Sunteți pe pagina 1din 82

I.

INTRODUCERE

Fractura de col femural este una dintre afectiunile specifice varstei a treia,importanta
prin consecintele ei atat imediate cit si pe termen lung. Ea apare mai frecvent la femei
decat la barbati, fiind in relatie directa cu osteoporoza, care fragilizeaza oasele,
predispunandu-le la fracturi.

Cauza cea mai frecventa a fracturii de col femural este deteriorarea calitatii osului in
cadrul procesului normal de imbatranire. Pentru a impiedica acest lucru, se recomanda in
primul rand , un mod de viata activ,cu practicarea a minim 30 minute de miscare usoara
zilnic,o alimentatie bogata in proteine, lactate, fructe si legume evitarea consumului
excesiv de alcool si tutun.

De asemenea ,orice adult peste 40 de ani trebuie sa fie constient ca orice fractura
poate fi un semn de avertizare pentru osteoporoza. Asadar, el trebuie sa isi faca testele
necesare pentru a vedea daca sufera de aceasta afectiune si de a urma un tratament corect.

Evolutia si prognosticul depind de afectiunile anterioare ale pacientului si abia apoi


de tipul fracturii,cu sau fara deplasare,fractura de col putand decompensa un diabet
zaharat, o insuficienta cardiaca sau o alta afectiune cronica.Fracturile fara deplasare au o
evolutie mai buna, desi nu sunt intotdeauna scutite de complicatii tardive; fracturile cu
deplasare nu se vor consolida niciodata fara tratament, si chiar dupa un tratament bine
efectuat pot evolua catre o complicatie.

II MOTIVATIA ALEGERII TEMEI

Activitatea medicala de recuperare functionala este complexa si se desfasoara în


diverse locuri: ambulatoriul de specialitate, spitale de recuperare, sanatorii balneare si
alte tipuri de unitati cum sunt: centrele spa sau health resort. Dintre toate acestea,
ambulatoriul de specialitate este cel mai accesibil marii majoritati a populatiei.

Mijloacele folosite în activitatea de recuperare functionala sunt:


hidrotermoterapia, masoterapia, electroterapia si kinetoterapia care necesita dotari
specifice. Dintre acestea cele mai accesibile dotari sunt cele pentru electroterapie.

1
Astfel, în ambulatoriul de specialitate se aplica tratamente pentru o gama foarte
mare de suferinte, pentru un numar relativ mare de pacienti, fiecare pacient primind cel
putin o procedura de electroterapie,gimnastica medicala .

Am ales aceasta tema pentru lucrarea mea de licenta întrucat pe parcursul stagiilor
efectuate am constatat efectele favorabile ale procedurilor balneare si satisfactia
pacientilor dupa acestea..

Desi patologia este de o mare complexitate si necesita o abordare terapeutica


deosebita cu folosirea tuturor mijloacelor apartinand medicinei fizice, am constatat ca
exista un numar de pacienti care beneficiaza de tratament fizical în ambulatoriul de
specialitate.

Rolul asistentei medicale în nursingul acestei afecţiuni este extrem de important,


începând cu dirijarea bolnavilor care au suferit o fractură spre serviciul de specialitate cât
şi îngrijirile şi nevoile de care trebuie să beneficieze. Nu este de neglijat nici componenţa
psihică a bolnavului în fracturi care de multe ori este imobilizat la pat, devenind irascibil
şi unde rolul asistentei medicale este de al încuraja şi de al introduce în viaţa socială cat
mai rapid. Educaţia sanitară prin mediatizare, prin toate mijloacele pe care asistentul
medical trebuie să le facă vizavi de fracturile patologice la persoane în vârstă este tot de
anvengura asistentului medical.

2
III. NOŢIUNI GENERALE

III.1. Anatomia colului femural

Femurul este un os tubular lung constituit din corp şi două


epifize. Pe epifiza proximală e situat capul femurului în centrul căruia se află foseta
capului femurului pentru inserţia ligamentului capului femurului. (Ştefăneţ M. - 2008).

Figura 1. Femurul. Colul femural, după Netter.

Capul priveşte antero – superior şi puţin medial. Capul este unit cu corpul prin
colul femurului (Fig. 1, 2), formând unghiul cervico – diafizar. Acest unghi, numit şi
unghiul de înclinaţie, măsoară aproximativ 125 – 130*. Mărirea acestui unghi duce la
abducţia membrului inferior, deformaţie numită coxa valga, iar micşorarea lui se

3
soldează cu adducţie, deformaţie ce poartă denumirea de coxa vara. Sudarea deplină a
capului cu colul are loc între 14 – 20 ani. (Ştefăneţ M. - 2008).
La limita dintre col şi corp se află două proeminenţe, numite trohantere:
superolateral trohanterul mare, iar inferior şi medial trohanterul mic. Pe faţa medială a
trohanterului mare se găseşte o depresiune rotunjită şi profundă, ce poartă denumirea de
fosa trohanterică. Anterior, între cele două trohantere, trece linia intertrohanterică, iar
posterior – creasta intertrohanterică. (Ştefăneţ M. - 2008).

Figura 2. Articulaţia coxo – femurală. Colul femural, după Netter.

III.2. Structura articulaţiei coxo - femurale

Este o articulaţie sinovială, sferoidală, cu trei axa de mişcare, foarte


importantă în statică şi locomoţie, alcătuită din următoarele componente (Fig. 3):
(Ştefăneţ M. - 2008).

 suprafeţele articulare:
o capul femural (prezintă foseta capului femural);
4
o acetabulul (cu suprafaţa articulară semilunară şi fosa patrulateră a
acetabulului);
o labrul sau cadrul acetabular – fibrocartilaj inelar la periferia acetabulului şi
care îi măreşte adâncimea (cuprinde două treimi ale capului femural),
contribuind la menţinerea capului femural în cavitatea de recepţie;

 mijloacele de unire: capsula articulară şi ligamentele;

Figura 3. – Articulaţia coxofemurală – structură şi componente, după Netter.

CAPSULA ARTICULARĂ

5
Inserţia femurală la nivelul colului şi masivului trohanterian se face anterior
pe linia intertrahanteriană anterioară, înapoi pe faţa posterioară a colului la unirea treimii
externe cu cele două treimi interne, în sus pe partea internă a marelui trohanter şi în jos
la 1,5 cm înaintea şi deasupra micului trohanter. De la această inserţie pornesc fasciculele
reflectate spre col formând frenulele capsulare. Inserţia iliacă a manşonului capsular se
face pe sprânceana cotiloidă şi faţa externă a bureletelui cotiloidian, iar la nivelul
scobiturii ischio-pubiene pe faţa externă a ligamentului tranvers al acetabulului. (Ştefăneţ
M. - 2008).
Capsula este constituită din două feluri de fibre :
 fibre longitudinale de la coxal la femur, mai bine evidenţiate anterior;
 fibre circulare şi anulare care abundă în partea postero-inferioară şi în straturile
profunde ale capsulei; fibrele circulare sunt mai bine evidenţiate în partea
mediană a capsulei unde formează o veritabilă formă orbiculară a capsulei numită
şi ligamentul anular.
Este foarte rezistentă şi este întărită prin ligamente mai ales în partea
anterioară unde gasim trei fascicule dispuse în N. (Ştefăneţ M. - 2008).

LIGAMENTELE
Capsula articulară este întărită înainte, înăuntru şi înapoi prin trei benzi
ligamentare cunoscute sub numele de: ligamentul ilio-femural, pubo-femural şi ischio-
femural.
a) Ligamentul ilio – femural sau ligamentul BERTIN, are formă de evantai care
acoperă faţa anterioară a capsulei articulare şi se inseră la nivelul osului coxal
puţin dedesubtul spinei iliace antero-inferioare, iar de partea femurală pe linia
intertrohanteriană, prin două porţiuni bine distincte: fasciculul interior ilio –
trohanterian.
b) Ligamentul pubo – femural, situat pe faţa inferioară a capsulei se inseră în sus pe
eminenţa ilio – pectinee şi pe marginea anterioară a şanţului subpubian de unde
fibrele sale merg în jos, în afară şi puţin posterior fixându-se pe partea anterioară a
depresiunii pretrohanteriene.

6
c) Ligamentul pubo-femural împreună cu cele două fascicole ale ligamentului ilio-
femural, formează cei doi stâlpi ai unui N majuscul (WELCKER).
d) Ligamentul ischio-femural, situat pe faţa posterioară a capsulei articulare,
porneşte de la nivelul cutiei subcotiloidiene de unde se îndreaptă în sus şi în afară,
oblic, pe faţa posterioară colului şi se inseră înaintea fosetei digitale a marelui
trohanter. Dispoziţia generală a acestui ligament este de opoziţie la hiperextensia
coapsei şi a basculării înapoi a bazinului.
e) Ligamentul capului femural (ligament rotund).

Există şi ligamente posterioare dispuse în spirală, mai putin rezistente, ca şi


fibre circulare profunde întărind zona centrală a capsulei. De altfel capsula ocupă în
întregime faţa anterioară a colului femural în timp ce din faţa posterioară a acestuia ocupă
numai 2/3 mediale. Deci o fractură în 1/3 laterală a colului femural va fi intercapsulară în
partea anterioară şi extracapsulară în partea posterioară, iar trohanterul mare şi mic ramân
în afara inserţiei capsulei. De asemenea inserţia capsulei la distanţă de col permite
efectuarea unor mişcpri ample şi variate. (Ştefăneţ M. - 2008).
Comportamentul ligamentelor articulare coxo-femurale în timpul mişcărilor
este următoarea:
 în flexie sunt toate destinse;
 în extensie sunt tensionate;
 în abducţie fasciculul superior este destins, iar cel inferior este tensionat;
 în adducţie fasciculul superior este tensionat, iar cel inferior destins;
 în rotaţie externă sunt toate tensionate;
 în rotaţie internă sunt destinse.
În concluzie flexia şi rotaţia internă destind aceste ligamente în timp ce
extensia şi rotaţia externă le tensionează. (Ştefăneţ M. - 2008).

III.3. Fractura – generalităţi

7
Fractura reprezintă întreruperea continuităţii osoase apărută în urma acţiunii
unui agent traumatic ce acţionează prim mecanism direct sau indirect pe un teren aparent
sănătos sau patologic. Înţelegem prin teren patologic, osul fragilizat de existenţa unor
procese patologice de tip tumore benignă, tumoare malignă primitivă sau metastatică,
tulburări de metabolism din cadrul unor suferinţe sistemice, os malformat, osteită sau
osteoporoză. Prin mecanism direct înţelegem forţa care acţionează asupra osului prin
zdrobire, compresiune în cadrul şocului violent din marile accidente, când fracturile se
asociază cu leziuni mai mult sau mai puţin extinse. Prin mecanism indirect înţelegem
fractura care se produce în alt loc decât la locul de acţiune al agentului traumatic.
(Tomoaia Gh. & Grecu D. - 2004).
Datorită faptului că osul este o structură vie bogat vascularizată şi inervată, el
având nu numai un rol biomecanic ci şi mai multe funcţii, considerăm fractura o boală
generală a organismului, care se însoţeşte şi de multiple tulburări generale la nivelul
sistemelor şi aparatelor:
 Modificări în sistemul cardio – circulator – puls, tensiune, debit cardiac;
 Modificări la nivelul aparatului respirator – frecvenţă respiratorie;
 Modificări la nivelul aparatului digestiv – se modifică peristaltismul intestinal în
sensul accelerării sau încetinirii acestuia până la ileus paralitic;
 Modificări la nivelul aparatului urinar – modificarea diurezei;
 Modificări ale funcţiei de relaţia şi ale metabolismului bazal – insomnie, astenie
fizică, psihică şi sexuală, anorexie sau creşterea temperaturii, mai ales vesperale;
(Tomoaia Gh. & Grecu D. - 2004).

Mecanismele indirecte de producere a fracturii sunt:


 flexia – se face prin exagerarea sau redresarea curburilor ososase,
depăşind elasticitatea normală, forţa care se exercită asupra unei
extremităţi osoase, cealaltă fiind fixată, rupe osul în zona maximei curburi;
 tracţiunea – prin contracţii musculare violente, se produc smulgeri de
fragmente osoase, ce avea inserţie tendino – ligamentară, sau fracturi
parcelare de epifize;

8
 compresiunea – în acest caz, forţa acţionează în lungul osului, şi explică
fractura în urma precipitărilor sau căderilor de la înălţime;
 torsiunea – forţa ce determină fractura în acest caz este helicoidală şi
acţionează printr-o răsucire a membrului.
În realitate, aceste mecanisme acţionează de mai multe ori cumulat, printr-o asociere
complexă. (Tomoaia Gh. & Grecu D. – 2004).

Anatomia patologică a focarului de fractură


Aici se va discuta despre fracturile incomplete şi fracturile complete.
Fracturile incomplete
Apar mai frecvent la copii şi sunt următoarele:
 fisurile;
 deformarea osului în grosime;
 ruperea incompletă;
 înfundarea;
Fracturile complete
Sunt cele mai frecvente fracturi întâlnite la toate grupele de vârstă cu traiecte
diverse. Din punct de vedere al traiectului de fractură, avem traiecte simple şi traiecte
complexe de fractură. Traiectul simplu este traiectul prin care fractura detaşează două
fragmente de la nivelul focarului de fractură şi au diverse forme: (Tomoaia Gh. & Grecu
D. – 2004).
 transversal;
 oblic scurt;
 oblic lung;
 spiroidal;
 longitudinal cu diverse forme;
Traiectul complex de fractură este:
 traiect bifocal – este traiectul în care fractura tipică oaselor lungi se
produce etajat la nivelul aceleiaşi diafize separând 3 mari fragmente
osoase;

9
 traiectul complex în aripă de fluture – între cele 2 fragmente principale
apare un al treilea produs în general prin mecanism spiroidal ca aripa
deschisă a unui fluture;
 traiect de fractură cominutiv – fractura cu mai mult de 3 fragmente în
focarul de fractură; (Tomoaia Ghe. & Grecu D. - 2004).

Deplasarea fragmentelor osoase


Poate fi mică sau alteori foarte complexă, şi se produce prin:
 translaţia unui fragment în urma deplasării înainte, înapoi, înspre intern sau
înspre extern faţă de celălalt;
 ascensiunea unui fragment în lungul celuilalt;
 rotaţia unui fragment în jurul axului său, sau rotaţia fiecărui fragment în jurul
axului său, când apare şi decalajul fragmentelor;
 unghiularea unui fragment faţă de celălalt în acelaşi plan; (Tomoaia Ghe. &
Grecu D. -2004).

Leziunile părţilor moi:


 pielea poate fi contuzionată, escoriată, secţionată sau scalpată la nivelul
focarului de fractură sau la nivelul aceluiaşi segment osos, cu sau fără
legătură cu focarul de fractură;
 muşchii sunt contuzionaţi, deşiraţi, rupţi parţial sau complet sau secţionaţi
de către fragmente fracturate în momentul producerii fracturii sau apoi de
către oasele fracturate;
 periostul poate fi şi el rupt decolat cu întreruperea sa între fragmentele
osoase împiedicând consolidarea;
 articulaţia este interesată fie prin traiectul de fractură ce se prelungeşte
până la nivelul său , deschizând-o şi realizând o comunicare a
hematomului fracturar cu lichidul sinovial , sau poate să fie interesată prin
înţepare cu un fragment osos;
 viscerele pot să fie interesate în cadrul politraumatismelor, complicând
foarte grav evoluţia fracturilor;

10
 vasele de sânge pot să fie contuzionate, torsionate, înţepate sau sfâşiate de
către fragmentele osoase. Interesarea vaselor mici determină un hematom
local, iar cea a unui vas de calibru mare poate să producă o sângerarea
importantă ce ameninţă viaţa bolnavului;
 nervii sunt şi ei interesaţi prin contuzionare, torsionare, înţepare, deşirare
sau rupere. Leziunile nervoase pot fi de tip neuropraxie în urma
întreruperii funcţionale dar cu integritate anatomică sau de tip axonotmesis
când în urma zdrobirii se păstrează impulsul nervos sau neurotmesis când
influxul nervos este pierdut datorită întreruperii continuităţii anatomice a
nervului; (Tomoaia Ghe. & Grecu D. - 2004).

Semnele de probabilitate
Se mai numesc şi semnele indirecte de existenţă a unei fracturi şi sunt
importante deoarece ne face să suspectăm existenţa acesteia. Acestea sunt:
 durerea şi impotenţa funcţională relativă;
 echimoza – leziunea tegumentară primară caracterizată prin acumularea de sânge
în straturile superficiale ale dermului. Ea poate tardiv şi la distanţă şi prezenţa
acesteia traduce existenţa de la nivelul focarului de fractură de-a lungul tecilor
musculare;
 flictena – este tot o leziune primară tegumentară caracterizată prin acumularea de
lichid în straturile superficiale ale dermului, ea reprezentând traducerea presiunii
de la nivelul focarului de fractură;
 deformarea regiunii – se datorează deplasării fragmentelor osoase şi nu este un
semn specific fracturii;
 scurtarea regiunii – este de asemenea un semn înşelător când se produce în
apropierea unei articulaţii; (Tomoaia Ghe. & Grecu D. - 2004).

Semnele de siguranţă

11
Reprezintă semnele direct de mare valoare pentru diagnostic, prin care
obiectivăm existenţa fracturii, dar care trebuie căutată cu multă grijă pentru a nu agrava
leziunile. Acestea sunt:
 durerea în punct fix – trebuie deosebită de cea în punct ligamentar şi atunci când
este vie poate fi percepută drept semn de certitudine;
 mobilitatea anormală – este vorba de mobilitatea dintre fragmentele osoase în
cazul fracturilor complete decelate la palpare;
 crepitaţia osoasă – se decelează o dată cu mobilitatea anormală;
 întreruperea continuităţii osoase – este un semn preţios obţinut prin palparea
fragmentelor osoase, expuse superficial sub tegumente;
 lipsa transmiterii mişcării de-a lungul unui os este semn de fractură completă;
 radiografia este cel mai sigur semn prin care punem diagnosticul de fractură. Ea
se face în cel puţin 2 incidenţe. Această investigaţie ne dă următoarele indicaţii:
a) precizează existenţa fracturii;
b) indică tipul traiectului de fractură;
c) precizează sediul localizării acestuia la nivelul osului interesat;
d) informează asupra calităţii osului pe care apare fractura;
e) informează asupra conduita terapeutică de urmat;
f) informează asupra prognosticului de viaţă, de muncă şi social al
bolnavului cu respectiva fractură; (Tomoaia Ghe. & Grecu D. - 2004).

Evoluţia fracturilor în mod fiziologic presupune evoluţia acesteia spre


sudura extremităţilor fracturate prin formarea calusului, realizându-se consolidarea
osoasă, care nu este acelaşi lucru cu vindecarea. Vindecarea unei fracturi presupune şi
recuperarea funcţiei segmentului interesat după consolidare. (Tomoaia Ghe. & Grecu D.
- 2004).

Complicaţiile fracturilor sunt date de violenţa agresiunii traumatismului şi


de terenul asupra căruia acţionează, ele fiind deci, consecinţa traumatismului. Acestea se
clasifică astfel: (Tomoaia Ghe. & Grecu D. - 2004).

12
1) generale imediate
 congestia pulmonară;
 complicaţii urinare – retenţia acută de urină;
 agravarea unor boli cronice;
 embolia grăsoasă – constă în aspiraţia unei bule grăsoase medulare de la
nivelul focarului de fractură în torentul circulator;
 şocul traumatic şi şocul hemoragic; (Tomoaia Ghe. & Grecu D. - 2004).

2) generale tardive – sunt reprezentate de fenomene metabolice neurologice şi


vasculare, care grupate formează noţiunea de boală post – traumatică. (Tomoaia
Ghe. & Grecu D. - 2004).

3) locale imediate
 fractura deschisă;
 leziunile nervoase;
 leziunile vasculare;
 trombozele venoase;
 interpoziţia părţilor moi; (Tomoaia Ghe. & Grecu D. - 2004).

4) locale tardive
 întârzierea de consolidare;
 calusul vicios;
 pseudoartroza; (Tomoaia Ghe. & Grecu D. - 2004).

III.4. Fractura de col femural

Fracturile de col femural prin frecvenţa şi gravitatea lor ridică probleme


terapeutice deosebit de dificile. Cu toate acestea, progresele înregistrate pentru
tratamentul chirurgical și prognosticul lor, continuă să rămână unul destul de grav. În

13
fracturile de mare deplasare se produc leziuni importante ale vaselor nutritive ale capului
şi colului femural. Ca urmare se produc frecvent necroze aseptice de cap femural sau
pseudoartroze. Cel mai frecvent aceste fracturi se produc la indivizi vârstnici cu
osteoporoză şi adeseori cu tare organice. (Angelescu N. - 2003).

Etiopatogenie
Fracturile colului femural reprezintă cca 7% din totalul fracturilor. Se
întâlnesc mai ales la femeile în vârstă, la care pe lângă osteoporoza senilă se adaugă şi
cea endocrină postclimaterică. Mecanismul de producere al fracturilor de col femural este
de cel mai multe ori unul indirect. Prin mecanism de abducţie se produce fractura cu
impactarea postero – superioară a fragmentelor osoase, rezultând o poziţie de coxa –
valga cu angrenarea fragmentelor. Prin mecanismul de adducţie a membrului inferior se
produc fracturi dezangrenate, cu deplasare, cu aspect de coxa – vara. În marea majoritate
a cazurilor există şi o componentă de torsiune care explică şi o serie de variante
anatomice şi de asemenea, explică cominuţia posterioară. (Angelescu N. - 2003).

Anatomie patologică şi clasificare


Dintre numeroasele clasificări ale fracturilor de col femural, prezentăm numai
pe cele care au importanţă pentru conduita terapeutică. (Angelescu N. - 2003).

Clasificarea lui Delbet (anatomică) (Fig. 4) împarte fracturile de col femural


în:
 Fracturi subcapitale;
 Fracturi mediocervicale;
 Fracturi bazicervicale;

! NB: Numai primele 2 se pot considera ca adevărate fracturi de col femural.


Fractura de tip bazicervicală are mai multe asemănări cu fracturile trohanteriene.
(Angelescu N. - 2003).

14
Figura 4. Fractura de col femural. Clasificrea Delbet

Clasificarea lui Bohler (patogenică) le împarte după mecanismul de


producere în:
 Fracturile prin abducţie – angrenate cu impactarea fragmentelor în zona postero –
superioară. Sunt numite fracturi în coxa – valga şi reprezintă 15% din totalul
fracturilor de col.
 Fracturile prin adducţie – sunt neangrenate, cu deplasare, în coxa – vara. Acestea
sunt mult mai frecvente reprezentând cca 85% din totalul fracturilor de col
femural. (Angelescu N. - 2003).

Clasificarea lui Garden (Fig. 5) a luat drept criteriu de clasificare sistemul


trabecular al colului. Clasificarea face şi o bună apreciere prognostică. Autorul le – a
împărţit în 4 tipuri:
 TIPUL 1 – cuprinde fracturile incomplete şi fracturile prin abducţie, în
coxa – valga din clasificarea lui Bohler. Traveele osoase ale capului
femural sunt înclinate şi orientate în uşor valgus, formând cu traveele

15
colului un unghi deschis în afară. Au prognostic favorabil şi pot fi tratate şi
ortopedic.
 TIPUL 2 – fracturi complete, dar fără deplasare. Pe radiografie, traveele
osoase sunt întrerupte, dar sunt în continuare, păstrându – se direcţia
normală. (Angelescu N. - 2003).

Figura 5. Fractura de col femural. Clasificarea Garden, după www.imaios.com;

 TIPUL 3 – sunt fracturi complete cu deplasare parţială. Sinoviala


posterioară şi repliul pectineo – foveal menţin solidare fragmentele
fracturare, conferindu – le o oarecare stabilitate. Având asigurată o
vascularizaţie modestă a capului prin repliul pectineo – foveal sunt şanse
de evoluţie favorabilă. Aspectul radiografic al traveelor osoase de la
nivelul colului este de arc frânt gotic, deschis spre înăuntru (spre medial).
 TIPUL 4 – sunt fracturi complete cu deplasare totală. Sinoviala colului
femural este ruptă. Acest tip de fractură se reduc foarte greu şi au un grad

16
mare de instabilitate. Aspectul radiografic al traveelor osoase este de
paralalelism, dar decalate. Cu un grad mare de instabilitate, reducerea se
obţine greu, iar consolidarea este relativ rară, chiar dacă operaţiile sunt
bine făcute. (Angelescu N. - 2003).

NB !!! Clasificarea Garden are un mare interes prognostic şi terapeutic.

Clasificarea biomecanică a lui Pawels care împarte aceste fracturi după


unghiul format de traiectul de fractură cu orizontala, astfel:
Tipul I – Unghiul traiectului de fractură până în 30*;
Tipul II – Unghiul traiectului de fractură între 30 –50*;
Tipul III – Unghiul traiectului de fractură între 50 –70*;
Această clasificare este importantă pentru că în funcţie de unghiul format
predomină forţele de compactare sau cele de dezangrenare. În fracturile de tip I, traiectul
de fractură este aproape orizontal, deplasarea fragmentelor este minimă, fragmentele sunt
angrenate iar forţele musculare exercită o compactare spontană. În ultimele 2 tipuri de
fracturi, traiectul de fractură se apropie de verticală, fragmentele sunt deplasate, iar
reducerea şi menţinerea sunt dificile, foiţele musculare acţionează ca nişte forţe de
frecare. (Angelescu N. - 2003).

Clasificarea lui Cooper împarte fracturile colului femural în fracturi


intracapsulare şi fracturi extracapsulare. Această clasificare este relativă întrucât fractura
de la baza colului femural sunt anterior intracapsulare şi posterior extracapsulare.
(Angelescu N. - 2003).

Clasificarea lui Soeur are în vedere traiectul de fractură deseori sinuos


pintenul format de linia de fractură cu marginea inferioară a colului femural. Astfel, ele se
împart în fracturi cu cioc distal şi fracturi cu cioc proximal. În fracturile de cioc distal
(transversale) pintenul osos aparţine fragmentului cervico – diafizar, linia de fractură
fiind orizontală. Acestea cuprind fracturile de tip I ale lui Pawels şi fracturile prin
abducţie a lui Bohler. În fracturile de cioc proximal pintenul osos aparţine segmentului

17
cervico – cefalic, linia de fractură fiind aproape verticală. Este o fractură frecventă şi
foarte gravă şi corespunde tipului II şi III a lui Pawels şi fracturilor prin adducţie ale lui
Bohler. (Angelescu N. - 2003).

Simptomatologie
Semnele unei fracturi de col femural sunt diferite după gradul lor de
deplasare:
1. În fracturile incomplete sau angrenate, semnele sunt discrete. Impotenţa
funcţională este moderată, membrul inferior este într –o uşoară rotaţie externă pe
care bolnavul şi – o poate corecta. Durerea este moderată, situată la baza
triunghiului Scarpa şi este amplificată de palparea la acest nivel sau prin
mobilizarea membrului inferior respectiv.
2. În fracturile complete de col femural, simptomatologia este mai zgomotoasă, şi
anume durerea este prezentă întotdeauna şi este amplificată de palpare şi de
tentativele de mobilizare pasivă a şoldului. Impotenţa funcţională este totală, iar
bolnavul nu poate ridica călcâiul de pe planul patului.
Din punct de vedere obiectiv primul lucru care se constată este atitudinea
vicioasă a membrului inferior de partea fracturii şi constă în adducţie, rotaţie externă şi
scurtare de membru inferior. La inspecţie şi la palpare se constată o proeminenţă ca o
tumore la baza triunghiului Scarpa. Este fragmentul distal al colului femural, care prin
rotaţia externă proemină şi constituie semnul lui Laugher. (Angelescu N. - 2003).

Diagnostic
Diagnosticul de certitudine este cel radiologic. Radiografia se va face
întotdeauna în 2 incidenţe (F şi P). Radiografia de faţă trebuie făcută în rotaţie internă
pentru a corecta anteversia colului femural. Radiografia de profil a colului femural
permite aprecierea cominuţiei posterioare. Prin amănuntele asupra traiectului de fractură
pe care le furnizează examenul radiografic permite încadrarea în una din clasificările
prezente şi furnizează indicaţiile de tratament. (Angelescu N. - 2003).

18
Evoluţie şi prognostic
Fracturile fără deplasare sau cu angrenare în coxa – valga au o evoluţie bună,
consolidează, dar nu sunt scutite întotdeauna de complicaţii tardive, în speţă, coxartroza
posttraumatică. Fracturile cu deplasare, în coxa vara, neangrenate nu vor consolida
niciodată fără tratament. Dar chiar după un tratament bine efectuat, o mare parte dintre
ele evoluează către una din complicaţiile tardive. Colul femural neavând periost,
consolidarea se face prin calus endosteal. De aceea consolidarea nu este4 posibilă decât
în absenţa oricărui diastazis interfragmentar. Este necesară o reducere anatomică a
fracturii urmată de o osteosinteză impecabilă preferabil cu compresiune în focar.
(Angelescu N. - 2003).

Complicaţii
Dintre complicaţiile imediate trebuie ţinut seamă că fractura de femur este
şocogenă în primele ore, apoi poate fi trombogenă. Pot apare decompensări ale unor
afecţiuni preexistente precum diabet, insuficienţă renală / cardiacă, retenţie de urină. Se
pot acutiza afecţiuni pulmonare sau suferinţe renale şi se pot produce fenomene de sevraj
etilic la alcoolicii înveteraţi cu crize de delirium tremens, ce pun în pericol viaţa
bolnavului. În zilele următoare pot apărea complicaţii precoce determinate mai ales de
poziţia de decubit precum: bronhopneumonia, escarele, infecţiile urinare, tromboflebitele
cu risc de embolie pulmonară. Complicaţiile tromboembolice sunt deosebit de
reductabile şi se previn printr – un complex de măsuri igienico – medicale. (Angelescu
N. - 2003).
Complicaţiile tardive locale cele mai importante, prin frecvenţa dar şi prin
gravitatea lor sunt pseudoartroza, necroza aseptică a capului femural şi coxartroza.
Pseudoatroza este regula în tratamentul ortopedic al fracturilor de col cu
deplasare, însă ea se întâlneşte şi după tratamentul chirurgical al fracturilor, chiar corect
executat, într –o proporţie de până la 30% dintre cazuri. Cauzele pseudoartrozelor sunt
legate îndeosebi de afectarea vascularizaţiei capului şi colului femural, prin traumatism,
dar şi de unele imperfecţiuni ale tratamentului chirurgical. În mod convenţional, se
consideră că pseudoatroza este constituită atunci când apare spaţiu clar pe radiografie

19
interfragmentar la 6 luni de la accident. Tratamentul pseudoatrozelor de col femural este
laborios, costisitor şi cu rezultate incerte. (Angelescu N. - 2003).
Necroza aseptică de cap femural este determinată de tulburări severe ale
circulaţiei, aşa cum indică şi numele. Se adaugă şi unele greşeli de tratament care
încetinesc sau chiar împiedică procesul de revascularizare a capului femural. Aceasta
pune probleme deosebite de tratament. În cele mai multe cazuri se impune înlocuirea
capului femural necrozat cu o proteză bipolară la indivizii mai tineri sau cu o proteză mai
de tip Austin – Moore pentru indivizii vârstnici. Acestea sunt intervenţii deosebit de
costisitoare şi uneori este nevoie să fie urmate de alte intervenţii la fel de costisitoare
precum ptrotezarea cu proteză totală de şold cimentară sau nu. (Angelescu N. - 2003).
Coxartroza posttraumatică apare tardiv şi duce la deteriorarea întregii
articulaţii. Tratamentele medicamentoase şi paliative sunt foarte puţin eficiente. De aceea
se impune de câte ori starea generală o permit, aplicarea unei proteze totale de şold.
(Angelescu N. - 2003).

Tratament
Tratamentul fracturilor de col femural este prin excelenţă unul chirurgical. Se
va opera de câte ori starea generală şi locală a pacientului o permite. De multe ori la
vârstnici cu tare organice moderate, operaţia poate fi socotită o manevră de reanimare, de
salvare. Bolnavul imobilizat la pat îşi recapătă prin operaţie încrederea în posibilităţile de
vindecare şi este salvat de la riscul numeroaselor şi gravelor complicaţii determinate de
imobilizare. Fracturile de col femural sunt cele mai greu de tratat. Tratamentul fracturilor
de col femural a trecut prin mai multe etape de la abţinerea de la operaţie până la
tratamentele chirurgicale cele mai sofisticate. (Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).
Abţinerea şi aplicarea tratamentului funcţional constă în mobilizarea precoce a
bolnavului cu abandonarea premeditată a focarului de fractură. Imediat ce faza dureroasă
a trecut se aşează bolnavul într –un fotoliu pentru a preveni leziunile de decubit. Apoi la 2
–3 săptămâni de la accident, când durerile au diminuat bolnavul se mobilizează cu
cârjele. Practic se merge în mod deliberat la pseudoartroză după principiul că trebuie să
fie salvată viaţa, dacă nu se poate salva funcţia. Metoda este aplicată cu totul excepţional

20
– la bătrânii foarte taraţi, la bolnavii irecuperabili şi care nu pot suporta anestezia.
(Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).
Tratamentul ortopedic. Simpla imobilizare la pat pentru fracturile prin
abducţie, cu angrenarea fragmentelor este o metodă nesigură. Fragmentele se pot
dezangrena şi se poate produce deplasarea secundară a fragmentelor transformând o
fractură cu prognostic favorabil (prin operaţie) într – o fractură cu viitor nesigur. În plus
nu permite mobilizarea precoce a bolnavilor vârstnici cu toate riscurile ce decurg de aici.
De aceea, cei mai mulţi autori recurg la osteosinteză. (Jurnalul de chirurgie, Iaşi -
2007).
Tratamentul chirurgical. A înlocuit în ultimii ani toate metodele ortopedice.
Un prim argument este cel statistic, se constată că mortalitatea, chiar la bolnavii foarte
vârstnici, este mult mai mică la cei operaţi decât la cei neoperaţi. (Jurnalul de chirurgie,
Iaşi - 2007).
Avantajele intervenţiei chirurgicale sunt următoarele:
 Complicaţiile de decubit, consecinţe ale imobilizării prelungite apar incomparabil
mai rar;
 Se scurtează perioada de spitalizare cu efect psihic deosebit de bun asupra
bolnavului;
 Prin dispariţia durerii oferă pacientului un confort incomparabil mai mare şi
micşorează riscul de agravare a unor boli preexistente;
 Măreşte şansele de consolidare a fracturii;
Chiar în fracturile fără deplasare sau cu angrenarea fragmentelor, este
recomandată osteosinteza de securitate. În acest fel se previne riscul de deplasare
secundară a fragmentelor prin dezangrenare şi la fel de important se poate face
mobilizarea precoce a bolnavului. Osteosinteza este o tehnică facilă, rapidă care implică o
durată scurtă de spitalizare şi deci costuri scăzute, dar grevată de două complicaţii
majore: pseudartroza şi necroza avasculară a capului femural. Pentru a limita frecvenţa
acestor complicaţii se impune o stabilire corectă a indicaţiei de osteosinteză şi o aplicare
riguroasă a tehnicii chirurgicale. (Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).

21
Figura 6 – Proteze cervico – cefalice, după Poenaru V.D. –2008.

Fracturile cu deplasare prin adducţie (tipul III şi IV Garden ) vor fi operate


prin osteosinteza cât mai precoce, dacă este posibil chiar prin prezentarea în urgenţă.
Reducerea cât mai anatomică a focarului de fractură este o condiţie esenţială pentru
consolidare. Acest tip de fracturi, din cauza riscului crescut de complicaţii
(pseudoartroza şi necroza a vasculară de cap femural), după finalizarea procedurii de
osteosinteză mulţi chirurgi – ortopezi recomandă artroplastia primară a şoldului cu
proteze cervico – cefalice de tip Austin – Moore (Fig. 6) sau proteze bipolare / totale
(Fig. 7, 8). (Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).

22
Figura 7. - Proteză bipolară, după
Poenaru V.D. – 2008.

Osteosinteza se va face prin introducerea sub control radiologic de şuruburi


transtrohantero – cervico – capital. Şuruburile pot fi plasate paralel sau în triangulaţie
pentru a fixa cât mai bine fragmentele şi a împiedica tendinţele de rotaţie ale
fragmentului proximal. (Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).
Tipurile de osteosinteză se fac cu:
 2 sau 3 şuruburi fie paralele / triangulaţie; (Fig. 9)
 şuruburi de compresie cu placă pe diafiză (DHS) (Fig. 10)
În stabilirea indicaţiei de fixare internă se iau în calcul următorii parametrii:
vârsta, statusul funcţional pretraumatic, scorul mental al pacientului, gradul de
osteoporoză, tipul de fractură, intervalul postraumatic. Dacă statusul general al
pacientului nu suportă două intervenţii chirurgicale, se optează pentru artroplastie primară
în scopul evitării riscului unei reintervenţii. În general pacienţii activi, care desfăşoară o
activitate comunitară au indicaţie de osteosinteză. (Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).

23
Figura 8. – Proteză totală, după Poenaru V.D. – 2008.

Indexul Barthel este una din manierele de evaluare a stării funcţionale a


şoldului. Acest index reprezintă un scor rezultat prin analiza unui număr de zece activităţi
cotidiene, fiecare punctată astfel:
0 - pacientul nu desfăşoară independent activitatea;
1 - pacientul desfăşoară activitatea cu un ajutor;
2 - pacientul desfăşoară independent activitatea.

Autorii scandinavi subliniază faptul că stabilitatea fixării este strâns legată de


valoarea densităţii minerale osoase (DMO), atât la încărcări ciclice cât şi la încărcări
statice. Există un prag de 0,4g/cm2 sub care materialele de osteosinteză cedează la
încărcările ciclice. Cuantificarea gradului de osteoporoză se poate face riguros prin
metoda DEXA sau radiologic prin indicele Singh, osteosinteza practicându-se în
condiţiile unui indice Singh de 6 sau 5. Fracturile instabile tip Pauwels III sau cele cu
24
cominuţie posterioară, la vârstnici reduc rata de succes a osteosintezei. (Jurnalul de
chirurgie, Iaşi - 2007).

Figura 9. – Şuruburi cu triangulaţie, după Poenaru V.D. – 2008.

Figura 10. – DHS, după


Poenaru V. D. – 2008.

25
Intervalul posttraumatic limitează în mod clar indicaţia de osteosinteză.
Majoritatea autorilor subscriu opiniei conform căreia fractura de col femural este o
urgenţă chirurgicală. Studii experimentale relevă faptul că reducerea precoce are
următoarele efecte:
 Scade compresiunea vaselor femurale şi determină restaurarea vascularizaţiei
capului şi împiedică formarea calusului fibros;
 Obstacol în calea avansării mugurilor vasculari la nivelul focarului de fractură;
Manninger raportează o scădere semnificativă a incidenţei colapsului capului
femural când reducerea şi fixarea s-a practicat în primele 6 ore. Bosch permite o
temporizare de până la maxim 48 ore, interval uneori necesar pentru optimizarea
parametrilor biologici ai pacientului. În afara stabilirii corecte a indicaţiei de osteosinteză
se impune aplicarea riguroasă unui protocol terapeutic care include: reducere ortopedică a
fracturii, inserţia implantului corespunzător. (Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).

REDUCEREA FRACTURII
Calitatea reducerii are potenţial predictibil indiferent de tipul osteosintezei.
Nicio fixare internă nu poate compensa o reducere imperfectă, mai ales la pacienţii
vârstnici. De aceea, manevrele de reducere au importanţă supremă. În timpul reducerii
trebuie evitate manevrele bruşte, ample sau tracţiunea excesivă deoarece pot determina
diastazis interfragmentar, iar vascularizaţia situată de-a lungul colului este extrem de
vulnerabilă. Evaluarea calităţii reducerii se face pe baza unor criterii radiologice definite
de Garden sub denumirea de „index de aliniere” . (Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).
Pe incidenţa de faţă se măsoară unghiul format între axul central al traveelor
de compresiune şi cortexul medial al diafizei. Pe incidenţa de profil se măsoară unghiul
format între axul capului şi cel al colului. Reducerea poate fi considerată astfel ca fiind:
 anatomică - pe incidenţa antero-posterioară valoarea normală a
indexului Garden este de 160º în timp ce pe incidenţa laterală
este de 180°;

26
 acceptabilă - pe incidenţa antero-posterioară se poate accepta o
reducere în valgus de până la180°, în timp ce varusul este
inacceptabil. Peste 180° creşte riscul de necroză aseptică de cap
femural. Pe incidenţa laterală se admit variaţii de până la 20°. Un
unghi mai mic de 150° (anteversie sau retroversie) este criteriu
de instabilitate şi impune reluarea reducerii;
 imperfectă - în această eventualitate se impune reluarea
manevrelor de reducere;
 imposibilă - în situaţia ireductibilităţii se optează pentru
artroplastie. (Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).

FIXAREA INTERNĂ
Alegerea implantului
În 1974 Tronzo raportează peste 76 implante diferite utilizate
pentru stabilizarea fracturilor de col femural. Opţiunea a evoluat de la
cuiele Smith – Peterson, Johansson, broşajul multiplu până la şuruburile
canulate. S-a subliniat importanţa tehnicilor minim invazive şi minim
traumatice necesare menţinerii vascularizaţiei restante a capului
femural şi scăderii comorbidităţilor. Această tendinţă a determinat utilizarea
şuruburilor canulate poziţionate paralel, sistemului de broşe Hansson sau DHS (Dynamic
Hip Screw): (Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).
1. Şuruburile de spongie AO sunt cel mai frecvent utilizate implante în fracturile de
col femural. Acestea permit o compactare de-a lungul axului colului femural,
perpendicular pe traiectul fracturar.
2. Sistemul DHS cu şurub adiţional. Deşi conceput pentru osteosinteza fracturilor
trohanteriene, DHS poate fi utilizat de asemenea pentru stabilizarea fracturilor de
col femural. Rezultatele fixării sunt comparabile cu cele ale şuruburilor. DHS nu
compensează o reducere imperfectă sau o poziţionare defectuoasă a implantului.
Poziţionarea unui şurub adiţional de 6,5 controlează rotaţia fragmentului proximal
în momentul inserţiei şuruburilor de compresiune.

27
3. Sistemul de broşe Hansson reprezintă un sistem de fixare care asigură o rezistenţă
crescută la rotaţie şi o compactare corespunzătoare în focar. (Jurnalul de
chirurgie, Iaşi - 2007).

Tehnica chirurgicală
În ciuda unor diferenţe, tehnica chirurgicală de inserţie a
diferitelor implanturi este comparabilă. Utilizarea acestor implanturi
trebuie să respecte un principiu biomecanic important: fixarea în trei
puncte (Fig. 11):
I - corticala externă a femurului,
II - calcarul postero-inferior,
III - osul subcondral al capului femural.

Figura 11. – Osteosinteză. Fixarea în 3 puncte a şuruburilor, după Poenaru V.D. – 2008.

28
ERORI TEHNICE

Malpoziţia implantului în capul şi colul femural


Radiografiile de faţă şi profil reprezintă proiecţiile ortogonale
ale capului femural care poate fi asimilat cu o sferă. Aceste incidenţe
ortogonale nu permit aprecierea riguroasă a poziţiei implantului (în
interiorul sau în afara capului). Există puncte situate în exteriorul sferei
(capului femural) a căror proiecţie ortogonală se confundă cu a acelor
puncte situate în interiorul sferei. Ansamblul acestor puncte constituie
o „zonă oarbă”; de asemenea, punctele situate în sferă, prea aproape
de zona subcondrală sunt situate într-o zonă de insecuritate numită
„zonă de insecuritate” radiologică, deoarece pot fi confundate cu
proiecţia radiologică a punctelor situate în exteriorul capului femural.
(Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).
Există şi pentru col o zonă radiologică „oarbă” şi o zonă de
„securitate”. În cazul unui implant voluminos se pune problema unei
efracţii corticale în timpul trecerii prin col. Pentru a evita această eroare tehnică trebuie
urmate mai multe reguli:
 incidenţele radiografice să fie strict verticale şi orizontale;
 colul femural după reducere să se găsească în planul frontal (orizontal);
 broşele ghid să se afle în zonele de securitate iar extremităţile lor să nu fie
depăşite (burghiu, tarod);
 dacă bănuim o eroare este bine să verificăm prin injectarea unei substanţe de
contrast (pe orificiul intraosos al broşei sau pe orificiul de ghidaj al şurubului).
Este obligatorie, la sfârşitul intervenţiei, verificarea radiologică în poziţie de
rotaţie externă a şoldului, cu intenţia de a vizualiza zonele oarbe. În lipsa acestor
precauţii, folosind numai examenul radiografic standard, erorile tehnice calculate se
estimează a fi de aproximativ 25%, cifră semnificativă din punct de vedere statistic.
(Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).

29
Fractura subtrohanteriană
Apare în condiţiile unui traumatism postoperator precoce
(Fig. 12). Se presupune că este favorizată de excesiva poziţionare
distală a orificiilor de inserţie a şuruburilor.

Figura 12. – Fractura


subtrohanteriană, după
Poenaru V.D. – 2008.

Fractura
subtrohanteriană se tratează prin schimbarea implantului. Dacă
fractura colului nu s-a deplasat, unul dintre şuruburi se păstrează. Pe
traiectul unuia din cele două şuruburi care se extrag se va introduce un
sistem DHS. Dacă fractura colului s-a deplasat, se extrag toate cele trei
şuruburi şi se reiau manevrele de reducere ale fracturii colului femural.
Fixarea se realizează cu DHS şi şurub adiţional. (Jurnalul de chirurgie, Iaşi -
2007).

30
Conduită postoperatorie
Postoperator mobilizarea nu va fi restricţionată. Momentul
sprijinului total generează unele controverse. Unii autori impun o
temporizare a sprijinului total cu încărcare progresivă de aproximativ
15 kg în primele 6 săptămâni şi 30 kg pentru săptămânile 7 – 12
permiţând sprijinul total în momentul în care examenul radiologic
relevă semne de consolidare, atitudine aplicată în special la tineri. Pe
de altă parte este dificil, la vârstnici mai ales, să se dozeze forţa de
sprijin. Sunt articole în care se recomandă sprijinul precoce aducând ca
argumente faptul că solicitările exercitate la nivelul şoldului nu sunt
reduse de utilizarea cârjelor întrucât forţele generate de musculatura
pelvitrohanteriană sunt mai mari decât cele determinate de gravitaţie.
Majoritatea operatorilor adoptă o atitudine mai prudentă şi admit o încărcare progresivă
după 21 zile. (Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).
Mobilizarea cu cârjele se face la 2 –3 săptămâni cu interdicţia de a călca pe
membrul respectiv minimum 4 luni de la operaţie. Este preferabil ca după cca 2 luni de la
operaţie să se facă un control scintigrafic al şoldului şi dacă sunt semne de consolidare se
menţine această fixare cu şuruburi. Dacă nu sunt semne de consolidare se va înlocui
capul femural cu o proteză bipolară sau în cel mai rău caz cu o proteză cervico - cefalică
de tip Moore. Decizia de protezare cervico – cefalică trebuie luată în primele 3 luni de la
accident, când cartilajul acetabular este încă de bună calitate. (Jurnalul de chirurgie,
Iaşi - 2007).
După cca 3 luni de la accident se produce o diminuare rapidă ca calităţilor
cartilajului din cotili şi nu mai este posibil să se facă numai hemiartroplastia cu
endoproteză de tip Moore. În aceste cazuri se impune şi înlocuirea cotilului cu o proteză
totală de şold fie cimentată, fie necimentată. La bolnavii foarte vârstnici cu osteoporoză
severă trebuie ca aceste proteze să fie cimentate pentru a se înfunda în femur (proteză
Thomson). Trebuie menţionat că endoprotezele de şold prezentate mai sus au preţ de cost

31
destul de ridicat. Implantarea lor este de regulă o operaţie amplă şi impune pregătirea
corespunzătoare a bolnavului. (Jurnalul de chirurgie, Iaşi - 2007).

IV Rolul asistentei în îngrijirea pacientului cu fractură de col


femural

3.1 Noţiuni generale despre nursing1


Procesul de nursing este un proces organizat şi planificat, o metodă raţională de
planificare şi promovare a intervenţiilor individualizate în scopul obţinerii unei mai bune
stări de sănătate pentru individ, familie, comunitate.
Fiind centrat pe pacient, el reprezintă o metodă ştiinţifică de rezolvare a
problemelor actuale şi potenţiale ale acestuia în funcţie de nevoile sale bio-fiziologice,
psihologice, socio-culturale şi spirituale. Deoarece pacientul este o entitate bine definită,
aflat în situaţii variate iar acţiunile asistentei sunt multiple procesul de nursing este un
proces dinamic, în fiecare etapă putând obţine noi date despre pacient. Toate etapele
procesului de nursing sunt în inter-relaţie ceea ce il face să fie un sistem ciclic. Asistenta
are responsabilitatea fiecarei etape.
Procesul de nursing este transformat în acţiune prin utilizarea planului de nursing.
Acesta este un document scris, ce sumarizează etapele procesului de nursing şi cu
ajutorul căruia se transmit fiecărei asistente date referitoare la pacient şi la intervenţiile
efectuate. Indiferent de terminologia utilizată pentru planul de nursing acesta trebuie să
cuprindă: diagnostic de nursing, obiective, intervenţii şi evaluare. Planul de nursing
constituie un mijloc de comunicare a informaţiilor pentru toate persoanele implicate în
îngrijirea pacientului, o documentaţie referitoare la intervenţiile planificate pentru
pacient.
3.2 Tehnici de nursing. Pregătirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie
Pregătirea preoperatorie constă în pregătirea fizică şi psihică a pacientului,
pregatirea generală si pregătirea pentru operaţie. Are ca scop: pregătirea pacientului
înaintea intervenţiei chirurgicale este un element major de prevenire a infecţiilor
postoperatorii. De ea depinde reuşita opeaţiei şi evoluţia postoperatorie, neutralizarea
1

32
surselor de suprainfecţie, care au originea: la nivelul pielii ( incizie); la distanţă ( naso-
faringian şi vezică urinară), reducerea posibilităţilor de contaminare a pielii, prin
utilizarea de antiseptice, depistarea şi semnalarea unor leziuni cutanate, infecţii ORL sau
urinare recente ori vindecate, paraziţi externi, posibilităţi de alergie.
Pregatirea fizică şi psihică a pacientului. Ajunşi în secţia de chirurgie, pacientilor
trebuie să li se asigure confort fizic şi psihic. Pacienţii internaţi sunt agitaţi, speriaţi,
inhibaţi de teama intervenţiei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de
durere, de moarte. Asistenta medicală are obligaţia ca prin comportamentul şi atitudinea
ei să înlăture starea de anxietate în care se găseşte pacientul înainte de operaţie: să-l ajute
pe bolnav să-şi exprime gândurile,grijile,teama; să-i insufle încredere în echipa
operatorie, să-i explice ce se va întâmpla cu el în timpul transportului şi în sala de
preanestezie,cum va fi aşezat pe masa de operaţie, când va părăsi patul,etc; să-l asigure că
va fi ajutat şi însoţit.
Pregătirea generală:
1. Bilanţul clinic general cuprinde: observarea şi consemnarea aspectul aspecului
general al pacientului: înălţimea şi greutatea sa, vârsta aparentă şi reală, aspectul
pielii, ţinuta, faciesul, mersul starea psihică,; culegerea dateleor prinvind
antecedentele pacientului (familiale,chirurgicale, patologice). Se va urmări,
măsura şi nota: tensiunea arterială, pulsul, respiraţia, temperatura, diureza,
scaunul. Examenul clinic este făcut de către medic ( inspecţia, palparea, percuţia,
auscultaţia.).

2. Bilanţul paraclinic permite o apreciere exactă a stării viitorului operat. Examenele


paraclinice sunt clasate în:

 Examene de rutină- sunt examene de laborator, obligatorii înaintea tuturor


intervenţiilor chirurgicale, indiferent de tipul avut la dispoziţie pentru
pregătire şi indiferent de starea generală a pacientului: timp de sângerare şi de
coagulare, determinarea grupei sanguine, hematocrit, glicemie, uree sanguină.

 Examene complete: hemoleucogramă completă, V.S.H,ionogramă, E.A.B


(echilibrul acido-bazic), coagulogramă completă, probe de disproteinemie,

33
proteinemie, transaminaze, examen de urină, E.K.G, radiografie sau
radioscopie pulmonară.

 Examene speciale - sunt în funcţie de aparatul sau organul pe care se


intervine.

Pregătirea pentru operaţie. În ziua precedentă se recomandă: repaos, regim


alimentar, în seara zilei precedente se pregăteşte pielea (baie generală, toaletă
bucodentară, toaleta nasului, ras. În ziua intervenţiei pacientul nu mai bea apa, se face
eventual o clismă cu patru ore înaintea intervenţiei, se îndepărteză bijuteriile, proteza
dentară, se rebadijonează cu un antiseptic colorat regiunea rasă, se îmbracă pacientul cu o
lenjerie curată în funcţie de intervenţie, se pregătesc documetele : F.O, analize, radiografii
care vor însoţi pacientul.
În sala de preanestezie se verifică zona rasă şi se notează eventualele escoriaţii, se
pregătesc zonele pentru perfuzie şi se monteză sonda urinară în condiţii de asepsie.
În sala de operaţie se execută ultima parte a pregătirii pacientului.
Supravegherea postoperatorie a pacientului începe imediat din momentul
terminării intervenţiei chirurgicale, deci înainte ca el să fie transportat în cameră. Din
acest moment, operatul devine obiectul unei atenţii constante, până la părăsirea spitalului.
Supravegherea operatului este sarcina fundamentală a asistentei medicale.
Supravegherea este permanentă, în vederea depistării precoce a incidentelor şi
complicaţiilor postoperatorii. Supravegherea pacientului este bazează pe date clinice şi
rezultatele examenelor complementare:
 aspectul general al pacientului: coloraţia pielii,unghiilor, starea
extremităţilor, mucoaselor, stare de calm sau agitaţie.

 diferiţi parametri fiziologici: tensiunea arterială (T.A), pulsul, respiraţia,


temperatura.

 pierderile lichidiene sau sanguine: urina, scaunul, transpiraţia,


vomismetele, pierderile prin drenaj.

34
VI Prezentarea cazurilor
CAZUL NR. 1
DIAGNOSTIC PRINCIPAL MEDICAL:
Fractură col femural st.
NUME ȘI PRENUME: F.M.
SEX: masculin
VÂRSTĂ: 69 ani
DOMICILIU LEGAL: Barsana, jud Maramureş;
CETĂȚENIE: română;
OCUPAȚIE: pensionar;
MOTIVUL INTERNĂRII : durere membru inferior stâng, tahicardie, amțeli.
ANAMNEZĂ:
a) Antecedente heredo -colaterale: neagă bolile :TBC, SIFILIS SIDA în familie și
contacți
b) Antecedente personale fiziolofice și patologice: instalarea pubertății la 16 ani, a
andropauzei la 60 de ani. Rujeolă la 10 ani
c) Condiții de viață și de muncă: satisfăcătoare
d) Comportamente ( fumat, alcool etc): neagă consumul de alcool și nicotină.
e) Medicație de fond administrată înaintea internării ( inclusiv preparate
hormonale și imunosupresoare): Olicard retard 40 g1tb D, Cordarone 200 1tb
D, Siofor 1tb D-S.
ISTORICUL BOLII: pacientul F.M. se prezintă la UPU, pentru investigații și tratament,
afirmănd că a suferit un traumatism prin cădere pe șoldul stâng, acuzând durere , amețeli,
grețuri, vărsături, stare generală alterată.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
EXAMEN OBIECTIV:
Stare generală: alterată; Talie: 180cm Greutate: 80kg
Stare de nutriție: nesatisfăcătoare
Facies: palid
35
Tegumente și mucoase: palide
Țesut conjunctiv: normal reprezentat
Sistem ganglionar: nepalpabil la locurile de elecție
Sistem muscular: integru
Sistem osteo- articular: articulații mobile, dureroase la mișcare
APARAT RESPIRATOR: CSR permeabil, torace de conformație normală, sonoritate
pulmonară normală, murmur vezicular prezent ; R = 16′
APARAT CARDIO VASCULAR: regiune pericordială de aspect normal, șoc apexian în
spațiul V intercostal, pe linia medio- claviculară, zgomote cardiace ritmice; AV= 110/min;
TA= 170/80 mmHG.
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, mobil cu respirația.
SISTEM NERVOS: orientat temporo- spațial;
SUSȚINEREA DIAGNOSTICULUI ȘI TRATAMENT
PARACLINIC
EXAMEN DE LABORATOR:
ANALIZE REZULTATE ANALIZE RAZULTATE

WBC 3,27 RBC 2,63


HCB 7,38 MPV 4,29
HCT 21.3 PDW 18,1
MCV 81,2 NEU 2,3
MCH 28,1 LYM 0,511
MCHC 34,6 MONO 0,332
RDW 13,3 EOS 0,09
PLT 202 BASO 0,036
MPV 4,29 NEU 70,4
PCT 0,087 LYM 16,6

TRATAMENT PRE ȘI POSTOPERATOR conform RP: Algocalmin 2f/zi,


Fragmin 5000 2f/zi, Tador2f/zi, Prazolex 0,5 tb/zi, Ser fiziologic 2fl/zi, Ringer 2fl/zi,
Arnetin 2f/zi, Ketoprofen 1f/zi.
PROTOCOL OPERATOR: C.O 30 / 26.01.2013 ora 10:15 artroplastie şold drept
cu proteză parţială Moore.
ANESTEZIE: Markaină 5% -1f, Efedrină 1f.
INTRAOPERATOR: Cefotax 1fl , Glucoză 5% - 2fl, Ser fiziologic 3fl.

36
CAZUL NR. 1 - PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI F.M .
Prima zi - 24.01.2018
NEVOIA DIAGNOSTIC MANIFESTĂRI DE OBIECTIVE SURSA DE INTERVENȚII EVALUARE
DE NURSING DEPENDENȚĂ DIFICULTATE
1. Nevoia - dificultatea de a - deficit de a respire - să respire - anxietate; Asistenta medicală va avea în vedere : Pacientul nu mai
de a respire și a avea fără - intoleranță la - observarea cauzei declanșatoare a problemei și prezintă dificultate
respire și o bună circulație. dificultate; să efort; corectarea sa. în a respira.
a avea o aibă un ritm -umezește aerul din încăpere
bună circulator și -asigură un aport ceescut de lichide pe 24 de ore Grad de dificultate:
circulație. respirator -așează pacienta în poziție șezândă sau semi 4.
regulat; șezândă
-recomandă repaus vocal
- învață pacienta să facă gimnastică respratorie
- învață pacienta sa utilizeze tehnici de relaxare
- îndepărtează secrețiile nazale
- întrerupe alimentația solidă
- alimentează pacientul cu șichide călduțe
- recomandă gargară cu soluții antiseptice
- pregătește pacienta în vederea oricărei tehnici
la cae va fi supusă
- măsurarea funcţiilor vitale şi notarea lor în
FT;
- pregatirea materialalor şi intrumentelor
necesare administrarii tratamentului prescris.

37
2.Nevoia - refuzul de a se - nu vrea să mănânce - să nu mai - lipsa de - asistenta medicală va avea în vedere - pacientul se
de a bea alimenta și și nici să bea. prezinte refuz cunoștere a urmatoarele: alimentează
și a hidrata. în a se alimentelor -observarea cauzei problemei corespunzător
mănca. alimenta. premise sau - aerisirea salonului; necesităților
interzise și a - liniştirea pacientului, organismului.
înlocuitorilor - schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de ori Grad de
regimului. este nevoie; dependență: 4
- educarea pacientului importanța consulmului
de alimente sănătoase si grupele din care acestea
fac parte
- servec pacientul cu alimente la o temp
moderată, la ore regulate, prezentate cât mai
apetisant, las pacientul să aleagă alimentele după
gusturile sale respactând contraindicațiile
regimului
- invaț pacientul numărul de calorii conținut de
alimentele consumate
- încurajarea pacientului, supravegherea atentă a
acestuia;
- determin pacientul să ingere o cantitate
suficientă de lichide
- stabilesc cu pacientul un orar regulat de
eliminare în funcție de activitățile sale
- incurajez pacientul să facă exerciții fizice cu
regularitate
- urmăresc și notez în F.O consistența și
frecvența scaunelor
- pregatirea materialalor şi intrumentelor
necesare administrarii tratamentului prescris
3.Nevoia - deshidratare - grețuri, vărsături. - să nu mai - lipsa - Asistenta medicală are în vedere urmatoarele: -pacientul este
de a prezinte nici cunoașterii -observarea cauzei problemei echilibrat
elimina. un semn de nevoilor de - efectuarea zilnică a bilanţul hidric măsurând cu hidroelectrolitic.
deshidratare. hidratare a conştiinciozitate ingestia şi excreţia de lichide,
organismului - cântăreşte zilnic bolnavul, corectează Grad de
dezechilibrul hidric prin hidratare în funcţie de dependență: 4
ionograma serică şi urinară,
- corecteaza dezechilibrul acido-bazic în funcţie

38
de rezerva alcalină la indicaţia medicului,
- recoltează sânge şi urină pentru examene
chimice şi bacteriologice,
-asigură igiena corporală riguroasa,
- schimbă lenjeria de pat și corp.
4.Nevoia - imobilitate -limitarea - să-și recapete -procesului Asistenta medicală are în vedere următoarele: -pacientul nu mai
de a se amplitudinii mobilitatea în inflamator. - aerisirea salonului, asigurarea unuinclimat de prezintă edeme și
mișca și a mișcărilor. cel mai scurt linişte, asigură bolnavului,o poziţie antalgică, nici modificicări
avea o timp. - instalează pacientul în pat, respectănd pozițiile ale ritmului cardiac
bună anatomice ale diferitelor segmente ale corpului, și circulator.
postură. - folosesc utilajele auxiliare și de confort,
pentru menținerea poziției anatomice. Grad de
- verific pielea în regiunile cu edeme , odată cu dependență: 4
schimbarea poziției ;
-schimbarea poziţiei bolnavului la interval de 2
ore pentru a preveni escarele de decubit,masează
regiunile predispuse la escare
- măsor punctele de presiune la fiecare schimbare
a poziției
- efectuez exerciții active și pasive.
- schimbă lenjeria de pat
şi corp ori de cate ori este nevoie
5.Nevoia -dificultate în a - insomnia. -să-și exprime - dificultate în a Asistenta medicală are în vedere urmatarele: -pacientul nu mai
de a dormii și a se - slăbiciune. diminuare stăpânii stresul. - observare cauzei declanșatoare; prezintă semen de
dormii și odihnii. epuizării în cel - anxietate -aerisirea salonului, crearea unii mediu ambient epuizare și
a se mai scurt timp. şi de securitate; insomnia.
odihnii. - să doarmă 6 -liniştirea bolnavului, administrarea de ceai
ore pe noapte calduţ, lapte; Grad de
- învată pacientul să practice tehnici de dependență:3
relaxare,
-observă şi notează calitatea, orarul
somnului,gradul de satisfacere a celorlalte
nevoi,
-observă efectul medicaţiei administrate,-
întocmeşte un program de odihnă corespunzator
pacientului,
-pregăteşte materialele şi instrumentele

39
necesare administrării tratamentului prescris.
6.Nevoia -neîndemânarea - dificultatea de a se - să-și exprime - slăbiciune, - asistenta medical are în vedere următoarele: -pacientul prezintă
de a se de a se imbrăca îmbrăca și dezbrăca. interes pntru a oboseală, - educă pacientul privind importanța interes față de
îmbrăca și dezbrăca. se îmbrăca și fatigabilitate. vestimentației și identificarea personalității. ținuta
și dezbrăca. - notează zilnic interesul personal pentru a se vestimentară.
dezbrăca. - să-și aleagă îmbrăca și dezbrăca. Grad de
singur - supraveghez cu ce se îmbracă. dependență:2
vestimentația. - explic legătura dintre ținuta vestimentară și
stima de sine.
- îi accord timp suficient pentru a se îmbrăca și
dezbrăca, recomand dacă amețește să folosească
fotoliul.
- asigur și satisfac toate nevoile fundamentale
ale pacientului.
7.Nevoia - febră moderată. - creșterea - să prezinte o - procesul - Asistenta medicală va avea în vedre - pacientul prezintă
de a-și temperaturii peste temperatură în inflamator. urmatoarele: temperature în
menține limite normale. limite normale - urmărirea curbei febrile în F.T. limite normale.
temperat (36,4º C, - schimbarea lenjeriei de pat şi corp ori de cate
ure axilar). ori este nevoie; bolnavul va purta lenjerie din Grad de
corpului bumbac, va fi ajutat în efectuarea toaletei dependență 3
normală. zilnice;
-administrarea de lichide pentru a preveni
deshidratarea;
-supravegherea funcţiilor vitale şi notarea în
F.T.
-liniştirea pacientului, asigurarea unui climat de
siguranţă;
-aerisirea salonului;
-pregătirea materialelor şi instrumentelor
necesare administrării tratamentului

8.Nevoia - alterarea - edeme, - să prezinte o - lipsa de Asistenta medicală : -pacientul prezintă


de a fi tegumentelor și a piele intact în cunoaștere a - masează regiunile expuse la escare de 3 ori pe piele intactă în
curat și mucoaselor. termen de 2 îngrijirilor zi cu unguent și le protejez cu colaci de vată timpul propus și a
îngrijit, zile. preventive și - schimb lenjeria de pat și de corp de câte ori fost protejat
de a - să fie protejat curative ale este nevoie ; împotriva

40
proteja impotriva leziunilor pielii. - esplic pacientului importanța consumului escarelor.
tegument escarelor. ridicat de lichide pentru a prevenii
ele și deshidratarea ; Grad de
mucoasel - iau măsuri de prevenire a infecțiilor dependență: 3
e. nosocomiale ;
-mențin temperatura ambianta la un nivel
mediu
- efectuez toaleta pe regiuni a pacientului.
- asigur pacientului saltele, perne inclusiv
pentru genunchi și tendonul lui Achile.
- favorizez vascularizația pielii

9.Nevoia - durere - hipertensiune, facies - să-și exprime - procesului - Asistenta medicală are în vedre urmatoarele: -pacientul și-a
de a evita crispat, iritabilitate. diminuare inflamator - observarea durerii: intensitate cresută, fără exprimat
pericolele dureri în instalat. iradiere, localizată pe membrul inferior stăng, diminuarea durerii
. termen de 2 calmată de analgezice; în termenul propus.
ore. - asigură repaus fizic şi psihic. Grad de
- adoptarea unei poziţii antalgice pacientului; dependență :4
- masoară şi notează în F.M valoarea funcţiilor
vitale;
- pregatirea pacientul pentru examenele ce
urmează a fi efectuate;
-pregătirea materialelor şi instrumentelor în
vederea recoltării produselor de laborator;
- furnizez mijlace de comunicare adecvate
situției pacientului;
-ajut pacientul sa-și recunoasco anxietatea.;
- obsevarea stării psihice şi comportamentul
bolnavului;
- evitarea curenţilor de aer în salon, asigurarea
unei temperaturi optime în saon
- pregătirea instrumentelor şi materialelor
pentru administrarea tratamentului prescris.
10.Nevoia - comunicare - apatie, neîncredere, - să-și - neadaptarea la Asistenta medicală : -pacientul si-a
de a ineficientă la devalorizare. împărtășească rolul de bolnav. - liniștește pacientul cu privire la starea sa. recăpătat
comunica nivel afectiv. sentimentele - familiarizează pacientul cu mediul ambiant ; încrederea în sine.
cu cu alte - asigură un mediu de securiate, liniștit ; Grad de

41
semenii personae în - pune în valuare cpacitățile, talentele și dependență 2
termen de 3 realizările anterioare ale bolnavului.
zile - dă posibilitatea pacientului să-și exprime
nevoile, sentimentele, ideile și dorințele sale.
- dă pacientului posibilitatea să ia decizii
singur.
- antrenează bolnavul în diferite activități care
să-i dea sentimentul de utilitate.
- supraveghează în permanență pacientul.
11.Nevoia - dificultatea de a - inacpacitatea de a - să - datorită Asistenta medicală comunică des cu bolnavul, -pacientul și-a
de a participa la desfășura practice îndeplineasca spitalizării. caută modalități de a practica religia( citirea satisfăcut nevoia
acționa activități religioase. practice unor documente religioase). spiritual.
conform religioase. religioase, la - determin pacientul șă-și exprime propriile Grad de dificultate:
propriilor alegere, în convingeri și valori ; 2
convinger termen de 4 -planifică împreună cu pacinetul activități
i și valori, zile. religioase ;
de a - îl informez despre serviciile oferite de
practica comunitate ;
religia. -mijlocesc desfășurarea unor activități conform
cu dorința si credințele pacinetului ;
- îl încurajez să-și exprime sentimentele în
legătură cu problema sa ;
-comunic des cu pacientul, aratându-i
solidaritate, întelegere și atenție ;

12. - dificultatea de a - devalorizare - să ia decizii - perturbarea - Asistenta medicală sesisează orice forma de -pacientul își
Nevoia de praticipa la pentru stimei de sine. interes pentru o anumită activitate şi-l planifica
a fi activităţi organizarea antrenează în deşfăşurarea ei,îl îndrumă spre activitățile singur
preocupat obişnuite sau activităților în acele activităţi care sunt atractive pentru în timpul propus.
în noi. termen de 7 pacient, observă şi notează orice schimbare în Grad de
vederea zile. comportamentul pacientului (depresie, dependență: 2
realizării. satisfacţie).
- mă informez asupra dorințelor și posibilitîților
intelectuale ș fizice așe persoanei ;
-îl ajut să-și facă un plan zilnic
- orintez pacinetul spre acele activități
corespunzătoare capacității sale și care îî

42
permit să fie realizate.
- îl încurajez în orice activitatea de care se
dovedește a fi interesat

13.Nevoia - dificultatea de - incapacitatea de a - să - stare depresivă - Asistenta medicală exploreaza ce activităţi -pacientul participă
de a se a indeplini îndeplinii o îndeplinească recreative îi produc plăcere pacientului. la activități
recrea. activiăţi activitatea cel puțin o -explorează gusturile și interesele pacinetului recreative în timpul
recreative. avantajoasă, activitate care pentru activități creative, pentru petrecere propus.
îi face plăcere timpului liber Grad de
o dată pe - planifică activităţi recreative împreună cu dependență: 2
săptămână. pacientul ;
- asigur condițiile necesare
- amenajează camere de recreare: pentru audiţii
muzicale, vizionări de filme, TV. ;
- facilitez accesul la materialele recreative
(carți, reviste, ziare)
- antrenez și stimulez pacientul în aceste
activități ;
- notează recţiile şi manifestările pacientului cu
referire directă la : starea de tristeţe şi
plictiseală

14.Nevoia - cunoștințe - Cunoştinţe Să-și -inaccesibilitatea Asistenta medicală -pacientul a


de a insuficiente insuficiente demonstreze la informație. -conştientizează bolnavul asupra propriei dobândit noi
învăța referitoare la boală, abilitatea în a responsabilităţi privind sănătatea, corectează cunoștințe
cum să-și prevenirea îndeplini deprinderile dăunatoare sănătăţii, ţine lecţii de : referitoare la boală
păstreze îmbolnavilrilor, îngrijiri formare a deprinderilor igienice, alimentaţie și tratarea acesteia.
sănătatea importanţa respectării speciale, a raţională, mod de viaţa echilibrat, administarea
tratamentului , lua a diferitelor tratamente. Grad de
prevenireacomplicaţii medicamentel - explorez nevoile de cunoaștere ale dependență 3
lor, perioada de pacientului ;
convalesc

43
05.02.2018 - la externare
1) Nevoia de a respire și a avea o bună circulație.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul prezintă o bună circulație și o bună respirație
- Grad de dependență : 1
2) Nevoia de a bea și a mânca.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul este apetent și echilibrat hidric.
- Grad de dependență : 1
3) Nevoia de a elimina.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul nu mai este deshidratat.
- Grad de dependență : 1
4) Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul se mișcă făra dificultate.
- Grad de dependență : 1
5) Nevoia de a dormii și a se odihnii.

44
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul nu mai prezintă semen de epuizare.
- Grad de dependență : 1
6) Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul prezintă interes pentru ținuta vestimentară
- Grad de dependență : 1
7) Nevoia de a-și mentone temperature corporal în limite normale.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul este afebril
- Grad de dependență : 1
8) Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul prezintă piele intactă
- Grad de dependență : 1
9) Nevoia de a evita pericolele.
- Probleme: durere
- Manifestări de dependență: hipertensiune, facies crispat, iritabilitate

45
- Sursa de dificultate: procesul inflamator
- Obiective: să-și exprime diminuarea durerii în cel mai scurt timp
- Evaluare: pacientul nu mai acuza dureri
- Grad de dependență: 1
10) Nevoia de a comunica cu semenii
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul și-a recăpătat încrederea în sine
- Grad de dependență : 1
11) Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul își îndeplinește acțiunile după sistemul său de valori
- Grad de dependență : 1
12) Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul planifică activități singur
- Grad de dependență : 1
13) Nevoia de a se recreea
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.

46
- Evaluare: pacientul participă la activități recreative
- Grad de dependență : 1
14) Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul dobândește noi cunoștințe referitoare la boală și tratamentul său
- Grad de dependență : 1

NR. NEVOIA LA A DOUA ZI A PATRA ZI EXTERNARE


CRT INTERNARE 27.01.2018 30.01.2018 05.02.2018
26.01.2018
1 De a respire și a avea o bună 4 3 2 1
circulație
2 De a bea și a mânca 4 3 2 1
3 De a elimina 4 3 2 1
4 De a se mișca și a avea o bună 4 2 1 1
postură
5 De a dormii și a se odihnii 3 2 1 1
6 De a se îmbrăca și a se 2 1 1 1
dezbrăca
7 De a menține temperature 3 2 1 1
corpului în limite normale
8 De a fi curat, îngrijit,de a 3 2 1 1
proteja tegumentele și
mucoasele

47
9 De a evita pericolele 4 3 2 1
10 De a comunica cu semenii 2 1 1

11 De a acționa după propriile 2 1 1 1


convingeri și valori, de a
practica religia
De a fi preocupat în vederea 2 1 1 1
12 realizării
13 De a se recrea 2 1 1 1
14 De a învăța cum să-și 3 2 1 1
păstrezesănătatea

48
EVALUAREA CAZULUI
Pacientul se internează în secția de Ortopedie , a spitalului Județean Pitești
acuzând durere a membrului inferioer stâng, grețuri, vărsături, amețeli, stare general
alterată, pentru investigații și tratament.
I s-au efectuat următoarele analize de laborator:
ANALIZE REZULTATE ANALIZE RAZULTATE

WBC 3,27 RBC 2,63


HCB 7,38 MPV 4,29
HCT 21.3 PDW 18,1
MCV 81,2 NEU 2,3
MCH 28,1 LYM 0,511
MCHC 34,6 MONO 0,332
RDW 13,3 EOS 0,09
PLT 202 BASO 0,036
MPV 4,29 NEU 70,4
PCT 0,087 LYM 16,6

Diagnosticul clinic la internare : Fractură de col femural St


In prezent se află în evidenţa medicului de familie şi a medicului specialist din
județ. D-l F.M. beneficiază de tratament medicamentos conform RP, evitarea efortului
fizic, regim igeno-dietetic, control periodic clinic și biologic.

CAZUL NR. 2
DIAGNOSTIC PRINCIPAL MEDICAL:
Fractură de col femural dr
NUME ȘI PRENUME: A.L.
SEX: feminin
VÂRSTĂ: 51 ani
DOMICILIU LEGAL: Plopis , jud Maramures;
CETĂȚENIE: română;
OCUPAȚIE: pensionara;
MOTIVUL INTERNĂRII : stare de rău, palpitații, amețeli, vărsături, dureri violente
ale membrului inferior drept, insomnie, anxietate,
ANAMNEZĂ:
a. Antecedente heredo -colaterale: neagă bolile :TBC, SIFILIS SIDA în familie și
contacți
b. Antecedente personale fiziolofice și patologice: instalarea pubertății la 16 ani,2
sarcini și 2 nașteri, naturale, menopauza la 45 de ani. Rujeolă la 10 ani, Hepatită
tip C la 40 ani
c. Condiții de viață și de muncă: satisfăcătoare
d. Comportamente ( fumat, alcool etc): neagă consumul de alcool și nicotină.
e. Medicație de fond administrată înaintea internării ( inclusiv preparate
hormonale și imunosupresoare): paracetamol, algocalmin, aspirină.

49
ISTORICUL BOLII: pacientul A.L. se prezintă la UPU, pentru investigații și tratament,
acuzând amețeli, grețuri, vărsături, durere a membrului inferior drept, stări de lipotimie,
stare generală alterată.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
EXAMEN OBIECTIV:
Stare generală: alterată; Talie: 170cm Greutate: 80kg
Stare de nutriție: nesatisfăcătoare
Facies: palid
Tegumente și mucoase: palidă
Țesut conjunctiv: normal reprezentat
Sistem ganglionar: nepalpabil la locurile de elecție
Sistem muscular: integru
Sistem osteo- articular: articulații mobile, dureroase la mișcare
APARAT RESPIRATOR: CSR permeabil, torace de conformație normală, sonoritate
pulmonară normală, murmur vezicular prezent ; R = 14′
APARAT CARDIO VASCULAR: regiune pericordială de aspect normal, șoc apexian în
spațiul V intercostal, pe linia medio- claviculară, zgomote cardiace ritmice; AV= 90/min;
TA= 180/90 mmHG.
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, mobil cu respirația.
SISTEM NERVOS: orientat temporo- spațial;
SUSȚINEREA DIAGNOSTICULUI ȘI TRATAMENT
EXAMEN DE LABORATOR:
ANALIZE REZULTATE ANALIZE RAZULTATE
WBC 3,14 RBC 2,70
HCB 7,12 MPV 5.04
HCT 21.5 PDW 19,2
MCV 81,8 NEU 2,30
MCH 29,5 LYM 0,600
MCHC 35,2 MONO 0,323
RDW 12,8 EOS 0,09
PLT 210 BASO 0,043
MPV 4,40 NEU 71.3
PCT 0,087 LYM 17,8

TRATAMENT: conform RP: 5000 2f/zi, Tador2f/zi, Prazolex 0,5 tb/zi, Ringer
2fl/zi, Arnetin 2f/zi.
PROTOCOL OPERATOR: C.O 102 / 25.02.2013 ora 9:35 artroplastie şold drept
cu proteză bipolară parţială
ANESTEZIE: Markaină 5% -1f, Efedrină 1f.
INTRAOPERATOR: Cefotax 1fl , Glucoză 5% - 2fl, Ser fiziologic 3fl

50
CAZUL NR. 1 - PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI F.M .
Prima zi - 23.02.2018
NEVOIA DIAGNOSTIC MANIFESTĂRI DE OBIECTIVE SURSA DE INTERVENȚII EVALUARE
DE NURSING DEPENDENȚĂ DIFICULTATE
1. Nevoia de - dispnee - bradipnee (12 - să respire fără - intoleranță la Asistenta medicală va avea în vedere : Pacientul nu mai
a respire și r/min) dificultate; să i efort; - observarea cauzei declanșatoare a prezintă
a avea o se diminueze problemei și corectarea sa. bradipnee
bună bradipneea în cel - montez sonda pentru oxigenoterapie.
circulație. mai scurt timp -umezește aerul din încăpere Grad de
-asigură un aport ceescut de lichide pe 24 dificultate: 4.
de ore
-așează pacienta în poziție șezândă sau
semi șezândă
-recomandă repaus vocal
- învață pacienta să facă gimnastică
respratorie
- învață pacienta sa utilizeze tehnici de
relaxare
- îndepărtează secrețiile nazale
- întrerupe alimentația solidă
- alimentează pacientul cu șichide călduțe
- recomandă gargară cu soluții antiseptic
- pregătește pacienta în vederea oricărei
tehnici la care va fi supusă
- măsurarea funcţiilor vitale şi notarea
lor în FT;
- pregatirea materialalor şi intrumentelor
necesare administrarii tratamentului
prescris.
2.Nevoia de - alimentație - inapetență - să nu mai - anxietatea - asistenta medicală va avea în vedere - pacientul se
a bea și a insuficientă prezinte urmatoarele: alimentează
mănca. cantitativ și inapetență -observarea cauzei problemei corespunzător
calitativ - aerisirea salonului; necesităților
- schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori organismului.
de ori este nevoie; Grad de
- educarea pacientului importanța dependență: 4

51
consulmului de alimente sănătoase si
grupele din care acestea fac parte
- servec pacientul cu alimente la o temp
moderată, la ore regulate, prezentate cât
mai apetisant,
las pacientul să aleagă alimentele după
gusturile sale respactând contraindicațiile
regimului
- invaț pacientul numărul de calorii
conținut de alimentele consumate
- încurajarea pacientului, supravegherea
atentă a acestuia;
- determin pacientul să ingere o cantitate
suficientă de lichide
- stabilesc cu pacientul un orar regulat de
eliminare în funcție de activitățile sale
- incurajez pacientul să facă exerciții
fizice cu regularitate
- urmăresc și notez în F.O consistența și
frecvența scaunelor
- pregatirea materialalor şi intrumentelor
necesare administrarii tratamentului
prescris
3.Nevoia de - eliminare urinară - anurie - să nu mai - lipsa cunoașterii - Asistenta medicală are în vedere -pacientul este
a elimina. insuficientă prezinte nici un nevoilor de urmatoarele: echilibrat
cantitativ și semn de anurie. hidratare a -observarea cauzei problemei hidroelectrolitic ,
calitativ organismului - efectuarea zilnică a bilanţul hidric urinează spontan
măsurând cu conştiinciozitate ingestia şi fără sondă.
excreţia de lichide,
- cântăreşte zilnic bolnavul, corectează Grad de
dezechilibrul hidric prin hidratare în dependență: 4
funcţie de ionograma serică şi urinară,
- corecteaza dezechilibrul acido-bazic în
funcţie de rezerva alcalină la indicaţia
medicului,
- recoltează sânge şi urină pentru
examene chimice şi bacteriologice,

52
- asigură igiena corporală riguroasa,
-montează sonda A demeure pentru a
facilita masurarea micțiunii
- schimbă lenjeria de pat și corp.

4.Nevoia de - imobilitate -limitarea -să-și recapete -procesului Asistenta medicală are în vedere -pacientul nu mai
a se mișca și amplitudinii mobilitatea inflamator. următoarele: prezintă edeme și
a avea o mișcărilor. - aerisirea salonului, asigurarea unui nici modificicări
bună climat de linişte, asigură bolnavului o ale ritmului
postură. poziţie antalgică, cardiac și
- instalează pacientul în pat, respectănd circulator.
pozițiile anatomice ale diferitelor
segmente ale corpului, Grad de
- folosesc utilajele auxiliare și de dependență: 4
confort, pentru menținerea poziției
anatomice.
- verific pielea în regiunile cu edeme ,
odată cu schimbarea poziției ;
-schimbarea poziţiei bolnavului la interval
de 2 ore pentru a preveni escarele de
decubit,masează regiunile predispuse la
escare
- măsor punctele de presiune la fiecare
schimbare a poziției
- efectuez exerciții active și pasive.
- schimbă lenjeria de pat şi corp ori de
cate ori este nevoie
5.Nevoia de - epuizare - apatie -să-și exprime - dificultate în a Asistenta medicală are în vedere -pacientul nu mai
a dormii și a -aspect palid diminuare stăpânii stresul. urmatarele: prezintă semen
se odihnii. epuizării în cel - anxietate - observare cauzei declanșatoare; de epuizare și
mai scurt timp. -aerisirea salonului, crearea unii mediu insomnia.
- să doarmă 6 ore ambient şi de securitate;
pe noapte -liniştirea bolnavului, administrarea de Grad de
ceai calduţ, lapte; dependență:
-observă şi noteazăcalitatea, orarul 3
somnului,gradul de satisfacere a
celorlalte nevoi,

53
-observă efectul medicaţiei administrate,
-întocmeşte un program de odihnă
corespunzator pacientului,
-pregăteşte materialele şi instrumentele
necesare administrării tratamentului
6.Nevoia de -neîndemânarea de - dificultatea de a se - să-și exprime - slăbiciune, - asistenta medical are în vedere -pacientul
a se a se imbrăca și îmbrăca și dezbrăca. interes pntru a se oboseală, următoarele: prezintă interes
îmbrăca și dezbrăca. îmbrăca și fatigabilitate. - educă pacientul privind importanța față de ținuta
dezbrăca. dezbrăca. vestimentației și identificarea vestimentară.
- să-și aleagă personalității. Grad de
singur - notează zilnic interesul personal pentru dependență:2
vestimentația. a se îmbrăca și dezbrăca.
- supraveghez cu ce se îmbracă.
- explic legătura dintre ținuta
vestimentară și stima de sine.
- îi accord timp suficient pentru a se
îmbrăca și dezbrăca, recomand dacă
amețește să folosească fotoliul.
7.Nevoia de - hipertermie - creșterea - să prezinte o - procesul infecțios - Asistenta medicală va avea în vedre - pacientul
a-și menține ( 38,2ºC) temperaturii peste temperatură în si inflamator. urmatoarele: prezintă
temperature limite normale. limite normale - urmărirea curbei febrile în F.T. temperature în
corpului (36,4º C, axilar). - schimbarea lenjeriei de pat şi corp ori limite normale.
normală. de cate ori este nevoie; bolnavul va purta
lenjerie din bumbac, va fi ajutat în Grad de
efectuarea toaletei zilnice; dependență 4
-administrarea de lichide pentru a
preveni deshidratarea;
-supravegherea funcţiilor vitale şi
notarea în F.T.
-liniştirea pacientului, asigurarea unui
climat de siguranţă;
-aerisirea salonului;
-pregătirea materialelor şi instrumentelor
necesare administrării tratamentul

54
8.Nevoia de - alterarea - edeme, uscăciune - să prezinte o - lipsa de Asistenta medicală : -pacientul
a fi curat și tegumentelor și a piele intact în cunoaștere a - masează regiunile expuse la escare de 3 prezintă piele
îngrijit, de a mucoaselor. termen de 2 zile. îngrijirilor ori pe zi cu unguent și le protejez cu intactă în timpul
proteja - să fie protejat preventive și colaci de vată propus și a fost
tegumentele impotriva curative ale - schimb lenjeria de pat și de corp de protejat
și escarelor. leziunilor pielii. câte ori este nevoie ; împotriva
mucoasele. - esplic pacientului importanța escarelor.
consumului ridicat de lichide pentru a
prevenii deshidratarea ; Grad de
- iau măsuri de prevenire a infecțiilor dependență: 3
nosocomiale ;
-mențin temperatura ambianta la un nivel
mediu
- efectuez toaleta pe regiuni a
pacientului.
- asigur pacientului saltele, perne
inclusiv pentru genunchi și tendonul lui
Achile.
- favorizez vascularizația pielii

55
9.Nevoia de - durere - hipertensiune, - să-și exprime - procesului - Asistenta medicală are în vedre -pacientul și-a
a evita transpirații diminuare dureri inflamator instalat urmatoarele: exprimat
pericolele. abundente, tahicardie în termen de 2 - observarea durerii: intensitate cresută, diminuarea
ore. fără iradiere, localizată in regiunea durerii în
epigastrică, calmata in decubit lateral; termenul propus.
- adoptarea unei poziţii antalgice Grad de
pacientului; dependență :4
- masoară şi notează în F.T valoarea
funcţiilor vitale;
- pregatirea pacientul pentru examenele
ce urmează a fi efectuate;
-pregătirea materialelor şi instrumentelor
în vederea recoltării produselor de
laborator;
- furnizez mijlace de comunicare
adecvate situției pacientului;
-ajut pacientul sa-și recunoasco
anxietatea.;
- obsevarea stării psihice şi
comportamentul bolnavului;

56
10.Nevoia - comunicare -inchiderea în sine. - să-și - neadaptarea la Asistenta medicală : -pacientul si-a
de a ineficientă la nivel împărtășească rolul de bolnav. - liniștește pacientul cu privire la starea recăpătat
comunica afectiv. sentimentele cu sa. încrederea în
cu semenii alte personae în - familiarizează pacientul cu mediul sine.
termen de 3 zile ambiant ; Grad de
- asigură un mediu de securiate, liniștit ; dependență 2
- pune în valuare capacitățile, talentele și
realizările anterioare ale bolnavului.
- dă posibilitatea pacientului să-și
exprime nevoile, sentimentele, ideile și
dorințele sale.
- dă pacinetului posibilitatea să ia decizii
singur.
- antrenează bolnavul în diferite
activități care să-i dea sentimentul de
utilitate.
- supraveghează în permanență
pacientul.
11.Nevoia - culpabilitate -perceperea bolii ca o - să-și diminueze - datorită Asistenta medicală comunică des cu -pacientul nu mai
de a acționa pedeapsă. sentimental de spitalizării. bolnavul, caută modalități de a practica prezintă
conform culpabilitate în religia ( citirea unor documente sentimental de
propriilor termen de 5 zile. religioase). culpabilitate
convingeri - determin pacientul șă-și exprime Grad de
și valori, de propriile convingeri și valori ; dificultate: 2
a practica -planifică împreună cu pacinetul
religia. activități religioase ;
- îl informez despre serviciile oferite de
comunitate ;
-mijlocesc desfășurarea unor activități
conform cu dorința si credințele
pacinetului ;
- îl încurajez să-și exprime sentimentele
în legătură cu problema sa ;
-comunic des cu pacientul, aratându-i
solidaritate, întelegere și atenție ;
-îl asigur de confidențialitae și păstrarea
secretului ;

57
12. Nevoia - dificultatea de a - devalorizare - să ia decizii - perturbarea stimei - Asistenta medicală sesisează orice -pacientul își
de a fi praticipa la pentru de sine. forma de interes pentru o anumită planifica
preocupat activităţi obişnuite organizarea activitate şi-l antrenează în deşfăşurarea activitățile singur
în vederea sau noi. activităților în ei,îl îndrumă spre acele activităţi care în timpul propus.
realizării. termen de 7 zile. sunt atractive pentru pacient, observă şi Grad de
notează orice schimbare în dependență: 2
comportamentul pacientului (depresie,
satisfacţie).
- mă informez asupra dorințelor și
posibilitîților intelectuale ș fizice așe
persoanei ;
-îl ajut să-și facă un plan zilnic
- orintez pacinetul spre acele activități
corespunzătoare capacității sale și care îî
permit să fie realizate.
- îl încurajez în orice activitatea de care
se dovedește a fi interesa

13.Nevoia - dificultatea de a - incapacitatea de a - să - stare depresivă - Asistenta medicală exploreaza ce -pacientul


de a se indeplini activiăţi îndeplinii o îndeplinească cel activităţi recreative îi produc plăcere participă la

58
recrea. recreative. activitatea puțin o activitate pacientului. activități
avantajoasă, care îi face -explorează gusturile și interesele recreative în
plăcere o dată pe pacinetului pentru activități creative, timpul propus.
săptămână. pentru petrecere timpului liber Grad de
- planifică activităţi recreative împreună dependență: 2
cu pacientul ;
- asigur condițiile necesare
- amenajează camere de recreare: pentru
audiţii muzicale, vizionări de filme, TV. ;
- facilitez accesul la materialele
recreative (carți, reviste, ziare)
- antrenez și stimulez pacientul în aceste
activități ;- notează recţiile şi
manifestările pacientului cu referire
directă la : starea de tristeţe şi plictiseală
14.Nevoia - dezinteres în a - refuzul de a învăța Să-și -lipsa de motivație. Asistenta medicală -pacientul a
de a învăța învăța și de a ști. demonstreze conştientizează bolnavul asupra dobândit noi
cum să-și abilitatea în a propriei responsabilităţi privind cunoștințe
păstreze îndeplini sănătatea, corectează deprinderile referitoare la
sănătatea îngrijiri dăunatoare sănătăţii, ţine lecţii de : boală și tratarea
speciale, a lua formare a deprinderilor igienice, acesteia.
medicamentele alimentaţie raţională, mod de viaţa
și a-și planifica echilibrat, administarea a diferitelor Grad de
regimul în tratamente. dependență 3
termen de 12 - explorez nevoile de cunoaștere ale
zile pacientului ;
-elaborez obiective de studiu cu
pacientul ;
- informez cu privire la mijloacele și
resursele pec area le poate asigura
(reviste, broșuri, pliante) ;
-organizez activități de educație pentru
sănătate (convorbiri, cursuri )

59
NR. CRT NEVOIA LA INTERNARE A DOUA ZI A PATRA ZI EXTERNARE
23.02.2013 28.02.2013 02.03.2013 06.03.2012
1 De a respire și a avea o bună circulație 4 3 2 1
2 De a bea și a mânca 4 3 2 1
3 De a elimina 4 3 2 1
4 De a se mișca și a avea o bună postură 4 3 2 1

5 De a dormii și a se odihnii 3 2 1 1
6 De a se îmbrăca și a se dezbrăca 2 1 1 1

7 De a menține temperature corpului în 4 3 2 1


limite normale
8 De a fi curat, îngrijit,de a proteja 3 2 1 1
tegumentele și mucoasele
9 De a evita pericolele 4 3 2 1
10 De a comunica cu semenii 2 2 1 1

11 De a acționa după propriile convingeri 2 2 1 1


și valori, de a practica religia
12 De a fi preocupat în vederea realizării 2 2 1 1

13 De a se recrea 2 2 1 1
14 De a învăța cum să-și păstreze 3 2 1 1
sănătatea

60
61
06.03.2018 - la externare
1. Nevoia de a respire și a avea o bună circulație.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul prezintă respirații fiziologice
- Grad de dependență : 1
2. Nevoia de a bea și a mânca.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul este apetent și echilibrat hidric.
- Grad de dependență : 1
3. Nevoia de a elimina.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul urinează spontan făra sondă.
- Grad de dependență : 1
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul se mișcă făra dificultate.
- Grad de dependență : 1
5. Nevoia de a dormii și a se odihnii.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul nu mai prezintă semen de epuizare.
- Grad de dependență : 1
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul prezintă interes pentru ținuta vestimentară
- Grad de dependență : 1
7. Nevoia de a-și mentone temperature corporal în limite normale.

62
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul este afebril
- Grad de dependență : 1
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul prezintă piele intactă
- Grad de dependență :
9. Nevoia de a evita pericolele.
- Probleme: durere
- Manifestări de dependență: hipertensiune, tahicardie, iritabilitate
- Sursa de dificultate: procesul inflamator și infecțios
- Obiective: să-și exprime diminuarea durerii în cel mai scurt timp
- Evaluare: pacientul nu mai acuza durerimembrului inferior dr.
- Grad de dependență: 1
10. Nevoia de a comunica cu semenii
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul și-a recăpătat încrederea în sine
- Grad de dependență : 1
11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul își îndeplinește acțiunile după sistemul său de
valori
- Grad de dependență : 1
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul planifică activități singur
- Grad de dependență : 1
13. Nevoia de a se recreea
63
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul participă la activități recreative
- Grad de dependență : 1
14. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea.
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul dobândește noi cunoștințe referitoare la boală și
tratamentul său
- Grad de dependență : 1

EVALUAREA CAZULUI
Pacienta se internează în secția de Ortopedie, a spitalului Județean Pitești
acuzând durere a membrului inferior drept, grețuri, vărsături, amețeli, palpitații,
lipotimii, pentru investigații și tratament.
I s-au efectuat următoarele analize de laborator:
ANALIZE REZULTATE ANALIZE RAZULTATE

WBC 3,14 RBC 2,70


HCB 7,12 MPV 5.04
HCT 21.5 PDW 19,2
MCV 81,8 NEU 2,30
MCH 29,5 LYM 0,600
MCHC 35,2 MONO 0,323
RDW 12,8 EOS 0,09
PLT 210 BASO 0,043
MPV 4,40 NEU 71.3
PCT 0,087 LYM 17,8

Diagnosticul clinic la internare : Fractură de col femoral dr


In prezent se afla în evidenţa medicului de familie şi a medicului specialist din
județ. D-na A.M. beneficiază de tratament medicamentos conform RP, evitarea efortului
fizic, regim igeno-dietetic, control periodic clinic și biologic.

CAZUL NR. 3
DIAGNOSTIC PRINCIPAL MEDICAL:
Fractură de col femural stâng
NUME ȘI PRENUME: S.A.
SEX: feminin
VÂRSTĂ: 73 ani
DOMICILIU LEGAL: Viseu de sus , jud Maramures;

64
CETĂȚENIE: română;
OCUPAȚIE: pensionar;
MOTIVUL INTERNĂRII : amețeli, vărsături, durere la membrul inferior drept,
insomnie, agitație, hipertensiune arterială.
ANAMNEZĂ:
a) Antecedente heredo -colaterale: neagă bolile :TBC, SIFILIS SIDA în familie și
contacți
b) Antecedente personale fiziolofice și patologice: instalarea pubertății la 13 ani, a
menopauza la 53 de ani. Rujeolă la 14 ani, HTA de la 48 de ani.
c) Condiții de viață și de muncă: satisfăcătoare
d) Comportamente ( fumat, alcool etc): neagă consumul de alcool și nicotină.
e) Medicație de fond administrată înaintea internării ( inclusiv preparate
hormonale și imunosupresoare): paracetamol, algocalmin, aspirină, no-spa,
diclofenac, Tertensif, Gopten
ISTORICUL BOLII: pacientul S.A. se prezintă la UPU, pentru investigații și tratament,
afirmând ca a suferit un traumatism prin cădere pe șoldul drept în urmă cu 15 zile,
acuzând amețeli, grețuri, vărsături, durere a membrului inferior drept, stare generală
alterată.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
EXAMEN OBIECTIV:
Stare generală: alterată; Talie: 170cm Greutate: 80kg
Stare de nutriție: nesatisfăcătoare
Facies: palid
Tegumente și mucoase: palidă
Țesut conjunctiv: normal reprezentat
Sistem ganglionar: nepalpabil la locurile de elecție
Sistem muscular: integru
Sistem osteo- articular: articulații mobile, dureroase la mișcare
APARAT RESPIRATOR: CSR permeabil, torace de conformație normală, sonoritate
pulmonară normală, murmur vezicular prezent ; R = 20′
APARAT CARDIO VASCULAR: regiune pericordială de aspect normal, șoc apexian în
spațiul V intercostal, pe linia medio- claviculară, zgomote cardiace ritmice; AV= 90/min;
TA= 180/90 mmHG.
APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, jenă, mobil cu respirația .
SISTEM NERVOS: orientat temporo- spațial;
SUSȚINEREA DIAGNOSTICULUI ȘI TRATAMENT
EXAMEN DE LABORATOR:

65
ANALIZE REZULTATE ANALIZE RAZULTATE
WBC 3,40 RBC 2,43
HCB 7,3 MPV 4,80
HCT 21.8 PDW 18,9
MCV 81,6 NEU 2,70
MCH 30.2 LYM 0,522
MCHC 35,9 MONO 0,354
RDW 13,9 EOS 0,09
PLT 200 BASO 0,054
MPV 4,10 NEU 70,9
PCT 0,087 LYM 18,5

TRATAMENT PRE ȘI POSTOPERATOR : conform RP: Algocalmin 2f/zi,


Fragmin 5000 2f/zi, Tador2f/zi, Prazolex 0,5 tb/zi, Ser fiziologic 2fl/zi, Ringer 2fl/zi,
Arnetin 2f/zi.
PROTOCOL OPERATOR: C.O 150 / 6.04.2013 ora 10:35 artroplastie şold stâng
cu proteză necimentată parţială
ANESTEZIE: Markaină 5% -1f, Efedrină 1f.
INTRAOPERATOR: Cefotax 1fl , Glucoză 5% - 2fl, Ser fiziologic 3fl

66
CAZUL NR. 3 - PLAN DE ÎNGRIJIRE AL PACIENTULUI F.M .
Prima zi - 05.04.2018
NEVOIA DIAGNOSTIC MANIFESTĂRI OBIECTIVE SURSA DE INTERVENȚII EVALUARE
DE NURSING DE DIFICULTATE
DEPENDENȚĂ
1. Nevoia - dificultatea de a - deficit de a - să respire fără - anxietate; Asistenta medicală va avea în vedere : Pacientul nu
de a respire și a avea respire dificultate; să - intoleranță la - observarea cauzei declanșatoare a problemei și mai prezintă
respire și o bună circulație. aibă un ritm efort; corectarea sa. dificultate în a
a avea o circulator și -așează pacienta în poziție șezândă sau semi șezândă respira.
bună respirator -recomandă repaus vocal
circulație. regulat; - îndepărtează secrețiile nazale Grad de
- umidifică aerul din încăpere dificultate: 4.
- asigură aportul suficient de lichide pe 24 de ore
- întrerupe alimentația solidă
- alimentează pacientul cu și lichide călduțe
- recomandă gargară cu soluții antiseptice
- învața pacientul să facă gimnastică respiratorie
- invață pacientul sa utilizeze tehnicile de relaxare
- pregătește pacienta în vederea oricărei tehnici la
care va fi supusă
- măsurarea funcţiilor vitale şi notarea lor în FT;
- pregatirea materialalor şi intrumentelor necesare
administrarii tratamentului prescris.
2.Nevoia - alimentație - inapetență - să nu mai - anxietatea. Asistenta medicală va avea în vedere urmatoarele: - pacientul se
de a bea insuficientă prezinte -observarea cauzei problemei alimentează
și a cantitativ și inapetență - aerisirea salonului; corespunzător
mănca. calitativ - liniştirea pacientului, necesităților
- schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de ori este organismului.
nevoie; Grad de
- educarea pacientului importanța consulmului de dependență: 4
alimente sănătoase si grupele din care acestea fac
parte
- servec pacientul cu alimente la o temp moderată, la
ore regulate, prezentate cât mai apetisant,
las pacientul să aleagă alimentele după gusturile sale
respactând contraindicațiile regimului

67
- invaț pacientul numărul de calorii conținut de
alimentele consumate
- încurajarea pacientului, supravegherea atentă a
acestuia;
- determin pacientul să ingere o cantitate suficientă
de lichide
- stabilesc cu pacientul un orar regulat de eliminare
în funcție de activitățile sale
- incurajez pacientul să facă exerciții fizice cu
regularitate
- urmăresc și notez în F.O consistența și frecvența
scaunelor
- pregatirea materialalor şi intrumentelor necesare
administrarii tratamentului prescris
3.Nevoia - diaforeză - transpirații - să nu mai - lipsa Asistenta medicală are în vedere urmatoarele: -pacientul este
de a abundente pe prezinte semne cunoașterii -observarea cauzei problemei echilibrat
elimina. frunte de diaforeză nevoilor de - efectuarea zilnică a bilanţul hidric măsurând cu hidroelectroliti
hidratare a conştiinciozitate ingestia şi excreţia de c.
organismului lichide,
- cântăreşte zilnic bolnavul, corectează dezechilibrul Grad de
hidric prin hidratare în funcţie de ionograma serică şi dependență: 3
urinară,
- corecteaza dezechilibrul acido-bazic în funcţie de
rezerva alcalină la indicaţia medicului,
- recoltează sânge şi urină pentru examene chimice
şi bacteriologice,
- asigură igiena corporală riguroasa,
- schimbă lenjeria de pat și corp.
4.Nevoia - alterarea - edeme ale - să nu mai - circulație Asistenta medicală are în vedere -pacientul nu
de a se ritmului cardiac membrelor. prezinte edeme. neadecvată. următoarele: mai prezintă
mișca și a și circulator - limitarea - să prezinte ritm - aerisirea salonului, asigurarea unui climat de edeme și nici
avea o - imobilitate amplitudinii cardiac și linişte, asigură bolnavului o poziţie antalgică, modificicări
bună mișcărilor circulator - instalează pacientul în pat, respectănd pozițiile ale ritmului
postură. normal. anatomice ale diferitelor segmente ale corpului, cardiac și
- folosesc utilajele auxiliare și de confort, pentru circulator.
menținerea poziției anatomice.
- verific pielea în regiunile cu edeme , odată cu Grad de

68
schimbarea poziției ; dependență: 4
-schimbarea poziţiei bolnavului la interval de 2 ore
pentru a preveni escarele de decubit,masează
regiunile
predispuse la escare
- măsor punctele de presiune la fiecare schimbare a
poziției
- efectuez exerciții active și pasive.
- schimbă lenjeria de pat şi corp ori de cate ori este
nevoie
5.Nevoia -dificultate în a - insomnia. -să-și exprime - dificultate în a Asistenta medicală are în vedere urmatarele: -pacientul nu
de a dormii și a se - ore insuficiente diminuare stăpânii stresul. - observare cauzei declanșatoare; mai prezintă
dormii și odihnii. de somn epuizării în cel - anxietate -aerisirea salonului, crearea unii mediu ambient şi semen de
a se mai scurt timp. de securitate; epuizare și
odihnii. - să doarmă 6 ore -liniştirea bolnavului, administrarea de ceai calduţ, insomnia.
pe noapte lapte;
- învată pacientul să practice tehnici de relaxare, Grad de
-observă şi noteazăcalitatea, orarul somnului,gradul dependență:
de satisfacere a celorlalte nevoi, 3
-observă efectul medicaţiei
administrate,
-întocmeşte un program de odihnă corespunzator
pacientului,
-pregăteşte materialele şi instrumentele necesare
administrării tratamentului prescris.
6.Nevoia -neîndemânarea - dificultatea de a - să-și exprime - slăbiciune, - asistenta medical are în vedere următoarele: -pacientul
de a se de a se imbrăca se îmbrăca și interes pntru a se oboseală, - educă pacientul privind importanța vestimentației și prezintă interes
îmbrăca și dezbrăca. dezbrăca. îmbrăca și fatigabilitate. identificarea personalității. față de ținuta
și dezbrăca. - notează zilnic interesul personal pentru a se vestimentară.
dezbrăca. - să-și aleagă îmbrăca și dezbrăca. Grad de
singur - supraveghez cu ce se îmbracă. dependență:2
vestimentația. - explic legătura dintre ținuta vestimentară și stima
de sine.
- îi accord timp suficient pentru a se îmbrăca și
dezbrăca, recomand dacă amețește să folosească
fotoliul.
- asigur și satisfac toate nevoile fundamentale ale

69
pacientului.
7.Nevoia - febră moderată. - creșterea - să prezinte o - procesul Asistenta medicală va avea în vedre urmatoarele: - pacientul
de a-și temperaturii peste temperatură în inflamator. - urmărirea curbei febrile în F.T. prezintă
menține limite normale., limite normale - schimbarea lenjeriei de pat şi corp ori de cate ori temperature în
temperat frison, (36,4º C, axilar). este nevoie; bolnavul va purta lenjerie din bumbac, limite normale.
ure va fi ajutat în efectuarea toaletei zilnice;
corpului -administrarea de lichide pentru a preveni Grad de
normală. deshidratarea; dependență 3
-supravegherea funcţiilor vitale şi notarea în F.T.
-liniştirea pacientului, asigurarea unui climat de
siguranţă;
-aerisirea salonului;
-pregătirea materialelor şi instrumentelor necesare
administrării tratamentului
8.Nevoia - dezinteres față - neglijarea - să prezinte o - lipsa de Asistenta medicală masează regiunile expuse la -pacientul
de a fi de măsurile de înfățișării sale, piele intact în cunoaștere a escare de 3 ori pe zi cu unguent și le protejez cu prezintă piele
curat și igienă termen de 2 zile. îngrijirilor colaci de vată intactă în
îngrijit, - să fie protejat preventive și - schimb lenjeria de pat și de corp de câte ori este timpul propus
de a impotriva curative ale nevoie ; și a fost
proteja escarelor. leziunilor pielii. - esplic pacientului importanța consumului ridicat protejat
tegument de lichide pentru a prevenii deshidratarea ; împotriva
ele și - iau măsuri de prevenire a infecțiilor nosocomiale ; escarelor.
mucoasel -mențin temperatura ambianta la un nivel mediu
e. - efectuez toaleta pe regiuni a pacientului. Grad de
dependență: 3
- asigur pacientului saltele, perne inclusiv pentru
genunchi și tendonul lui Achile.

9.Nevoia - durere - hipertensiune, - să-și exprime - procesului Asistenta medicală are în vedre urmatoarele: -pacientul și-a
de a evita - anxietate creșterea ritmului diminuare dureri inflamator - observarea durerii: intensitate cresută, fără exprimat
pericolele cardiac. în termen de 2 instalat iradiere, localizată in regiunea epigastrică, calmata diminuarea
. - agitație, neliniște ore. in decubit lateral; durerii în
- asigură repaus fizic şi psihic. termenul
- adoptarea unei poziţii antalgice pacientului; propus.
- masoară şi notează în F.T valoarea funcţiilor Grad de
vitale; dependență :4

70
- pregatirea pacientul pentru examenele ce urmează
a fi efectuate;
-pregătirea materialelor şi instrumentelor în vederea
recoltării produselor de laborator;
-ajut pacientul sa-și recunoasco anxietatea.;
- obsevarea stării psihice şi comportamentul
bolnavului;
- evitarea curenţilor de aer în salon, asigurarea unei
temperaturi optime în saon
- crearea un mediu ambient de securitate;
- pregătirea instrumentelor şi materialelor pentru
administrarea tratamentului prescris.
10.Nevoia - comunicare -dificultatea de a se - să-și recapede - neadaptarea la Asistenta medicală :- liniștește pacientul cu privire -pacientul si-a
de a ineficientă la concentra. concentrarea rolul de bolnav. la starea recăpătat
comunica nivel intellectual - familiarizează pacientul cu mediul ambiant ; încrederea în
cu - asigură un mediu de securiate, liniștit ; sine.
semenii - pune în valuare cpacitățile, talentele și realizările
anterioare ale bolnavului.
- dă posibilitatea pacientului să-și exprime nevoile, Grad de
sentimentele, ideile și dorințele sale. dependență 2
- dă pacinetului posibilitatea să ia decizii singur.
- antrenează bolnavul în diferite activități care să-i
dea sentimentul de utilitate.
- supraveghează în permanență pacientul.
11.Nevoia - dificultatea de a - frustrare în fața - să-și diminueze - datorită Asistenta medicală comunică des cu bolnavul, -pacientul și-a
de a acționa după atitudinii altora frustrarea. spitalizării. caută modalități de a practica religia (citirea unor satisfăcut
acționa credeințele și documente religioase). nevoia
conform valorile sale - determin pacientul șă-și exprime propriile spiritual.
propriilor convingeri și valori ; Grad de
convinger -planifică împreună cu pacinetul activități dificultate: 2
i și valori, religioase ;
de a - îl informez despre serviciile oferite de
practica comunitate ;
religia. -mijlocesc desfășurarea unor activități conform cu
dorința si credințele pacinetului ;
- îl încurajez să-și exprime sentimentele în legătură
cu problema sa ;

71
-comunic des cu pacientul, aratându-i solidaritate,
întelegere și atenție ;
-îl asigur de confidențialitae și păstrarea secretului ;
12. - dificultatea de - sentimental de - să ia decizii - perturbarea - Asistenta medicală sesisează orice forma de -pacientul își
Nevoia de a-și asuma roluri eșec pentru stimei de sine. interes pentru o anumită activitate şi-l antrenează planifica
a fi sociale organizarea în deşfăşurarea ei,îl îndrumă spre acele activităţi activitățile
preocupat activităților în care sunt atractive pentru pacient, observă şi singur în
în termen de 7 zile. notează orice schimbare în comportamentul timpul propus.
vederea pacientului (depresie, satisfacţie). Grad de
realizării. - mă informez asupra dorințelor și posibilitîților dependență: 2
intelectuale ș fizice așe persoanei ;
-îl ajut să-și facă un plan zilnic
- orintez pacinetul spre acele activități
corespunzătoare capacității sale și care îî permit să
fie realizate.
- îl încurajez în orice activitatea de care se
dovedește a fi interesat
13.Nevoia - dificultatea de - neparticiparea la - să - stare depresivă Asistenta medicală exploreaza ce activităţi -pacientul
de a se a indeplini activități îndeplinească cel recreative îi produc plăcere pacientului. participă la
recrea. activiăţi recreative. puțin o activitate -explorează gusturile și interesele pacinetului activități
recreative. care îi face pentru activități creative, pentru petrecere timpului recreative în
plăcere o dată pe liber timpul propus.
săptămână. - planifică activităţi recreative împreună cu Grad de
pacientul ; dependență: 2
- asigur condițiile necesare
- amenajează camere de recreare: pentru audiţii
muzicale, vizionări de filme, TV. ;
- facilitez accesul la materialele recreative (carți,
reviste, ziare)
- antrenez și stimulez pacientul în aceste activități ;
- notează recţiile şi manifestările pacientului cu
referire directă la : starea de tristeţe şi plictiseală

72
73
NR. CRT NEVOIA LA INTERNARE A DOUA ZI A PATRA ZI EXTERNARE
05.04.2018 17.04.2018 20.04.2018 25.04.2018

1 De a respire și a avea o bună circulație 4 3 2 1


2 De a bea și a mânca 4 3 2 1
3 De a elimina 3 2 2 1
4 De a se mișca și a avea o bună postură 4 3 2 1
5 De a dormii și a se odihnii 3 2 1 1
6 De a se îmbrăca și a se dezbrăca 2 1 1 1
7 De a menține temperature corpului în limite 3 2 1 1
normale
8 De a fi curat, îngrijit,de a proteja tegumentele și 3 2 1 1
mucoasele
9 De a evita pericolele 4 3 2 1
10 De a comunica cu semenii 2 1 1
11 De a acționa după propriile convingeri și valori, 2 1 1 1
de a practica religia
12 De a fi preocupat în vederea realizării 2 1 1 1
13 De a se recrea 2 1 1 1
14 De a învăța cum să-și păstreze sănătatea 3 2 1 1

74
75
76
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul prezintă piele intactă
- Grad de dependență : 1
9) Nevoia de a evita pericolele.
- Probleme: durere
- Manifestări de dependență: hipertensiune, creșterea ritmului cardiac
- Sursa de dificultate: procesul inflamator
- Obiective: să-și exprime diminuarea durerii în cel mai scurt timp
- Evaluare: pacientul nu mai acuza dureri ale membrului inferior drept
- Grad de dependență: 1
10) Nevoia de a comunica cu semenii
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul și-a recăpătat încrederea în sine
- Grad de dependență : 1
11) Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și valori, de a practica religia
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul își îndeplinește acțiunile după sistemul său de
valori
- Grad de dependență : 1
12) Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul planifică activități singur
- Grad de dependență : 1
13) Nevoia de a se recreea
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul participă la activități recreative
- Grad de dependență : 1
14) Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea.

77
- Pacientul nu prezintă problem în satisfacerea acestei nevoi.
- Evaluare: pacientul dobândește noi cunoștințe referitoare la boală și
tratamentul său
- Grad de dependență : 1

EVALUAREA CAZULUI
Pacientul se internează în secția de Ortopedie a spitalului Județean
Pitești acuzând durere a membrului inferior drept , grețuri, vărsături, amețeli,
hipertensiune pentru investigații și tratament.
I s-au efectuat următoarele analize de laborator:
ANALIZE REZULTATE ANALIZE RAZULTATE
WBC 3,40 RBC 2,43
HCB 7,3 MPV 4,80
HCT 21.8 PDW 18,9
MCV 81,6 NEU 2,70
MCH 30.2 LYM 0,522
MCHC 35,9 MONO 0,354
RDW 13,9 EOS 0,09
PLT 200 BASO 0,054
MPV 4,10 NEU 70,9
PCT 0,087 LYM 18,5

Diagnosticul clinic la internare : Fractură de col femoral.


In prezent se afla în evidenţa medicului de familie şi a medicului specialist din
județ. D-na F.M. beneficiază de tratament medicamentos conform RP, evitarea efortului
fizic, regim igeno-dietetic, control periodic clinic și biologic.

5.1 Statistică. Metodologia cercetării


Perioada cercetării şi lotul investigat. Lotul investigat este format din persoane cu
vârsta cuprinsă între 40-99 ani, care au domiciliul în judeţul Argeş; şi care sunt

78
diagnosticate cu fractură de col femural. Aceste persoane se află în evidenţa Spitalului
județean secția Ortopedie.
Populaţia investigată este formată din 220 persoane. Care s-au prezentat șa spital
și au fost diagnosticate cu Fractură de col femoral.
Analiza şi interpretarea datelor cercetării.Procentul persoanelor de sex feminin
diagnosticate cu Fractură de col femoral este de 58%, iar cel al persoanelor de sex
masculin este de 42%. Disproporţia dintre procentul persoanelor de sex feminin şi cel al
persoanelor de sex masculin se poate datora: disproporţiei numerice generale între cele
două sexe în cadrul populaţiei.
Tabel 1. Analiza populaţiei după criteriul sex
Sexul Număr Procentul
Femeiesc 131 58%
Bărbătesc 89 42%
Total 220 100%

Figura 1. Reprezentare procentuală după criteriul sex

Mediul de provenineţă este de asemenea un criteriu important în diagnosticarea


persoanelor cu Fracutră de col femoral , ţinând cont de factorii de risc şi cauzele acestei
bolii. Astfel, incidenţa crescută a bolii se înregistrează în mediul urban (61%), unde
expunerile la muncă fizică, cazături sunt mai mari decât în mediul rural, unde incidenţa
este de 39% (vezi tabel 2 şi figura 2).

Tabel 2. Analiza populaţiei după criteriul mediul de provenienţă


Mediul de provenineţă Număr Procentul
Rural 88 39%
Urban 132 61%
Total 220 100%

Fractura de col femural apare în general la persoanele care au înaintat în vârstă,


acestea fiind predispose căderilor din numeroase cauze.
Încidenţa crescută se poate observa în intervalul de vârstă 70-79 ani, urmat apoi
de intervalul de vârstă 60-69 ani.

79
Tabel 3. Analiza populaţiei după criteriul grupei de vârstă
Grupa de vârstă Număr Procentul
40-49 ani 1 0%
50-59 ani 18 8%
60-69 ani 69 31%
70-79 ani 100 45%
80–89 ani 28 13%
90–99 ani 6 3%
Total 220 100%

Figura 2. Reprezentare procentuală după criteriul grupei de vârstă

Majoritatea persoanelor diagnosticaţi cu Fracură de col femoral au vârsta


cuprinsă între 70 şi 79 de ani (45%). Pe locul al doilea se află grupa de vârstă 60-69 ani
(31%). Incidenţa bolii creşte începând cu vârsta de 50-59 de ani până la vârsta de 80 -90
ani (vezi tabel 3 şi figura 3) .

IV. Concluzii

80
Fractura de col femural reprezinta cca. 7% din totalul fracturilor, fiind o leziune
importantă, cu morbiditate şi mortalitate crescută mai ales la persoanele in varsta. În
ciuda dezvoltării tehnicii chirurgicale, ea reprezintă o provocare pentru medicul curant.
Apare cu o frecvenţă mai mare la bătrâni, în special la femei, acestea fiind mai
des afectate de osteoporoză. Afecţiunea este prezentă în număr mai mare la rasa albă
comparativ cu rasa neagră, acest lucru fiind datorat diferenţelor de densitate
osoasă.Fracturile aparute la persoanele tinere sunt rezultatul unor traume puternice, cu
energie inalte si de obicei sunt asociate cu alte leziuni traumatice.
Cel mai frecvent mecanism de producere al fracturilor este cel indirect:
prin abducţie ,se produce fractură cu impactare postero-superioară – poziţie "cox valga"
cu angrenarea fragmentelor, iar prin adductie fracturi dezangrenate, cu deplasare, poziţie
“cox vara".
De cele mai multe ori se asociază şi o componentă de torsiune, care explică
cominuţia posterioară şi diferite forme anatomice.Fracturile incomplete sunt insoţite de
dureri minime, amplificate de palpare sau mobilizare, de o usoară impotenţă funcţională
şi o rotaţie externă minima a membrului inferior, pe care bolnavul şi-o poate corecta.
Fracturile complete prezinta o simptomatologie mai zgomotoasă, cu durere
continuă, accentuată de mobilizare şi palpare, cu impotenţa funcţională totală; membrul
inferior este scurtat, adus si rotat extern. La palparea laterală a femurului sau a
trohanterului apar dureri sau crepitaţii.
Pacientul poate prezenta frecvent o echimoza la baza coapsei, vizibila în primele
zile de la aparitia fracturii, iar la palpare se constată o proeminenţă la baza triunghiului
Scarpa – semnul lui Laugier.
La examenul fizic atrage atenţia poziţia vicioasa a membrului inferior: adducţie, rotaţie
externă şi scurtare.
Fractura de col femural este o afecţiune extrem de serioasă ce poate fi fatală pentru
pacienţii vârstnici şi târâţi. Tehnicile chirurgicale moderne de protezare rămân principalul
tratament, reprezentand uneori un act de terapie intesiva pentru pacienţii bătrâni.

BIBLIOGRAFIE

1. Angelescu Nicolae – Tratat de patologie chirurgicală, Editura Medicală, Bucureşti


– 2003;
2. Bălănescu A., Osteoporoza - prezent şi perspective osteoblastic cells. Bone Miner
1993 “Congresul Mondial al Fundaţiei Internaţionale de Osteoporoză (IOF)” –
Lisabona – mai 2002;
3. Eliopoulos C. – Management în sănătate, XIX/1/2015 – Studiu populațional de
identificare a riscului de fractură în Liverpool;

81
4. Grecu Dan şi col. – Curs de ortopedie şi traumatologie a aparatului locomotor,
Editura Medicală Univ. Craiova – 2004;
5. Ionovici N., Mogoantă L, Grecu D. și col. – Craiova Medicală – Corelații
morfoclinice în osteoporoza senilă, Vol 10, Nr. IV – 2008;
6. Jurnalul de chirurgie, vol. 3, nr. 4, Iaşi – 2007;
7. Frank H. Netter, M.D., John T. Hansen, Ph. D. Atlas de Anatomie Umană. Ediţia a
III-a. Editura Medicală Callisto(2007) – Bucureşti, România;
8. Poenaru V. Dan – Curs de ortopedie şi traumatologie – Varianta electronică –
Timişoara – 2008;
9. Seeman E. Osteoporosis in men: epidemiology, pathophysiology and treatment
possibilities. Am J Med 1997;
10. Ştefăneţ Mihail – ANATOMIA OMULUI – Vol. 1 – Chişinău, Centrul Editorial
Poligrafic Medicină, 2008;
11. Tomoaia Gheorghe – Traumatologie osteo – articulară, Editura Medicală
Universitară “Iuliu Hatieganu”, Cluj – Napoca – 2004;
12. www.imaios.com ;

82