
asigura un sistem de protecie sociala; creterea nivelului cultural i al civilizailor;

Volumul cheltuielilor publice pentru aciuni este influenat de: gradul de dezvoltare economica a
arilor respective; factorul demografic; creterea costului serviciilor sociale. Cheltuielile publice pentru
aciuni socio-culturale au urmtoarele surse de finanare: surse publice si private; surse interne si
externe. Sursele de finanare provin din: fonduri bugetare; cotizai sau contribuie suportate de
persoane fizice sau juridice; fondurile proprii ale ntreprinderilor publice sau private; veniturile
realizate de institute sociale culturale; veniturile populaiei; fondurile organizailor nonprofit; ajutorul
financiar extern; aciunile social culturale reprezint service sociale care conduc la creterea de venit
naional deci dovedesc un caracter productive si contribuie la dezvoltarea economico-social;
cheltuielile pentru actinii socio-culturale pot fi considerate investii in resurse umane; investiia
intelectuala corespunde cheltuielilor pentru nvmnt si pregtire profesionala efectuata in scopul
educaiei, instruiri si calificri forei de munca. Investiia intelectuala reprezint o avansare de venit
naional deoarece resursele consumate se regsesc ntr-o alta forma (calificarea profesionala a
indivizilor). Investiia intelectuala are caracterul unei investii pe termen lung Durand intre 5-10 ani.

15
Investiia intelectuala are efecte pe termen lung si efectele rezultate sunt multiple avnd caracter social
economic.

Investiia de sntate cuprinde cheltuielile ndreptate spre asigurarea existentei medicale a

membrilor societi precum si cele destinate aciunilor preventive si de conservare a stri de sntate.
Este considerate factor al dezvoltri economice sociale ducnd la creterea capacitate de munca prin
eradicarea unor boli, reducerea numrului de zile de incapacitate temporara de munca si rencadrarea
in munca a celor care au fost temporar bolnavi.

Investiia culturala cuprinde cheltuielile realizri aciunilor socio-culturale care contribuie la creterea
nivelului de educaie si civilizaie a membrilor societi.

Cheltuieli pentru nvmnt:

Creterea acestora se datoreaz urmtorilor factori:
- Factor demografic
- Factor economic
- Factor social si politic
Surse de finanare:
Bugetul de stat
Bugetul local
Surse ale investiilor de nvmnt
Surse ale organizailor nonprofit
Donai si sponsori sai
Fonduri externe rambursabile si nerambursabile
Indicatori care evideniaz eficienta economica a cheltuielilor pentru nvmnt sunt:
1. la nivel microeconomic
- Cheltuiala pe un elev / student
- Rezultate / cheltuieli
- Venitul net actualizat - arata valoarea obinut ca urmare a depiri cheltuielilor actualizate de ctre
venituri.

2. la nivel macroeconomic
- Coeficientul eficientei economice a cheltuielilor pentru nvmnt
- Termenul de recuperare a cheltuielilor pentru nvmnt.

1.2.4. Consiliul Local

Componena consiliului local. Conform Legii nr.215 / 2001, n fiecare comun i ora exist

16
un consiliu local ca autoritate deliberativ. Consiliile comunelor, oraelor i sectoarelor Bucuretiului
sunt compuse din consilieri alei prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, n condiiile
stabilite de legea pentru alegerea autoritilor administraiei publice locale. Statutul - cadru orientativ
al comunei i oraului se stabilete prin hotrre de guvern.

Atribuiile consiliului local

Conform art.36 din Legea nr. 215 / 2001 republicat, consiliul local are iniiativ i hotrte cu
respectarea legii, n toate problemele de interes local, cu excepia celor care sunt date prin lege n
competena altor autoriti ale administraiei publice locale sau centrale.

Consiliul local exercit urmtoarele categorii de atribuii:

A) atribuii privind organizarea i funcionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituiilor

i serviciilor publice de interes local i ale societilor comerciale i regiilor autonome de interes local;

B) atribuii privind dezvoltarea economico-social i de mediu a comunei, oraului sau municipiului;

C) atribuii privind administrarea domeniului public i privat al comunei, oraului%au municipiului;

D) atribuii privind gestionarea serviciilor furnizate ctre ceteni;
E) atribuii privind cooperarea interinstituional pe plan intern i extrem.

In ce privete prima categorie, consiliul local:

A) aprob statutul comunei, oraului sau municipiului, precum i regulamentul de organizare i

funcionare a consiliului local;

B) aprob, n condiiile legii, la propunerea primarului, nfiinarea, organizarea i statul de funcii ale
aparatului de specialitate al primarului, instituiilor i serviciilor publice de interes local, precum i
reorganizarea i statul de funcii ale regiilor autonome de interes local;

C) exercit, n numele unitii administrativ teritoriale, toate drepturile i obligaiile

Corespunztoare participaiilor deinute la societi comerciale sau regii autonome, n condiiile legii.

In cea de-a dou categorie de atribuii sunt cuprinse cele referitoare la:

A) aprobarea, la propunerea primarului, bugetul local, virrile de credite, a modului de

utilizare a rezervei bugetare i contul de ncheiere a exerciiului bugetar;

B) aprobarea, la propunerea primarului, a contractrii i / sau garantrii mprumuturilor,

precum i contractarea de datorie public local prin emisiuni de titluri de valoare, n numele unitii
administrativ teritoriale, n condiiile legii;
17
 C) stabilirea i aprobarea impozitelor i taxelor locale, n condiiile legii;
D) aprobarea, la propunerea primarului, a documentaiilor tehnico-economice pentru lucrrile
de investiii de interes local, n condiiile legii;
E) aprobarea strategiilor privind dezvoltarea economic, social i de mediu a imitaii
administrativ teritoriale;
F) asigurarea realizrii lucrrilor i luarea msurilor necesare implementrii i conformrii cu
prevederile angajamentelor asumate n procesul de integrare european n domeniul proteciei
mediului i gospodririi apelor pentru serviciile furnizate cetenilor.In cea de-a treia categorie de
atribuii, consiliul local: hotrte darea n administrare, concesionarea sau nchirierea bunurilor
proprietate public a comunei, oraului sau municipiului, dup caz, precum i a serviciilor publice de
interes local, n condiiile legii; hotrte vnzarea, concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate
privat a comunei, oraului sau municipiului, dup caz, n condiiile legii; avizeaz sau aprob, n
condiiile legii, documentaiile de amenajare a teritoriului i urbanism ale localitilor; atribuie sau
schimb, n condiiile legii, denumiri de strzi, de piee i de obiective de interes public local.
Ct privete cea de-a patra categorie de atribuii prevzute de lege, consiliul local:
A) asigur, potrivit competenelor sale i n condiiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea
serviciilor publice de interes local privind: educaia; serviciile sociale pentru protecia copilului, a
persoanelor cu handicap, a persoanelor vrstnice, a familiei i a altor persoane sau grupuri aflate n
nevoie social; sntatea; cultura; tineretul; sportul; ordinea public; situaiile de urgen; protecia i
refacerea mediului; conservarea, restaurarea i punerea n valoare a monumentelor istorice i de
arhitectur, a parcurilor, grdinilor publice i rezervaiilor naturale; dezvoltarea urban; evidena
persoanelor; podurile i drumurile publice; serviciile comunitare de utilitate public: alimentare cu apa,
gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termic, iluminat public i transport public local, dup caz;
serviciile de urgen de tip salvamont, salvamar i de prim ajutor; activitile de administraie social
comunitar; locuinele sociale i celelalte uniti locative aflate n proprietatea unitii administrativ
teritoriale sau n administrarea sa; punerea n valoare, n interesul comunitii locale, a resurselor
naturale de pe raza unitii administrativ teritoriale, precum i alte servicii publice stabilite prin lege.

B) hotrte acordarea unor sporuri i altor faciliti, potrivit legii, personalului sanitar i
didactic;

C) sprijin. n condiiile legii, activitatea cultelor religioase;

D) poate solicita informri i rapoarte de la primar, viceprimar i de la efii organismelor

prestatoare de servicii publice i de utilitate public de interes local;

E) aprob construirea locuinelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinelor sociale i a

18
utilitilor locative aflate n proprietatea sau n administrarea sa;

F) poate solicita informri i rapoarte specifice de la primar i de la efii organismelor

prestatoare de servicii publice i de utilitate public de interes local de asemenea, consiliul local
hotrte, n condiiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romne sau strine, n
vederea finanrii i realizrii n comun a unor aciuni, lucrri, servicii sau proiecte de interes public
local; hotrte, n condiiile legii, nfrirea comunei, oraului sau municipiului cu uniti
administrativ teritoriale din alte ri; hotrte, n condiiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte
uniti administrativ teritoriale din ar sau din strintate, precum i aderarea la asociaii naionale i
internaionale ale autoritilor administraiei publice locale, n vederea promovrii unor interese
comune.

Concluzi

Pentru cunoaterea complet a fenomenului administrativ este necesar cercetarea administraiei

publice n raport cu mediul social, care exercit o influen considerabil asupra structurilor,
fenomenelor i coninutului activitilor organelor administraiei, asupra psihologiei i
comportamentelor individuale i colective ale personalului administraiei. pe de alt parte,
administraia comunic cu celelalte structuri prin relaii de colaborare, de subordonare sau chiar de
constrngere, astfel nct considerat n raport cu mediul social, administraia, ntr-o societate dat, va
putea aprea n armonie sau n opoziie cu ntregul mediu social sau cu anumite structuri ale acestuia.
Astfel, administraia public poate fi definit ca ansamblul activitilor Preedintelui Romniei,
Guvernului, autoritilor administrative autonome centrale, autoritilor structurilor subordonate
acestora, autoritilor administraiei publice locale. Prin care, n regim de putere public, se duc la
ndeplinire legile sau, n limitele legii, se presteaz servicii public

19
CAPITOLUL 2. NOIUNEA DE GUVERNARE ELECTRONICA

1. Impactul Guvernrii Electronice n Administraia Publica

Evoluiile socio-economice din ultimii ani au relevat nevoia de schimbare la nivelul serviciilor
publice. Pe toate palierele, Guvernul este supus acelorai presiuni: prile interesante interesate reclam
un acces mai rapid i mai direct la serviciile publice. O problema acut, existent n starea serviciilor
publice din Romnia, este excesul de birocraie, resimit de solicitani (n special de ceteni), care este
datorat, n principal, redundanei ridicate a datelor manipulate i a problemelor de comunicare
existente ntre instituiile publice. Pe lng aceasta, informaia disponibil nu a fost niciodat att de
abundent. Noile tehnologii ale informaiei impun guvernului identificarea unor soluii pentru
solicitrile venite din partea cetenilor. Din pcate, sistemul birocratic a pus n centrul preocuprilor
sale mai degrab metoda de lucru i mai puin finalitatea activitilor desfurate de ctre serviciile
publice. De aceea, prin introducerea sistemului de ghieu unic se are n vedere pe lng simplificarea
procedurilor administrative i o reducere semnificativ a costurilor. Conceptul de Ghieu unic a intrat
recent n atenia administraiei publice. Acest concept trebuie corelat cu tendinele societii care
mping administraia i mbuntesc n mod coninu calitatea prestaiilor administrative. El se poate
rezuma la ideea de a oferi utilizatorilor serviciilor publice un punct unic de acces, prin care s fie
eliminat labirintul procedurilor administrative obinuite. Totodat, din punctul de vedere al instituiilor
publice, ghieul unic va permite raionalizarea managementului documentelor necesare pentru a
satisface cererile cetenilor. Apare necesitatea ca, pe de o parte, s fie completat cadrul legislativ
privitor la transparena administraiei publice, iar de pe alt parte s fie continuat implementarea
prevederilor deja existente pentru a atinge anumite standarde de transparen n sectorul public.

O guvernare eficient, pentru ri ca Romnia, nu se poate rezuma numai la exercitarea

atribuiilor economice, politice i administrative. Ea trebuie s includ, de asemenea, mecanismele,
procesele i instituiile prin care cetenii i grupurile s i poat articula interesele, exercita drepturile
legale, respecta obligaiile i atenua diferenele. Aa cum reiese din studiile efectuate pn acum, mai
bine de jumtate din populaia urban a Romniei percepe ca slab ori foarte slab relaia cu
autoritile i instituiile care ofer servicii de interes cetenesc. Majoritatea cetenilor sunt
nemulumii de timpul ndelungat i de numrul mare depi intermediari care trebuie parcuri pentru
obinerea rezultatului final n cazul unui demers. Din acest motiv, obiectivul urmrit prin
implementarea ghieului unic, este n principal de ordin geografic: regruparea procedurilor
administrative ntr-un sigur loc.
Comunicarea dintre autoriti, instituii i ceteni constituie unul dintre indicatorii relevani ai
20
gradului de dezvoltare al societii civile. Modul n care oamenii percep relaia lor cu instituiile
publice poate influena interesul i participarea populaiei la viaa comunitilor, articularea cerinelor
reformei instituionale cu interesele particulare i / sau generale ale indivizilor.Pe un fond social
economic perceput ca fiind marcat de costul ridicat al vieii, srcie, corupie, nclcarea legii i omaj,
disfuncionalitile de comunicare dintre ceteni i instituii sunt percepute difereniat de cei doi actori
ai relaiei (ceteni, respectiv instituii) n funcie de modul n care fiecare dintre ei i definesc i
nterpreteaz propriul rol. De aceea ghieul unic poate reprezenta un mijloc de simplificare i
accelerare a fluxului de informaii ntre utilizatori i administraie. Procesul de modernizare a
administraiei publice poate fi interpretat drept un succes numai n msura n care succesul reformei
este resimit i la ghieul nivelul terminal al aparatului administrativ sau zona de interfa a
administraiei cu ceteanul.
Sub acelai titlu, Administraie, Ministerul Comunicaiilor i Tehnologiei Informaiilor a iniiat
i deruleaz un proiect care are ca obiectiv general diminuarea decalajelor dintre comunitile mici i
cele mari n utilizarea. Tehnologiei Informaiei prin facilitarea accesului la noile tehnologii pentru
autoritile administraiei publice locale din comune i din oraele mici. Proiectul const n dezvoltarea
unei aplicaii software care s permit primriilor cu resurse insuficiente crearea propriului portal web
prin care s poat interaciona att cu cetenii din acele comunitii, punndu-le la dispoziie servicii
electronice n timp real, ct i s prezinte oportunitile pe care le ofer mediului de afaceri, n scopul
atragerii de investiii, sau s interacioneze cu alte instituii. Din pcate sistemul funcioneaz lent,
numrul primriilor nregistrate, cu site funcional, este redus, majoritatea avnd doar un rudiment de
website.
Evoluia e-guvernment a permis inventarierea principalelor servicii care se ofer n lume
cetenilor i organizaiilor. Mai mult dect att la nivelul Uniunii Europene au fost definite serviciile
publice de baz a cror implementare este definitorie pentru compararea progreselor e-guvernment n
statele membre. Modernizarea serviciului public, n vederea creterii eficacitii i capacitii de a face
fa nevoilor, se va baza n mod esenial pe tehnologia informaiei i comunicaiilor. O generalizare
total a facturrilor electronice i a sistemului electronic de achiziii publice ar trebui s permit
realizarea unor economii de 300 miliarde euro pe an. Acest tip de iniiative a permis deja realizarea
unor economii importante de timp i bani n unele state membre. Astfel, n Italia, s-au nregistrat
economii de 3,2 miliarde de euro n anul 2003 graie utilizrii sistemului electronic de achiziii publice.
Portugalia a declarat de asemenea, realizarea unor economii de 30%. n orice caz, numai generalizarea
sistemului electronic de achiziii publice ar putea duce la economii de 80 miliarde de euro pe an.
Planul de aciune prezentat de ctre Comisia Europeana propune aciuni concrete i stabilete cinci
prioriti pentru 2010:
1. Acces pentru toi - serviciile administraiei on-line nu schimb n mod real lucrurile dac nu pot

21
fi accesate de toi cei interesai. In aceast privin, Comisia va coopera cu statele membre pentru ca, n
2010, fiecare s aib acces la o serie de mijloace tehnice precum televiziunea numeric, calculatoarele
i telefoanele mobile, astfel nct vrsta, naionalitatea, veniturile sau starea de sntate s nu
constituie o cauz de excludere;
2. Eficacitate mrit - serviciile publice intereseaz pe toat lumea: 470 de milioane de
Ceteni, 20 de milioane de ntreprinderi i zeci de mii de administraii. Costul de funcionare a
administraiei statelor i colectivitilor locale, care este finanat din impozite, reprezint 45% din PIB-
ul Uniunii Europene. Toate statele membre s-au angajat s utilizeze tehnologia informaiei i
comunicrii pentru a ajunge, pn n 2010, la o cretere a eficacitii i reducere a costurilor
administrative. Planul de aciune prevede de asemenea, ca statele membre i Comisia s pun n
aplicare un sistem de evaluare comparativa a efectelor modernizrii administraiei;
3. Realizarea sistemului electronic de achiziii publice - achiziiile publice reprezint 15% din PIB,
echivalentul a 1 500 miliarde Euro pe an. Statele membre s-au angajat s fac posibil ca toate
procedurile de achiziie publica s se poat desfura on-line. Planul de Aciune va stabili o foaie de
drum pentru atingerea acestui obiectiv i va defini msurile concrete care trebuie luate;
4. Acces securizat la serviciile administraiei publice pe ntreg teritoriul Uniunii - serviciile trebuie
s rmn accesibile chiar i atunci cnd cltorim sau locuim parial n alt stat. Guvernele Uniunii au
convenit s faciliteze acest aspect, prin stabilirea unor sisteme securizate de recunoatere reciproc a
identitilor electronice naionale pentru site-urile web i pentru serviciile administraiilor publice. n
acest sens Comisia i propune s realizeze proiecte de demonstraie pilot cu caracter transfrontalier, s
defineasc reguli comune privind gestiunea identitilor electronice i s revizuiasc regulile relative la
semntura electronic;
5. Creterea participrii la procesul decizional - majoritatea rspunsurilor oferite cu prilejul unei
consultaii publice lansate de ctre Comisia Europeana cu privire la administraia on-line, deficitul
democratic al Europei ar putea fi substanial redus gratie acestui instrument. Astfel cetenii ar putea
participa ntr-o mai mare msur la luarea deciziilor. Serviciile publice pot fi grupate n dou categorii
de servicii: servicii publice pentru ceteni; servicii publice pentru entiti juridice.
A. Serviciile publice pentru ceteni: plata impozitelor i taxelor pentru ceteni; cutarea de locuri
de munc prin centre de ofertare; ajutor prin Servicii Sociale; ajutor de omaj; ajutor social; rambursri
sau pli cu scop medical; burse de studii; acte personale (acte de identitate, paapoarte, permis de
conducere); nmatriculri de autoturisme (noi, vechi, importate);
Autorizaii de construire; solicitri i reclamaii ctre poliie; acces la biblioteci publice (cataloage on-
line i instrumente de cutare); solicitarea i obinerea de certificate (natere, cstorie); nmatricularea
n universiti; notificarea schimbrii adresei de domiciliu; servicii legate de sntate (de exemplu
prezentarea ofertei medicale a spitalelor, programarea la consultaii).

22
 B.Serviciile publice pentru entiti juridice: plata contribuiilor la asigurri sociale; declaraii i plata
de impozite; declaraii i plata TVA; nregistrrile de noi firme; furnizarea de date pentru statistici;
declaraii vamale; permise legate de mediu, inclusiv raportri; achiziii publice.

Guvernarea electronica are impact asupra fiecrui cetean, ntreprindere sau autoritate
public, faciliteaz tehnologia informaiei i comunicaiile consolidnd i mbuntind calitatea i
eficiena administraiei publice. Comunicarea se face mai uor pentru ceteni i pentru ntreprinderi,
costurile sunt sczute, iar procedurile interne sunt accelerate substanial. Calitatea i transparena
serviciilor publice este mbuntit considerabil n beneficiul tuturor.

Asigurarea dezvoltrii durabile este realizat prin respectarea principiilor care stau la baza
guvernrii i anume:
apropiere de ceteni prin intermediul guvernrii se menine o relaie mult mai productiv ntre
autoritile publice i cetean;
eficiena serviciile electronice sunt mult mai rapide;
nencredere i securitatea cetenii trebuie s aibe ncredere n guvernarea electronic;
transparena schimbrile tehnice vor fi acceptate doar dac ele vor fi acceptate de toi cei vizai;
accesibilitatea servicii accesibile tuturor cetenilor, fr discriminare;
aplicabilitate;
securizarea datelor sigurana ca numai persoanele autorizate din cadrul administraiei au acces la
datele cu caracter personal;
cooperarea toate nivelurile de guvernare lucreaz mpreun, de la cele mai mici autoriti locale
pn la ministere;
durabilitatea structur modular care permite integrarea imediat a noilor componente n sistem
pentru a ine pasul cu cele mai recente tehnologii;
interoperativitate - tipuri diferite de sisteme vor trebui s fie capabile s comunice unul cu cellalt;
neutralitate tehnologic.

2. Ce este Guvernarea Electronica

Dezvoltarea infrastructurii informaional comunicaionale al sistemului administraiei

publice permite automatizarea a unei pari din activitatea administrativ, adic transformarea acesteia
din form de hrtie n forma electronic. Aceast transformare a fost denumit guvernarea
electronica (guvernare digitala) guvernare ce se realizeaz in baza utilizrii tehnologiilor
informaional comunicaionale.
Obiectivul general al guvernrii electronice l constituie asigurarea accesului la informaia
oficial, prestarea serviciilor prin intermediul mijloacelor electronice pentru ceteni i mediul de

23
afaceri, mbuntirea calitii serviciilor publice, sporirea gradului de participare a cetenilor n
procesul de guvernare, eficientizarea activitii administraiei publice, consolidarea democraiei i a
instituiilor statului de drept.
Pentru c studierea i aplicarea guvernrii electronice se afl ntr-o stare incipient nc, o
definiie exact este greu formulat pentru c diferitele puncte de vedere ale cercettorilor referitor la
ceea ce este cu exactitate conceptul de guvernare nu ajung la un numitor comun.
Singurul aspect de care suntem cu adevrat siguri este ca guvernarea este mult mai mult dect
postarea unor informaii de interes public i crearea unor servicii publice pe o pagin de Internet. Ca
terminologie, guvernarea sau e-guvernment i are sorgintea n construcii lexicale ca e-mail,
commerce, business care, ca fenomene, au precedat apariia conceptului de guvernare electronic.
Guvernarea electronic acoper toate aspectele guvernrii, pn la cel mai adnc nucleu al fiecrei
entiti guvernamentale i inevitabil va deriva.

Guvernarea electronic const n interaciunea dintre guvern, parlament i alte instituii publice
cu cetenii prin intermediul mijloacelor electronice. Informarea asupra proiectelor de lege aflate n
discuie i emiterea de preri de ctre ceteni, plata taxelor de ctre contribuabili, completarea unor
plngeri i petiii online reprezint mijloace eficiente puse la dispoziie de ctre stat pentru exercitarea
drepturilor fundamentale ale cetenilor. Aadar sensul implementrii guvernrii electronice este de sus
n jos (de la stat la cetean). Guvernarea electronic reprezint procesul de reinvenie a sectorului
public prin digitalizare i noi tehnici de management a informaiei, proces al crui scop final este
creterea gradului de participare politic a cetenilor i eficientizarea aparatului administrativ.
Aceasta definiie reunete, de fapt, cele 3 trsturi de baz ale guvernrii electronice:
1) folosirea noilor tehnologii electronice n comunicare (email, chat, site-uri Internet
Etc.) sau paradigma tehnic;
2) aplicarea unor noi metode de management a informaiei sau paradigma Manageriala;
3) creterea gradului de participare politic a cetenilor i creterea eficienei aparatului
administrativ.
Guvernarea electronica se afirma din ce in ce mai mult ca o caracteristica majora a noii
societi bazate pe informaie si cunotine. Fenomenul este complex si se raporteaz la multiplele
conexiuni care exista intre autoriti si persoanele fizice si juridice din societatea respectiv. Se
urmrete astfel deschiderea unui drum care se va finaliza prin reforma completa a administraiei
publice, astfel nct aceasta sa fie pus in mod real in slujba fiecrui cetean. EGovernment este
definit ca fiind tehnologia utilizrii informaiilor si comunicaiei in administraia public, combinat cu
schimbul organizaional si noi modaliti de a mbunti serviciul public si procesele democratice, dar
si pentru a fi un suport pentru metodele de aciune in favoarea publicului. De aceea egovernment a fost
definit ca o prioritate in Planul de Aciune in europe 2005. Oricum, multe bariere si obstacole trebuie
24
depite, dar sunt necesare si investiii foarte mari. Procesul schimbrii in organizaie si cultura
necesit timp, poate lua civa ani combinat cu investiii in ICT, organizarea si calificrile furniznd,
totodat mari beneficii. Exista o mare deschidere pentru problemele cercetrii in egovernment.
Cercetarea si dezvoltarea trebuie sa abordeze tehnologia network care aduce diversitate organizaional
si practici culturale. Un exemplu in acest sens, poate fi conducerea identitii cetenilor, administraia
companiilor in tara. Totodat, este nevoie si de tehnologie avansata pentru a furniza o interaciune
personalizat care sa reduc timpul cu clienii, chiar dac acetia au sau nu cunotine privind operarea
pe calculator. Pentru a nelege beneficiile eGovernmet trebuie sa se realizeze si o cercetare
economica.
Rezultatele cercetrii si dezvoltrii avansate mpreun cu combinarea inovaiei tehnologice si
organizaionale pot ajuta sectorul public in mbuntirea si transformarea acesteia. Desigur,
transformarea administraiei publice va ntmpina si probleme. De aceea, se cere o conducere politic
cat mai buna, dar si devotament pentru o viziune pe termen lung la contribuia sectorului public
european in cunotinele societii. Inovaia si gndirea pe termen lung ar trebui combinata cu rezultate
concrete pe termen scurt. Schimbul de practici si cooperri dintre administraiile de la toate nivelurile
pot accelera adoptarea si aducerea de noi concepte si soluii.
Comisia Europeana urmrete derularea urmtoarelor programe in sprijinul guvernrii:
IST Tehnologia Informaiilor Societii, una din cele 7 teme prioritare mpreun cu Cadrul
Programului Comisiei pentru Cercetare;
Reeaua de guvernri si afaceri;
Sisteme si servicii pentru ceteni;
IDA Schimbul de Date intre Administraii: utilizarea ICT reprezint un sprijin pentru schimbul
electronic rapid intre administraiile Statelor Membre in Europa, mbuntind deciziile Comunitii
facilitnd piaa interna si accelerarea implementrii politicii;
Observatorul guvernare: facilitarea informaiei in toate aspectele guvernrii in UE;
Serviciul public. Eu: facilitarea informaiilor in serviciile publice in UE;
coninutul: suportul produciei, utilizarea si distribuia coninutului digital European si
promovarea lingvistica, diversitatea cultural in reeaua globala;
eTen: realizata pentru dezvoltarea e-service-ului, avnd o dimensiune trans-european,
concentrndu-se pe servicii publice;
Premiile e-Europa pentru eGuvernare: organizaii premiate, selectate pentru a expune la Conferina
Ministerial;
Cea mai buna pagina web: un proiect eGuvernare pentru standardizarea serviciului European;
20 criterii pentru serviciul public.
Comisia acord mare importan guvernrii ca modalitate de administrare a problemelor

25
publicului european si contribuie la strategia de modernizare a economiei si societii europene.
Politica Comisiei pentru guvernare este descris in Comunicare Rolul guvernrii pentru viitorul
Europei, din septembrie 2003, si subliniaz obiectivele modernizrii administraiei publice cu
sprijinul ICT, barierele ce trebuie depite si prezentarea unei hari de aciune. Concluzia Consiliului
pe guvernare din noiembrie 2003 a reintrodus si dezvoltat aceast harta. ICT poate ajuta guvernele sa
ating obiectivele propuse la ntlnirea de la Lisabona si cooperarea pentru depirea problemelor cu
care se confrunt (bugete). inta este utilizarea ICT combinata cu schimbul organizaional, noi
realizri cu scopul mbunatirii serviciilor publice, procese democratice si politici publice. Strategia
guvernrii trebuie sa inteasc: problemele dezbtute la Lisabona, reducerea barierelor pieei interne
pentru servicii si mobilitate in Europa, implementarea efectiv a politicilor naionale si regionale sau
dezvoltarea local.
In timp ce tehnologia nu poate transforma vechile proceduri in unele bune, guvernarea creeaz
o ans sectorului public sa diferenieze cererile. Guvernarea permite sectorului public meninerea si
ntrirea unei bune guvernri in societate. Aceasta nseamn:
Un sector public deschis si transparent. Guvernele s fie deschise la o implicare democratic. O
administrare care reprezint un serviciu pentru toi. Utilizarea sectorului public, neexcluznd niciun
serviciu din cele prezente, venind, totodat cu servicii personalizate. Un sector public productiv care
furnizeaz o valoare maxima pentru pltitorii de taxe. Pe scurt, guvernarea este o modalitate ce permite
sectorului public sa fie cat mai deschis, productiv pe linia unei bune guvernri. Iat analizarea ctorva
prioriti:
- Accesul la internet;
- Tranziia este un pas important, accesul la Internet deschis serviciului public oferind o
interaciune mult mai eficient; Comunicarea rapida este o condiie pentru un acces continuu;
- Accesul multiplatform.
Principiul accesului la toate serviciile publice este un obiectiv important in administraia
publica. Participarea poate fi mbuntit daca serviciile pot fi accesate printr-o serie de modaliti
PC, Tv digital, mobil terminal, puncte publice de acces la internet.
ncrederea si confidenialitatea in sectorul public, dar si participarea democratica online trebuie
sa fie parte integranta a strategiilor de guvernare la toate nivelurile. Datele private, autentificarea si
managementul identitii sunt puncte cheie pe care serviciul public nu trebuie sa le omit. Instituiile
publice trebuie sa asigure ntotdeauna securizarea tranzaciilor digitale si a comunicrii, dar si
protejarea datelor. Cetenii si oamenii de afaceri ar trebui sa aib acces la controlul datelor personale,
la modul de utilizare al acestora si stocarea lor.

Utilizarea ICT-ului in achiziiile publice pot creste eficiena, mbunti calitatea si valoarea

26
banilor, genernd economii pentru pltitorii de taxe. Pentru atingerea acestor beneficii fundamentale
sunt necesare achiziii in sectorul public, al administraiei si in relaiile dintre administratori si
poteniali furnizori. Un plan de aciune pe o perioad de trei ani va stabili o strategie de masuri
legislative necesare a elimina obstacolele barierelor electronice in achiziiile publice si asigurarea unui
sistem electronic potrivit.
Ingredientul de succes al guvernrii este introducerea ICT-ului. Schimbul organizaional si
achiziiile sunt deosebit de importante. Linia Administraiei Publice Europene propune recomandri
organizaionale ce vor permite schimbul de practici.
Performana si beneficiile guvernrii
Creterea productivitii depinde de intrrile si ieirile de informaii ce au loc. Se dorete
concentrarea pe indicatori suplimentari (un numr de servicii online), fata de concentrarea pe un singur
utilizator. Cheltuielile pentru guvernare includ investiii ICT si un capital organizaional cu perspectiva
puterii de investiie in Europa.

Sistemul Electronic Naional, este punctul unic de acces la servicii si informaii publice ale
instituiilor administraiei centrale, de interes pentru persoane fizice sau juridice.
Site-ul www.e-guvernare.ro este organizat pe mai multe seciuni de maxim interes:
o Formulare online;
o Servicii online;
Administraia public pe internet.
Seciunea de formulare online permite descrcarea tipizatelor utilizate in relaia cu diferite
instituii publice, care ulterior pot fi tiprite, completate si trimise prin mijloace clasice (posta sau
deplasare la ghieu) la instituiile abilitate. Numrul formularelor disponibile este de peste 200, acesta
urmnd a fi extins coninu, gradual. Formularele acoper sfere de interes pentru ceteni, precum: taxe,
impozite, sntate, pensii, alocaii, asigurri de stat etc, iar accesul la aceste formulare este liber, fiind
permis far nregistrarea prealabil ca utilizator al portalului.
Serviciile publice disponibile online presupun completarea unui circuit al formularelor,
respectiv rezolvarea unei probleme in relaia cu administraia far a mai fi necesar deplasarea la
ghieu sau utilizarea altor mijloace de transmitere a documentelor. In acest moment sunt disponibile 6
servicii electronice incluse in Sistemul Formular Unic, numrul acestora urmnd a fi progresiv extins.
Sistemul va fi dezvoltat gradual si din punct de vedere al numrului de utilizatori, serviciile on-line
fiind momentan disponibile doar marilor contribuabili din toat ara, in numr de aproximativ 1500.
Pentru contactul electronic cu administraia public local a fost creata seciunea "Acte necesare
pentru" care furnizeaz link-urile ctre primarii, prefecturi si consiliile judeene din ntreaga ar,
facilitnd obinerea documentelor necesare in Urbanism si Construcii, Stare civila si Protecie sociala.

27
 In ceea ce privete serviciile online in acest moment sunt disponibile doar cteva servicii
online, dar numrul acestora va fi extins succesiv, prin decizii ale Guvernului. Serviciile online
presupun c furnizarea de servicii publice de baza se face si prin intermediul mijloacelor electronice,
altfel dect tradiional, "la ghieu". Aceasta nu semnific dispariia ghieului, este mai degrab o
democratizare necesar prin crearea posibilitii de a alege, prin crearea unei alternative, inexistenta
pana in acest moment.
Portalul pentru servicii online se bazeaz pe soluia proiectului pilot realizat de Ministerul
Comunicaiilor si Tehnologiei Informaiei in 2002, care a avut ca scop facilitarea accesului online la
serviciile guvernamentale. Momentan cele 6 servicii incluse in Formularul Unic sunt disponibile
numai marilor contribuabili din ara si necesit nregistrare prealabil.
Servicii publice electronice disponibile prin Formularul Unic:
Declaraie ANOFM
Declaraie pentru CNAS
Declararea obligaiilor de plata ctre bugetul asigurrilor sociale
Declaraie privind obligaiile de plata la bugetul de stat
Declaraie privind impozitul pe profit
Decont privind taxa pe valoarea adugat
Alte servicii disponibile:
Depunere bilan contabil
Autorizaii transport internaional
Sistem informatic integrat Viza on line
Declaraii vamale on line
Permise auto
Portal pentru plata amenzilor online si declaraii ctre Poliie
Portalul serviciilor de sntate
O alta seciune a site-ului se refera la Administraia public pe Internet si cuprinde:
Ministere;
Instituii aflate n subordinea Guvernului Romniei;
Instituii aflate in subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea ministerelor;
La nivel local: adresele Primriilor, Prefecturilor si ale Consiliilor Judeene;
"Administraia public pe Internet" i propune facilitarea accesului la serviciile publice locale,
asigurnd totodat transparenta in ndeplinirea atribuiilor specifice.
Strategia de guvernare electronica reprezint o cerina formulat la nivelul Uniunii Europene
pentru toate statele membre, iar printre obiectivele urmrite la nivel european prin guvernarea
electronic se numr: includerea tuturor categoriilor sociale ca beneficiari ai serviciilor de guvernare,

28
folosirea tehnologiei pentru o guvernare mai eficient si eficace, crearea identitii electronice
recunoscute de statele membre. Avantajele guvernrii electronice: debirocratizare, transparena,
includerea tuturor categoriilor sociale ca beneficiari ai serviciilor, etc. Sunt scopul grupului de lucru
pentru elaborarea strategiei de guvernare electronic din care face parte si Ministerul Comunicaiilor si
Tehnologiei Informaiei. MCTI a iniiat studii si cercetri pe care pot fi fundamentate proiecte
finanate din fonduri europene, a lansat proiecte care s serveasc drept model pentru implementarea
strategiei de guvernare electronic si a iniiat protocoluri de colaborare cu alte instituii ale
administraiei centrale. In guvernarea electronic informaia este mai important dect tehnologia
pentru c informaia devine valoare, din informaie deriva parteneriatele cu sectorul privat si cu alte
entiti guvernamentale. In plus, trebuie neles ca guvernarea electronic nu reprezint un scop in sine,
ci un mijloc de a fi mai aproape de ceteni, de a crea o relaie transparenta si bazata pe ncredere cu
acetia, a declarat ministrul Nagy.
Guvernul actual este orientat ctre o administraie eficienta si, prin aceasta, ctre cetenii
Romniei crora dorete s le ofere servicii eficiente si de birocratizate. ntruct strategia de guvernare
electronic vizeaz includerea, Guvernul Romniei a demarat o iniiativ menit s contribuie la
dezvoltarea capacitaii de utilizare a calculatoarelor a elevilor. Aceasta iniiativa demonstreaz
interesul Guvernului pentru educarea populaiei pentru a putea utiliza serviciile de guvernare
electronic., a declarat Ministrul Comunicaiilor si Tehnologiei Informaiei, Zsolt Nagy.

3. Rolul Guvernrii Electronice

Apariia i dezvoltarea calculatoarelor electronice a reprezentat o adevrat revoluie n

societatea uman, avnd ca principal consecin tranziia de la societatea industrial la societatea
informaional. Internetul ofer n primul rnd un nou mijloc de comunicare, disponibil 24 ore / zi.
Acest canal este deschis att diseminrii de informaii din partea autoritilor, ct i dialogului efectiv
i n timp real cu cetenii, contribuind astfel la consolidarea procesului democratic i implicarea unui
numr mai mare de ceteni n viaa politic. Avantajul disponibilitii se manifest nu numai pentru
autoritile publice prin costuri de utilizare reduse comparativ cu mijloacele clasice, dar i pentru
persoanele interesate care pot accesa informaia i efectua tranzacii de oriunde.
ncepnd cu eliminarea hrtiei i continund cu reducerea timpului de acces la resursele
publice, aplicaiile de guvernare ctig ncrederea cetenilor i eficientizeaz serviciile publice.
Rspndirea noilor tehnologii informaionale i de comunicare a impulsionat schimbri majore la toate
nivelurile societii i n special n ateptrile cetenilor.

n prezent, majoritatea guvernelor a statelor lumii i reorganizeaz activitatea autoritilor

administraiei publice, implementnd tehnologiile informaionale moderne. Procesul dat a fost
determinat de faptul c la sfritul secolului XX guvernele multor state s-au confruntat cu necesitatea
29
revizuirii modalitilor tradiionale de nfptuire a administraiei publice, care s-au dovedit a fi
inadecvate provocrilor timpului (informaionale, economice, ecologice, sociale).
Sistemul informaional trebuie s constituie suportul de aplicare i de simplificare a unor reguli i
proceduri administrative n scopul asigurrii unui acces larg i ne discriminatoriu al publicului la
servicii publice, precum i reducerii tarifelor pentru aceste servicii i a costurilor de operare i
personal.
Guvernarea electronic (guvernarea digital) reprezint procesul de reinvenie a sectorului
public prin digitalizare i noi tehnici de management a informaiei, proces al crui scop final este
creterea gradului de participare politic a cetenilor i eficientizarea aparatului administrativ (figura
1).

Figura 1. Guvernarea electronica

Documentul electronic se utilizeaz pentru a exprima modul n care este prezentat informaia ce
alctuiete documentul respectiv: informaia digital. Noiunea de document electronic este sensibil
mai larg noiunii de nscris. Pe suport informatic se poate alctui orice reproducere, constnd n date
numerice, texte, grafice, imagini statice sau animate, nregistrri sonore sau de voce.
Rolul documentelor electronice n guvernarea digital urmrete:
Cutarea rapid a informaiei, de exemplu aplicarea sistemelor de eviden automatizat permite s
fie gsit n timp de cteva minute legea potrivit, documentul necesar sau cererea solicitantului;
partajarea informaiei, adic schimbul de informaie cu acelai dosar ntre mai multe ministere,
departamente i alte structuri guvernamentale; facerea public a unor informaii la un cost substanial
de mic, cum ar fi listele de distribuie e-mail sau paginile web; verificarea validitii unor acte n timp
real prin internet sau reeaua intern completarea de ctre ceteni a formularelor, n regim on line,
fr a se deplasa la oficiile instituiilor; accesarea diferitor baze de date de ctre ceteni sau

30
funcionari pentru a se documenta sau pentru a-i aprofunda unele cunotine n domeniu, astfel
investind n creterea profesional.
Uniunea Europeana a stabilit o list de servicii publice de baz care vor fi oferite cetenilor i prin
intermediul mijloacelor electronice: plata impozitelor i taxelor pentru ceteni, cutarea de locuri de
munc, solicitri i reclamaii la politie, acces la biblioteci publice, furnizarea de date pentru statistici,
nregistrarea unei noi ntreprinderi etc.
Pentru a asigura protecia informaiei in documentele electronice, sunt solicitate serviciile de
certificate a cheilor publice ale semnturii digitale. Serviciile de certificare a cheilor publice i alte
servicii ce in de semntura digital se presteaz, n conformitate cu prevederile legislaiei, de ctre
centrele de certificare a cheilor publice. Semntura digital este creat prin criptarea coninutului
documentului, folosind cheia criptografic a expeditorului. Aceasta face ca semntura sa fie unic att
pentru fiier ct i pentru deintorul cheii. Orice modificri aduse documentului afecteaz semntura,
oferindu-se astfel att integritate ct i autentificare. Semnturile digitale utilizeaz criptarea
asimetric, n care se folosete o cheie pentru a crea semntura i o alta cheie, legata de prima, pentru a
o verifica. ntr-un sistem de securitate a cheii publice, toi participanii au nevoie de propria cheie de
semnare, sau cheie privata. Cheia publica este rspndit i identificat de ctre certificatele digitale.
Certificatele sunt emise de teri de ncredere, cunoscui sub numele de autoriti de certificare (AC),
care i asum responsabilitatea pentru identificarea utilizatorilor i pentru acordarea cheilor.

Guvernarea electronic reprezint utilizarea de ctre autoritile administraiei publice centrale

a aplicaiilor bazate pe tehnologia informaiei, n scopul:
mbuntirii accesului la informaiile i serviciile publice ale autoritilor
administraiei publice centrale;
eliminarea procedurilor birocratice i simplificarea metodologiilor de lucru;
mbuntirea schimbului de informaii i servicii ntre autoritile publice centrale;
mbuntirea calitii serviciilor publice la nivelul administraiei publice centrale.

Obiectivele generale ale guvernrii electronice sunt: asigurarea accesului la informaia oficial
prin intermediul paginilor WEB n reeaua Internet; prestarea serviciilor publice prin intermediul
mijloacelor electronice pentru ceteni i mediul de afaceri; sporirea gradului de participare a
cetenilor n procesul de guvernare; eficientizarea activitii administraiei public ce prin optimizarea
utilizrii resurselor materiale i umane, precum i a timpului prestrii servi - cililor; consolidarea
democraiei i a instituiilor statului de drept.

Obiectivele specifice ale guvernrii electronice constituie: asigurarea transparenei activitii

autoritilor administraiei publice; crearea i implementarea sistemelor intonaional le automatizate,
menite s susin procesele de reform i dezvoltare politic, social i economic din ar; dezvoltarea
31
infrastructurii informaionale de stat; creterea nivelului de pregtire a angajailor publici n domeniul
tehnologiilor informaionale i de comunicaii; dezv voltarea cadrului juridic i democraia
electronic. n procesul de guvernare sunt implicai, n general vorbind, 3 mari clase de participani:
participanii publici, guvernul sau statul, att organizaiile de la nivel local, ct i cele de la nivel
central [G], cetenii rii respective [C], firmele private care organizeaz activiti comerciale, lund
n considerare profitul i activnd ntr-un context concurenial de pia. ntre aceti participani se nasc
relaii specifice de comunicare i tranzacionale specifice, mprite n cteva mari grupe de
componente ale guvernrii electronice.

Aadar exist multiple moduri n care informaia poate curge ntre participanii la procesul de
guvernare. O distincie a acestor fluxuri informaionale i tranzacionale se poate face mprindu-le n
fluxuri interne i externe. Fluxurile interne sunt cele n cadrul unei clase de participani de exemplu
cele dintre instituii publice, precum 2 ministere, sau Parlament i guvern etc. Fluxurile externe sunt
cele care se nasc ntre participani din clase diferite, de exemplu fluxurile care se nasc ntre ceteni i
o instituie public precum Parlamentul.
Principalele componente ale guvernrii electronice sunt:

G2G [Government to Government] sau Guvern - Guvern cu o subcategorie;

G2E [Government to Employee] sau Guvern Angajai guvernamentali;
G2C [Government to Citizens] sau Guvern Ceteni;
G2B [Government to Business] Guvern Companii;

Guvernarea electronic sau e-Government se afirm din ce n ce mai mult ca o caracteristic major a
noii societi bazate pe informaii i cunotine. Fenomenul este complex si se refer la multiplele
conexiuni care exist ntre autoriti i persoanele fizice i juridice din societatea respectiv. Sistemul
informaional trebuie s constituie suportul de aplicare i de simplificare a unor reguli i proceduri
administrative n scopul asigurrii unui acces larg i ne discriminatoriu a publicului la servicii publice,
precum i reducerii tarifelor pentru aceste servicii i a costuririlor lor de operare i personal. Folosirea
tehnologiilor moderne ale informaiei i comunicaiilor ofer posibilitatea schimbrii calitative a
serviciilor oferite de administraia public cetenilor i celorlalte entiti participante. ncepnd cu
eliminarea hrtiei i continund cu reducerea timpului de acces la resursele publice, aplicaiile de e-
guvernment ctig ncrederea cetenii lor i eficientizeaz serviciile publice, contribuind major i la
democratizarea societii n ansamblu. Pentru un guvernant sau un legislator cel mai important lucru de
tiut este c inter-netul poate face procesul de guvernare mai apropiat de oameni i mai eficient.
Comunicarea prin Internet poate face ca relaia dintre ceteni i guvern s fie mai strns oferind
avantaje ambilor participani: guvernului mai mult sprijin i mai mult ncredere i ceteanului mai
mult nelegere i rezolvarea mai eficient a problemelor sale.
32
 n Romnia, evoluia ctre guvernare fost marcata de o serie de aciuni absolut necesare
pentrusustinerea acestui proces:
_ nfiinarea grupului de lucru Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaiei n Romnia (HG
nr.271 din 22 februarie 2001) care a avut ca obiectiv principal crearea premiselor durabile ale
implementrii societii informaionale n Romnia;
_ Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaiei n Romnia, nfiinat prin Hotrrea Guvernului nr.
271 / 2001, aproba proiectele din domeniul guvernrii electronice, propune Guvernului, supervizeaz
implementarea serviciilor publice prin procedura electronic.
_ elaborarea si aprobarea Strategiei Guvernului privind informatizarea administraiei publice (HGnr.
1.007 din 4 octombrie 2001);
_ aprobarea Strategiei naionale pentru promovarea noii economii si implementarea societii

Informaionale (HG nr. 1440 din 12 decembrie 2002), document n care se subliniaz faptul c
Trecerea la Societatea Informaionala este unul din obiectivele strategice ale Guvernului
Romniei pentru perioada 2001 2004 si una dintre condiiile de preaderare la Uniunea European;
_ nfiinarea Sistemului Electronic Naional (SEN), n anul 2003, ca sistem informatic de utilitate
public, n scopul asigurrii accesului la informaii publice si furnizrii de servicii publice ctre
persoane fizice si juridice (Titlul II din Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003, privind transparena n
administrarea informaiilor si a serviciilor publice prin mijloace electronice).

n aceeai lege, au fost stabilii operatorii pentru guvernare (Inspectoratul General pentru
Comunicaii si Tehnologia Informaiei IGCTI aflat n momentul apariiei legii n subordinea
Ministerului Comunicaiilor si Tehnologiei Informaiei, n prezent n subordinea Primului Ministru). n
ceea ce privete cadrul legislativ, acesta a fost completat cu o serie de acte normative referitoare la
urmtoarele aspecte: semntura electronic, achiziiile publice prin licitaii electronice, ncasarea prin
mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale, comerul electronic, atribuirea prin mijloace
electronice si distribuirea autorizaiilor de transport rutier internaional de marfa, procedura de avizare
a instrumentelor de plata cu acces la distant, de tipul aplicaiilor Internet-banking, home-banking sau
mobile-banking, masurile pentru realizarea schimbului de informaii n domeniul standardelor si
reglementarilor tehnice ntre Romnia si statele membre UE si Comisia Europeana, protecia
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulaie a acestor date.

n Romnia tehnologia Informaiei a ptruns cu precdere n sectorul privat. Sectorul public

are sisteme incomplete si neintegrate n fluxul informaional naional. Paginile web de informare a
cetenilor (Administraia Prezidenial, Camera Deputailor, Senat, Guvern, Ministere, Consilii
Locale, Prefecturi, Primarii) sunt operaionale n cea mai mare parte dar nu sunt construite n
conformitate cu un set de standarde sau cerine comune, care sa permit att integrarea ntr-un singur
33
portal, ct i asigurarea condiiilor optime de acces la informaiile de interes public. Serviciile de
guvernare reprezint unul dintre mijloacele cele mai eficiente de lupta mpotriva corupiei, un factor
cheie al transparenei instituionale si a reglementarii credibile a mediului de afaceri n Romnia.
De asemenea, pe lng efectul semnificativ asupra transparenei instituiilor statului si
credibiliti mediului de afaceri, implementarea soluiilor guvernare are ca rezultat:
- mbuntirea calitii informaiei Urban Manageetaanagementul Urban
- Reducerea timpului de diseminare a acesteia;
- Reducerea semnificativ a costurilor administrative pentru stat, ct i a celor generate de
reglementri pentru ceteni si firme.

Transparenta instituional, credibilitatea reglementarii si reducerea costurilor reglementarii si

administrrii reprezint un determinant fundamental al competitivitii unei economii. Romnia a
nregistrat progrese semnificative n domeniul e-Guvernare, sistemul naional fiind considerat ca un
exemplu de bun practic la nivel european. Cu toate acestea, nivelul de interaciune dintre ceteni si
guvern se menine redus, att cantitativ (numr de utilizatori), ct si calitativ (ponderea sczut a
interaciunii bidirecionale). De asemenea, asigurarea disponibilitii serviciilor si a resurselor
educaionale pe Internet, mpreun cu creterea gradului de utilizare a internetului si a dotrii cu
computere n instituiile de nvmnt, va genera o for de munca mai bine pregtit, mai flexibil si
mai adaptat la cerinele pieei cu efecte pozitive asupra productivitii muncii, salariilor si a ocuprii.
Acest sistem de educaie poate fi util si pentru susinerea pregtirii permanente, aflate la un nivel
extrem de redus n Romnia.

4. Implicaiile Guvernrii Electronice

Administraia public este principala veriga si, implicit, cea mai responsabila component a
societii, chemata s asigure cadrul favorabil dezvoltrii comunitii, s realizeze servicii diversificate
si de calitate pentru ceteni, sectorul economic si cel social. Administraia public trebuie sa ia
masurile pentru asigurarea cadrului optim de desfurare a activitilor pentru satisfacerea cerinelor
actorilor implicai. n aceste condiii se impune: extinderea si modernizarea infrastructurii
informaionale naionale; dezvoltarea de aplicaii si servicii bazate pe convergena tehnologiilor
informaiei, comunicaiilor cu media, care sa permit informatizri omogene si coordonate ale
instituiilor din administraia public central si local; mbuntirea serviciilor publice si realizarea
interaciunii societii civile cu administraia public prin mijloace electronice adecvate.
Construirea unui sistem informaional bazat pe TIC la nivel naional pentru administraia
public este una dintre etapele cele mai importante ale acestui proces. Pentru extinderea utilizrii TIC
la nivelul ntregului sistem al administraiei publice centrale si locale se preconizeaz satisfacerea
urmtoarelor cerine: fiecare funcionar public trebuie sa dispun de un calculator, i fiecare instituie

34
public s beneficieze de o reea locala de calculatoare; pn n 2008 fiecare funcionar public trebuie
s posede un certificat ECDL (European Computer Driving Licence), care s gireze abilitile de
utilizare a calculatoarelor; instituiile administraiei publice centrale i locale din municipiul Bucureti
vor fi conectate ntre ele, i cu cele din capitalele de jude, prin intermediul magistralei de comunicaie
pe fibra optic de mare viteza; conectarea instituiilor publice la Internet si crearea unui Intranet pentru
acestea; fiecare funcionar public s dispun de o adresa de post electronic; fiecare instituie a
administraiei publice s aib un site propriu pe Internet; legiferarea documentelor i a semnturii
electronice i crearea pentru fiecare document tipizat a unui document electronic nmagazinat pe
servere naionale, pentru a fi accesat; proiectarea i realizarea registrelor permanente (registrele de
persoane fizice, persoane juridice, unitile administrativ teritoriale, inclusiv arterele de circulaie si
cadastrul), a dicionarului de documente i proceduri administrative precum i o serie de
nomenclatoare unitare de uz general, sub forma bazelor de date care reunesc informaii referitoare la
produse, servicii, tipuri de ageni economici, sociali etc.

Pentru administraia public se are n vedere crearea de mijloace electronice care s uureze
procesul de informatizare a structurilor administrative i a actorilor cu care acestea intr n contact.
Astfel, se au n vedere utilizarea de centre publice de informare pe cale electronica a cetenilor,
inclusiv utilizarea de chiocuri cu ecrane senzitive, ghiee unice carduri electronice mono sau
multifuncionale, raportri financiare pe cale electronica, e-mail, pagini web, licitaii electronice,
semntura digitala, videoconferine, vot electronic. Nevoia integrrii n munca administrativa si de
birou a tehnicilor moderne de comunicaie si prelucrare automata a datelor, n scopul creterii calitii
acesteia a condus la consacrarea unui nou termen, cel de birotica. Rolul acesteia l reprezint
automatizarea activitilor de birou prin folosirea tehnicilor, conceptelor si produsele informatice
adecvate operaiilor ce vizeaz prelucrri elementare de date, editri de documente, reprezentri
grafice, prelucrri multimedia. Sistemele informaionale vor avea, un impact profund asupra
caracterului muncii umane, fizice si intelectuale, cu implicaii sociale si economice. Munca
intelectuala va fi degrevata de operaii cu caracter de rutina care necesita un efort ndelungat
influennd n mod pozitiv procesele de conducere si decizie. Ritmul rapid si incremental al dezvoltrii
tehnologiei informaie si comunicaiilor (TIC) a determinat apariia noii economii digitala, care tinde
sa se globalizeze. Economia digitala este caracterizata de mutaii radicale n natura muncii si a
relaiilor de munca, cu implicaii profunde asupra stilurilor de munca si via ale oamenilor. Piaa
muncii a cunoscut n ultimul deceniu o dezvoltare puternica, tinznd si ea sa se globalizeze. Telelucrul,
teleactivitatile, telesocializarea etc., reprezint activiti moderne, caracteristice unei societi
informaionale bazate pe cunoatere. Ca o alternativa pentru munca prestata, la un anumit sediu fix de
lucru, a aprut biroul virtual (telemunca). Biroul Virtual este un serviciu ce permite configurarea
personalizata, pentru fiecare utilizator a tuturor activitilor care se desfoar la birou: agenda,
35
calendar, activiti, ntlniri, sarcini, gestiune documente, forum, chat, mail etc. Pentru posesorii de
telefoane mobile, aceste servicii pot fi disponibile si pe WAP (Wireless Application Protocol).
Serviciile WAP pentru clieni cuprind consultarea contului personal, consultarea mail-ului, acces la
propriul organizator de activiti (organizer) precum si la diverse alte informaii utile. Birourile
virtuale din domeniul administraiilor publice vizeaz urmtoarele atribuii: coordonarea si sprijinirea
activitii consiliilor locale privind: informatizarea activitii de administraie si a serviciilor publice
subordonate; pregtirea personalului pentru operarea pe calculator; elaborarea n colaborare cu
compartimentele Consiliului Judeean, a programului pentru lucrrile si activitile ce se vor executa
cu ajutorul tehnicii de calcul si supunerea acestuia spre aprobare; colaborarea cu instituiile
specializate si cu consiliile locale n elaborarea unor studii de informatizare a administraiei locale si
judeene; elaborarea sau participarea la elaborarea, testarea si exploatarea programelor si aplicaiilor
folosind sistemele de calcul din dotare etc.
n funcie de libertatea angajatului, biroul virtual se poate manifesta prin: telemunca
ocazionala, atunci cnd angajatul i desfoar activitatea la sediul organizaiei si ocazional (una sau
doua zile pe sptmn) la domiciliul sau; telemunca semimobila, atunci cnd angajaii au o mobilitate
sporita, dar in permanent legtura cu biroul fix, dup un program prestabilit; telemunca cu program
aleator, atunci cnd angajaii, ntr-o proporie aleatoare, combina telemunca la domiciliu cu cea de la
sediul organizaie (fara ca angajatul sa aib un birou propriu) sau a clienilor; telemunca la domiciliu,
care presupune amenajarea, la domiciliul angajatului a unui birou cu toate dotrile pe care le implica
funcia si genul de munca pe care o presteaz. Acest tip de munca poate fi off-line sau on-line. n cel de
al doilea caz telelucratorii sunt conectai permanent la reeaua de lucru, rspunznd, de exemplu, la
apelurile telefonice redirecionate prin intermediul unor tehnologii speciale.
Noua economie este caracterizat de numeroase e-activiti: e-educaia, e-medicina, e-
afacerile, e-guvernul, e-comertul etc. De multe ori, terminologia e-activitati este nlocuit cu
teleactiviti. Teleactivitatile sunt activiti social-economice bazate pe individualizare, interactivitate
si sisteme de telecomunicaii, n scopul de a conecta la distanta persoane si / sau organizaii. La rndul
lor teleactivitatile pot fi sociale (teleeducaia, telemedicina, telesocializarea), sau economice (comerul
electronic, afacerile electronice, afacerile bancare electronice, telecooperarea, telemarketingul),
mbinnd munca clasica cu telemunca. Toate teleactivitatile se bazeaz pe comunicarea la distanta, n
special prin Internet. Necesitatea unei colaborri eficiente n realizarea unor proiecte tiinifice de ctre
persoane diferite, din locuri diferite, si cu diverse domenii de activitate sau a cooperrii interpersonale
n cadrul organizaiilor economico administrative, pentru rezolvarea sarcinilor zilnice de serviciu,
innd cont de posibilitile tot mai mari de utilizare a sistemelor de calcul pentru comunicaie si
stocarea de cunotine, a condus la apariia unor noi modaliti de elaborare a proiectelor comune si de
rezolvare a sarcinilor prin asistarea cooperrii de ctre calculator. Aa au aprut sistemele CSCW

36
(Computer Supported Cooperative Work) care n prezent, cunosc o dezvoltare exploziva, n special
datorita noilor capabiliti tehnologice n sfera comunicaiei, si a posibilitilor de acces, partajare si
gestiune interactiva a cunotinelor prin folosirea bazelor de date partajate. Sistemele CSCW permit
folosirea unor surse mari de informaie, precum si gsirea unor cai de rezolvare a conflictelor ntre
prioritile diverselor persoane participante la cooperare si a unor moduri de lucru, avantajoase pentru
fiecare din parti. Suportul tehnologic si software pentru sistemele CSCW l reprezint grupurile de
lucru. n prezent, sistemele CSCW acoper domenii din tiina calculatoarelor si tehnologiile
corespunztoare, (inclusiv interaciunea om-calculator Computer-Human Interaction), reele de
calculatoare, concepte orientate obiect, baze de cunotine etc. n Europa, dezvoltarea CSCW se
ndreapt ctre proiecte mari, cu implicaii organizatorice, finanate prin intermediul Programelor
ESPRIT (European Strategic Programs for Research and Development in Information Technology) si
RACE (Research and Development in Advance Communication Technology). Pornind de la premisa
ca groupware-ul reprezint un suport ce trebuie sa asiste munca individuala n cadrul unei colectiviti,
ntr-un mod calitativ nou, se ajunge la concluzia ca sistemele CSCW reprezint o integrare a
urmtoarelor funciuni si tehnologii: comunicaie; cooperare; coordonare. La nivelul grupurilor de
lucru pentru uniti economico-administrative, sistemele CSCW trebuie sa rspund urmtoarelor
cerine funcionale: sa permit conlucrarea sistemelor de operare la nivel de client, reea si server; sa
permit lucrul n regim mobil si la distanta; sa asigure interactivitatea ntre entiti administrative
diferite. Sistemele CSCW pentru organizaii economico-administrative sunt funcionale doar daca in
cont de realitile modului de lucru al personalului si de comunicaia ntre unitile economice,
participante la cooperare.

Infochiocurile si SmartCardurile inteligente

Asigurarea unei eficiene i transparene n activitatea administraiilor publice a condus la
realizarea unor sisteme de tip infochiosc care faciliteaz, pe de o parte informarea cetenilor si a
societii de afaceri, iar pe de alta parte degrevarea funcionarilor publici de o serie de activiti de
rutina. Ele asigura schimbul de informaii att pe plan local ct si pe plan naional sau internaionali.
Infochioscul reprezint un portal informaional, un sistem distribuit geografic, de informare
automatizat, simplu de utilizat pentru ceteni si firme. El permite modernizarea, creterea
transparentei si a accesibilitii la activitile din administraiile publice. Utilizarea sa poate fi fcut
att prin interfaa specifica infochioscurilor, ct si prin Internet, prin intermediul browser-lor standard.

Obiectivele sistemului infochioc se pot grupa n dou categorii:

1. Obiective ce vizeaz administraiile publice si organizaiile ce ofer servicii cetenilor si

comunitii de afaceri (operativitate n relaia cetean-administraie, reducerea volumului de munca a

37
funcionarilor publici, reducerea costurilor din administraie etc.);
2. Obiective care privesc mbuntirea relaiei cetean sau societate de afaceri cu administraiile
publice (furnizarea de date coerente, consistente si actualizate; participarea contient a ceteanului la
viaa comunitii, familiarizarea cetenilor cu noile modaliti de informare bazate pe tehnica
electronica).

Din punctul de vedere al dreptului de acces, Infochioscul conine date publice si date private (fie ale
ceteanului, fie ale diverselor organisme). Sistemul infochiosc are la baza o arhitectura care respecta
urmtoarele principii: soluie distribuita; arhitectura deschisa extensibila; proiectare scalabila;
platforme stabile si sigure n exploatare; disponibilitatea soluiilor, att prin infochiosc, ct si prin
Internet.

Infochioscurile sunt integrate n sisteme informaionale diverse si asigura legtura cu baze de

date locale sau centrale, inclusiv cu depozite de date centrale, permind accesul la informaii,
furnizarea de documente si chiar posibilitatea completrii acestora, plata diverselor taxe si impozite etc

Alte tehnologii de vrf folosite n Administraia Publica

Prin introducerea Internet-ului si a facilitailor TIC n administraia publica s-au creat noi oportuniti
de genul colaborrii electronice interdepartamentale, facilitndu-se "cyberdemocratia", ceea ce
nseamn participarea publica la procesele de guvernare. n vederea lurii deciziilor fundamentate
corect, ageniile si organizaiile guvernamentale nu mai opereaz ntr-o arie funcional unica, dup
conceptul de organizaie publica exterioara (ci trebuie "s-i distrug frontierele si sa fie legate prin
parteneriate de colaborare. Folosirea reelelor civice constituie o alta coordonata a informatizrii n
administraia publica. Ele sunt n general reele comunitare cu un cost sczut, uor de utilizat pentru a
permite accesul cetenilor la e-mail, buletine de informaii si informaii relevante pentru comunitate.
La ora actuala ele au tendina de a depi obiectivele strict sociale si de a deveni un mijloc mai
sofisticat permind accesarea la Internet sau GIS (Geographic Information System) etc. Reelele
civice trebuie conceptualizate ca reele publice de informaii, create si ntreinute de ctre ageniile
locale n colaborare cu liderii comunitii, grupurile de interese adecvate, colegiile si universitile
locale.

WWW-urile (World Wide Web) ntreinute de ctre ageniile publice tind sa devina mai
degrab, un mijloc pentru relaiile publice dect de externalizare a organizaiei. Un studiu realizat n
SUA, releva faptul ca cele mai multe site-uri erau simple adrese prin care cetenii puteau sa
contacteze oficialitile guvernamentale si foarte puine erau construite pentru discuii interactive,
pentru ntreinerea unui buletin informativ, pentru furnizare de date si informaii. O metoda de
simplificare a activitii n administraia publica o constituie adoptarea documentelor electronice.

38
Aceasta presupune realizarea electronica a tuturor documentele guvernamentale, completarea on-line,
de ctre ceteni si transmiterea lor. Ceteanului i se permite sa completeze un singur formular
electronic, informaiile coninute de acesta fiind transmise automat fiecrui departament
guvernamental implicat n soluionarea problemei, ntr-un mod care este transparent pentru cetean.
La crearea documentele electronice, trebuie avut n vedere si legiferarea semnturii electronice, prin
care s se certifice autenticitatea acestora. n acest sens, Comisia Europeana a realizat un proiect
directiva privind semntura electronic. Recunoaterea oficial a semnturii electronice s-a fcut n
1998 cnd preedintele de atunci al Statelor Unite, Bill Clinton si Primul Ministru al Irlandei, Bertie
Ahern, au semnat un comunicat comun pe Internet folosind semntura electronic. Administraia
public poate spori eficienta operaiunilor uzuale, zilnice si mbunti relaiile cu partenerii ei externi
(ntreprinderi, instituii economice financiare si diverse alte administraii publice), prin folosirea
schimbului electronic de date (EDI- Electronic Data Interchange), minimiznd cantitativ tranzaciile
olografe si interaciunile umane, precum si redefinirea datelor, tiprirea si transmiterea documentelor
prin pot sau fax. EDI permite automatizarea mai multor proceduri administrative si a relaiilor
comerciale ntre un departament si diveri parteneri (furnizori, bnci, alte administraii etc.) si conduce
la descentralizarea administraiilor publice. O cerin important a acestui sistem o reprezint
securitatea mesajelor (autentificarea originii, integritatea si confidenialitatea coninutului etc.).
Activitile administraiei publice soluionate prin EDI. Tranzacionarea mrfurilor si serviciilor se
poate realiza si prin intermediul mijloacelor electronice. Comerul electronic nseamn orice tranzacie
financiar care utilizeaz tehnologia informaiei si ofer mai multe tipuri de tranzacii, unele active,
altele n ateptare: business-to-business, business-to-consumer, business-to-administration, business-
to-employee, consummer-to-administration.

Business-to-Business (B-2-B) cuprinde toate tranzaciile ce se efectueaz ntre doi sau mai
muli parteneri de afaceri.
Business-to-Administration (B-2-A) acoper toate tranzaciile dintre firme si autoriti
administrative locale sau centrale.
Business-to-Employee (B-2E) se refera la tranzaciile destinate personalului angajat al unei
organizaii si care se efectueaz prin propriu sau sistem Intranet.
Consummer-to-Administration este o categorie de comer destinat domeniului plilor
ajutoarelor sociale sau a compensaiilor stabilite n urma calculrilor de venit global.

n cadrul administraiei publice, pentru o transparen totala n achiziionarea de bunuri, se

impune realizarea de licitai electronice. Comisia Europeana ncurajeaz proiectele pilot care pun n
valoare schimbul electronic. ara noastr a demarat o serie de proiecte privind licitaiile electronice
stipulnd chiar obligativitatea pentru unitile bugetare de a face achiziii prin licitaii de acest fel.

39
Convergenta dintre tehnologia mobila, n special WAP (Wireless Application Protocol) si Internet,
conduce la apariia unei noi forme de comer. n comerul mobil tranzaciile comerciale (vnzare si
cumprare de bunuri si servicii) au loc prin intermediul telefoanelor mobile, dispozitivelor PDA
(Personal Digit Assistant), a instrumentelor de comunicare prin unde radio si a laptop-urilor. n
informatizarea administraiei publice trebuie avute n vedere si Cartelele inteligente - smart cards
folosite n efectuarea tuturor tipurilor de plti (n sntate pentru plata medicilor cureni sau ctre
instituiile de asistenta medical, plata salariilor, a achiziiilor etc.), votul electronic etc. Accesul la
Internet a condus la nlturarea barierelor geografice si temporale, impunnd si o noua forma de
nvare e_learning. Ca o definiie de sinteza, e_learning nseamn nvarea bazat pe tehnologii, o
modalitate de difuzare a informaiei care folosete toate mediile electronice, inclusiv Internet-ul,
Intranet-ul si Extranet-ul, sateliii de comunicaie, benzile video / audio, programele de televiziune
interactive si CD-ROM-ul.

Tehnologiile informaionale au facilitat si dezvoltarea telemedicinei prin care se asigura

schimbul de informaie medical pentru consultaii clinice electronice la distant. Practicarea
telemedicinei asigur reducerea substanial a timpului de ateptare a pacientului, ntre examinarea si
informarea de ctre medicul curent, cu toate aspectele benefice ce deriv din identificarea timpurie a
problemelor si aplicarea corespunztoare a tratamentului. Pentru mbuntirea activitii
administrative, n mod global, se impune conceptul de Ora digital (Inteligent city, Digital city). Acesta
constituie o modalitate moderna de administrare care are la baza TIC si poate contribui substanial la
economisirea resursei vitale a omului - timpul, eliminnd treptat birocraia din instituiile publice.
Implementarea unei comuniti virtual e (ora digital, jude digital) se realizeaz pe baza unei strategii
care cuprinde canale de comunicaie, standarde de transfer, suport educaional, faciliti de ntreinere,
acorduri legislative pentru a controla accesul la bazele de date. Ceteanul unei astfel de comuniti
dispune de o gama complet de servicii electronice furnizate on-line (posta electronic, comer
electronic etc.). Comisia Europeana a elaborat un proiect intitulat European Digital Citye care are n
vedere asigurarea colaborrii dintre administraiile publice municipale, oreneti si regionale n
vederea construirii Societii Informaionale, n special la nivelul aplicaiilor telematice. n ultima
vreme este avut n vedere si conceptul de Guvernare On-line, care are ca obiectiv utilizarea TIC n
aciunile administraiilor public Sistemul a fost proiectat ca urmare a hotrrii Conferinei G7 (SUA,
Anglia, Frana, Germania, Italia, Canada, Japonia), din februarie 1995 de la Bruxelles.
Facilitarea activitii grupurilor de discuii. Acest tip de activiti permite participarea la
procesul de guvernare si administrare si implic discuii si negocieri on-line a diverselor paturi ale
societii nlesnind astfel, impunerea democraiei participative n care cetenii au dreptul sa vorbeasc
i s fie auzii. Aadar, guvernarea electronic este una dintre manifestrile importante ale societii
informaionale, deoarece implica instituii ale statului, organizaii publice si private si, mai ales,
40
ceteanul, pe care l transform n cetean, implicat direct, concret si constructiv n toate domeniile
vieii politice, sociale, culturale, ceteneti si morale.

Concluzii

Serviciile publice on-line reprezint una din cele mai dinamice zone ale economiei moderne,
fiind totodat i un domeniu de larg interes teoretic. Calitatea serviciilor publice online deine o poziie
central n iniiativele privind dezvoltarea i mbuntirea serviciilor de guvernare electronic i
managementul performanelor n administraia public. Orientarea pe calitatea serviciilor publice on-
line este o parte reprezentativ a reformei digitale, aceasta - la rndul ei - fiind parte a reformei
administraiei publice de mbuntire a performanelor autoritilor administraiei publice.
Din analiza lucrrilor de specialitate n domeniu se constat lipsa unor cercetri sistematice n
domeniul msurrii calitii i evalurii serviciilor publice electronice prin care s se accelereze
creterea ncrederii utilizatorului n relaia dintre furnizorii de servicii (administraiile publice) i
consumatorii (ceteanul, firmele) n tranzaciile on-line. Nu se poate concepe generalizarea e-
Government fr ndeplinirea ctorva cerine de baz: stimularea creterii rapide a accesului la
Internet; diseminarea culturii tehnologice de utilizare a tehnologiilor informaiei i comunicaiilor, ca
de exemplu prin conceptul ECDL; descentralizarea pe scar larg a competenelor n administraia
public i crearea de reele de interconectare a serviciilor publice, inclusiv prin crearea de servicii
comune unde sunt necesare; reutilizarea unor sisteme informatice create n trecut; asigurarea securitii
sistemelor informatice prin certificare i recunoaterea reciproc a certificatelor; folosirea unor
infrastructuri de chei publice i private i a unor tehnologii de criptare pentru asigurarea unor servicii
de prim importan; asigurarea interoperabilitii aplicaiilor i certificrilor i crearea de documente
de identificare unice; incorporarea n sisteme a unor CRM-uri (Management al relaiei cu cetenii)
pentru asigurarea unui flux normal i personalizat de rspunsuri la sesizri; tratarea personalizat a
ceteanului cu respectarea informaiei de natur personal; instruirea continu a personalului din
administraia public n folosirea tehnologiei i sistemelor.

41
 CAPITOLUL 3

Studiu practic privind utilizarea guvernrii electronice n administraia

publica din Romnia

Sistemul Naional Electronic de Plat Online cu Cardul Bancar (SNEP) este destinat:

Consultrii i achitrii cu ajutorul unui card bancar a datoriilor (obligaiilor de plat) ctre:

Bugetele locale.

Bugetele centrale.

Alte instituii beneficiare;

Plata diverselor tipuri de taxe, stabilite de instituii pentru diferite servicii, online cu card
bancar, fr a necesita autentificare.

Pentru o utilizare optim se recomand folosirea unuia din urmtoarele tipuri de browsere: Internet
Explorer 8.0, Mozila 3.5, Google Chrome 8.0

Bncile vor impune primriilor, pentru efectuarea unei pli electronice prin sistemul
www.ghiseul.ro, un comision de 2% din valoarea tranzaciei, dar care nu va putea depi 30 de lei,
potrivit Normelor metodologice privind Sistemul naional electronic de plata online a taxelor si
impozitelor utiliznd cardul bancar (SNEP), publicate in Monitorul Oficial. Comisionul ar putea fi
42
achitat, parial sau integral, de contribuabilii care i pltesc impozitele online. Posibilitatea ca
persoanele fizice care efectueaz plati prin SNEP sa suporte comisionul impus de instituiile de credit
care accepta plile electronice este prevzut in HG nr. 1235 / 2010 pentru aprobarea realizrii
Sistemului naional electronic de plata online a taxelor si impozitelor utiliznd cardul bancar, publicata
in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, Nr. 828, din 14 decembrie 2010. Comisionul perceput de
furnizorul de servicii selectat conform art. 8 alin. (2), aferent efecturii platii electronice, poate fi
suportat de ctre contribuabil, de ctre instituia publica sau in orice alta varianta aleasa de ctre
instituia publica la momentul nregistrrii in SNEP, se arata in art. 10 al HG. Valoarea comisionului
a fost stabilita la 2% din valoarea tranzaciei, dar nu mai mare de 30 de lei, potrivit Ordinului MCSI nr.
168 / 2011 pentru Normelor metodologice privind Sistemul naional electronic de plata online a taxelor
si impozitelor utiliznd cardul bancar (SNEP), publicate in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
74, din 28 ianuarie 2011. Comisionul perceput de instituii de credit acceptate, aferent efecturii platii
electronice, se va oferta procentual, iar nivelul maximal al acestuia, indicat in documentaia de
atribuire, nu va depi 2% din valoarea tranzaciei, dar nu va fi mai mare de 30 de lei in situaia in care
prin aplicarea cotei de 2% rezulta o suma mai mare de 30 de lei, se arata in actul normativ. Pe lng
acest comision, banca mai poate percepe instituiilor publice un comision pentru verificarea
conformitii transferului de date cu specificaiile standard ale SNEP, care se va percepe o singura data
la nregistrarea instituiei publice in SNEP, si nu va depi echivalentul in lei a 300 euro, calculat la
cursul de schimb comunicat de Banca Naional a Romniei, valabil in ziua platii.De asemenea,
singurul comision pe care l mai poate cere banca, in afara celor menionate, este cel aferent
transferurilor efectuate de instituiile de credit acceptate de plati electronice, iar nivelul acestuia nu va
depi nivelul comisionului standard practicat de instituiile de credit pentru decontarea ordinelor de
plata de mica si mare valoare in relaia cu alte instituii de credit.

Primriile care se nscriu in SNEP vor furniza administratorului sistemului, in termen de 10

zile de la activarea propriului cont, informaiile referitoare la toi contribuabilii care au CNP / NIF sau
CIF / CUI (pentru persoane fizice autorizate) valid si ce obligaii de plata au ctre acea instituia
publica. Informaiile vor include denumirea si CIF-ul instituiei publice beneficiare, CNP / NIF sau
CIF / CUI (pentru persoane fizice autorizate) al persoanei care are obligaia de plata, numele si
prenumele / denumirea persoanei pentru care are obligaia de plata, adresa persoanei care are obligaia
de plata, tipul obligaii de plata, codificarea interna a veniturilor (informaie opional), detalii privind
obligaia de plata, suma de plata si data la care a fost actualizata obligaia de plata. Pentru a-i achita
obligaiile, contribuabilul se va autentifica in sistem, prin accesarea site-ului www.ghiseul.ro, va
introduce aceste date si, in plus, va introduce si anumite informaii despre cardul bancar pentru a
autoriza plata. Dup efectuarea tranzaciei, SNEP va emite contribuabilului o dovada de plata ce va

43
conine numrul dovezii de plata, data platii (data autorizrii tranzaciei), CNP / NIF sau CIF / CUI
(pentru persoane fizice autorizate) al persoanei pentru care s-a achitat obligaia de plata, codul si
denumirea obligaiei bugetare, denumirea si CIF-ul instituiei publice beneficiare, suma pltita si
explicaii. Potrivit normelor metodologice, exista si posibilitatea ca un contribuabil sa efectueze o plata
electronica si fara autentificarea in sistem.

Mai exact, contribuabilul se conecteaz la SNEP fara informaiile de autentificare si va

accepta termenii si condiiile utilizrii sistemului. Din interfaata SNEP contribuabilul va selecta si /
sau va completa, denumirea si CIF-ul instituiei publice, CNP / NIF sau CIF / CUI (pentru persoane
fizice autorizate) al persoanei care achita obligaia de plata, CNP / NIF sau CIF / CUI (pentru persoane
fizice autorizate) al persoanei pentru care se achita obligaia de plata, tipul obligaiei de plata,
explicaii, suma de plata, numele si prenumele persoanei pentru care se achita obligaia de plata, adresa
persoanei pentru care se achita obligaia de plata, adresa de e-mail la care se primete dovada de plata,
aprobarea si confirmarea iniierii platii. De asemenea, contribuabilul va introduce datele aferente
cardului bancar in interfaa procesatorului si va autoriza plata. Dup efectuarea tranzaciei, SNEP va
emite, la adresa de e-mail menionat, o dovada de plata ce va conine: numrul dovezii de plata
(RRN), data platii (data autorizrii tranzaciei), CNP / NIF sau CIF / CUI (pentru persoane fizice
autorizate) al persoanei pentru care s-a achitat obligaia de plata, codul si denumirea obligaiei
bugetare, denumirea si CIF-ul instituiei publice beneficiare, suma pltit si explicaii. Ordinul MCSI
prevede ca SNEP va fi disponibil online minim 361 de zile pe an. Indisponibilitatea online a SNEP va
fi de maxim ase ore consecutive pentru funcionalitatea de plata fara autentificare a debitelor
contribuabililor. Indisponibilitatea online a SNEP va fi de maxim 12 ore consecutive pentru toate
celelalte funcionaliti ale SNEP, se mai precizeaz in Normele metodologice.

Conform HG 1.235 / 2010, instituiile publice care desfoar activiti de invadare a taxelor
si impozitelor au obligaia sa se nregistreze in SNEP. Astfel, in termen de apte luni de la adoptarea
HG vor intra in SNEP localitile cu populaie mai mare de 150.000 de locuitori, urmnd ca oraele cu
pana la 150.000 de locuitori sa se nroleze in sistem in cinci luni de la expirarea termenului primei
etape, dar nu mai trziu de un an de la data intrrii in vigoare a actului normativ. Ulterior va avea loc si
nregistrarea comunelor si a instituiilor publice neavizate de primele doua etape, in termen de 6 luni
de la ncheierea celei de a doua etape, dar nu mai trziu de 18 luni de la data intrrii in vigoare a HG
1.235 / 2010. De asemenea, taxele si impozitele vor putea fi pltite prin SNEP cu cardul bancar numai
dup ce institutul de credit se va nregistra in platforma de tranzacionare a SNEP prin semnarea unei
convenii. Convenia se ncheie pe o perioada de doi ani, cu posibilitatea de a se prelungi pe perioade
succesive egale, daca nici una dintre Parti nu o denuna unilateral. Pentru a se putea nregistra in
SNEP, banca trebuie sa fie autorizata de Banca Naional a Romniei si trebuie sa fie certificata
3DSecure in vederea acceptrii online a platilor cu cardul. De asemenea, instituita de credit are
44
obligaia de a oferi suport contribuabililor, in limita competentelor pe care le are, in ceea ce privete
realizarea platilor prin SNEP, precum si de a-i ncuraja clienii, prin mijloacele pe care le are la
dispoziie, sa utilizeze serviciile financiare ale SNEP. Prin www.ghiseul.ro, pot fi achiziionate
domenii de Internet .ro de la Institutul Naional de Cercetare dezvoltare n Informatic.

WWW.ghieul.ro rezolv dintr-o dat mai multe probleme, att ale cetenilor, ct i ale
administraiilor locale, aducnd un plus de confort, siguran i rapiditate n ceea ce privete plata
taxelor i impozitelor.( vezi fig.3.1.)

Fig.3.1. Modalitatea de lucru cu aplicatia ghiseul.ro

Prin intermediul Ghieul.ro, ctigul ceteanului const n economii de timp, dar i de bani,
datorit posibilitii de a efectua plile oriunde, oricnd, inclusiv cu carduri emise de bnci din
strinatate. Datele cu caracter personal ale ceteanului rmn confideniale, sigurana platformei fiind
confirmat de MasterCard i Visa, cele mai importante scheme internaionale de carduri.
Administraiile locale beneficiaz la rndul lor de acest sistem prin reducerea timpului de colectare a
taxelor i a costurilor aferente colectrii.

Cozile interminabile de la ghiee vor fi de domeniul trecutului iar timpul alocat plilor
i stresul cetenilor se reduce considerabil. Platforma www.ghiseul.ro va fi extins n acest an n
ct mai multe administraii locale, urmnd ca n 2012 acestea s fie acoperite n totalitate.(vezi fig.
3.2.)

45
 Fig. 3.2.

n prima etap, n sistem vor intra oraele cu peste 150.000 de locuitori. A doua etap va
include nregistrarea oraelor cu pn la 150.000 de locuitori, iar apoi, n cel mult alte ase luni,
va urma integrarea comunelor i a instituiilor publice neavizate n primele dou etape.

Sistemul este foarte uor de implementat de ctre orice administraie local. Pentru aceasta,
primriile trebuie doar s se nroleze n sistem din proprie iniiativ sau la solicitarea cetenilor pe
care i reprezint. Denumit Sistemul naional electronic de plat online a taxelor i impozitelor
utiliznd cardul bancar (SNEP), www.ghiseul.ro este administrat i operat de Centrul Naional de
Management pentru Societatea Informaional (CNMSI), instituie aflat n subordinea MCSI.

Pentru efectuarea unei pli, ceteanul va accesa SNEP printr-un user i o parol, pe
care le va primi de la administraia local. Prima plat prin intermediul www.ghiseul.ro a fost
efectuat de o persoan din sectorul 2 care a achitat online impozitul pe locuin, n cuantum de 180
lei.( vezi fig. 3.3.)

46
 Fig.3.3. Autentuificarea utilizatorului si plata utilizatorului in aplicatia ghiseul.ro
Ce costuri implica plata on-line a taxelor si impozitelor pentru cetenii.

Legislaia prevede un comision maxim de 2% din valoarea transferului, dar nu mai mult de 30
de lei. Spre exemplu, n Trgu Mure, comisionul se ridic la 1,8%. Datele cu caracter personal ale
cetenilor rmn confideniale, sigurana plilor efectuate prin www.ghiseul.ro fiind confirmat de
MasterCard i Visa. Sistemul ghieul.ro a fost pus la dispoziie de Asociaia pentru Pli Electronice
din Romnia (APERO). Practic, ministerul nu a fost implicat financiar n dezvoltarea i punerea n
funciune a sistemului. APERO este o asociaie profesional neguvernamental al crei obiectiv este
promovarea plilor electronice i are ca membrii cele mai importante bnci locale, procesatori de
carduri i furnizori de tehnologie IT.

Cine si cnd poate utiliza ghieul.ro?

Doar cetenii cu domiciliul in Trgu Mure si sectoarele 2 si 6 din Bucureti vor putea pentru
nceput s-i plteasc online cu cardul prin Ghieul.ro orice taxa ncasat acum la ghieele primriilor.
Plile se pot efectua cu autentificarea utilizatorului (acesta putnd vizualiza exact sumele de plata) sau
fara autentificare (utilizatorul introducnd direct suma pe care tie ca o are de pltit). Pentru plata cu
autentificare, utilizatorii au nevoie de date de autentificare in sistem / eseniale, respectiv nume de
utilizator si parola. Administraiile locale pot trimite cetenilor aceste date si de asemenea acestea pot
fi solicitate de ctre ceteni si la ghieul administraiilor locale, nrolate in sistem. In 2012 toate
primriile din tara vor fi conectate la Ghieul.ro. Fiind vorba de un sistem pus la dispoziie gratuit de
ctre APERO, oficialii sunt foarte optimiti ca primriile vor adera rapid la aceasta platforma naional
de plata online a taxelor. In prima perioada o primrie trebuie doar s-i fac legturile STS si in
maxim o luna si jumtate orice primrie poate fi pregtit

47
 Ce se ntmpl cu primriile care nu se nroleaz?
In Hotrrea de Guvern publicata chiar in seciunea Legislaie de pe Ghieul.ro se menioneaz:

"ART. 3
(1) Instituiile publice care desfoar activiti de ncasare a taxelor si impozitelor au
obligaia sa se nregistreze in NEP conform urmtorului calendar:
A) etapa 1: nregistrarea municipiilor reedina de jude si a municipiilor / oraelor cu populaie mai
mare de 150.000 de locuitori, in termen de 7 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotrri".

Primriile din tara, obligate si nu prea sa adere la Sistemul naional de plata online a
taxelor

Un aspect important este acela ca in Hotrrea de Guvern privind dezvoltarea si

implementarea acestui Sistem raional de plata online a taxelor se menioneaz ca instituiile
publice care desfoar activiti de ncasare a taxelor si impozitelor au obligaia sa se
nregistreze in acest sistem potrivit unui anumit calendar.
Pe de alta parte, primriile sunt ncurajate s-i dezvolte propriile sisteme de plata online a
taxelor. Prin acest sistem, cetenii vor putea plati online taxele si impozitele prin intermediul
cardurilor bancare. Vor putea fi folosite in acelai timp si dispozitive de tip PDA (Personal
Digital Assistant) pe care un reprezentant al Administraiei Locale le va folosi n deplasrile pe
teren.

Cetenii pot sa fac plati ori prin platformele locale ori prin aceasta naional. tii
cum trebuie vzut aceasta platforma?
Ca un dispozitiv pe care l punem la dispoziia unei instituii pentru a-i incasa banii.
Fiecare instituie publica poate insa s-i cumpere propriile dispozitive. Sistemul naional are in
schimb doua avantaje: in primul rand elimina cheltuielile primriei legate de investiia ntr-un
astfel de sistem, ntreinerea acestuia etc. Al doilea avantaj este legat de faptul ca pe msura
integrrii in sistem se vor putea plati taxele si impozitele la nivel integrat nu doar la nivel local.
Fiecare primrie care se va nregistra in sistemul naional de plata online a taxelor si
impozitelor (Ghieul.ro) va plati bncii care va permite plile electronice, o singura data, un
comision de maxim 300 de euro pentru verificarea conformitii transferului de date, se arata
ntr-un ordin guvernamental privind normele metodologice de implementare ale acestui sistem
in Romnia. In plus, banca va ctiga din comisionul perceput la fiecare tranzacie online, care
potrivit normelor nu va depi 2% din valoarea tranzaciei, dar nu mai mult de 30 de lei.
Ministrul Comunicaiilor a anunat joia trecuta ca acest sistem raional de plata online cu cardul
va fi operaional 100% in maxim doua sptmni, dar ca sistemul va putea fi folosit pentru
nceput la numai cinci primarii din tara.

48
 Primriile care dein alte platforme de plata online vor asigura interconectarea
cu Ghieul.ro
Ordinul cu normele metodologice de implementare a SNEP precizeaz si ce se ntmpl cu
primriile care dein deja sisteme de plata online a taxelor si impozitelor. Acestea vor trebui sa
asigure interconectarea cu Ghieul.ro. Instituiile publice care dein un sistem informatic de
gestionare a obligaiilor bugetare asigura interconectarea sistemului informatic propriu de
gestiune a contribuabililor si debitelor acestora cu SNEP, in condiii de siguran si securitate
conform Normelor Tehnice privind Sistemul Naional Electronic de Plata Online a Taxelor si
Impozitelor utiliznd Cardul Bancar aprobate prin Ordinul ministrului comunicaiilor si
societii informaionale. In acest sens, Centrul Naional de Management pentru Societatea
Informaional (CNMSI), instituie care opereaz acest sistem, este obligat sa puna la dispoziia
instituiilor publice interesate, cu titlu gratuit, toate informaiile necesare pentru
interconectarea cu SNEP a sistemelor informatice ale instituiilor publice beneficiare, inclusiv
exemple de cod sursa pentru dezvoltarea modulului de interconectare cu SNEP a sistemelor
informatice ale instituiilor publice.
Platforma naional de plata online a taxelor ar fi trebuit sa fie lansata pe 1 ianuarie
2011, conform promisiunilor fcute de ministrul Comunicaiilor, Valeriana Vreme, in luna
octombrie a anului trecut. La sfritul lunii decembrie insa, Ministerul Comunicaiilor a dat un
comunicat in care meniona ca sistemul este funcional 100%, dar ca va fi si operaional abia
ncepnd cu luna ianuarie 2011.

Ce se promite si cum se ncearc determinarea instituiilor publice sa adere la acest

sistem

Oficialul din MCSI spune ca instituiile trebuie sa adere la acest punct unic electronic totui,
cum nu exista inca o cale de a obliga ministerele si instituiile publice sa foloseasc acest sistem,
Cmpeanu spune ca ministerul Comunicaiilor a propus un act normativ (proiect de Hotrre de
Guvern) pentru a determina toate instituiile publice sa adere la acest sistem. Pe de alta parte sunt
instituii cu care am demarat discuii si care vor sa nceap sa foloseasc deja acest sistem. Printre
primele instituii care vor adera la acest sistem, sunt cei de la omaj si pensii pentru care vom
asigura declararea electronica pentru cei care obin venituri din activiti independente.

49
Bibliografie

1. Oprican, M, Administraia Public n Romnia, Ed. C.H.BECK, 2009,

Bucureti.

2. Caraus, M, Lector. Univ.Dr. Bucur, S, Lector. Univ. Drd., Drept

Administrativ, Suport de curs, 2010, Bucureti.

3.Herbet,A, Victor, A, Thompson, D, Administraia Public, Supot de curs,

2009, Bucureti.

4. Bercu, A, M, Pregatirea profesinal si cariera personalului din

Administraia Public, Ed. Universala, 2009, Bucureti

5. Roman, A, Roman, G, Gabara, V,Gestiunea finaciara a entitilor publice

locale, Ed. Economic, 2009, Bucureti.

6. Punescu, M, Managementul Sectorului Public n Romnia, Ed. Polirom,

2008, Bucuresti.

7. Darrell M. West, Urban E-Government, Center for Public Policy, Brown

University, 2004;

8. Banciu, D, Guvernarea electronica, Ed. Tehnica, 2005, Bucureti

9. www.e-guvernare.ro

10. www.guv.ro

11. www.ghiseul.ro
50