INTRODUCERE

Este stiut faptul ca pentru integrarea Romniei n Uniunea Europeana n anul 2007, aceasta a trebuit sa faca unele modificari n domeniul administrativ, al justitiei, sanatatii, educatiei si cercetarii, etc.
n
acests
sens
Guvernul
Romniei
a
ncercat
sa
se
ralieze
cerintelor Uniunii Europene si a initiat reforma n administratia publica.
Lucrarea de fata este o ncercare de a trata una dintre institutiile administratiei publice, institutia prefectului, mai precis competenta materiala a acestuia n raporturile cu autoritatile administratiei publice locale, el fiind reprezentantul Guvernului pe plan local.
Lucrarea este structurata n trei capitole si un studiu de caz cu referire
la activitatea desfasurata de catre prefectul judetului Constanta n anul 2006.
n capitolul I am ncercat sa evidentiem cteva notiuni generale privind resursele
umane n administratia publica, functia publica si functionarul public.
Am aratat care
sunt principalele categorii de functionari publici si am ncercat sa subliniem rolul prefectului ca nalt functionar public, dar si ca reprezentant al Guvernului la nivel local.
Capitolul al II-lea este dedicat institutiei prefectului n actuala reglementare si face referire la
aparatul de lucru al prefectului, la conditiile de numire si eliberare din functia de prefect, la incompatibilitati ale functiei de prefect, locul si rolul prefectului n sistemul administratiei publice locale.
n capitolul al III-lea, dedicat competentei materiale a prefectului, am ncercat sa analizam principalele atributii ale prefectului, atributii ce fac parte din sfera sa de competenta .
Potrivit dispozitiilor constitutionale, atributiile prefectului se stabilesc prin lege organica.
n acest sens, din necesitatea reglementarii acestei institutii importante pentru procesul de reforma a administratiei publice centrale si locale si anume institutia prefectului sa emis Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005, aprobata prin Legea nr.181/2006.
n
final,
studiul
de
caz
prezinta
n
concret
activitatea
desfasurata de prefect n vederea exercitarii atributiilor conferite prin lege.
Astfel, prefectul judetului Constanta, n anul 2006 a atacat n fata instantei de contencios
administrativ acte administrative adoptate sau emise de catre autoritatile administratiei publice locale, a emis ordine cu caracter normativ sau individual, a ncercat sa realizeze obiectivele aflate
n programul de guvernare si a ntreprins o serie de activitati pentru realizarea acestor obiective.
Pentru perioada actuala, reforma n administratia publica trebuie sa raspunda unei
duble cerinte: integrarea Romniei n Uniunea Europeana si satisfacerea cerintelor cetate1

nilor.
n acest context prefectul devine un actor esential al schimbarii, care trebuie sa
se angajeze n realizarea rennoirii si a unui stat modern si deschis parteneriatului.
Pentru realizarea unui sistem modern al managementului sectorului public si n vederea accelerarii procesului de reforma, se impune cresterea rolului institutiei prefectului. Modernizarea
acestui segment al administratiei publice presupune ndeplinirea, n conditii de eficienta si transparenta a obiectivelor si prerogativelor conferite prefectului de Constitutie si lege organica, precum si crearea cadrului care sa asigure prefectului aptitudinea legala si instrumentele necesare.

CAPITOLUL I

SI
ADMINISTRATIA PUBLICA, FUNCTIA

PUBLICA
FUNCTIONARUL

PUBLIC N
ROMNIA
1.1 Privire generala asupra notiunii de administratie publica

Normele
dreptului
administrativ
reglementeaza
raporturile
sociale
referitoare
la
organizarea
si
activitatea
administratiei
publice.
Administratia publica s-a dezvoltat ca o anexa a puterii executive, pe masura extinderii sarcinilor
pe care guvernarea si le-a asumat sau a celor care i-au fost impuse ntr-un fel sau altul de societate.
Notiunea de administratie are mai multe acceptiuni.
Din punct de vedere etimologic, aceasta vine din latinescul ad minister - a servi pentru.
n limbajul curent,
a administra nseamna a conduce, a organiza, a dirija activitati publice si particulare.
Prin termenul administratie se poate ntelege:
continutul principal al activitatii
puterii executive a statului; sistemul de autoritati publice care nfaptuiesc puterea executiva; conducerea unui agent economic sau institutii social-culturale; un compartiment (directie, sectie, sector, serviciu, birou) din unitatile direct productive sau institutii social-culturale, care nu desfasoara nemijlocit o activitate direct productiva.
Dintre multiplele sensuri ale termenului de administratie, preocuparile teoretice s-au axat n
principal pe clarificarea notiunii de administratie publica, luata ca forma de exercitare a puterii executive n stat, mai ales datorita importantei pe care o reprezinta cunoasterea exacta a acestei activitati
n intimitate; a modului n care trebuie sa fie organizata realizarea ei n practica, moment esential,
de care depinde n mare masura nfaptuirea rolului statului n organizarea si conducerea societatii.
Prin administratia publica se realizeaza functia executiva a statului, ntruct ea are
ca sarcina organizarea executarii si executarea n concret a legilor.
Administratia publica cuprinde organele administratiei publice centrale si serviciile lor descentralizate, precum si organele administratiei publice locale.
Toate aceste autoritati publice si desfasoara activitatea sub conducerea generala a Guvernului, care este seful puterii executive.
O alta definitie a administratiei publice ar fi aceea ca aceasta reprezinta acea activitate
care consta n principal n organizarea si asigurarea executarii, dar si n executarea n concret
a prevederilor constitutionale, a actelor normative si a celorlalte acte juridice emise de catre autoritatile statului de drept, activitate ce este realizata de catre autoritatile administratiei publice.
Notiunea
de
administratie
publica
are
un
dublu
sens:
3

n sens formal, organic, se defineste administratia publica ca fiind acel ansamblu de mecanisme
care, pe baza legii si n executarea acesteia, realizeaza o activitate care are un specific bine conturat.
Astfel, n opinia noastra, administratia publica, n sens formal, reprezinta un corp
de functionari constituiti ntr-un sistem de institutii publice, nzestrate cu mijloace materiale
si banesti, cu personalitate juridica si competenta de a actiona pentru executarea legii.
n sens material, prin administratie publica ntelegem activitatea de organizare a executarii si de executare n concret a legilor de catre autoritatile care compun acest sistem,
n vederea satisfacerii intereselor generale, scop n care adopta acte juridice, organizeaza si
asigura buna functionare a serviciilor publice si executa anumite prestatii catre populatie.
Administratia publica conceputa ca sistem de organe ale statului este alcatuita din: Presedintele Romniei, Guvern, ministere si celelalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate, serviciile lor descentralizate n judete, prefectul si autoritatile administratiei publice locale.
Administratia publica conceputa
ca
activitate are
doua
componente:
[1.]
componenta executiv-dispozitiva, prin care administratia publica organizeaza executarea si executa n concret legile, adoptnd, n acest
scop, acte administrative de autoritate; componenta de prestare de servicii
publice, prin care administratia publica nfiinteaza, organizeaza si ia toate
masurile pentru asigurarea bunei functionari a serviciilor publice. n acest
scop administratia publica ncheie diverse acte juridice bilaterale sau multilaterale, savrseste diferite fapte materiale si executa anumite operatiuni
tehnico-materiale.
n concluzie,
administratia publica privita ca activitate,
reprezinta actiunor oameni, desfasurata n interes general si n regim de putere pubn scopul organizarii,
exercitarii si executarii n concret a legii.
Din cele aratate mai sus, putem spune ca administratia publica si desfasoara activitatea prin acte administrative, fapte materiale juridice si operatiuni tehnico-materiale.
n opinia noastra o definitie mai completa a notiunii de administratie publica ar fi urmatoarea:
o activitate de organizare si de executare n concret a legii, prin activitati cu caracter dispozitiv si
prestator, activitate care se realizeaza n principal prin sistemul organelor administratiei publice, dar
si prin alte organe situate n alte sisteme de organizare a puterii statului-sistemul puterii legislative si
sistemul puterii judecatoresti- precum si n cadrul unor organizatii particulare care ndeplinesc activitati de interes public si care dobndesc, n aceste mprejurari, calitatea de autoritati administrative.
1.2 Consideratii generale privind functia publica si functionarul public

unea
lica,

1.2.1 Functia publica

Mijloacele prin care se realizeaza administratia publica sunt resursele umane,

cele materiale si financiare, precum si competenta.
Resursele umane reprezentate de
persoanele fizice organizate ntr-o institutie sunt prghiile prin care actioneaza administratiile publice sau particulare.
Functia este un element esential la prestarea
careia persoana s-a obligat prin raportul juridic de drept public si privat.
Continutul fiecarei functii publice, adica acele atributii, puteri ,competente proprii care o deosebesc de alte functii publice sunt stabilite prin nsasi actul care o nfiinteaza Constitutia sau alte legi ori n baza acestora, prin hotarri ale Guvernului, ordine si instructiuni ale ministrilor, hotarri ale consiliilor judetene sau locale.
Definitia legala a functiei publice este data de Legea nr.188 din 8 decembrie
1999 modificata prin Legea 161 / 2003 astfel:
functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite n temeiul legii, n scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala si locala.12
Functia publica este constituita din competentele stabilite de lege, cuprinznd
atributiile necesare satisfacerii intereselor generale si scopurilor de interes public pentru
care a fost creata, neputndu-se admite ca ea sa fie utilizata n scopuri personale.13
Putem afirma ca notiunea de functie publica este strns legata de notiunea de putere publica, de autoritate, de organ.
Statul actioneaza prin functionarii publici care
sunt detinatorii unor functii publice. Functia publica face parte din Administratia publica, este motorul administratiei si este constituita din competente stabilite de lege.
Un alt autor14 defineste functia publica ca fiind situatia juridica a persoanei
fizice investita legal cu atributii n realizarea competentei unei autoritati publice,
ce consta in ansamblul drepturilor si obligatiilor ce formeaza continutul raportului juridic complex dintre persoana fizica respectiva si organul care a nvestit-o.
n conceptia lui Alexandru Negoita 15 , functia publica este definita ca fiind un ansamblu de atibutii stabilite prin legi sau prin actele juridice emise pe baza si n executerea
legii, atributii pe care le ndeplineste o persoana fizica ncadrata n munca ntr-un organ al administratiei de stat si care are abilitatea legala de a avea anumite atributii.
n acelasi sens Tiberiu Pavelescu16 defineste functia de stat ca fiind acel complex de drepturi si obligatii cu care este investita persoana fizica ce face parte dintrun organ al statului, care are caracter de continuitate si care se exercita pentru realizarea puterii de stat, pentru ndeplinirea sarcinilor acelui organ de stat.
Drepturile si obligatiile ce formeaza continutul functiei publice se exercita de catre persoana fizica legal nvestita n realizarea competentei unui organ nvestit cu autoritate publica.17
n opinia noastra functia publica poate fi definita ca situatia juridica legal determinata
a persoanei fizice nvestita cu prerogative n realizarea competentei unei autoritati publice n
regim de putere publica, avnd ca scop realizarea n mod continuu a unui interes public.
5

1.2.2 Functionarul public

Notiunea
de
functionar
public
este
definita
foarte
bine
de
Legea
nr.188/1999 modificata prin Legea 161 / 2003 astfel:
art.2, alin.2 precizeaza ca
functionarul public este persoana numita ntr-o functie publica de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice, cu respectarea dispozitiilor legii.
Corespunzator definitiilor si implicit trasaturilor functiei publice, doctrina a definit si notiunea de functionar public. Astfel functionarul public este acela care detine sau fara a detine o
parte din suveranitate, contribuie la mersul lucrului public, fiind retribuit si prestnd juramnt.
n doctrina notiunea de functionar a fost definita att ntr-un sens larg, ct si ntr-un sens restrns.
n sens larg, prin notiunea de functionar ntelegem orice persoana care lucreaza n sectorul public, adica n cadrul administratiei publice centrale si locale si altor servicii publice.
n sens restrns, notiunea de functionar este echivalenta cu aceea de
functionar public, adica persoana nvestita cu o functie publica n cadrul autoritatilor si institutiilor publice ale statului si unitatilor administrativ teritoriale.
Definit n strnsa legatura cu functia publica, consideram ca functionarul public este
persoana care n conformitate cu dispozitiile actelor normative, este numita de autoritatea publica competenta, repartizata sau aleasa potrivit normelor legii si investita n mod legal ca titular al functiei si cu atributiile acestei functii, prestnd n mod permanent o activitate, cu scopul
de a asigura functionarea continua a unui serviciu public n schimbul salariului periodic.
n alta opinie functionarul public20 este persoana care n schimbul unei remuneratii, ndeplineste sau colaboreaza n mod permanent la ndeplinirea unui serviciu public depinznd de autoritatea administrativa a statului sau comunelor.
ntr-o alta conceptie, functionarul public21 este definit ca fiind persoana
legal nvestita prin numire sau alegere, ntr-o functie publica din structura
unui serviciu public administrativ, n scopul ndeplinirii competentei acestuia.
n acelasi timp functionarul public poate fi definit ca fiind persoana legal nvestita,
n baza unui act administrativ de numire, ntr-o functie publica, cu caracter de permanenta, persoana care exercita efectiv atributiile si responsabilitatile ce constituie continutul acelei functii, n scopul realizarii competentelor autoritatii sau institutiei publice n
structura careia a fost creata, prin lege sau n temeiul legii, acea functie publica22 .
n opinia noastra consideram ca prin functionar public se ntelege orice persoana numita n
conditiile legii, ntr-o functie publica,cu caracter permanent, n cadrul unei autoritati sau institutii
publice n scopul asigurarii functionarii continue a acestora, n schimbul unui salariu primit periodic.

Pentru a exercita ansamblul atributiilor si competentelor ce constituie continutul functiei publice titularului acesteia i sunt stabilite anumite drepturi si obligatii.
Numirea n functie este de competenta unei anumite autoritati a administratiei
publice, n raport de categoria n care se ncadreaza functia publica respectiva :
2.
1.
Numirea n functie a naltilor functionari publici se face de catre Guvern pentru
functiile de secretar, general si secretar general al Guvernului si pentru functia
de prefect si de catre primul ministru pentru functiile de consilier de stat,
secretar general si secretar general adjunct din ministere.
Numirea n functie a functionarilor publici de conducere se face de catre conducatorii autoritatilor sau institutiilor publice din administratia publica centrala sau locala, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
Numirea n functie a sefilor de birou, a sefilor de servicii se face de catre conducatorii autoritatilor si institutiilor publice din administratia publica centrala
si locala la care urmeaza sa-si desfasoare activitatea.
Numirea n functie se face ntotdeauna printr-un act n forma scrisa. n termen
de 3 zile de la emiterea actului de numire functionarul public are obligatia de a
depune juramntul de credinta n fata conducatorului autoritatii si n prezenta
a doi martori.

1.3 Categorii de functii publice si de functionari publici

1.3.1 Categorii de functii publice

Functia publica a fost amplu reglementata prin Legea nr.
188/1999 privind
Statutul functionarilor publici, modificata prin Legea 161/2003 care a definit-o ca
reprezentnd ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite n temeiul legii, n
scopul prerogativelor de putere publica de catre administratia centrala si locala.
n concluzie putem afirma ca definitia legala precizeaza continutul functiei care consta ntr-un ansamblu de atributii si responsabilitati. Daca prin atributie ntelegem un complex de drepturi si de obligatii de care dispune o autoritate n vederea realizarii sarcinilor
7

sale, n schimb prin responsabilitate trebuie sa avem n vedere o obligatie de a efectua sau
de a ndeplini o sarcina concreta de serviciu, o ndatorire trasata si determinata, notiunea
neavnd n acest caz nimic comun cu cea de raspundere pentru nendeplinirea unei obligatii legale, fiindca are, mai degraba, o ncarcatura administrativa si etica dect juridica.
n prezent functia publica din sistemul administratiei publice romnesti,
ntr-o abordare generala poate fi clasificata dupa mai multe criterii, astfel:
[1.]

Dupa caracterul general sau specific al functiei publice ntlnim :

1.
Functii publice generale ;
Functii publice specifice;

Functiile
publice
generale
reprezinta
ansamblul
atributiilor
si
sponsabilitatilor cu caracter general si comun tuturor autoritatilor si
stitutiilor
publice,
in
vederea
realizarii
competentelor
lor
generale.
n
sfera
functei
publice
generale
ncadram
:

rein-

Secretarul general al Guvernului;

Secretarul general adjunct al Guvernului;
Consilierul de stat;
Prefectul;
Subprefectul;
Secretarul general al Prefecturii, secretarul judetului si municipiului Bucuresti;
Directorul general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate
ale administratiei publice centrale;
Secretarul municipiului al orasului si comunei;
Directorul executiv si directorul executiv adjunct ai serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei
publice centrale;
Seful

de serviciu;
8

 Seful

de birou;
Expertul, consilierul, inspectorul, consilierul juridic, auditorul;
Referentul de specialitate;
Referentul.
Functiile publice specifice reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter specific unor autoritati si institutii publice, n vederea realizarii competentelor lor specifice.
n
categoria
functiilor
publice
specifice
ncadram
:
Arhitectul sef;
Inspectorul de concurenta ;
Inspectorul vamal;
Inspectorul de munca;
Controlorul delegat.
[1.]

Dupa nivelul studiilor absolvite, functiile publice se mpart n:

1.
Functii publice din clasa I care cuprind functiile publice pentru a caror ocupare
se cer studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau
echivalenta;
Functii publice din clasa a II a pentru a caror ocupare se cer studii superioare
de scurta durata, absolvite cu diploma;
Functii publice din clasa a III a pentru a caror ocupare se cer studii medii
liceale absolvite cu diploma.
[1.]

Dupa nivelul atributiilor titularului functiei publice determinam:

1.

Functii publice corespunzatoare categoriei naltilor functionari publici:

functia de secretar general si secretar general adjunct al Guvernului;
functia de prefect;
functia de consilier de stat;
9

 functia de secretar general si secretar general adjunct din ministere;

functia de subprefect;
functia de secretar general al prefecturii ,secretar general al judetului
si municipiului Bucuresti.
Functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de conducere:
functia de conducator al autoritatilor sau institutiilor publice din administratia publica centrala sau locala.
Functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de executie:
functia de referent si referent de specialitate;
functiile de expert,consilier,inspector.
Functionarii publici numiti n functiile publice din clasa a II a si a III a pot
ocupa numai functii publice de executie, cu exceptiile prevazute de legile speciale
Din clasificarea facuta rezulta ca totalitatea functiilor publice dintr-o autoritate sau institutie, att cele publice ct si cele nepublice, corespunzator schemei de organizare a lor, cu
diviziunile si subdiviziunile componente structurale, constituie statul de functie al acestora.

1.3.2 Categorii de functionari publici

n ceea ce priveste categoriile de functionari publici, gruparea acestora
a facut mai mult obiectul doctrinei, dect al normelor juridice.
Ea a fost, n
principiu, asemanatoare cu cea referitoare la categoriile de functii publice.
n perioada interbelica, autorii timpului mparteau functionarii publici dupa urmatoarele
criterii:
1.
Dupa
regimul
aplicabil:
Functionari permanenti ai statului;
Functionari contractuali.
2.

Dupa

caracterul
10

functiei:

 Functionari de cariera(de profesie);

Functionari politici.
3.

Dupa

obiectul

activitatii:

Functionarii de decizie;
Functionari de pregatire a deciziilor;
Functionari de executare a acestora.
n perioada postbelica, perioada caracterizata prin fundamentarea functiei publice pe
raporturile juridice de munca si n absenta unor reglementari unitare si coerente n aceasta
problema, autorii de drept public, ndeosebi cei de drept administrativ, au folosit criterii
foarte variate pentru clasificarea functionarilor publici. Exista patru criterii de clasificare:
1.
Dupa gradul de independenta n exercitarea functiei, deosebim:
Functionari publici cu munci de raspundere;
Functionari publici fara munci de raspundere.
2.

Dupa gradul de strictete al disciplinei la care erau obligati, deosebim:

Functionari militari;
Functionari civili.
3.

Dupa

gradul

de

tehnicitate

al

activitatii

desfasurate,

deosebim:

Functionari care prestau activitati cu grad sporit de tehnicitate;

Functionari care prestau activitati productive
4.

Dupa

modul

de

recrutare:

Functionari numiti;
Functionari alesi.
Un
1.

alt

autor

vorbeste despre
Dupa
natura

urmatoarele criterii
si
importanta
11

de clasificare:
functiilor:

 Functionari de conducere si control;

Functionari de executie.
2.

Dupa

statutul

juridic

aplicabil:

Functionari carora li se aplica statutul general;

Functionari carora li se aplica statute speciale.
3.

Dupa

gradul

de

autoritatilor

din

disciplina

aplicabil:

Functionari publici civili;

Functionari publici militari.
4.

Dupa

natura

structura

carora

fac

parte:

Functionari publici ai statului;

Functionari publici ai autoritatilor publice locale autonome.
5.

Dupa

nivelul

studiilor:

Functionari publici cu studii superiore;

Functionari publici cu studii medii, liceale sau postliceale;
Functionari publici cu studii generale.

1.3.3 Categoria naltilor functionari publici

care

Categoria
naltilor
sunt
numite
n

functionari
una
din

publici
urmatoarele

cuprinde
persoanele
functii
publice:

Secretar general al Guvernului si secretar general adjunct al Guvernului;

Consilier de stat;
Secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale;
12

 Prefect;
Subprefect;
Secretar general al prefecturii;
Director general din cadrul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate
ale administratiei publice centrale.
n functie de nivelul atributiilor functionarii publici pot fi clasificati astfel:
Functionari publici de executie din clasa I, persoanele numite n urmatoarele
functii publice: expert, consilier, inspector, consilier juridic, auditor;
Functionari publici de executie din clasa a II - a, persoanele numite n functia
publica de referent de specialitate;
Functionari publici de executie din clasa a III - a , persoanele numite n functia
publica de referent;
n functie de experienta dobndita functionarii publici pot fi clasificati astfel:
functionari publici debutanti, persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei functii publice si nu ndeplinesc conditiile prevazute de lege pentru ocuparea unei functii publice definitive;
functionari publici definitivi, persoanele care intra n corpul functionarilor publici
prin concurs care au promovat programe de promovare si perfectionare n administratia publica.
1.4. Prefectul nalt functionar public romn
Potrivit dispozitiilor art. 123 din Constitutia revizuita: Guvernul numeste un prefect, n
fiecare judet si n municipiul Bucuresti. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ- teritoriale. Atributiile prefectului se stabilesc prin lege organica. Legea organica n aceasta materie este Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului.
Actualmente, Legea nr.
340/ 2004 privind institutia prefectului este modificata si completata de dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
179 din 14 decembrie 2005, ordonanta aprobata prin Legea nr.
181/2006.
13

Prefectul este un reprezentat al Guvernului n teritoriu, motiv pentru care este si calificat ca administratie de stat n teritoriu, raspunznd principiului deconcentrarii administrative.
Art. 1 alin. 1 si 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, aprobata prin Legea
nr. 181/2006: Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. Guvernul numeste cte un prefect n fiecare judet si n municipiul Bucuresti, la propunerea ministrului administratiei si internelor.
Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului, ordonanta aprobata prin
Legea nr. 181/2006, rezulta ca prefectul este garantul respectarii legii si a ordinii publice la nivel local.
Prefectul este reprezentantul Guvernului n judet si n municipiul Bucuresti.
El
urmareste realizarea intereselor nationale n judete, cu respectarea autonomiei locale.
Desi institutia prefectului este reglementata n Legea administratiei locale, prefectul nu face parte
din categoria autoritatilor administratiei publice locale autonome. Dimpotriva, el este o autoritate ncadrata n sistemul administratiei publice de stat, este numit de Guvern si este subordonat acestuia.
Statutul de reprezentant al Guvernului n teritoriu i confera prefectului aptitudinea de
a veghea pentru ca activitatea consililor locale si a primarilor, a consiliilor judetene si
a presedintilor consiliilor judetene sa se desfasoare n conformitate cu prevederile legale.
n concordanta cu dispozitiile art. 241 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005,
aprobata prin Legea nr. 181/2006: Prefectul poate verifica masurile ntreprinse de primar sau de
presedintele consiliului judetean n calitatea lor de reprezentanti ai statului n unitatea administrativteritoriala si poate sesiza organele competente n vederea stabilirii masurilor necesare, n conditiile legii.
Potrivit dispozitiilor art. 12 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, aprobata prin Legea nr.
181/2006, ntre prefect, pe de o parte, si consilile locale si primari,
precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. Prin relatii de comunicare si de colaborare prefectul si celelalte autoritati ale administratiei publice locale si pot desfasura activitatea n mod normal si rodnic.
Numirea si eliberarea din functie a prefectului se face prin hotarre a Guvernului. Legea impune conditia pentru prefect de a avea studii superioare de lunga durata. De asemenea, calitatea de
prefect este incompatibila cu cea de parlamentar primar, consilier local sau judetean, precum si cu o
functie de reprezentare profesionala, o alta functie publica sau o functie o activitate profesionala remunerata n cadrul regiilor autonome, precum si al societatilor comerciale cu capital de stat sau privat.
Prefectul are anumite atributii pe care le ndeplineste potrivit legii.
Pentru ndeplinirea atributiilor si prerogativelor care i revin potrivit legii, prefectul este ajutat de 2 subprefecti, iar n municipiul Bucuresti de trei suprefecti.
n conformitate cu dispozitiile art.
9 alin.
1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005, aprobata prin Legea nr.
181/2006 rezulta
ca prefectul si subprefectii fac parte din categoria naltilor functionari publici.
14

Prin Legea nr. 188/1999 asa cum a fost ea modificata prin Legea nr. 161/2003 sa realizat un progres n ceea ce priveste institutia prefectului, n sensul ca a fost promovata solutia calificarii prefectului ca facnd parte din categoria naltilor functionari publici.
Pe buna dreptate s-a considerat ca se impune ca prefectul sa fie asimilat functionarului public,
deoarece:
[1.] legea impune pentru numirea sa anumite conditii de studii, respectiv
studii superioare de lunga durata;ndeplineste prerogative de autoritatte publica, desi unele din atributiile sale sunt de natura functiilor politice;reprezinta
un garant al legalitatii n activitatea autoritatilor autonome locale, el putnd
ataca n fata instantelor de contencios administrativ actele pe care le considera ilegale adoptate sau emise de consiliul local, consiliul judetean, primar
sau presedintele Consiliului judetean.
n concluzie, persoana care ocupa functia publica de prefect, trebuie sa ndeplineasca
conditiile de ocupare a functiei publice, conditii prevazute n mod expres n Legea nr. 188/1999
privind Statutul functionarilor publici asa cum a fost ea modificata prin Legea nr. 161/2003.

15

CAPITOLUL II:
INSTITUTIA

PREFECTULUI

2.1 Evolutia istorico-legislativa a institutiei prefectului

Institutia prefectului, o creatie napoleoniana a fost creata n anul al VIII-lea de la
Marea Revolutie Franceza; pna la modificarea Constitutiei Frantei din anul 1958, prefectul era reprezentantul Guvernului si seful administratiei departamentului n care functiona.
Dupa
1958,
prefectul
este:
a)
reprezentantul
statului,
al
intereselor nationale;
b) reprezentantul Guvernului;
c) organ de administratie generala
si
d)
organ
de
coordonare
a
serviciilor statului din
departament.
Institutia prefectului este o institutie veche, traditionala n administratia publica din Romnia.
O ntlnim att n Muntenia, ct si n Moldova, nca nainte de
Unirea Principatelor (1859), chiar daca cei care o reprezentau purtau o alta denumire.
n tara noastra, functia de prefect a fost instituita prin Legea pentru consiliile judetene nr. 396
din 2/14 aprilie 1864 care, n art. 91 prevede ca: prefectul, ca si cap al administratiei judetene,
dirige toate lucrarile acestei administratiuni si executa hotarrile consiliului judetean. Prefecul, asa
cum prevede alin. 2 al art. 93, era comisar al guvernului pe lnga consiliul judetean. n aceasta
calitate, el supraveghea legalitatea actelor adoptate de consiliul judetean si de delegatia permanenta,
iar atunci cnd constata ca acestea erau ilegale, avea dreptul si datoria ca, n termen de 10 zile de
la adoptarea actului respectiv, daca a participat la sedinta , sau de la data la care i s-a adus actul la
cunostinta , sa faca recurs la Guvern. Recursul, prevede art. 95 alin. 3, era suspensiv de executare.
Prin aceeasi lege s-a nfiintat functia de subprefect, care era reprezentantul prefectului n conducerea plasilor n care era mpartit judetul. Subprefectul, prevede art. 106 astfel cum a fost modificat prin Legea din 31 mai 1894, viziteaza toate comunele plasii sale, inspecteaza registrele de
stare civila si verifica starea claselor comunale, cel putin de doua ori pe an. Dupa modificarea
Legii nr. 396/1864, n anul 1904, subprefectul a devenit inspector comunal, iar n urma modificarii
aceleiasi legi, n anul 1908, acesta a devenit administrator de plasa , prim-pretorul de mai trziu.
Prin Legea administrativa din 3 august 1929 au fost create directoratele ministeriale ca centre de administratie si inspectie locala, cu sedii n Bucuresti, Cluj, Craiova, Iasi si Timisoara,
avnd fiecare n raza de activitate un numar de judete, conduse de un director ministerial, cu
rang de subsecretar de stat, caruia i se subordona si prefectul, ca reprezentant al Guvernului.

16

Potrivit acestei legi,

prefectul era numit prin decret regal,
la propunerea Ministerului de Interne.
Din reglementarile cuprinse n aceasta lege
rezulta ca prefectul avea o tripla calitate, cu atributii corespunzatoare.
Astfel:
[1.] ca delegat al autoritatii centrale, prefectul de judet, prevede art. 272,
reprezinta Guvernul si puterea executiva si sta n legatura cu fiecare minister
prin directorul ministerial si prin serviciile ministeriale locale;ca reprezentant
al Guvernului, prefectul, potrivit prevederilor art. 273, exercita controlul si
supravegherea tuturor administratiunilor locale din judet, n care calitate el
poate cere pedepsirea functionarilor (publici);prefectul era, potrivit art. 276,
seful politiei n judet, si exercita atributiile sale politienesti n conformitate
cu dispozitiile art. 68 si 69 din Legea de organizare a politiei generale a
statului din 21 iulie 1929.
Situatia prefectului se schimba si n Legea din 1939, care desfiinteaza administratia autonoma a
judetului, nfiintnd tinutul, judetul ramnnd numai o circumscriptie n care functioneaza serviciile exterioare ale ministerelor. Prefectul devine mai mult un organ de ndrumare, control si supraveghere. Situatia
aceasta a prefectului dureaza pna la Legea din 21 septembrie 1940, care desfiinteaza tinutul si renfiinteaza judetul ca unitate administrativa descentralizata. ncepnd cu aceasta data prefectul si recapata
vechea sa situatie, adica reprezentant local al Guvernului si seful administratiei judetene autonome.
O alta inovatie cu privire la prefect, prevazuta n Legea administrativa din 1938, consta n principiul ca prefectul este functionar de cariera. nlocuirea prefectului politic cu prefectul functionar
de cariera era de mult ceruta n administratia noastra, ca o necesitate imperioasa pentru buna
functionare a administratiei judetene. Prefectul politic era de fapt reprezentantul n judet al partidului politic de la guvernare si astfel aducea cu sine n administratia judetului politica de partid. Prefectul politic supus tuturor ingerintelor si fluctuatiilor politice nu putea sa fie un bun administrator. Prefectul functionar politic mai avea dezavantajul ca nu cunostea ntregul mecanism administrativ si nici nu avea experienta necesara, pentru ca sa poata conduce efectiv administratia unui judet.
n perioada 1940-1944 se revine la comuna si judet ca unitati administrativ-tertoriale cu personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu, iar prefectul si mentine rolul si atributiile ca reprezentant al Guvernului, numit prin decret regal, si sef al tuturor functionarilor Ministerului de Interne.Ca
sef al administratiei judetene, prefectul numea si elibera din functie pe functionarii judetului, administra patrimoniul si interesele judetului, se ngrijea de toate serviciile publice judetene, semna toate
acetele n numele judetului, reprezenta judetul n justitie, etc. Ca reprezentant al Guvernului, rolul
principal al prefectului era cel de control si supraveghere. El controla serviciile exterioare ale ministerelor si celorlalte institutii publice, putnd aplica unele sanctiuni disciplinare functionarilor publici,
supraveghea si controla comunele rurale si urbane, institutiile de binefacere si de asistenta sociala. Pe
lnga prefect functiona si consiliul de prefectura format, n principal, din sefii serviciilor judetene.

17

n perioada de dupa anul 1944, reglementarile legale care au urmat nu au mai consacrat institutia prefectului, unele dintre atributiile acestuia privind controlul legalitatii actelor administrative fiind preluate de instantele judecatoresti, altele fiind preluate de catre organe ale administratiei statului.
Institutia prefectului a functionat, potrivit organizarii din 1929, cu unele ntreruperi august
1938, septembrie 1940 pna la adoptarea Legii nr. 17/1949 asupra organizarii consiliilor populare.
Dupa revolutia din decembrie 1989, prin Constitutie si prin Legea nr.
69/1991
privind administratia publica locala, institutia prefectului a fost repusa n locul si rolul
ce i se cuvine ntr-un stat de drept, bazat pe principiul separatiei puterilor n stat.
La nceput, prin Legea nr. 5/1990 privind administrarea judetelor, municipiilor, oraselor
si comunelor pna la organizarea de alegeri locale, la nivelul judetelor au fost organizate prefecturi, legea preciznd att modul de organizare ct si atributiile lor.
n conceptia acestei legi, prefectura era un organ local al administratiei de stat cu competenta generala; prefectul nu era o institutie juridica distincta, cu atributii proprii, o autoritate publica.
n prezent, institutia prefectului este reglementata n materie prin lege organica si anume Legea
nr. 340/2004 si prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului, ordonanta aprobata prin Legea nr. 181/2006.
Potrivit dispozitiilor art. 1 din legea mai sus mentionata: Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, iar art. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului prevede ca: Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ- teritoriale.
2.2 Consideratii generale privind institutia prefectului
Pentru exercitarea functiei de prefect, a prerogativelor care i revin- potrivit Constitutiei revizuite si altor legi- se organizeaza si functioneaza institutia prefectului, sub conducerea prefectului.
Institutia
prefectului
este
o
institutie
publica
cu
personalitate
juridica,
cu
patrimoniu
propriu
si
buget
propriu.
Structura
organizatorica
si atributiile institutiei prefectului se stabilesc prin hotarre a Guvernului.
Potrivit dispozitiilor art. 6 din Legea nr. 181/2006 rezulta ca activitatea institutiei prefectului
este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, si din alte
surse legal constituite. Institutia prefectului poate beneficia de programe cu finantare internationala.
Sediul institutiei prefectului, denumit prefectura, este n municipiul resedinta de judet, ntrun imobil proprietate publica a statului, a judetului sau a municipiului, dupa caz. Pentru municipiul Bucuresti, respectiv judetul Ilfov, sediul institutiei prefectului este n municipiul Bucuresti.
Deoarece Guvernul exercita conducerea generala a administratiei publice, autoritatile publice autonome nu pot fi lasate n afara sistemului administratiei publice fiindca Guvernul si-ar
pierde din natura sa juridica de autoritate responsabila de realizarea conducerii generale a admin18

istratiei publice pe ntreg teritoriul national, ceea ce poate fi compensata prin numirea n teritoriu a unor reprezentanti ai Guvernului care sa supravegheze respectarea legilor de catre autoritatea publica autonoma teritoriala n interesul colectivitatilor locale si a colectivitatilor nationale.
Tocmai pentru acest motiv, Guvernul numeste n fiecare judet si n municipiul Bucuresti cte un prefect, la propunerea ministrului Administratiei si Internelor.
Potrivit
noilor
reglementari
legale
n
domeniu,
pentru
ndeplinirea
atributiilor
si
prerogativelor
care-i
revin,
prefectul
este
ajutat
de
2
subprefecti,
iar n municipiul Bucuresti acesta este ajutat de 3 subprefecti.
Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, aprobata prin Legea nr. 181/2006, functia
de secretar general al prefecturii s-a desfiintat, secretarul general transformndu-se n subprefect. n
acest mod numarul subprefectilor a crescut la 2, respectiv 3 subprefecti pentru municipiul Bucuresti.
n opinia noastra transformarea functiei publice de secretar general al prefecturii n cea de subprefect nu era necesara.
Colaboratorul direct al prefectului, nainte
de subprefect ramne secretarul general, chiar daca el a devenit subprefect.
Astfel, propunem de lege ferenda, mentinerea functiei de scretar general al prefecturii.

2.2.1 Aparatul de lucru al prefectului

[1.] [1.] [1.] [1.]

Subprefectii

Subprefectii fac parte din categoria naltilor functionari publici. n ceea ce privesc conditiile de acces la functia de subprefect, mentionam ca sunt aceleasi ca si cele de la functia de prefect,
beneficiind astfel, n aceeasi masura, de aceleasi drepturi si obligatii. Subprefectii sunt obligati sa
depuna n fata Guvernului, respectiv a primului-ministru, juramntul de credinta , alaturi de prefect.
Mentionam ca, subprefectii nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sanctiunea
eliberarii lui din functie.
Subprefectii raspund, dupa caz, disciplinar, administrativ, civil
sau penal pentru faptele savrsite n exercitarea atributiilor ce le revin, n conditiile legii.
Este cunoscut faptul ca pentru ndeplinirea atributiilor si prerogativelor care i revin, prefectul este ajutat de doi subprefecti, iar n municipiul Bucuresti acesta este ajutat de trei subprefecti.
n ceea ce priveste subprefectii, suntem de parere ca acestia fac parte din aparatul de lucru al prefectului. Acest lucru reiese din faptul ca, pentru exercitarea atributiilor sale, prefectul le poate delega subprefectilor, prin ordin, unele atributii care fac parte din sfera sa de competenta . Subprefectii ndeplinesc si alte atributii care sunt stabilite prin hotarre a Guvernului.

19

Potrivit dispozitiilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului, numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se face n conditiile legii, prin decizie a
primului-ministru, la propunerea prefectului si cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor.
Actualmente, dispozitiile acestui articol sunt abrogate prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului, aprobata prin Legea nr.
181/2006.
Suntem de parere ca aceste dispozitii ar trebui retinute deoarece se prevad n mod clar si expres conditiile de numire si eliberare din functie a subprefectilor, respectiv prefectului, fapt care nu este cuprins si n prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului si implicit n cuprinsul Legii nr.
181/2006.
De lege ferenda,
consideram ca aceste dispozitii trebuie cuprinse n viitoarea lege privind institutia prefectului, lege care va cuprinde si modificarile si
completarile instituite prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005.
Subprefectii ndeplinesc, potrivit legii, atributiile care le sunt date prin acte normative, precum si cele delegate prin ordin al prefectului, n principal, n urmatoarele domenii:
[1.] integrarea europeana;relatiile cu sindicatele si patronatele;respectarea
legilor si a celorlalte acte normative; asigurarea ordinii publice si apararea
drepturilor cetatenilor.
n lipsa prefectului, subprefectii ndeplinesc, n numele prefectului, atributiile care i revin acestuia.
Apreciem ca subprefectii pot fi considerati nlocuitorii de drept ai prefectului
deoarece
acestia
ndeplinesc
atributiile
prefectului
n
cazul
cnd
acesta se afla n imposibilitatea de a-si ndeplini functia sa.
Prefectul nu poate delega subprefectilor alte atributii dect cele mentionate, ntruct delegarea de atributii poate avea loc numai n cazul n care este prevazuta n mod expres de lege.
De asemenea, precizam ca aceasta delegare de atributii, prevazuta de lege, este partiala- prefectul
putnd delega numai o parte din atributiile sale si numai n unele din domeniile mentionate de lege.
n schimb, daca prefectul este nlocuit sau nu si poate ndeplini functia
sa, subprefectii pot exercita toate atributiile prefectului, n numele acestuia.
[1.] [1.] [1.] [1.]

Aparatul de specialitate al prefectului

Pentru exercitarea atributiilor conferite de lege, prefectul are un aparat propriu de specialitate pe
care l conduce. Personalul din aparatul de specialitate al prefectului este format din functionari publici,
functionari publici cu statut special si personal contractual. Numirea, respectiv ncadrarea, precum si
eliberarea din functie a personalului din aparatul de specialitate se efectueaza prin ordin al prefectului.
20

Structura organizatorica a aparatului prefectului cuprinde: directii, servicii, birouri si alte

compartimente.
Potrivit dispozitiilor art.
37 din Legea nr.
340/2004 privind institutia prefectului structura organizatorica si atributiile aparatului propriu de specialitate al prefectului, precum si atributiile secretarului general se stabilesc prin hotarre a Guvernului.
Consideram ca aceasta dispozitie, abrogata prin OUG nr. 179/2005 pentru modificarea
si completarea Legii nr. 340/2004, ar trebui pastrata deoarece este necesar a fi precizat faptul
ca toate aceste atributii si structura organizatorica sunt stabilite prin hotarre a Guvernului.
Secretarul general face parte din categoria naltilor functionari publici, are
studii superiare de lunga durata, de regula juridice sau administrative, absolvite cu
diploma de licenta ori echivalenta.
Numirea si eliberarea din functie a secretarului general se fac de catre Ministerul Administratiei si Internelor, potrivit legii.
Actualmente,
functia
publica
de
secretar
general
al
prefecturii
s-a
transformat
n
functia
publica
de
subprefect.
Ct priveste aceasta problema, din moment ce prefectul, ca de altfel si subprefectii au
fost transformati n nalti functionari publici, ncepnd cu 1 ianuarie 2006, legiuitorul a considerat ca nu mai este nevoie de nca un nalt functionar public, n persoana secretarului general, aratndu-se de altfel, ca atributiile acestuia din urma, stabilite prin actele normative n
vigoare urmeaza a fi exercitate de catre unul din subprefecti, desemnat prin ordin al prefectului.
n opinia noastra transformarea functiei publice de secretar general al prefecturii n cea de subprefect nu era necesara.
Colaboratorul direct al prefectului,
nainte de subprefect ramne secretarul general, chiar daca el a devenit subprefect.
2.2.1.3
Cancelaria
prefectului
n cadrul institutiei prefectului se organizeaza si functioneaza cancelaria prefectului.
n conformitate cu prevederile cuprinse n art.
39 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005, aprobata prin Legea nr.
181/2006, cancelaria prefectului este un
compartiment organizatoric distinct, care cuprinde urmatoarele functii de executie de specialitate specifice: directorul cancelariei, doi consilieri, un consultant si secretarul cancelariei.
Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit sau eliberat din functie de catre
prefect. Acest personal si desfasoara activitatea n baza unui contract individual de munca
ncheiat, n conditiile legii, pe durata exercitarii functiei publice de catre naltul functionar public.
Consideram ca acest personal din cadrul institutiei prefectului nu are statut de functionar
public, fiind angajat cu contract individual de munca, si nu se bucura de stabilitate n functie.
Astfel, aceste persoane pot fi puse n situatia de a le nceta oricnd raporturile de munca
n cadrul cancelariei prefectului n cazul n care nceteaza exercitarea functiei de prefect.
21

2.2.1.4

Oficiile

prefecturale

n judetele cu o suprafata ntinsa,

cu localitati amplasate la mari distante de resedinta judetului sau mari aglomerari urbane, prefectul poate organiza
prin ordin, numai cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor, oficii prefecturale. n municipiul Bucuresti se pot organiza oficii prefecturale n fiecare sector.
Oficiile
prefecturale
au
sarcina
de
a
duce
la
ndeplinire
atributiile aparatului prefecturii n localitatile situate n zona teritoriala aferenta.
Nominalizarea localitatilor arondate la fiecare oficiu prefectural, precum si organizarea propriu-zisa a oficiului se stabilesc prin ordin al prefectului, care se ngrijeste si de asigurarea conditiilor materiale pentru buna functionare a acestora.
Potrivit prevederilor alin.
2 art.
40 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005 ordinul prefectului de nfiintare si organizare a oficiilor prefecturale se emite numai cu avizul conform al Ministerului Administratiei si Internelor.
Avnd n vedere faptul ca prefectul este reprezentantul Guvernului n teritoriu, acesta i este
subordonat ierarhic Guvernului care l-a numit n functie, deci si Ministerului Administratiei si Internelor, iar n cazul n care emite un ordin trebuie sa obtina avizul conform al unuia dintre ele.
Oficiile prefecturale fac parte integranta din institutia prefectului. Acestea sunt conduse
de catre un sef al oficiului prefectural.
Functia de sef al oficiului prefectural este echivalenta cu functia de director executiv. Numirea, modificarea, suspendarea si ncetarea raportului de serviciu al sefului oficiului prefectural se fac de catre prefect, n conditiile legii.
Apreciem ca seful oficiului prefectural, functionar public de conducere, nu se
bucura de stabilitate n functie deoarece se afla n subordinea prefectului, iar daca
acesta este nlocuit sau demis si cei din subordinea sa vor fi nlocuiti sau demisi.
2.2.1.5

Colegiul

prefectural

O alta prevedere cu caracter de noutate este cuprinsa n art. 251 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, aprobata prin Legea nr. 181/2006, prin care se nfiinteaza colegiul prefectural.
Conform alin. 1 al acestui articol, n fiecare judet functioneaza un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecti si conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe
ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, care si au sediul n judetul respectiv.
n
ceea
ce
priveste
functionarea
colegiului
prefectural,
el
se
convoaca de prefect cel putin o data pe luna si oricnd se considera necesar.
Atributiile colegiului pefectural privesc armonizarea activitatii serviciilor publice deconcentrate care au sediul n judetul respectiv, precum si implementarea pro22

gramelor, politicilor, strategiilor si planurilor de actiune ale Guvernului la nivelel judetului sau al localitatilor acestuia si vor fi reglementate prin hotarre a Guvernului.
nfiintarea colegiului prefectural n fiecare judet, componenta si atributiile stabilite de lege ne determina sa-l socotim o minicomisie judeteana consultativa.
2.2.2 Numirea si eliberarea din functia de prefect
n conformitate cu dispozitiile legale ale art. 1 alin. 1 si 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005 prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.Guvernul numeste cte un
prefect n fiecare judet si n municipiul Bucuresti, la propunerea ministrului administratiei si internelor.
nsa, n art. 9 alin. 2 lit. c din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului
este prevazut ca: Poate ocupa functia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care are
studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, si o vechime
n specialitatea absolvita de 5 ani pentru prefect, respectiv de 3 ani pentru subprefect.
Trebuie sa precizam ca pentru a putea fi numiti att n functia de prefect ct si
n cea de subprefect, mai este necesar ca acestia sa nu se afle ntr-o situatie, prevazuta
de lege, ca fiind incompatibila cu ocuparea functiei de prefect sau a celei de subprefect.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului, aprobata prin Legea nr. 181/2006 prevede
n art.
9 prefectul si subprefectii fac parte din categoria naltilor functionari publici".
Dat fiind faptul ca prefectul si subprefectii fac parte din categoria naltilor functionari
publici si lund n considerare dispozitiile legale, pentru a putea ocupa functia publica
de prefect, respectiv subprefect, acestia trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
[a.]
are vrsta de cel putin 30 de ani pentru prefect, respectiv de 27 de ani pentru
subprefect;
ndeplineste conditiile specifice prevazute de lege pentru ocuparea
functiei publice:
b1 )
b2 )

are
cetatenia
romna
si
domiciliul
n
Romnia;
cunoaste
limba
romna,
scris
si
vorbit;
b3 )
are
capacitate
deplina
de
exercitiu;
b4 )
are
o
stare
de
sanatate
corespunzatoare
functiei
publice
pentru care candideaza,
atestata pe baza de examen medical de specialitate;
b5 ) nu a fost condamnat pentru savrsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului
sau contra autoritatii, de serviciu sau n legatura cu serviciul, care mpiedica nfaptuirea justitiei,
de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savrsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, cu exceptia situatiei n care a intervenit reabilitarea;
23

b6 ) nu a fost destituit dintr-o functie publica n ultimii 7 ani;

b7 ) nu a desfasurat activitate de politie politica, astfel cum este definita prin lege.
[a.] are studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta,
si o vechime n specialitatea absolvita de 5 ani pentru prefect, respectiv de 3 ani pentru subprefect;
a absolvit programe de formare si perfectionare n administratia publica,
organizate, dupa caz, de Institutul National de Administratie sau de alte institutii specializate, din tara sau din strainatate, ori a dobndit titlul stiintific de doctor n stiiinte juridice
sau administrative ori a exercitat cel putin un mandat complet de parlamentar.
La numirea n functie, se consacra obligatia depunerii juramntului de catre prefect si subprefecti, care este o obligatie ce revine tuturor functionarilor publici n
conformitate cu art.
54 alin.
2 din Constitutia revizuita.
Acestia depun n fata
Guvernului, respectiv a primului- ministru, urmatorul juramnt n limba romna:
Jur sa respect Constitutia si legile ta rii si sa fac cu buna- credinta tot ceea ce sta n puterile
si priceperea mea pentru binele locuitorilor judetului / municipiului . . . Asa sa-mi ajute Dumnezeu.
Juramntul
poate
fi
depus
si
fara
formula
religioasa.
Apreciem
ca
refuzul
depunerii
juramntului
atrage
revocarea
actului
administrativ
de
numire
n
functie
deoarece
aceasta
este
o
obligatie
ce revine tuturor cetatenilor carora le sunt ncredintate functii publice.
Cu privire la juramntul prevazut de lege, mentionam ca referirea la municipiu este valabila
numai pentru Bucuresti, deoarece, potrivt Constitutiei revizuite si Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului, prefectul este numit n fiecare judet si n municipiul Bucuresti, textul juramntului neavnd legatura cu municipiul resedinta de judet n care institutia prefectului si are sediul.
Ct priveste eliberarea din functie, ea se poate face n aceeasi modalitate ca si numirea.
Eliberarea din functie este obligatorie daca, ulterior numirii, a intervenit vreuna din situatiile de incompatibilitate, precum si atunci cnd se constata, dupa numirea n
functie, ca cel n cauza nu a avut studii superioare de natura celor prevazute de lege.
Eliberarea din functie, n aceste situatii este determinata de nendeplinirea unor cerinte legale, deci
din considerente de ordin juridic, actul de eliberare din functie trebuind sa contina si motivul eliberarii.
Dar, eliberarea din functia de prefect sau de subprefect se poate face chiar daca nu a intervenit vreuna din
situatiile la care ne-am referit, ntruct acesta este un reprezentant al Guvernului, iar Guvernul i poate retrage oricnd aceasta calitate, ncredintnd-o altei persoane, fara sa fie obligat sa motiveze masura luata.
Daca n optica reglementarilor legale de pna n anul 2004 prefectul, ca reprezentant al Guvernului, era supus jocului politic, iar functia sa avea caracter politic, prin Legea nr. 340/2004 privind
institutia prefectului acesta este considerat ca facnd parte din categoria naltilor functionari publici.
Legea administratiei publice locale mai prevede ca pe toata durata ndeplinirii functiei
de prefect sau subprefect, suspendarea contractului de munca la institutiile publice, regi24

ile autonome, companiile nationale, societatile nationale si societatile comerciale cu capital

de stat sau majoritar de stat precum si o serie de incompatibilitati ale acestor functii.
n art.
130 alin.
5 din Legea administratiei publice locale nr.
215/2001 se
face urmatoarea precizare Pe durata ndeplinirii functiei de prefect sau de subprefect contractul de munca al acestuia la institutiile publice, regiile autonome, companiile nationale, societatile nationale si societatile comerciale cu capital de stat si majoritar de stat se suspenda.
De asemenea, consideram ca ntre prefecti, pe de-o parte, cosiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, sunt excluse raporturile de subordonare. ntre prefecti, reprezentanti ai puterii executive si autoritatile administratiei publice locale nu exista raporturi de subordonare ci doar unele de conlucrare.
Conform dispozitiilor art.
22 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005, aprobata prin Legea nr.
181/2006 prefectul si subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizatii careia i este aplicabil acelasi regim ca
si partidelor politice, potrivit legii, sub sanctiunea destituirii lor din functia publica.
Se impune practic ca prefectul sa apara ca un responsabil n supravegherea legii si a ordinii publice n judet si nu ca un personaj politic. De altfel si art. 1 alin. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005 prevede prefectul este garantul respectarii legii si a ordinii publice la nivel local.
ncetarea de drept a exercitarii functiei de prefect, respectiv de subprefect, intervine n caz de:
[a.]

demisie;

Apreciem ca functia publica de prefect nceteaza de drept n cazul cnd persoana care ocupa aceasta functie comunica institutiei sau autoritatii publice, n cazul
nostru, Guvernului, printr-o notificare scrisa ncetarea raporturilor de serviciu.
[a.]
nerespectarea prevederilor referitoare la obligatia de a se abtine de la orice acte
sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor n functie si societate, precum si de la
participarea la actiuni politice, a prevederilor referitoare la incompatibilitati si la conflictul
de interese prevazute pentru functionarii publici, precum si la interdictia de a fi membri ai
unui partid politic;
Consideram ca daca prefectul se afla ntr-o situatie de incompatibilitate prevazuta de lege sau
participa la actiuni politice si conflicte de interese, functia exercitata de el nceteaza de drept.
[a.]

imposibilitatea de a-si ndeplini atributiile mai mult de 3 luni consecutive;

Suntem de parere ca daca prefectul nu-si ndeplineste atributiile prevazute de lege, respectiv
Legea nr. 181/2006, mai mult de trei luni consecutive, exercitarea functiei sale nceteaza de drept.
[a.]
condamnarea, prin hotarre judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila, la o
pedeapsa privativa de libertate;
25

ncetarea de drept a exercitarii functiei de prefect are loc si n cazul cnd

persoana care exercita functia de prefect a fost condamnata la o pedeapsa privativa de libertate, printr-o hotarre judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila.
[a.] pierderea drepturilor electorale;
conditiile legii;

punerea sub interdictie judecatoreasca, n

Exercitarea functiei de prefect nceteaza de drept cnd prefectul este pus sub interdictie judecatoreasca.
[a.]

destituire;

Apreciem ca destituirea din functia de prefect se dispune ca sanctiune disciplinara pentru

savrsirea unor abateri disciplinare sau datorita existentei unor situatii de incompatibilitate. n cazul
prefectului, acesta poate fi destituit din functie de catre Guvern al carui reprezentant n teritoriu este.
[a.]

obtinerea calificativului nesatisfacator;

deces.

n cazul decesului persoanei care ocupa functia de prefect, exercitarea acestei functii nceteaza de
drept.
Constatarea ncetarii de drept a exercitarii functiei de prefect sau de subprefect se face de catre Ministerul Administratiei si Internelor, care va propune Guvernului, respectiv primului- ministru, numirea altor persoane n functiile vacante.
n urma analizarii conditiilor de numire si ncetare a exercitarii functiilor de prefect si subprefect, putem concluziona ca, desi titularii acestor functii fac parte din categoria naltilor functionari
publici, acestia nu se bucura de stabilitate n functie. Apreciem ca nici Legea nr. 340/2004 si
nici Legea nr. 181/2006 nu fac o asemenea precizare spre deosebire de Legea nr. 188/1999
privind Statutul functionarilor publici sau Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala.
Cu toate acestea apreciem optiunea legiuitorului pentru prefecti si subprefecti de cariera, profesionisti, specializati n administratia publica, acest statut al
lor conferindu-le si anumite garantii de stabilitate n functie.
Aceste garantii sunt
nsa reduse, Guvernul fiind liber sa-si desemneze reprezentantii sai pe plan local.
Consideram ca este necesara o reglementare detaliata a procedurii de numire si eliberare din functia de prefect,
respectiv subprefecti,
precum si detalierea cazurilor si conditiilor ncetarii exercitarii acestor functii publice.
2.2.3 Incompatibilitati ale functiei de prefect
Legea nr. 161/2003 care a modificat Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici reglementeaza n mod expres n Cartea I Titlul IV, Capitolul II functiile incompatibile cu calitatea de prefect si subprefect. Astfel, potrivit art. 85 alin. 1, aceste functii sunt incompatibile cu:
26

[a.]

calitatea de deputat sau senator;

Apreciem ca potrivit principiului constitutional al separatiei puterilor n stat,

functionarii publici ai unei puteri nu pot ocupa functii publice n sistemul celorlalte
doua puteri.
Astfel, prefectul, ca reprezentant al puterii executive n teritoriu nu poate
ocupa si o alta functie publica dect n cadrul puterii legislative sau judecatoresti,
aflndu-se ntr-un caz de incompatibilitate daca ocupa functia de deputat sau senator.
[a.]
functia de primar sau de viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului
Bucuresti;
functia de consilier local sau consilier judetean;
Consideram ca aceste incompatibilitati si au fundamentul n principiul autonomiei locale, consacrat n art. 20 din Constitutia revizuita si deriva din atributiile pe care le are prefectul de a veghea
ca desfasurarea activitatii consiliilor locale si judetene si a primariilor sa se desfasoare conform legii.
[a.]
o functie de reprezentare profesionala salarizata n cadrul organizatiilor cu scop
comercial;
functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie ori cenzor la societatile comerciale, inclusiv
bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la
institutiile publice;
functia de presedinte sau de cenzor al adunarilor generale ale
actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la lit. e);
functia
de reprezentant al statului n adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la lit.
e);
functia de manager sau membru al consiliului de administratie al regiilor
autonome, companiilor si societatilor nationale;
Ratiunea acestei interdictii se bazeaza pe calitatea prefectului de reprezentant al Guvernului, pe obligatia sa de a fi echidistant fata de toti cei cu care ar intra n raporturi juridice.
[a.] calitatea de comerciant persoana fizica;
calitatea de membru al unui grup
de interes economic;
o functie publica ncredintata de un stat strain, cu exceptia
actelor prevazute n acordurile si conventiile la care Romnia este parte.
Persoana care exercita functia de prefect sau subprefect este obligata ca la data numirii
n functie sa declare ca nu se afla n unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de
lege. n situatia n care, n timpul exercitarii celor doua functii publice de autoritate apare
unul din cazurile de incompatibilitate, constatarea acestuia se face de catre ministrul administratiei si internelor, care l va informa pe primul-ministru pentru a dispune masurile necesare.

27

2.3

Statutul
prefectului
Daca pna nainte de anul 2004 prefectul era supus jocului politic, n calitatea sa de
reprezentant al Guvernului, dupa intrarea n vigoare a Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului, prefectul si subprefectii fac parte din categoria naltilor functionari publici, prevedere
mentinuta si n Legea nr. 181/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului.
Prefectul
este
reprezentant
al
Guvernului,
sef
al
serviciilor
deconcentrate
din
judet
si
autoritate
de
tutela
administrativa
pentru
supravegherea
respectarii
legii
de
catre
autoritatile
administratiei
publice
locale.
Calitatea prefectului de reprezentant al Guvernului n teritoriu este prevazuta n dispozitiile art.
1 alin. 1 din OUG NR. 179/2005 care precizeaza ca: Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan
local. Calitatea prefectului- sef al serviciilor publice deconcentrate din judet reiese din dispozitiile art. 3
alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, aprobata prin Legea nr. 181/2006 Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei
publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale,
prefectul- autoritate de tutela administrativa- art. 24 alin. 1 lit. f din OUG nr. 179/2005 Prefectul verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului.
Ct priveste calitatea sa de sef al serviciilor publice statale, trebuie sa
retinem ca textul nu face distinctie ntre serviciile publice exterioare ale ministerelor si serviciile publice exterioare ale autoritatilor centrale de specialitate.
Ca autoritate de supraveghere a respectarii legii de catre autoritatile administratiei publice
locale, prefectul are dreptul sa atace n contenciosul administrativ orice act al unui consiliu ales
(local sau judetean), al unui primar sau al oricarui organ executiv creat, potrivit legii, la nivel
judetean, atunci cnd apreciaza ca acesta este ilegal. Textul alin. 4 al art. 123 din Constitutie, n discutie, consacra, asadar, si institutia contenciosului administrativ. Pentru a se evita producerea unor efecte ireparabile, Constitutia prevede principiul suspendarii, de drept, a actului atacat, fiind consacrata o norma de protectie att a persoanei, n fata unor eventuale abuzuri ale
autoritatii administratiei publice locale, ct si a intereselor nationale, n raport cu cele locale.
n practica administrativa si de contencios administrativ s-a pus problema de a sti daca actiunea n justitie a prefectului ca autoritate de tutela administrativa poate fi circumstantiata si conditionata de ndeplinirea unor terme fiind sesizata si Curtea Constitutionala. Parerea autorului este ca dreptul prefectului de a ataca n justitie actele administrative pe care le estimeaza ilegale nu poate fi
conditionat de termene de decadere, ar nsemna, urmarea respingerii actiunii pentru tardivitate, ca
sa fie autorizate a fiinta acte juridice contrare legii si constitutiei, ceea ce nu poate fi acceptat.
2.4 Locul si rolul prefectului n sistemul administratiei publice

28

Inexistenta oricaror raporturi de subordonare ntre reprezentantul administratiei centrale n teritoriu, pe de o parte, si autoritatile locale alese, pe de alta parte este consacrata expres n Constitutie.
Prefectul este subordonat politic Guvernului care l-a desemnat. El este nsarcinat cu punerea
n aplicare a orientarilor politice ale Guvernului n functie, avnd si o misiune generala de informare a puterii centrale asupra starii judetului sau. Un asemenea mod de organizare este o
rezultanta a fenomenului general de implementare a politicului si administrativului n societate.
Organele locale de specialitate ale administratiei de stat au, asadar, o subordonare functionala, pe orizontala, fata de prefect si o subordonare organica, fata de ministru. Existenta acestora nu exclude, nsa, formarea de catre consiliile locale sau consiliile judetene, deci autoritatile
descentralizarii teritoriale, de regii autonome, societati comerciale sau institutii publice, care,
n viziunea occidentala nfatisata ne apar ca veritabile autoritati ale descentralizarii tehnice.
Autonomia locala, mai ales ntr-un stat unitar, nu poate fi conceputa dect n anumite limite. Nu se poate admite ca ntr-un sistem de drept sa fie nesocotita legea, autoritatea executivului
central sau a justitiei datorita aplicarii principiului autonomiei locale. Autonomia locala nu poate
fi realizata dect n cadrul principiilor statului de drept, principiul autonomiei locale fiind unul dintre acestea. De aici legatura organica care trebuie sa existe ntre autonomia locala si lege, dintre
interesele locale (comunale, orasenesti, municipale, judetene) si interesele nationale exprimate prin
lege. Asa se explica de ce, n toate ta rile democratice, la nivelul unitatii administrativ- teritoriale de nivelul cel mai nalt, a fost instituit un reprezentant al statului, al puterii executive, cu rolul
de a veghea asupra aplicarii legii de catre autoritatile administratiei publice locale, organizate pe
baza autonomiei administrative. Dupa sistemul francez, acest rol, la noi, l ndeplineste prefectul.
Prefectul este reprezentant al statului n judet, functia pe care o realizeaza
tinnd de puterea executiva, de Guvern, cu care, prin intermediul prefecturii, se
afla n raporturi juridice, de drept administrativ, raporturi de subordonare ierarhica.
Rolul prefectului este nainte de toate prevazut de dispozitiile art. 123 alin. 2 si 4 din Constitutie,
potrivit carora prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe
centrale din unitatile administrativ- teritoriale si poate ataca n fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, n cazul n care considera actul ilegal .
Numirea conducatorilor serviciilor publice descentralizate se face de ministrul sau conducatorul organului central cu acordul prefectului. Reglementarea aceasta apare contradictorie:
pe de o parte, fiecare serviciu public descentralizat se organizeaza de catre Ministerul de Resort care numeste conducatorul serviciului public descentralizat, aflat n subordinea ministerului,
iar pe de alta parte prefectul conduce activitatea serviciilor publice descentralizate. n cel
mai bun caz, prefectul poate coordona si armoniza activitatea acestor servicii publice descentralizate. O autoritate publica functionala cum este un serviciu public descentralizat nu poate
avea doi conducatori. Reglementarea existenta sufera din punct de vedere al tehnicii legislative si poate constitui un motiv de disfunctionalitate a activitatii acestor servicii descentralizate.
29

Dincolo de rolul sau politic si protocolar, prefectul exercita importante atributii administrative: reprezentarea statului, mentinerea ordinii publice, controlul colectivitatilor locale.
Prefectul are o misiune generala de informare, de a tine la curent Guvernul cu cerintele colectivitatilor locale din judet, cu evolutia opiniei publice, urmarind sa orienteze aceasta opinie n directia politicii si programului Guvernului.
Prefectul asigura un rol esential de comunicare ntre autoritatile centrale ale statului
si cetateni.
El explica prin comunicate, conferinte de presa, etc., politica Guvernului, masurile si reglementarile deosebite aparute si informeaza Guvernul asupra situatiei economice,
sociale, culturale si administrative a judetului, inclusiv asupra realizarii programului de guvernare. De asemenea, prefectul reprezinta autoritatile statului la diverse ceremonii, comemorari si alte manifestari oficiale, prezentnd mesaje din partea autoritatilor pe care le reprezinta.
n concluzie, lund n considerare toate aceste aspecte enuntate putem aprecia ca prefectul- autoritate delegata a Guvernului n unitatile administrativ- teritoriale al carui statut este prevazut n art.
123 din Constitutia revizuita, din care rezulta urmatoarele dimensiuni ale statutului prefectului si anume:
[1.] este reprezentant al Guvernului n teritoriu;este seful serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei
publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor
administrativ-teritoriale;este organ de tutela administrativa, art. 123 alin.
4 din Constitutia revizuita prevaznd expres dreptul prefectului de a ataca
n fata instantei de contencios administrativ actele emise de consiliul local,
judetean si primar, daca le considera ilegale.
Facnd
o
trecere
n
revista
a
tuturor
aspectelor
legate
de
institutia prefectului,
n acest capitol am realizat o scurta prezentare si evolutie
istorico-legala a institutiei din cele mai vechi timpuri si pna n prezent.
Consideratiile generale privind institutia prefectului cuprind informatii referitoare la conditiile de numire si eliberare din functia de prefect, dar si la aparatul
de lucru al prefectului,
respectiv la subprefecti,
cancelaria prefectului,
oficiile prefecturale, colegiul prefectural si aparatul de specialitate al prefectului.
De asemenea, n acest capitol am aratat si care sunt principalele situatii de incompatibilitate ale functiei de prefect, ct si de ncetare a functiei de prefect, respectiv subprefect.
n
final
am
ncercat
sa
aratam
care
este
locul
si
rolul
prefectului n sistemul administratiei publice locale la ora actuala.

30

CAPITOLUL III :
A PREFECTULUI
COMPETENTA
MATERIALA
3.1

Privire

generala

asupra

notiunii

de

competenta

Notiunea de competenta , notiune fundamentala pentru dreptul administrativ, este diferit analizata, att n literatura mai veche, ct si n literatura mai recenta. Cu toate acestea, suntem de
parere ca, la ora actuala, exista anumite elemente ale constructiilor teoretice cu privire la aceasta
notiune, ce pot fi retinute ca veritabile constante ale stiintei dreptului administrativ romnesc:
[1.] Competenta este un ansamblu de atributii prevazute de lege;Competenta este
o obligatie legala, n sensul ca atributiile care formeaza continutul sau sunt drepturile si obligatiile legale, deosebindu-se de simplele drepturi si obligatii subiective.
Exercitarea atributiilor nu este lasata la latitudinea organelor administratiei publice.
Competenta unui organ concret al administratiei publice este special determinata si
ea poate fi de trei feluri: materiala, teritoriala si temporala. Competenta organelor
administrative nu poate fi nteleasa fara explicarea capacitatii lor juridice.
Competenta reprezinta calitatea juridica ce permite persoanelor administrative sa se manifeste ca autoritati publice sau sa presteze servicii de interes general.
Definim competenta prin ansamblul atributiilor conferite de lege persoanelor administrative si
uneori structurilor acestora - de a actiona pentru organizarea executarii si a executarii n concret a legii.
Un alt autor precizeaza ca competenta, n general, desemneaza ansamblul atributiilor,
adica al drepturilor si, totodata, al obligatiilor care revin organelor administratiei publice, compartimentelor din cadrul unui organ, precum si persoanelor care alcatuiesc un organ.
Dintre toate definitiile date notiunii de competenta ,
consideram ca cea
mai adecvata este urmatoarea:
competenta reprezinta ansamblul atributiilor stabilite de Constitutie sau de lege, ce confera drepturi si obligatii pentru realizarea
unei anumite activitati administrative si pentru execurea n concret a legii.
n realizarea competentei, capacitate de drept administrativ, organele administratiei
publice pot face acte administrative, operatiuni administrative, fapte tehnico-materiale.
Competenta de a actiona n regim de drept administrativ releva calitatea de autoritate administrativa care actioneaza pe baza si n executarea legii.
31

Competenta reprezinta o categorie de baza a dreptului administrativ. n jurul acesteia se construieste ntreaga ramura de drept, normele privind edificarea sistemului de competente, precum si stabilirea limitelor interventiei acestui sistem n viata sociala, fiind fundamentul dreptului administrativ.
n sfera caracterelor competentei se pot retine:
a) caracterul legal,
b)
caracterul
obligatoriu,
c)
caracterul
autonom,
d)
caracterul
ndeplinirii
competentei
prin
intermediul organelor
de
conducere
si
al
functiilor
publice.
Caracterul legal, devenit o constanta a dreptului administrativ, evoca faptul ca fiecare organ al administratiei publice are o competenta speciala determinata de lege n raport cu
sarcinile ce-i revin si de necesitatile diviziunii si specializarii n exercitarea puterii de stat.
Competenta decurge din normele si, uneori, principiile de drept.
Spre exemplu, principiul simetriei, potrivit caruia cel competent sa emita un act de numire ntr-o functie publica, poate face si actul contrar, de revocare din functie.
Caracterul obligatoriu al competentei evoca faptul ca exercitarea competentei, conferita de Constitutie sau de lege pentru un organ, nu este o facultate, ci o obligatie a carei nendeplinire constituie temeiul tragerii la raspundere a organului respectiv, implicit a detinatorilor de functii publice din cadrul acestuia. Caracterul obligatoriu al competentei nu exclude, ci dimpotriva, presupune
un drept de asociere al organelor administratiei publice cu privire la actionarea ntr-o directie.
Titularii nu pot renunta la competenta si nu o pot ncredinta spre
exercitare
altor
persoane.
Prin
exceptie,
legea
prevede
posibilitatea
suplinirii si a delegarii de competente ale functiilor publice (a atributiilor).
Caracterul autonom al competentei este intim legat de caracterul legal al acesteia
si el presupune dreptul organului administrativ de a-si exercita atributiile sale si, corespunzator, obligatia celorlalte organe ale administratiei de stat de a asigura independenta
necesara realizarii lor.
n virtutea acestui caracter, este interzis, ca principiu, organelor
ierarhic superioare de a se substitui si de a exercita atributiile organelor subordonate.
n fine, prin cea de-a patra trasatura am dorit sa relevam ndeplinirea de catre organele de conducere, n ansamblul lor, a atributiilor care formeaza continutul competentei, pe de o parte, respectiv prin
exercitarea fiecarei functii publice din cadrul organului respectiv, pe de alta parte. Prin urmare, exercitarea
atributiilor este legata de organele de conducere si, respectiv, de functii si nu de persoanele fizice.
Competenta, dupa cum s-a aratat n literatura de specialitate, este de trei feluri si
anume: materiala (rationae materiae), teritoriala (rationae loci) si temporala (rationae temporis).
Prin
competenta
materiala
ntelegem
sfera
si
natura
problemelor
ce
pot
fi
rezolvate
de
catre
titularul
acesteia,
domeniile
si
sectoarele
n
care
si poate
desfasura
activitatea,
masurile pe
care
le
poate
adopta.
Din acest punct de vedere, se distinge o competenta generala, n toate domeniile si ramurile de activitate si o competenta speciala, de ramura sau de domeniu, care nu trebuie confundata cu competenta special determinata ce caracterizeaza toate organele administratiei de stat.
32

Chiar competenta materiala generala a unui organ adminstrativ (de exemplu a Guvernului) este
o competenta special determinata din punctul de vedere al criteriului legalitatii si autonomiei.
A. Sub aspectul competentei materiale, organele administratiei publice se mpart n doua categorii,
si
anume:
a) Organe cu competenta materiala generala, care si pot desfasura activitatea, n principiu,
n toate domeniile si sectoarele de activitate - de pilda Guvernul sau consiliile locale si judetene.
b) Organe cu competenta materiala de specialitate, care si pot desfasura activitatea numai n domenii si sectoare precis determinate.
De exemplu, Ministerul Apararii
Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministreul Sanatatii Publice, etc.
Competenta teritoriala desemneaza limitele teritoriale ale actiunii organelor administratiei
publice, adica limitele n timp si spatiu, n care pot fi exercitate atributiile conferite de lege.
B. Sub aspectul competentei teritoriale organele administratiei publice se mpart n doua categorii:
[a.]
Organe centrale, care au competenta teritoriala generala, n sensul ca
si pot realiza atributiile la scara nationala, pe ntreg teritoriul ta rii, de exemplu,
Guvernul, ministrele, alte organe centrale de specialitate.Organe locale, cu competenta teritoriala limitata, care si pot desfasura activitatea numai n anumite
unitati administrativ-teritorile, de exemplu, consiliile judetene, consiliile municipale, orasenesti sau comunale.
Cu

privire

la

aceasta

forma

de

competenta

se

impun

doua

precizari:

[a.] organele competente n unitati administrativ-teritoriale (de exemplu ntrun judet) pot sa rezolve probleme, deci sa actioneze n limite mai restrnse, pe
anumite portiuni din acel teritoriu; nefiind nici un obstacol legal, aici opereaza
principiul cine poate face mai mult, poate face si mai putin. (lat. ad maiorir ad
minori);unele organe administrative nu-si exercita atributiile ntr-un cadru teritorial bine determinat, cum este cazul unor institutii publice sau regii autonome.

Competenta
temporala
este
determinata
de
limitele
de
timp
n
care
se
exercita
atributiile
conferite
de
lege
unui
organ
administrativ.
De regula, organele administratiei de stat au o competenta temporala nelimitata, ntruct normele
juridice care le nfiinteaza si organizeaza nu le stabilesc un timp determinat de existenta (fiintare), ele
fiind nfiintate si organizate pe timp nedeterminat. Sunt totusi situatii n care unele organe administrative se nfiinteaza pe o perioada de timp prestabilita sau n care normele juridice de conferire a competentei prevad ndeplinirea unor atributii din cadrul acesteia numai ntr-o perioada limitata de timp.

33

Aici trebuie amintite si organele administrative eligibile: Presedintele Romniei, Consiliul Local, Consiliul Judetean, Primarul, care, potrivit legislatiei noastre, sunt alese pentru un mandat de patru ani.
Aceasta forma a competentei special determinate a organelor administratiei de stat nu
trebuie confundata cu caracterul temporar al unor acte emise de organele administrative.
Diferentierea
ntre
competenta
temporala
si
caracterul
temporar
al
unor acte administrative emise de organele administrative este evidenta.
n acest sens precizam: competenta temporala se refera la atributiile, care fac parte
integranta din aceasta, sunt atribuite organelor administrative pentru o anumita perioada de
timp, determinata sau nedeterminata, n timp ce caracterul temporar al actelor administrative face referire la aplicarea pe o anumita perioada a acestor acte emise de catre o autoritate sau organ administrativ, n exercitarea atributiilor care i revin potrivit legii.
3.2 Competenta materiala a prefectului
Prefectul este un organ unipersonal al administratiei publice, investit cu o competenta materiala generala si teritoriala limitata la nivelul judetului n care functioneaza.
Trebuie sa precizam ca prefectul exercita importante atributii administrative:
reprezentarea statului, mentinerea ordinii publice, controlul activitatii autoritatilor locale.
Autoritatea prefectului reflecta si dorinta de a instaura un echilibru ntre unitatea
statului si descentralizarea administratiei publice.
Fata de reprezentantii alesi ai colectivitatilor locale n consilii, care dispun de largi competente administrative, prefectul reprezinta singurul interlocutor capabil sa angajeze statul si sa actioneze n numele acestuia.
Prefectul are o competenta materiala concretizata n activitatile expres si strict prevazute
de lege, competanta materiala ce reiese si din examinarea atributiilor exercitate de acesta.
3.2.1 Activitatea prefectului
Din cele aratate anterior rezulta ca alaturi de atributiile administrative ale prefectului, elemente ale competentei sale, acesta ndeplineste importante misiuni politicoadministrative izvorate din rolul sau de reprezentare a Guvernului pe plan local.
La ora actuala, prefectul are doua sarcini esentiale n calitate de reprezentant al Guvernului n teritoriu.
Pe de o parte, potrivit art.
123 alin.
2 din Constitutia revizuita si Legii nr.
215/2001 a administratiei publice locale, prefectul conduce activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor (aviznd numirea si eliberarea din functie a conducatorilor acestora), precum si activitatea celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
34

Pe de alta parte, potrivit art. 123 alin. 5 din Constitutia revizuita, prefectul poate ataca n fata instantei de contencios administrativ, actele adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale ori judetene, precum si de presedintele consiliului judetean, n termen de
30 de zile de la comunicare, daca le considera ilegale, cu exceptia actelor de gestiune curenta.
n ceea ce priveste principiile pe care se ntemeiaza activitatea prefectului, textul art.
4 din Legea nr.
340/2004 a fost modificat si completat prin OUG nr.
179/2005, astfel,
trei principii au fost contopite ntr-unul singur (principiul legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii), apoi principiul transparentei a fost formulat mai complet, adaugndu-se si liberul acces la informatiile de interes public, precum si doua noi principii, pe care le socotim pertinente si anume cel al profesionalizarii si, respectiv, principiul orientarii catre cetatean.
Potrivit dispozitiilor art.
4 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.
340/2004
privind institutia prefectului,
activitatea acestuia se ntemeiaza pe principiile:
[a.]

legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii;

Apreciem ca potrivit acestui principiu, rezultat n urma contopirii a trei principii, activitatea prefectului trebuie sa se realizeze n conformitate cu prevederile legale, deci prefectul este tinut a-si desfasura activitatea n limita prevederilor legale n domeniu.
De
asemenea,
prefectul
trebuie
sa-si
desfasoare
activitatea
n
bune
conditii,
sa
fie
nepartinitor,
deci
impartial
si
obiectiv.
[a.]

transparentei si liberului acces la informatiile de interes public;

Principiul transparentei si liberului acces la informatiile de interes public,

principiu care guverneaza activitatea prefectului trebuie sa fie respectat ntocmai.
n opinia noastra activitatea desfasurata de institutia prefectului trebuie sa fie una
transparenta, la vedere, iar informatiile de interes public sa fie publicate sau aduse la
cunostinta tuturor persoanelor interesate n conformitate cu prevederile legale n domeniu.
[a.]

eficientei;

Consideram ca principiul eficientei presupune ca activitatea desfasurata

prefect sa se faca ntr-un mod ct mai eficient si n conditii ct mai bune.
[a.]

responsabilitatii;

de

profesionalizarii;

Principiul profesionalizarii, principiu introdus prin OUG nr. 179/2005 se refera la faptul ca
att prefectul, ct si subprefectii si ntregul aparat de lucru al prefectului sa fie instruiti, bine pregatiti
pentru ocuparea functiei publice, sa urmeze cursuri de pregatire profesionala si altele asemenea.
[a.]

orientarii catre cetatean.

35

Orientarea catre cetatean este un alt principiu care guverneaza activitatea desfasurata de institutia prefectului.
Astfel, n conditiile impuse de acest principiu, ntreaga institutie trebuie sa desfasoare activitati si sa fie n permanenta n slujba cetatenilor.
n cadrul fiecarei prefecturi, ca de altfel si n cadrul Prefecturii Constanta, exista un departament special constituit pentru relatiile cu cetatenii.
Art. 6 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, aprobata prin
Legea nr. 181/2006 prevede ca activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de
stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor si din alte surse legal constituite.
3.2.1.1.
Misiunea
politico-administrativa
a
prefectului
n scopul ndeplinirii functiei sale politice, prefectul are o misiune generala de informare,
de a tine la curent Guvernul cu cerintele colectivitatilor locale din judet, cu evolutia opiniei
publice, urmarind sa orienteze aceasta opinie n directia politicii si programului Guvernului.
n
doctrina
actuala,
prefectul
este
considerat
ca
avnd
o
dubla
dimensiune,
respectiv
una
politica
si
alta
tehnica.
Pe
de
o
parte,
acesta
este
reprezentantul
puterii,
iar
pe
de
alta
parte
este
depozitarul
autoritatii
statului
n
judet.
Prefectul este subordonat Guvernului care l-a desemnat.
El este nsarcinat cu
punerea n aplicare a orientarilor politice ale Guvernului n functie, avnd si o misiune generala de informare a puterii executive asupra starii judetului n care actioneaza.
Trebuie sa subliniem faptul ca la ora actuala prefectul face parte din categoria naltilor
functionari publici si ca, fiind numit de Guvern, ca reprezentantul sau n teritoriu, acesta
trebuie sa vegheze la respectarea legii de catre autoritatile administratiei publice locale.
Prefectul asigura un rol esential de comunicare ntre autoritatile centrale ale statului si cetateni.
El explica prin comunicate, conferinte de presa politica Guvernului, masurile si reglementarile deosebite aparute si informeaza Guvernul asupra situatiei economice,
sociale, culturale si administrative a judetului, inclusiv asupra realizarii programului de guvernare. De asemenea, prefectul reprezinta autoritatile statului la diverse ceremonii, comemorari si alte manifestari oficiale, prezentnd mesaje din partea autoritatilor pe care le reprezinta.
De asemenea, potrivit art. 30 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005,
aprobata prin Legea nr. 181/2006 rezulta ca pentru ndeplinirea atributiilor care i revin prefectul solicita institutiilor publice si autoritatilor administratiei publice locale documentatii, date
si informatii, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze cu celeritate si n mod gratuit.
3.2.2 Atributiile prefectului

36

Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. 1 din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului si celor
prevazute n Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, aprobata prin Legea nr. 181/2006, prefectul are o serie de atributii pe care le ndeplineste n calitatea sa de reprezentant al Guvernului n teritoriu.
Astfel, n sfera de competenta a prefectului intra urmatoarele atributii principale:
[a.]
asigura, la nivelul judetului, sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, aplicarea si
respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si hotarrilor guvernului, a celorlalte acte
normative, precum si a ordinii publice;
n acceptiunea noastra, aceasta atributie semnifica de fapt, rolul prefectului de reprezentare
a puterii executive pe plan local, calitate care i confera si dreptul si obligatia de a asigura aplicarea si respectarea Constitutiei si actelor emise de autoritatile statului, precum si a ordinii publice.
[a.] actioneaza pentru realizarea n judet, respectiv n municipiul Bucuresti, a obiectivelor
cuprinse n programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru ndeplinirea lor, n
conformitate cu competentele si atributiile ce i revin, potrivit legii;
Consideram ca n calitatea sa de reprezentant al Guvernului n teritoriu, prefectului i revenea sarcina de a-si orienta activitatea spre realizarea obiectivelor cuprinse n programul de guvernare, n limita competentelor si atributiilor sale care i revin prin lege.
[a.] conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din
unitatile administrativ-teritoriale;
Desi aceasta atributie a prefectului este abrogata n prezent prin Ordonanta de Urgenta a
Guvernului nr. 179/2005 suntem de parere ca aceasta ar trebui reintrodusa. Ca reprezentant
al Guvernului n teritoriu, dar si ca sef al serviciilor publice deconcentrate, prefectului, n exercitarea acestei atributii i revine dreptul de a propune numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlate organe ale administratiei
publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, n calitatea sa de sef al acestor servicii.
[a.]
actioneaza pentru mentinerea climatului de pace sociala si a unei comunicari permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordnd o atentie constanta prevenirii
tensiunilor sociale;
Apreciem ca, prefectul, ca reprezentant al Guvernului este nsarcinat a asigura
ordinea publica si mentinerea unui climat de pace sociala si comunicari permanente si eficiente cu cetatenii, excluznd astfel orice fel de tensiuni sociale.
[a.]
colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale pentru determinarea prioritatilor de dezvoltare teritoriala;
verifica legalitatea actelor administrative adoptate
ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului;
37

Trebuie sa precizam ca verificarea legalitatii actelor administrative adoptate sau emise

de autoritatile administratiei publice locale se efectueaza la sediul prefecturii numai dupa ce
autoritatile administratiei publice locale au comunicat prefectului actele supuse acestei verificari.
Aceasta verificare nu se realizeaza nemijlocit de catre prefect, ci de catre aparatul
sau tehnic, care are compartimente speciale constituite din specialisti, ce supun prefectului
spre aprobare concluziile rezultate din verificare si masurile necesare. Dupa aceasta etepa,
prefectul solicita autoritatilor care au emis sau adoptat actul, cu motivatia necesara, reanalizarea actului socotit nelegal, n vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia.
Daca
prefectul
considera
actul
ca
fiind
nelegal
acesta
l
poate
ataca
n
fata
instantei
de
contencios
administrativ.
[a.]
asigura, mpreuna cu autoritatile si organele abilitate, aducerea la ndeplinire, n
conditiile stabilite prin lege, a masurilor de pregatire si interventie pentru situatii de urgenta ;
dispune, n calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta ,
masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste n acest sens
sumele special prevazute n bugetul propriu cu aceasta destinatie;
Apreciem ca n aceasta calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, prefectul este cel care dispune luarea masurilor pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta , n acest scop putnd folosi si resursele bugetului pentru situatii de criza.
[a.] utilizeaza, n calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul
de stat si baza logistica de interventie n situatii de criza, n scopul desfasurarii n bune
conditii a acestei activitati;
dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea
infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

Consideram ca pentru asigurarea ordinii publice la nivel local, prefectul dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor, dar si apararea drepturilor si sigurantei cetatenilor.
[a.]

asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana;

Apreciem ca la nivel local,

prefectului i revine atributia de a realiza planul de masuri pentru integrare europeana,
n acest scop existnd
si
un
compartiment special
organizat n
cadrul
institutiei prefecturii.
[a.] dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarte de Guvern si a politicilor
de integrare europeana;
Fiind subordonat Guvernului, prefectul este cel care trebuie sa asigure, pe plan local,
aplicarea politicilor nationale hotarte de Guvern si a politicilor de integrare europeana.
38

[a.]
hotaraste, n conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara
si din strainatate, n vederea promovarii intereselor comune.
Potrivit acestei atributii,
prefectul poate hotar asocierea sau cooperarea
cu institutii similare din tara si din strainatate, astfel implicndu-se n activitati
nationale sau internationale pentru realizarea si promovarea intereselor comune.
[a.]
asigura folosirea, n conditiile legii, a limbii materne n raporturile dintre
cetatenii apartinnd minoritatilor nationale si serviciile publice deconcentrate n unitatile
administrativ-teritoriale n care acestia au o pondere de peste 20%.
Apreciem ca aceasta atributie recent introdusa n sfera de competenta a prefectului i da
acestuia dreptul de a dispune folosirea limbii materne n raporturile cu cetatenii care apartin
unor minoritati nationale a caror pondere este de peste 20% din populatia unitatii administrativteritoriale, n acest sens existnd traducatori n cadrul serviciilor publice deconcentrate.
De asemenea observam ca prevederea acestei atributii este n concordanta cu art. 17
din Legea nr.
215/2001 a administratiei publice locale care stabileste ca, n unitatile
administrativ-teritoriale n care cetatenii apartinnd minoritatilor nationale au o pondere de
peste 20% din numarul locuitorilor autoritatile administratiei publice locale vor asigura folosirea,
n raporturile cu acestia, si a limbii materne, n conformitate cu prevederile Constitutiei revizuite, ale acestei legi si ale Conventiilor internationale la care Romnia este parte.
De asemenea,
prefectul ndeplineste si alte atributii prevazute de lege
si de celelalte acte normative, precum si nsarcinarile stabilite de Guvern.
n cele ce urmeaza vom mentiona pe scurt si alte activitati pe care prefectul le exercita si anume:
[a.] poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz, convocarea
unei sedinte extraordinare a Consiliului local, a Consiliului judetean sau a Consililui General al Municipiului Bucuresti n situatii care necesita adoptarea de masuri imediate pentru
prevenirea, limitarea sau nlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice;
n
caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unitatilor
administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de ndata a consiliului local, a
consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
dreptul
de a fi informat si sprijinit de catre autoritatile militare si organele locale ale Ministerului
Administratiei si Internelor pentru rezolvarea, n conditiile legii, oricarei probleme de interes national sau judetean aparute n situatii de urgenta sau de criza, n mod deosebit pentru
gestionarea situatiilor care pun n pericol ori afecteaza siguranta populatiei, a bunurilor si
a mediului;
dreptul de a i se comunica de ndata de catre ministere si celelalte
organe ale administratiei publice centrale actele cu caracter normativ emise n domeniul de
39

activitate al serviciilor publice deconcentrate.

poate solicita institutiilor publice,
precum si asociatiilor si fundatiilor de utilitate publica documentatii, date si informatii, iar
acestea sunt obligate sa i le furnizeze, pentru ndeplinirea functiilor si atributiilor care i
revin.
Prefectului i este recunoscuta si o alta atributie, ca de exemplu, poate verifica masurile ntreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean n calitatea lor de reprezentanti ai statului n unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente n vederea stabilirii masurilor necesare, n conditiile legii.
Aceste atributii ale prefectului dovedesc calitatea sa de intermediar ntre administratia publica
centrala si serviciile publice deconcentrate ale acesteia n unitatile administrativ-teritoriale. Avnd
n vedere aceste atributii ale prefectului n raporturile sale cu serviciile publice deconcentrate, putem
spune ca se contureaza tot mai mult o dubla subordonare a acestor servicii, adica att fata de organele centrale de specialitate (subordonare pe verticala), ct si fata de prefect (subordonare pe orizontala), prima fiind o subordonare specializata, iar cea de-a doua o subordonare functionala.
Potrivit dispozitiilor art.
36 alin.
1 din Legea nr.
340/2004, subprefectii ndeplinesc atributiile care le sunt date prin acte normative, precum si
cele delegate prin ordin al prefectului, n principal n urmatoarele domenii:
A.
1.
2.
4.
5.
3.
integrarea europeana;
relatiile cu sindicatele si patronatele;
asigurarea ordinii publice si apararea drepturilor cetatenilor.
Prefectul nu poate delega subprefectilor alte atributii dect cele mentionate, ntruct delegarea de atributii poate avea loc numai n cazul n care este prevazuta n mod expres de lege.
Trebuie sa mentionam ca delegarea de atributii este partiala, prefectul putnd delega
numai o parte din atributiile sale si numai n unele din domeniile mentionate de lege.
n cazul nlocuirii prefectului n perioada n care acesta nu si poate ndeplini
functia sa, subprefectii exercita toate atributiile prefectului, n numele acestuia din urma.
Conform
prevederilor
legale,
pentru
exercitarea
atributiilor
conferite
de
lege, prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care l conduce.
Principalele
atributii
ale
aparatului
tehnic
de
specialitate
sunt
precizate n art.
5 alin.
1 din Hotararea de Guvern nr.
1844/2004
privind aparatul de specialitate al prefectului.
Acestea sunt urmatoarele:
[A.] Atributii cu privire la controlul legalitatii actelor autoritatilor administratiei publice
locale:
40

1.
examineaza, sub aspectul legalitatii si n termenele prevazute de lege,
actele administrative ale autoritatilor administratiei publice locale sau
judetene, precum si ale presedintelui Consiliului judetean si face propuneri corespunzatoare pentru restabilirea legalitatii, solicitnd modificarea
sau revocarea actului de ctre autoritatea emitenta sau sesiznd, dupa caz,
instanta de contencios administrativ;
elaboreaza rapoarte si prezinta informari cu privire la actele controlate, la
modul de organizare a executarii legilor si a altor acte normative de catre
consiliile locale si judetene, de catre primari, precum si de catre presedintele Consiliului judetean ori de delegatia permanenta;
realizeaza procedura prealabila cu privire la actele socotite ilegale, ntocmind, cu motivarea corespunzatoare, propunerile ce vor fi adresate autoritatilor emitente pentru reanalizarea actelor socotite ilegale sau, daca
este cazul ntocmeste documentatia si formuleaza actiunea pentru sesizarea
instantei de contencios administrativ, sustine n fata instantelor actiunile
formulate;
asigura evidenta si pastrarea actelor transmise potrivit legii, n vederea exercitarii dreptului de control cu privire la legalitatea acestora, controleaza
modul de ndeplinire de catre secretarii unitatilor administrative a obligatiilor ce le revin, potrivit legii, cu privire la transmiterea actelor supuse
controlului;
conlucreaza cu compartimentele din aparatul propriu al Consiliului
judetean la elaborarea proiectelor de hotarri ale guvernului care au ca
obiect solutionarea unor probleme de interes local.
Referitor la aceste atributii cu privire la controlul legalitatii actelor autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa mentionam ca aceasta verificare a legalitatii actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale se efectueaza la sediul prefecturii numai dupa ce autoritatile administratiei publice locale au comunicat prefectului aceste acte.
Verificarea nu se realizeaza nemijlocit de catre prefect, ci de catre aparatul sau tehnic,
care are compartimente speciale, constituite din specialisti, care supun prefectului spre aprobare concluziile rezultate din verificare si maaurile necesare. Dupa aceasta etapa de verificare a legalitatii actelor , va solicita, dupa caz, revocarea actului de catre autoritatea emitenta sau va face demersurile necesare pentru introducerea actiunii n contencios administrativ.

41

De asemenea aparatul tehnic mai asigura si evidenta si pastrarea actelor

transmise pentru verificarea legalitatii lor,
controleaza si modul de ndeplinire
a obligatiilor ce revin,
potrivit legii,
secretarilor unitatii administrative.
[A.] Atributii cu privire la serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale:
1.
urmareste activitatea desfasurata de serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate
n judet, precum si activitatea unitatilor din subordinea ministerelor care nu au servicii descentralizate, a regiilor autonome
de interes national si a filialelor acestora n judet, respectiv din
municipiul Bucuresti; n acest scop, poate solicita de la acestea
informari si rapoarte;
urmareste modul de conlucrare dintre autoritatile administratiei
publice locale si serviciile publice descentralizate n solutionarea
problemelor comunitatilor locale, elaboreaza si supune spre aprobare masuri pentru mbunatatirea acestei conlucrari si a asistentei
tehnice acordate autoritatilor locale;
ntocmeste informari cu privire la activitatea desfasurata de serviciile publice descentralizate, semnaleaza divergentele aparute
ntre acestea si autoritatile administratiei publice locale si
judetene, stadiul de executie a unor lucrari si actiuni care se
deruleaza n comun;
emite avizul prevazut de lege pentru numirea sefilor serviciilor
publice descentralizate din judet.
Consideram ca atributiile cu privire la serviciile publice descentralizate ale ministerelor si
ale celorlalte organe centrale, atributii pe care le are aparatul tehnic al prefectului sunt: urmarirea
activitatii desfasurate de catre aceste servicii, precum si a unitatilor din subordinea ministerelor
care nu au servicii descentralizate, a regiilor autonome, urmarirea modului de conlucrare dintre
autoritatile administratiei publice locale si serviciile descentralizate n vederea solutionarii problemelor de interes local, ntocmirea de informari privind activitatea desfasurata de aceste servicii,
dar si emiterea avizului cu privire la numirea sefilor serviciilor descentralizate la nivel judetean.
[A.]

Atributii cu privire la activitatea Comisiei Judetene Consultative:

42

1.
ntocmeste si supune spre aprobare prefectului regulamentul de
organizare si functionare a comisiei administrative, pe baza
regulamentului-cadru elaborat de Ministerul Administratiei Publice;
asigura secretariatul Comisiei administrative si elaboreaza propuneri cu privire la programul de activitate al acesteia;
elaboreaza, pe baza consultarii cu conducerile serviciilor publice
descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale
organizate n judet, precum si cu delegatii presedintelui Consiliului judetean, proiectul programului principalelor lucrari si activitati ale Comisiei Consultative;
difuzeaza hotarrile adoptate de Comisia administrativa organelor si autoritatilor interesate si ia masuri pentru aducerea la
cunostinta cetatenilor, urmareste modul de aplicare a masurilor
hotarte si informeaza operativ asupra constatarilor facute.
Referitor la atributiile cu privire la activitatea Comisiei Judetene Consultative,
aparatul tehnic al prefectului ntocmeste si supune acestuia spre aprobare regulamentul de organizare si functionare a comisiei, asigura secretariatul comisiei administrative, transmite hotarrile adoptate de aceasta comisie tuturor organelor si autoritatilor
interesate si ia toate masurile necesare pentru aducerea la cunostinta cetatenilor.
[A.] Atributii cu privire la respectarea legilor si hotarrilor guvernului, asigurarea ordinii
publice si apararea drepturilor cetatenilor:
1.
desfasoara actiuni de control la nivelul ntregului judet cu privire
la aplicarea si respectarea actelor normative, elaboreaza studii si
rapoarte cu privire la aspectele constatate, precum si propuneri
privind mbunatatirea starii de legalitate;
conlucreaza cu reprezentantii locali ai Ministerului de Interne n
vederea exercitarii atributiilor de mentinere a ordinii si linistii
publice si la prevenirea infractiunilor, controleaza modul n care
organele locale ale Ministerului de Interne si ndeplinesc obligatia legala de a acorda sprijin, la solicitarea primarilor, pentru mentinerea ordinii publice si combaterea infractiunilor pe
teritoriul localitatilor din judet, n acelasi scop conlucreaza cu
43

reprezentantii locali ai Ministerului Apararii Nationale si ai Serviciului Romn de Informatii;

organizeaza, mpreuna cu primarii, actiuni de cunoastere si de
interpretare corecta a legii;
urmareste modul de ndeplinire a masurilor dispuse de prefect
, ca sef al apararii civile din judet, se ngrijeste de elaborarea si
supunerea spre aprobare a propunerilor privind aprobarea de catre
Guvern a unor ajutoare umanitare de prima urgenta constnd n
bunuri, produse si bani, n scopul protectiei populatiei, n situatii
exceptionale sau alte fenomene periculoase.
Parerea noastra referitor la atributiile cu privire la respectarea legilor si
a hotarrilor Guvernului, asigurarea ordinii publice si apararea drepturilor cetatenilor este ca aparatul tehnic este cel n masura a le duce la ndeplinire.
Astfel, acestuia i revine sarcina de a desfasura actiuni n vederea controlului
aplicarii si respectarii n judet a actelor normative, asigura mentinerea ordinii si linistii
publice, organizeaza mpreuna cu primarii actiuni de cunoastere si interpretare corecta
a legilor si urmareste modul de aducere la ndeplinire a masurilor dispuse de prefect.
[A.]

Atributii cu privire la realizare Programului de guvernare:

1.
elaboreaza, pe baza programului de guvernare, programe proprii
ale judetului de dezvoltare economico-sociala pe o perioada de 4
ani, cu consultarea larga a autoritatilor publice locale si a specialistilor de prestigiu din judet, precum si a conducerilor serviciilor
publice descentralizate;
anual elaboreaza Planul de actiuni pentru realizarea obiectivelor
cuprinse n Programul e guvernare si n programul propriu al
judetului;
Programul de lunga durata si Programul de scurta durata se analizeaza si se aproba de comisia administrativa;
contribuie la organizarea aplicarii programelor si strategiilor guvernamentale sau ministariale cu privire la restructurarea sectoriala, aprovizionarea populatiei cu produse de baza si combustibili,
protectia consumatorilor, precum si pentru dezvoltarea prestarilor
de servicii;
44

 realizeaza documentarea necesara si elaboreaza, pe baza acesteia raportul anual privind starea generala economico- sociala a
judetului, care se nainteaza, potrivit legii, Guvernului prin Ministerul Administratiei Publice, elaboreaza informari cu privire
la activitatea serviciilor publice descentralizate, pe care le va
prezenta autoritatilor administratiei publice judetene si ministerelor de resort.
Pentru ndeplinirea atributiilor cu privire la realizarea Programului de guvernare, aparatul tehnic
elaboreaza programe proprii ale judetului de dezvoltare n plan economic si social, contribuie la organizarea aplicarii programelor si strategiilor cu privire la restructurarea sectoriala, aprovizionarea
populatiei cu produse de baza si combustibili, elaboreaza informari cu privire la activitatea serviciilor publice descentralizate pe care le va prezenta autoritatilor administratiei publice locale.
[A.]

Atributii cu privire la integrarea europeana:

1.
elaboreaza, mpreuna cu delegatii presedintelui Consiliului
judetean si pe baza consultarii autoritatilor locale si a serviciilor
publice descentralizate, propuneri privind ndeplinirea sarcinilor
ce revin judetului din Programul national de integrare europeana;
urmareste modul de aplicare n activitatea proprie si a celorlalte
autoritati din judet a prevederilor cuprinse n Programul de guvernare;
elaboreaza informari privind activitatea desfasurata si stadiul
aplicarii n judet a masurilor de integrare;
urmareste ca proiectele de hotarri de guvern, initiate la nivel
judetean, actele emise de autoritatile administratiei publice locale, precum si hotatrrile comisiei administrative sa fie n concordanta cu legislatia europeana n materie si cu acordurile si conventiile organismelor europene, semnate si ratificate de Romnia;
acorda consultanta si asistenta autoritatilor administratiei publice locale cu privire la elaborarea proiectelor acordurilor de colaborare, cooperare, asociere sau nfratire, precum si cu ocazia
aderarii, n conditiile legii, la acorduri si conventii internationale.

45

Consideram ca pentru exercitarea atributiilor cu privire la integrarea europeana, aparatul

de specialitatea al prefectului elaboreaza propuneri privind ndeplinirea sarcinilor ce revin judetului prin Programul national de integrare europeana, urmareste ca proiectele de hotarri de
Guvern, actele emise de autoritatile administratiei publice locale si hotarrile comisiei administrative sa fie n conformitate cu prevederile legale ale Uniunii Europene, dar si a acordurilor si conventiilor semnate si ratificate de Romnia, elaboreaza informari cu privire la
activitatea desfasurata si stadiul aplicarii la nivel judetean a masurilor de integrare.
[A.]

Atributii cu privire la controlul gestiunii bunurilor:

1.
urmareste modul de aplicare de catre autoritatile administratiei
publice locale referitoare la ntocmirea inventarelor bunurilor
care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ teritoriale;
acorda sprijin pentru corecta ntocmire a inventarului si pentru medierea eventualelor nentelegeri dintre autoritatile administratiei publice pe de o parte, si ministere si alte organe centrale, pe
de alta parte, acorda sprijin la elaborarea proiectului de hotarre
de guvern;
dupa adoptarea de catre guvern a hotarrii privind atestarea
apartenentei bunurilor de interes judetean sau local participa
la predarea- preluarea patrimoniului cuvenit fiecarei unitati
administrativ- teritoriale si urmareste nregistrarea acestuia n evidente;
urmareste si controleaza evidentierea riguroasa a miscarii
bunurilor din patrimoniul public si privat al unitatilor
administrativ- teritoriale, precum si legalitatea trecerii acetor bunuri n domeniul privat si evidentierea corecta a acestei
operatiuni.

Apreciem ca atribuaiile cu privire la controlul gestiunii bunurilor se aduc la ndeplinire de

catre aparatul tehnic al prefectului prin: urmarirea modului de aplicare de catre autoritatile administratiei publice locale referitoare la ndeplinirea inventarelor bunurilor, acordarea de sprijin pentru
realizarea acestor inventare si urmarirea si controlarea evidentierii riguroase a miscarii bunurilor.
[A.]

Atributii cu privire la alesii locali:

46

1.
elaboreaza, pe baza datelor statistice oficiale, proiectul de ordin
privind stabilirea numarului de consilieri locali si judeteni si l
supune spre aprobare prefectului;
asigura ndeplinirea atributiilor ce revin prefectului n domeniul
organizarii si desfasurarii alegerilor locale, parlamentare si prezidentiale;
acorda sprijin primarilor pentru ndeplinirea atributiilor ce le
revin din legile electorale;
ntocmeste graficul de convocare a Consiliilor locale si judetene
n sedinta de constituire;
efectueaza verificarile necesare, ntocmeste documentatia si elaboreaza propunerile pentru sesizarea Guvernului n vedrea dizolvarii unor consilii locale sau a Consiliului judetean, pentru
suspendarea din functie a unor consilieri sau primari ori pentru demiterea unor primari, elaboreaza propunerile pentru organizarea noilor alegeri;
participa la activitatea comisiilor de examinare a candidatilor nscrisi la examen sau concurs pentru ocuparea unor posturi vacante de secretari ai unor unitati administrativ- teritoriale, ntocmeste documentatia necesara n vederea emiterii de catre prefect a ordinului de numire n functie a celor declarati cstigatori,
urmareste modul de ndeplinire de catre secretarii comunelor,
oraselor, municipiilor si al judetului atributiilor de comunicare
a actelor si face propunerile corespunzatoare.
De asemenea aparatul tehnic al prefectului desfasoara si atributii cu privire la alesii locali. Astfel, acesta propune, pe baza datelor statistice oficiale, proiectul de ordin cu privire
la stabilirea numarului de consilieri locali si judeteni, proiect pe care l supune spre aprobare prefectului, acorda sprijin primarilor pentru ndeplinirea atributiilor care le revin potrivit
legii, participa la activitatea de examinare a candidatilor nscrisi la examen sau concurs pentru ocuparea unor posturi vacante de secretari ai unor unitati administrativ- teritoriale.
[A.]

Alte atributii:
1.
participa la efectuarea lucrarilor de secretariat ale comisiei
judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra
47

terenurilor, elaboreaza proiectele de ordin privind atribuirea n

proprietate a unor terenuri, verifica si solutioneaza contestatiile si
prezinta concluzii n legatura cu operatiunile de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, sustine n fata instantelor
actiunile formulate n aplicarea legii;
elaboreaza si fundamenteaza proiectele de ordin ale prefectului,
avnd ca obiect stabilirea de masuri cu caracter tehnic sau de specialitate;
exercita din nsarcinarea ministrului administratiei publice, singur sau mpreuna cu reprezentantii acestuia, actiuni de ndrumare
si control, punctuale, complexe sau tematice, cu privire la modul
de exercitare de catre primari a atributiilor delegate;
ncadrarea si eliberarea din functie a personalului din aparatul
tehnic de specialitate se efectueaza prin ordin al prefectului n
conditiile legii.
Functionarii
publici
din
aparatul
deplinesc orice alte atributii pe care le
secretarul
general
pentru
realizarea,
cu
[1.] [1.] [1.] [1.]

de
specialitate
al
prefectului
nprimesc de la prefect,
subprefect si
celeritate,
a
activitatilor
specifice.

Atributii de coordonare ale prefectului

Ca reprezentant al Guvernului si al administratiei publice, care are servicii deconcentrate n judet, prefectul exercita conducerea generala a acestor servicii si, pentru nfaptuirea unei asemenea finalitati, este necesar sa realizeze coordonarea activitatii lor.
Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor acestor servicii se fac de catre Ministerul
de resort, cu avizul consultativ al prefectului, care si poate retrage avizul n situatii bine motivate.
Totodata prefectul vegheaza ca activitatea consiliilor locale si ale primarilor, a consiliilor judetene si a presedintilor acestora sa se desfasoare cu respectarea
stricta a legii, notiunea de lege fiind folosita n acceptiunea sa larga, att ca act
al Parlamentului, ct a tuturor celorlalte acte juridice emise n aplicarea acestuia.
Pentru a realiza coordonarea prefectul dispune de mijloace juridice deoarece avizeaza numirea sau eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice ale ministerelor si ale celorlalte
organe ale administratiei centrale de pe teritoriul judetului si toti acesti conducatori fac parte din
comisia consultativa organizata n fiecare judet pe lnga prefecturi si sub presedintia prefectului.
48

Consideram ca prefectul exercita conducerea generala a acestor servicii deconcentrate n sensul ca el este seful acestora la nivel judetean, atributie expres stabilita prin OUG nr.
179/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.
340/2004
privind institutia prefectului, aprobata prin Legea nr.
181/2006 si Constitutia revizuita.
[1.] [1.] [1.] [1.]
locale

Atributii de control si supraveghere a autoritatilor

Rolul si functiile prefectului n sistemul administratiei publice romnesti mbraca un caracter

complex.
Alaturi de conducerea si coordonarea serviciilor statului deconcentrate n judet, prefectului i
revine sarcina de a veghea la realizarea cerintelor legii n activitatea autoritatilor administratiei publice
comunale, orasenesti, municipale si judetene. Aceste atributii privesc att organizarea si functionarea
autoritatilor locale, ct si legalitatea deliberarilor, a actelor administrative adoptate de aceste autoritati.
Tinnd

seama de competenta generala pe care o are Guvernul de a conduce ntreaga administratie la nivel national, putem aprecia dreptul de control de legalitate al prefectului ca expresie a relatiilor de autoritate existente ntre autoritatea centrala a administratiei publice si autoritatile locale, consilii si primari. Trebuie remarcat nsa ca autoritatea Guvernului asupra consiliilor locale si Consiliului
judetean trebuie exercitata strict n limitele legii si cu respectarea autonomiei functionale a acestora.
Dupa parerea noastra aceste relatii de autoritate existente ntre autoritatea centrala
a administratiei publice si autoritatile locale se refera la relatiile care se stabilesc ntre prefect ca reprezentant al autoritatii centrale, respectiv al Guvernului, la nivel local, si autoritatile locale, respectiv consilii locale, consilii judetene si primari.
Trebuie sa mentionam ca aceste relatii sunt unele de conlucrare si nu de subordonare.
3.2.2.2.1.

Controlul

legalitatii

actelor

autoritatilor

locale

Autonomia locala nu poate fi realizata dect n cadrul principiilor statului de drept, principiul autonomiei locale fiind unul dintre acestea.
Este de neconceput ca ntr-un stat de
drept sa fie nesocotita legea, pe motiv de aplicare a principiului autonomiei locale.
De
aici legatura organica care trebuie sa existe ntre principiul autonomiei locale si cel al legalitatii, dintre interesele colectivitatii nationale, exprimate prin lege si interesele locale.
n cele ce urmeaza ne propunem sa facem o apropiere a sistemului privind controlul legalitatii actelor de catre prefect, sistem consacrat de legiuitorul romn cu cel al dreptului francez.
Astfel, n Franta, prefectul este cel ce reprezinta Guvernul la nivel judetean si realizeaza controlul de legalitate asupra administratiei publice locale. Desi legislatia romna se inspira din modelul
49

francez de control al legalitatii executive, sistemul instituit n Romnia nu se identifica cu cel francez.
Un prim element de distinctie este cel de natura doctrinara, respectiv faptul ca doctrina si practica judiciare care o confirma, considera ca n Franta oportunitatea actelor administrative se constituie ca un
element al legalitatii acestora. Ca urmare, actiunea n anulare exercitata de prefect mpotriva actelor
emise sau adoptate de autoritatile administratiei publice locale din Franta, vizeaza att legalitatea, ct
si oportunitatea lor. n schimb, dreptul romnesc cunoaste doar controlul de legalitate al prefectului, cu excluderea posibilitatii de verificare a oportunitatii actelor administrative. Un al doilea element de distinctie tine de mijloacele puse la dispozitia prefectului n vederea realizarii controlului de
legalitate. Dreptul francez consacra calitatea procesuala activa a prefectului n actiunile n anularea
actelor administrative ilegale, acesta avnd posibilitatea ca, o data cu introduerea actiunii sa solicite
instantelor de contencios sa se pronunte si asupra suspendarii actului administrativ atacat n justitie.
Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala contine, n schimb, institutia suspendarii de drept a actelor administrative atacate de prefect n justitie pe motiv de ilegalitate.
Consideram ca, n cazul n care prefectul apreciaza ca actul administrativ a fost adoptat sau emis cu ncalcarea prevederilor legale, acesta va ataca actul administrativ n contencios administrativ. Rezultatul acestei actiuni este suspendarea de drept a actului respectiv.
Controlul asupra actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale, cu exceptia celor de gestiune, se efectueaza la sediul prefecturii numai dupa ce autoritatile administratiei publice locale si-au ndeplinit obligatia prevazuta de
lege de a comunica prefectului actele supuse controlului de legalitate, potrivit legii.
n vederea efectuarii controlului, prefectul are organizat n aparatul tehnic, compartimente
speciale constituite din specialisti cu pregatire profesionala diversa si temeinica, care supun spre
aprobarea si nsusirea prefectului concluziile rezultate din control si masurile necesare. Acesti
specialisti nu au competenta de a lua ei masuri n timpul controlului sau ulterior acestuia.
Controlul vizeaza exclusiv legalitatea acestor acte juridice, care precede controlului jurisdictional.
n exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor administrative mentionate, prefectul poate ataca, n fata instantei de contencios administrativ toate actele pe care le considera nelegale, cu exceptia
celor de gestiune. O asemenea actiune are ca efect suspendarea de drept a executarii actului atacat.
Verificarea efectuata de catre prefect nu se realizeaza asupra ntregii activitati desfasurata de
autoritatile administratiei publice locale, ci doar asupra actelor adoptate (emise) de aceste autoritati si
nu asupra tuturor categoriilor de acte, ci numai asupra celor administrative (prefectul nu verifica de
exemplu contractele pe care aceste autoritati le-au ncheiat, orict ar fi ele de neconforme cu legea).
Totodata, prefectul verifica numai legalitatea actelor administrative, de aceea este o verificare posterioara (numai dupa ce actul a fost adoptat), ntruct legalitatea sau nelegalitatea actului nu poate fi
verificata cta vreme el nu a aparut si este doar n stare de proiect (care nu produce efecte juridice).
Potrivit dispozitiilor art. 252 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005 rezulta
ca n exercitarea atributiei cu privire la verificarea legalitatii actelor administrative ale consiliului
50

judetean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, cu cel putin 10 zile naintea introducerii
actiunii n contenciosul administrativ, va solicita autoritatilor care au emis actul, cu motivarea necesara, reanalizarea actului socotit nelegal, n vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia.
Termenul de contestare este diferit, n functie de tipul actului administrativ:
[a.] [1.] actele administrative individuale pot fi atacate n termenul de 6 luni, cu posibilitatea de prelungire a termenului la un
an, pentru motive temeinice. Momentul din care termenul ncepe
sa curga este acela al efectivei luari la cunostinta de catre prefect a actului administrativ ilegal, textul legal sugernd si faptul
ca ntrzierea n luarea la cunostinta constituie motiv temeinic
pentru introducerea actiunii cu depasirea termenului de 6 luni.
Practic, astfel de situatii vor fi destul de reduse, deoarece Legea
nr. 215/2001 obliga secretarul unitatii administrativ-teritoriale sa
comunice catre autoritatile, institutiile si persoanele interesateprintre care cel mai interesat este prefectul- actele emise de consiliul local sau de primar, respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, n termen de cel mult 10 zile, daca legea nu prevede
altfel;
actele administrative normative vor putea fi atacate oricnd, n baza art. 11 alin. 4 din Legea nr. 554/2004.

Trebuie sa precizam ca termenul de introducere a actiunii n contencios administrativ este un termen de decadere n sensul ca daca nu depune actiunea n
termenul legal, prefectul nu mai poate ataca actul la expirarea acestui termen.
n acest sens este de precizat ca actiunea n contencios administrativ pe care statul i-o ncredinteaza prefectului este exercitata de acesta n nume personal (ca orice persoana fizica vatamata ntr-un drept subiectiv) ci n numele statului (ca autoritate). De aceea introducerea actiunii (cnd actul administrativ este ilegal) nu este un drept al prefectului ci o obligatie la care el
nu poate renunta. Dimpotriva, el trebuie sa depuna toate diligentele pentru a introduce ct mai
rapid actiune, pentru ca interesul lezat prin actul administrativ atacat sa fie fara ntrziere atacat.
n cazul n care prefectul apreciaza ca actul a fost adoptat sau emis n conditiile legii,
deci l considera legal, acesta nu va mai intrduce actiune n contencios administrativ. n acest
sens nu putem spune ca are loc o renuntare implicita a prefectului la obligatia sa de a veghea asupra legalitatii actelor adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale.
3.2.3 Prefectul sef al serviciilor publice deconcentrate
Conform prevederilor art. 3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005 pentru
51

modificarea si completarea Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului rezulta ca prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
n exercitarea acestei atributii, prefectului i revine dreptul de a propune numirea si
eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si
ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art.
7 alin.
1 din OUG nr.
179/2005, aprobata prin Legea nr. 181/2006, conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor
si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului au obligatia sa transmita prefectului proiectul de buget. Avizul prefectului privind proiectul de buget
se nainteaza conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.
Situatiile financiare privind executia bugetara, ntocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea
Guvernului se transmit prefectului pentru avizare.
Avizul prefectului privind situatiile financiare se nainteaza conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.
Trebuie mentionat nsa ca avizele prefectului n situatiile prezentate anterior sunt consultative.
Pentru realizarea mai eficienta a conducerii de catre prefect a serviciilor publice deconcentrate
ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea guvernului
s-au prevazut noi dispozitii.Astfel, potrivit art. 25 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului
nr. 179/2005, din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducator al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu si un reprezentant al institutiei prefectului. Totodata, prefectului i-a fost atribuit dreptul de a propune ministrilor si conducatorilor celorlalte organe ale administratiei publice centrale organizate la nivelul unitatilor administrativ teritoriale sanctionarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora. Introducerea acestor texte ni se pare
pozitiva, pentru ca ele urmaresc realizarea mai completa a conducerii acestor servicii de catre prefect.
3.2.4. Prefectul- organ de tutela administrativa
Prefectul este o autoritate statala n judet, statutul sau fiind prevazut de art.
123
din Constitutia revizuita, din care rezulta urmatoarele dimensiuni ale statutului prefectului:
[1.] este reprezentantul Guvernului n teritoriu;este seful serviciilor
publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la
nivelul unitatilor administrativ- teritoriale;este organ de tutela administrativa, art. 123 alin. 4 din Constitutia revizuita prevaznd expres
dreptul prefectului de a ataca n fata instantei de contencios adminis52

trativ actele emise de consiliul local, judetean si primar, daca i se par

ilegale.
Institutia tutelei administrative este o institutie de traditie n Romnia, de origine franceza.
Doctrinarii francezi au apreciat ca tutela reprezinta ansamblul de puteri limitate acordate de lege unei autoritati administrative asupra agentilor serviciilor publice descentralizate si asupra actelor lor, n scopul asigurarii legalitatii n activitatea lor si protejarii interesului general.
Cu alte cuvinte, tutela administrativa reprezinta o limita impusa autoritatilor administrative locale, n vederea salvgardarii legalitatii si apararii interesului public.
n opinia noastra tutela administrativa este o institutie a dreptului public n baza careia
autoritatea centrala a administratiei publice si reprezentantii locali ai acesteia, au dreptul de
a controla activitatea autoritatilor administratiei publice locale, autonome, descentralizate.
Controlul de tutela reprezinta un anumit gen de supraveghere exercitat fie de
catre un organ al administratiei publice centrale (Guvernul), fie de catre un organ al adminitratiei teritoriale de stat (prefectul, reprezentantul statului n unitatile administrativteritoriale), dar care nu se poate exercita sub forma unei puteri discretionare.
n legislatia noastra, tutela administrativa si gaseste reglementarea n textul art. 123
alin. 5 din Constitutia Romniei, n forma revizuita, care prevede ca: Prefectul poate ataca,
n fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al
primarului, n cazul n care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.
Tutela administrativa reprezinta totalitatea mijloacelor prin intermediul carora organele centrale supravegheaza respectarea legalitatii de catre organele din teritoriu.
n calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul vegheaza ca activitatea consiliilor locale si
judetene si a primarilor sa se desfasoare conform legii, fara ca ntre aceste autoritati, pe de-o parte si
prefect, pe de alta parte, sa existe raporturi de subordonare. Este consacrata astfel functia de tutela
administrativa asupra colectivitatilor locale, continutul acestui control materializndu-se n principal,
n dreptul prefectului de a ataca n contencios administrativ, actele autoritatilor administratiei publice locale, exercitarea lui fiind supusa unei duble reglementari, una constitutionala si alta legala.
Prefectul are doua posibilitati de a actiona n raport cu un act administrativ ilegal emis de o autoritate a administratiei publice locale sau judetene.
[1.]
Prima posibilitate presupune notificarea autoritatilor emitente, n
vederea reanalizarii actului administrativ pe catre l apreciaza ca ilegal. n
notificare prefectul va solicita autoritatii emitente sa modifice n tot sau n
parte actul administrativ consiserat ilegal sau sa-l revoce. Cea de-a doua
posibilitate a prefectului este ca, n cazul n care autoritatea emitenta nu se
conformeaza notificarii remise, sa atace actul administrativ considerat ilegal
n fata instantei de contencios administrativ, care se va pronunta cu privire la
53

legalitatea actului administrativ si va dispune anularea lui n tot sau n parte

sau mentinerea acestuia.
Obiectul controlului de tutela administrativa exercitat de prefect este actul administrativ, nsa si faptele sau actele asimilate, prin Legea contenciosului administrativ, actului administrativ unilateral- tacerea administrativa si refuzul nejustificat de rezolvare a cererii. Astfel, prefectul, actionnd n temeiul dreptului si interesului public legitim conferit prin art. 3
alin. 1 din Legea nr. 554/2004, are posibilitatea, atunci cnd constata ca inactiunea unei autoritati publice este contrara interesului public, sa solicite acesteia, printr-o petitie, ndeplinirea
atributiilor legale, iar n cazul tacerii sau a refuzului poate duce conflictul n fata instantei
de contencios administrativ, care va obliga autoritatea publica la realizarea atributiilor legale.
n opinia noastra prefectul fiind ndreptatit si totodata obligat prin efectul legii trebuie
sa notifice autoritatea administratiei publice locale emitenta a actului pe care-l considera ilegal, iar n cazul n care aceasta nu se conformeaza notificarii, prefectul va introduce actiune
n contencios administrativ n vederea anularii, n tot sau n parte, sau a mentinerii actului.
3.3 Actele prefectului
Prefectul, ca reprezentant al Guvernului n unitatile administrativ-teritoriale, exercita
o serie de atributii prevazute de lege si ndeplineste alte nsarcinari date de Guvern.
Pentru exercitarea atributiilor care i revin, prefectul emite ordine care pot avea caracter normativ
sau
individual.
Ordinele
sunt
acte
administrative
cu
caracter
unilateral
si
executoriu
emise
de
o
autoritate
publica
administrativa
unipersonala.
Ordinele prefectului sunt acte administrative ,
reprezentnd manifestari de
vointa ce emana de la o autoritate a administratiei publice, n regim de drept public, pentru punerea n executare a prevederilor legale.
Prin aceste acte se asigura realizarea puterii executive n nfaptuirea sarcinilor care revin administratiei publice.
Potrivit art.
137 alin.
2 din Legea nr.
215/2001 ordinele care stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupa consultarea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativteritoriale si sunt contrasemnate de conducatorii acestora.
Desigur, prefectul va emite ordinele, care au un alt obiect, fara sa mai consulte organele sau serviciile de specialitate.
Consideram ca ordinele cu care stabilesc masuri cu caracter tehnic trebuie sa
fie contrasemnate de catre conducatorii serviciilor publice deconcentrate pentru ca, n
cazul n care se constata o neregularitate acestia sa-si asume ntrega raspundere.
Ordinele cu caracter normativ intra n vigoare dupa ce au fost aduse la cunostinta publica, iar
cele cu caracter individual devin executorii numai de la data comunicarii lor persoanelor interesate.
54

Apreciem ca ordinele cu caracter normativ intra n vigoare dupa ce au fost aduse la cunostinta publica prin mass-media, publicatii locale si n conditiile stabilite de Legea nr. 544/2001
privind liberul acces al informatiilor de interes public iar ordinele cu caracter individual se
aduc la cunostinta persoanelor interesate prin curierat si alte conditii prevazute de lege.
Ordinele cu caracter normativ se comunica de ndata Ministerului Administratiei Publice, care
observnd ca un ordin este nelegal are fie posibilitatea de a-l sesiza pe prefect solicitndu-i retragerea
ordinului, fie, n cazul n care prefectul refuza acest fapt, va sesiza Guvernul, care n calitate de
autoritate ierarhic superioara titulara a unui drept de control ierarhic poate anula actul prefectului.
Ordinele prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise
dupa consultarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului. Aceste ordine trebuie comunicate conducatorilor institutiei ierarhic superioare serviciilor publice deconcentrate.
Conform prevederilor art. 34 din noua reglementare legala , prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale pot propune Guvernului
masuri de anulare a ordinelor emise de prefect, daca le va considera ilegale sau inoportune.
Ministerele
si
celelalte
organe
ale
administratiei
publice
centrale
sunt
obligate
sa
comunice
de
ndata
prefectilor
actele
cu
caracter
normativ
emise
n
domeniul
de
activitate
al
serviciilor
publice
deconcentrate.
Apreciem ca o asemenea masura nu este de natura a asigura rapiditatea luarii la cunostinta de
catre serviciile publice deconcentrate a masurilor dispuse de organul ierarhic superior si aplicarea urgenta a acestora. Celeritatea s-ar fi asigurat prin transmiterea directa a respectivelor acte normative catre
serviciile publice deconcentrate, chiar daca ele ar fi trebuit sa fie aduse si la cunostinta prefectului.
Desi legea nu prevede, Guvernul poate sa revoce ordinele prefectului pe care le considera inoportune, revocabilitatea constituind un principiu al regimului juridic al actelor administrative de autoritate.
n baza raporturilor de subordonare ntre prefect si Guvern, al carui reprezentant este, Guvernul poate revoca ordinele prefectului pe care le considera inoportune.
n privinta fortei juridice a ordinelor prefectului n raport cu autoritatile administratiei publice locale, trebuie pornit de la premisa ca ntre aceste autoritati nu exista raporturi de subordonare, iar legea nu recunoaste o suprematie juridica ntr-un sens sau altul. ntruct nu sunt organizate ntr-un sistem ierarhic, cele doua autoritati si actele lor nu pot fi raportate unele la altele.
n concluzie, dupa toate cele aratate n cursul acestui capitol, putem aprecia ca prefectul, ca reprezentant al Guvernului n teritoriu, este singurul n masura a veghea la respectarea, organizarea executarii legii si a executarii acesteia
n concret si la aplicarea acesteia cu respectarea prevederilor legale n domeniu.
De asemenea, suntem de parere ca, pentru executarea acestor prerogative prevazute de lege,
prefectului i sunt atribuite o serie de atributii speciale prevazute n cuprinsul Legii nr. 340/2004,
55

legea privind institutia prefectului cu modificarile si completarile aduse prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, atributii care consituie competenta materiala a prefectului.
n exercitarea atributiilor prevazute de lege prefectul este ajutat de doi subprefecti, nsa el are
n subordine si un personal de specialitate constituit n aparatul propriu de specialitate al prefectului, aparat care se afla sub directa sa conducere si coordonare. Aparatul de specialitate al prefectului ndeplineste si o serie de atributii special prevazute n Ordonanta de Guvern nr. 1844/2004.
n scopul ndeplinirii atributiilor care-i revin, prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual.
Prefectul, ca reprezentant al puterii executive n teritoriu, vegheaza si asupra bunei desfasurari a activitatii autoritatilor administratiei publice locale, el exercitnd si o activitate de
control de legalitate asupra actelor administrative emise sau adoptate de organele administratiei locale, fiind n acest scop investit cu dreptul de a ataca n fata instantei de contencios administrativ actele pe care el le considera ca fiind nelegale sau inoportune.

56

Studiu de caz
Activitatea institutiei prefectului judetului Constanta desfasurata n anul 2006
Revolutia din decembrie 1989 a impus necesitatea reorganizarii administratiei publice pe
baza unor noi principii, n vederea promovarii si respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, ct si a prevenirii si nlaturarii abuzurilor autoritatilor. Cu alte cuvinte, scopul l reprezenta crearea unui stat de drept si democratic, nsa conditiile organizarii statului (cu cele doua attribute ale sale) implicau existenta principiilor separatiei puterilor, a recunoasterii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a autonomiei locale.
Crearea statului de drept prin adoptarea Constitutiei Romniei din 1991 a fost
nsotita de transformari n structura autoritatilor si organelor statului si, n mod deosebit, a principiilor care le guvernau.
Acest cadru a produs schimbari de esenta
n planul administratiei publice si mai ales n cel al administratiei publice locale.
Constitutia Romniei revizuita n 2003, forma republicata a Constitutiei din 1991, n art. 120
alin. 1 statueaza principiile de baza privind modul de constituire si functionare a administratiei publice
locale si anume: principiul descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice.
Potrivit art. 3 alin. 3 din Constitutia revizuita si art. 18 alin. 1 din Legea nr.
215/2001 a administratiei publice locale, unitatile administrativ-teritoriale ale statului romn sunt
comunele, orasele si judetele. Aceste unitati administrativ-teritoriale sunt, n virtutea legii, persoane juridice. Ele realizeaza prin organele lor de conducere administratia publica locala sub
ambele sale componente: adoptarea de acte de autoritate si organizarea de servicii publice locale. Totodata, art. 121 alin.1 din Constitutie, ct si art. 21 alin. 1 din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001 precizeaza ca autoritatile administratiei publice prin care
se realizeaza autonomia locala n comune si orase sunt consiliile locale si primarii alesi.
n ceea ce priveste realizarea serviciilor publice locale, coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti se face de catre consiliul judetean. Se impune totusi precizarea ca serviciile anterior mentionate sunt altele dect cele coordonate de prefect, ca reprezentant al Guvernului pe plan local. Mai exact, potrivit art.123 alin. 2 din Constitutia revizuita si art. 3 alin.1
din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 340/2004 privind institutia prefectului, aprobata prin Legea nr. 181/2006 prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
Exista
trei
prevederi
constitutionale
care
fudamenteaza
institutia
prefectului
n
plan
juridic
si
constitutional.
Astfel,
prefectul
este:
[1.]

reprezentant al Guvernului n teritoriu; seful serviciilor pub57

lice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei

publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor
administrativ-teritoriale;organ de tutela administrativa, art. 123 alin. 4 prevaznd expres dreptul prefectului de a ataca n fata instantei de contencios
administrativ actele emise de consiliul local, judetean si primar, daca le considera ilegale.
Dreptul si totodata obligatia prefectului de a recunoaste -tacit, implicit- sau de a infirma legalitatea actelor autoritatilor locale (hotarrile consiliilor, dispozitiile primarilor) nu conduc la raporturi de
subordonare a acestor autoritati fata de prefect ( fapt statuat de art. 123 alin. 4 din Constitutie si de
art. 12 din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului ). n concluzie, prefectul nu are dreptul sa faca aprecieri asupra necesitatii, a oportunitatii actiunilor si actelor consiliilor locale, ale consiliilor judetene sau ale primarilor. Prefectul apreciaza numai conformitatea cu prevederile legale.
n exercitarea controlului cu privire la legalitatea actelor emise de autoritatile administratiei
publice locale, prefectul poate ataca aceste acte n fata instantei de contencios administrativ.
Conform art.
4 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.
340/2004 privind institutia prefectului, aprobata prin Legea nr.
181/2006 activitatea prefectului se ntemeiaza pe principiile:
[1.] legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii;transparentei si liberului acces
la informatiile de interes public;eficientei;responsabilitatii;profesionalizarii;
orientarii catre cetatean.
Prefectul, ca reprezentant al Guvernului n teritoriu, ndeplineste o serie de atributii
principale prevazute expres n art.
24 din Legea nr.
181/2006 pentru aprobarea OUG
nr.
179/2005.
Pentru ndeplinirea atributiilor prevazute de lege prefectul este ajutat de
doi subprefecti, iar n municipiul Bucuresti prefectul este ajutat de trei subprefecti.

Institutia Prefectului Judetului Constanta

Institutia Prefectului Judetului Constanta este organizata si functioneaza ca institutie publica cu

personalitate juridica si are rolul de a ndeplini atributiile si prerogativele conferite Prefectului prin Constitutia Romniei, Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, modificata si completata
prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/2005, aprobata prin Legea nr. 181/2006 si prin Hotarrea
Guvernului Romniei 1844/2004 privind aparatul de specialitate al prefectului si alte acte normative.

58

Institutia Prefectului urmareste modul de realizare n judet a strategiei si obiectivelor

cuprinse n Programul de guvernare si propune adoptarea de masuri corespunzatoare.
Institutia Prefectului are un aparat de specialitate format din functionari publici,
functionari publici cu statut special si personal contractual, care este condus de prefect.
TII, A APLICARII

1. DIRECTIA
DE VERIFICARE A LEGALIT A
ACTELOR NORMATIVE SI

CONTENCIOS ADMINISTRATIV
TII ACTELOR ADMINISTRATIVE
1.1. VERIFICAREA LEGALIT A
n exercitarea prerogativelor conferite prin Hotarrea Guvernului nr. 1844/2004 privind
aparatul de specialitate al prefectului si Legea nr. 340/2004 privind institiutia prefectului modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005, n perioada 1
ianuarie 2006-31 decembrie 2006, prefectul judetului Constanta, prin Directia Verificarii Legalitatii Actelor si Contencios Administrativ, a verificat un numar de 6782 hotarri adoptate
de Consiliile locale, 256 de hotarri ale Consiliului Judetean Constanta, 36626 de dispozitii emise de primari si 558 de dispozitii ale Presedintelui Consiliului Judetean Constanta.
n cursul anului 2006 au fost promovate de catre Prefectul judetului Constanta 41 de actiuni n fata instantei de contencios administrativ a Tribunalului Constanta ce au avut ca obiect anularea de acte administrative.
Dintre acestea, 11 actiuni au fost admise, o actiune este suspendata, 29 actiuni aflndu-se pe rolul instantei.
Notificarile

-Legea
Monitorul

au

nr.
Oficial

avut

drept

obiect

ncalcarea

215/2001
privind
al Romniei, Partea

- Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.

urmatoarelor

acte

normative:

administratia
publica
locala,
publicata
I, nr.
204 din 23 aprilie 2001
45/2003 privind finantele publice locale

- Legea nr. 188/ 1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004, modificata prin Legea nr. 161/2003
- Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv n perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, modificata prin Legea nr.
247/2005 privind
reforma n domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, republicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
798 din 2 septembrie 2005
- Legea nr.

213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia

59

-Legea

nr.

219/1998

privind

concesiunile

- Legea nr.
50/1991 pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
933 din 13 octombrie 2004
itorul
itorul

Codul Muncii, aprobat prin Legea nr.

Oficial al Romniei,
Partea I, nr.
Codul

72

53/2003, publicata n Mondin 5 februarie 2003

Fiscal

Legea nr.
18/1991 privind fondul
Oficial al Romniei,
Partea I, nr.

funciar,
1 din

republicata n Mon5 ianuarie 1998

- Legea nr.
247/2005 privind reforma n domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
- Hotarrea Guvernului nr. 525/1997 republicata pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism
Dintre cele 39 de acte administrative adoptate sau emise cu ncalcarea dispozitiilor legale n
materie, n anul 2006, 29 au fost hotarri ale Consiliilor locale si doar 10 dispozitii ale primarilor.
Prefectul, n calitatea sa de reprezentant al Guvernului n teritoriu este abilitat
n temeiul dispozitiilor Legii nr.
340/2004 privind institutia prefectului, modificata si
completata cu Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005 sa verifice legalitatea
actelor administrative adoptate sau emise de catre autoritatile administratiei publice locale,
putnd ataca n instanta de contencios administrativ actele pe care le considera ilegale.
n temeiul dispozitiilor art. 252 din Legea nr. 181/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta
a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului, n exercitarea atributiei cu privire la verificarea legalitatii actelor administrative ale consiliului
judetean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, cu cel putin 10 zile naintea introducerii
actiunii n contenciosul administrativ, va solicita autoritatilor care au emis actul, cu motivarea necesara, reanalizarea actului socotit nelegal, n vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia.
Spre deosebire de anulare care poate fi urmare a exercitarii de catre prefect a controlului cu privire
la legalitatea actelor autoritatilor administratiei publice locale sau chiar n unele cazuri consecinta exercitarii de catre persoana interesata, a dreptului sau fundamental de a se apara mpotriva abuzului autoritatilor administrative, masura revocarii este o consecinta a exercitarii controlului administrativ intern.
60

Revocarea unui act al administratiei publice locale se poate dispune numai de catre organul emitent, att pentru motive de ilegalitate ct si pentru motive de inoportunitate, spre deosebire de anulare
care poate fi dispusa numai de catre instanta judecatoreasca si numai pentru motive de ilegalitate.
n anul 2006,
ca urmare a atacarii n instanta de contencios administrativ
efectuata
de
catre
Prefectul
Judetului
Constanta,
au
fost
revocate 7 acte administrative.
Astfel de acte administrative revocate sunt:
A.
ii.
6.
5.
4.
3.
2.
1.
i.
Hotarrea nr. 123/2006 emisa de Consiliul Local Eforie privind aprobarea ntocmirii documentatiei de urbanism PUD Modificare Parcelare Zona C- Eforie Nord.
Prefectul a solicitat, n temeiul dispozitiilor art.26 alin. 1 din Legea nr. 340/2004 privind
institutia prefectului, revocarea Hotarrii nr. 123/2005 si a formulat o notificare n acest sens.
Astfel, potrivit normelor de drept administrativ actele emise de autoritatile administratiei publice locale sunt unilaterale si au caracter obligatoriu, iar n cazul nerespectarii lor se pot modifica sau anula, dupa caz. Din acest punct de vedere, actul administrativ mentionat nu poate
sa se substituie de fapt aprobarii n sine a Planului Urbanistic de Detaliu, care reprezinta documentatia prin care se asigura conditiile de amplasare, dimensionare, conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor obiective pe o parcela, n corelare cu functionarea predominanta
si vecinatatile imediate. Acesta trebuie sa abordeze si sa cuprinda reglementari si cu privire la
regimul juridic al terenurilor si constructiilor care urmeaza sa fie autorizate n conditiile legii.
Aprobarea se efectueaza dupa obtinerea avizelor stabilite prin certificatul de urbanism eliberat de autoritatea publica locala la solicitarea persoanei interesate.
Prefectul a apreciat ca a fost ncalcat Cap. I pct. 1. 2 din ORD 37 N/2000 emis de Ministerul
Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, norma legala unde este definit acest instrument cu caracter
urbanistic si care nu prevede o aprobare de principiu si sub conditie a documentatiei care l nsoteste.
Din aceste considerente Hotarrea nr.
123/2005 nu poate fi considerata ca act administrativ cu un obiect distinct, prefectul solicitnd autoritatii publice locale revocarea ei,
n caz contrar urmnd sa uzeze de prevederile art.
26 din Legea nr.
340/2004.
Consiliul Local Eforie a hotart revocarea Hotarrii nr.
123/2006 si a emis
Hotarrea nr.
175/2005, astfel cererea ramnnd fara obiect si fiind respinsa.
Hotarrea nr. 8/2006 emisa de Consiliul Local Mihail Kogalniceanu privind aprobarea
61

sustinerii din bugetul local a contravalorii indemnizatiei de hrana pentru salariatii din cadrul
Primariei Mihail Kogalniceanu.
Prefectul a considerat ca Hotarrea nr. 8/2006 a fost adoptata cu ncalcarea art. 12 alin. 1
din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata, care prevede ca nu pot
fi negociate clauze referitoare la drepturi a caror acordare si al caror cuantum sunt stabilite prin
acte normative. Se coroboreaza si cu art. 7 alin. 2 care stipuleaza ca au putere de lege ntre
parti numai contractele colective de munca ncheiate cu respectarea dispozitiilor legale n vigoare.
Indemnizatia de hrana pe care autoritatea publica locala a adoptat-o prin
acest act administrativ este un drept de natura salariala ce nu poate fi legiferat
printr-o hotarre a Consiliului local pentru ca excede actelor n vigoare.
La solicitarea prefectului,
Consiliul Local Mihail Kogalniceanu a adoptat
Hotarrea nr.
12/2006 prin care s-a dispus revocarea Hotarrii nr.
8/2006.
Hotarrea nr. 108/2006 emisa de Consiliul Local Eforie privind aprobarea de principiu a
unui schimb de terenuri.
Prefectul

considerat

aceasta

hotarre

ilegala

si

dispus

revocarea

ei.

Consiliul Local Eforie a revocat Hotarrea nr.

108 prin adoptarea Hotarrii nr.
175/2006, drept pentru care instanta a respins actiunea formulata ca ramasa fara obiect.
Hotarrea nr. 83/2006 emisa de Consiliul Local Eforie privind aprobarea vnzarii prin
licitatie publica deschisa a terenului n suprafata de 1778,26 m.p. situat n Eforie Sud.
Prefectul a considerat aceasta
hotarre ilegala deoarece
aproba vnzarea
prin licitatie publica deschisa a unei suprafete de teren mai mare dect cea stabilita prin documentatie.
Consiliul Local Eforie a ndreptat eroarea materiala si
prin Hotarrea nr.
175/2006 s-a procedat la revocarea Hotarrii nr.
83/2006.
Hotarrea nr. 116/2006 emisa de Consiliul Local Eforie privind concesionarea fara licitatie
publica a terenului apartinnd domeniului public al orasului n suprafata de 63.2 m.p. catre
dl. X.
62

Prefectul a considerat ca hotarrea este ilegala deoarece ncalca dispozitiile art.

13 alin.
1 din Legea nr.
50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii, republicata, n sensul ca s-a aprobat concesionarea unei suprafete de teren din domeniul public al orasului fara licitatie publica, desi articolul prevedea acest lucru.
Consiliul Local Eforie a adoptat Hotarrea nr. 175/2006 care a revocat Hotarrea nr. 116/2006.
Dispozitia nr. 23/2006 emisa de Primarul Comunei Mihail Kogalniceanu privind angajarea
d-lui X n functia de inspector debutant n cadrul Serviciului Public de Gospodarire Comunala Locativa si Prestari Servicii din subordinea Consiliului Local Mihail Kogalniceanu.

Prefectul a solicitat revocarea dispozitiei considernd ca actul administrativ a fost emis cu

ncalcarea dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 53/2003 privind aprobarea contractului de munca,
care la alin. 1 prevede ca norma imperativa urmatoarele: ncadrarea salariatilor la institutiile si
autoritatile publice si alte unitati bugetare se face numai prin concurs sau examen, dupa caz.
n aceste conditii, organizarea concursului se putea realiza n conformitate cu prevederile Anexei
12 din Hotarrea Guvernului nr. 281/1993 privind salarizarea personalului din unitatile bugetare, modificata, prin care se stabileste cadrul normativ de angajare a personalului din unitatile bugetare.
De la aparitia Ordonantei Guvernului nr. 9/2005 privind cresterile salariale ce se vor
acorda n 2006 personalului bugetar angajat cu carte de munca, nu se mai pot face angajari
dect pentru ocuparea unor posturi unice devenite vacante si numai cu avizul prealabil al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si al Ministerului Finantelor Publice (art.14).
Fata de cele mentionate, se solicita revocarea dispozitiei nr.23/2006 ca fiind nelegala.
De asemenea au existat si acte administrative anulate prin hotarre judecatoreasca n
urma atacarii actelor n fata instantei de contencios administrativ de catre prefectul judetului Constanta.
Un exemplu de astfel de act administrativ este Dispozitia nr.
23/2006.
La Tribunalul Constanta,
sectia contencios administrativ s-a depus actiune
n anularea Dispozitiei nr.
23/2006 privind angajarea d-lui X n functia de inspector debutant n cadrul Serviciului Public de Gospodarire Comunala Locativa si Prestari Servicii din subordinea Consiliului Local Mihail Kogalniceanu.
Ca urmare, dispozitia se suspenda de drept.
Decizia nr.
23/2006 a fost revocata prin Decizia nr.
149/2006 , modificata prin Decizia nr.
159/2006 prin
63

care s-a dispus ncetarea de drept a contractului individual de munca al d-lui X.

Prin Dispozitia nr. 149/2006 privind ncetarea contractului individual de munca al dlui X, angajat n functia de inspector III debutant n cadrul Serviciului Public de Gospodarire
Comunala Locativa si Prestari Servicii din subordinea Consiliului Local al comunei Mihail
Kogalniceanu s-a dispus n temeiul art.
68 alin.
1 lit.
u si art.
71 alin.
1 din
Legea nr.
215/2005 , ncetarea de drept a contractului individual de munca al d-lui X.
Prin
materiale

Decizia
nr.
aparuta
n
cuprinsul

159/2006
Dispozitiei

s-a
nr.

dispus

ndreptarea
149/2006.

erorii

Prefectul ca reclamant a fost notificat cu privire la emiterea unei noi dispozitii prin care sa dispus ncetarea de drept a contractului individual de munca, aceasta decizie fiind anulata si nemaiproducnd efecte prin emiterea Deciziei nr. 149/2006 modificata prin Decizia nr. 159/2006.
Acte administrative emise
Actul
dinul.

administrativ
prin
care
prefectul
si
exercita
atributiile
este
Ordinul prefectului poate avea caracter normativ sau individual.

or-

Ordinul devine executoriu dupa ce a fost adus la cunostinta publica, atunci cnd
contine dispozitii normative sau de la data comunicarii n cazul celor individuale.
Referitor la actele administrative emise de catre prefectul judetului Constanta
n anul 2006, putem afirma ca s-au emis 735 de ordine, dintre care doar 77 de ordine sunt cu caracter normativ.
Dintre ordinele cu caracter normativ amintim:
[1.]

Ordinul nr. 86/13.01.2006 privind organizarea Comandamentului Judetean de

IarnaOrdinul
.
nr. 149/14.02.2006 privind constituirea Comisiei pentru constatarea pagubelor
produse de calamitatile naturale n agricultura. Ordinul nr. 195/17.03.2006 privind constituirea Comandamentului judetean de analiza a realizarii programului anual de nfiintare a
perdelelor forestiere de protectie. Ordinul nr. 217/7.04.2006 privind constituirea Comisiei
judetene pentru aplicarea masurilor de integrare europeana. Ordinul nr. 235/26.04.2006
privind modificarea Comisiei judetene pentru acordarea de compensatii cetatenilor romni
pentru bunurile trecute n proprietatea statului bulgar. Ordinul nr. 329/17.05.2006 privind
modificarea componentei Grupului Judetean de lucru pentru evaluarea legislatiei adoptate
64

la nivel local n scopul identificarii eventualelor bariere n calea liberei circulatii a serviciilor si a dreptului de stabilire a persoanelor.Ordinul nr. 346/20.05.2006 privind constituirea
Comisiei Judetene. Ordinul nr. 358/30.05.2006 privind desemnarea reprezentantilor serviciilor publice deconcentrate n Comisia Judeteana. Ordinul nr. 399/22.06.2006 privind
reconstituirea islazului comunei Poarta Alba.Ordinul nr. 411/25.07.2006 privind aprobarea
componentei si a Regulamentului privind organizarea, atributiile si functionarea Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta . Ordinul nr.723/28.12.2006 privind reconstituirea
Comisiei Judetene n domeniul egalitatii de sanse ntre femei si barbati la nivelul judetului
Constanta.
n ceea ce priveste verificarea la sediul unitatilor administrativ-teritoriale a actelor emise si adoptate de catre autoritatile locale, a actelor subsecvente acestora, precum si a aspectelor semnalate n
petitiile adresate Instituitiei Prefectului s-au efectuat un numar de 5 controale de catre comisii special constituite n acest scop. Un numar de 6 controale au fost realizate de catre persoanele desemnate din cadrul Directiei prin ordin al Prefectului n Corpul de Control al Prefectului. S-au ntocmit
note de constatare n care au fost incluse propuneri de remediere a deficientelor constatate, s-a urmarit punerea n aplicare a propunerilor formulate n notele de constatare. n anumite cazuri, aceste
note au fost naintate unor institutii pentru verificarea unor aspecte care intra n competenta acestora.
Privitor la constatarea si aplicarea contraventiilor n cazurile prevazute de legile proprietatii si OUG nr. 21/1999, au fost aplicate un numar de 8 amenzi autoritatilor locale. Actualmente, 6 dintre acestea au fost contestate si se afla pe rolul Judecatoriei Constanta.
TII SECRETARILOR UNIT A
TILOR
1.2 VERIFICAREA S I NDRUMAREA ACTIVIT A
ADMINISTRATIV - TERITORIALE
n vederea eficientizarii activitatii de la nivelul autoritatilor administrativ- teritoriale din judetul Constanta si pentru aplicarea unitara a legislatiei specifice au fost organizate la sediul Prefecturii sedinte cu primarii si secretarii unitatilor administrativteritoriale.
La aceste sedinte, n functie de problemele semnalate din teritoriu, au participat si reprezentanti ai serviciilor deconcentrate, precum si ai altor institutii publice locale.
Prin
organizarea
acestor
sedinte
s-a
urmarit,
n
special:
11.
10.
9.
8.
7.
6.
5.
4.
3.
2.
1.
respectarea termenelor de comunicare a actelor administrative adoptate si emise de autoritatile administratiei publice locale;

65

 identificarea diverselor probleme cu care se confrunta primarii/secretarii n activitatea lor;

posibilitatea punerii n practica a propunerilor formulate de primari/secretari n vederea
mbunatatirii/colaborarii ntre unitatile administrativ-teritoriale si Institutia Prefectului;
respectarea termenului de raspuns la relatiile solicitate de catre Institutia Prefectului
judetului Constanta, cu privire la petitiile adresate acesteia;
ndrumarea pentru aplicarea corecta si unitara a legilor proprietattii, a modificarilor si
completarilor survenite n Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, precum si n
Legea privind statutul alesilor locali nr. 393/2004
Respectarea prevederilor legale referitoare la nivelul de pregatire profesionala al secretarilor unitatilor administrativ teritoriale a fost realizata prin monitorizarea studiilor de specialitate.
1.3 PROPUNERI DE LEGE FERENDA
n cursul anului 2006 au fost promovate 50 proiecte de hotarri pentru transmiterea unor
imobile din domeniul public/privat al statului n domeniul public/privat al unitatilor administrativteritoriale, respectiv pentru alocarea unor sume catre unitatile administrativ-teritoriale din judet, din
Fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia Guvernului, pentru echilibrarea bugetelor locale.
1.4 ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ACTIVITATII DE APLICARE A APOSTILEI
Potrivit OG nr. 66/1999 aprobata prin Legea nr. 52/2000, modificata prin Legea nr. 142/2004
si a instructiunilor Ministrului Administratiei si Internelor nr. 351/2004, privind organizarea si desfasurarea activitatii de aplicare a apostilei, conform Conventiei cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, subprefectul Institutiei Prefectului
judetului Constanta aplica apostila pe actele oficiale administrative ntocmite pe teritoriul Romniei si
care urmeaza sa produca efecte juridice pe teritoriul unui stat semnatar al Conventiei de la Haga.
Pna n prezent, s-a nregistrat un numar de 2.617 cereri si s-au aplicat de
4.191 de stampile, pentru cetatenii romni si 36 de cereri si 73 de stampile pentru cetatenii straini, virndu-se n acest sens peste 104 000 RON n contul MAI.
2. CORPUL DE CONTROL AL PREFECTULUI

66

n cursul anului 2006,

Corpul de Control al Prefectului a efectuat un
numar total de 6 misiuni de control sub forma a 3 tipuri de actiuni, astfel:
control
complex
de
legalitate
la
consiliile
locale;
control
tematic
avnd
la
baza
sesizari
adresate
institutiei;
control
n
echipa
mixta,
mpreuna
cu
institutiile
abilitate.
n urma controalelor efectuate, s-au stabilit masuri legale n functie de constatari, mergnd de la
avertismente si amenzi, la recuperarea prejudiciilor aduse bugetelor de unde s-au cheltuit sumele nelegal.
Misiunile de control efectuate pe parcursul anului 2006 au fost urmatoarele:
1.
Control
complex
la
Primaria
Baraganu;
2.
Control
complex
la
Primaria
Dobromir;
3.
Control
tematic
n
baza
unor
sesizari
la
Primaria
Mereni;
4.
Control
tematic
n
baza
unor
sesizari
la
Primaria
Tuzla;
5.
Control
tematic
n
baza
unor
sesizari
la
Primaria
Tortomanu;
6.
Control tematic n baza unor sesizari la Primaria Cerchezu.
Raporturile dintre prefect si autoritatile administratiei publice locale n judetul Constanta
Conform reglementarilor art. 12 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului ntre prefecti,
pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. ntre acestea exista doar relatii
de colaborare reciproca astfel asigurndu-se o buna desfasurare a activitatii la nivel local.
Prefectul, ca reprezentant al Guvernului n teritoriu, n exercitarea atributiei cu
privire la verificarea legalitatii actelor administrative adoptate sau emise de catre autoritatile
administratiei publice locale, acesta vegheaza ca acestea sa fie conforme cu legea.
Astfel, n cazul n care prefectul sesizeaza ca o dispozitie a primarului sau o hotarre
de consiliu local a fost adoptata sau emisa cu ncalcarea prevederilor legale, acesta trimite
o notificare prin care solicita autoritatii emitente revocarea sau modificarea actului administrativ considerat nelegal nainte cu zece zile de a introduce actiune n contencios administrativ.
Tot n legatura cu relatiile de colaborare dintre prefect si autoritatile administratiei publice locale, la sediul Prefecturii Constanta se primesc petitii ale cetatenilor
care nu sunt de competenta institutiei prefectului, nsa n baza acestor raporturi de colaborare, Prefectura trimite aceste petitii catre autoritatile competente spre solutionare.

67

De asemenea, la sediul Prefecturii judetului Constanta, periodic au loc sedinte cu secretarii unitatilor administrativ-teritoriale din judetul Constanta, acestia venind
cu diverse probleme, ncercnd ca mpreuna cu prefectul judetului sa le rezolve.
Ultima sedinta desfasurata n Sala Mare a Prefecturii cu secretarii unitatilor administrativteritoriale din judetul Constanta ( proces-verbal Anexa 1) a fost deschisa de catre prefectul judetului
Constanta Danut Culetu, dupa care a luat cuvntul Secretarul General al Prefecturii Constanta, actualmente subprefect, n baza OUG nr. 179/2005, Claudiu Palaz. Acesta a precizat ca, avnd n vedere ca
una dintre atributiile cele mai importante pe care Institutia Prefectului o are este aceea de a veghea la
aplicarea corecta a actelor normative n vigoare de catre reprezentantii autoritatilor publice locale, cu
sprijinul direct al Prefecturii, rolul activ pe care acestia trebuie sa-l aibe si mai ales sa nu uite ca sunt
functionari publici care fac legatura ntre Institutia Prefectului si autoritatea publica locala. De asemenea
a mai mentionat ca sedinta respectiva va avea la baza dialogul, masura care trebuie sa devina cea mai
importanta cale de a aplica corect si unitar actele normative care par la prima vedere greu de aplicat.
Dupa interventia subprefectului au luat cuvntul, pe rnd, secretarii unitatilor administrativteritoriale.
Trebuie sa facem o alta mentiune cu privire la raporturile de colaborare dintre Institutia Prefectului si autoritatile publice locale n sensul ca, ncepnd cu luna octombrie 2005 lunar, functionarii
Directiei Verificarii Legalitatii Actelor si Contencios Administrativ din cadrul Prefecturii Constanta trebuie sa ntocmeasca o radiograma (Anexa 2) care sa cuprinda sesizarile cu privire la ncalcarea prevederilor Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduita al functionarilor publici, situatia privind monitorizarea aplicarii dispozitiilor privind regimul incompatibilitatilor si al confictului de interese, situatia
centralizatoare privind sesizarile adresate comisiei de disciplina. Pentru realizarea acestei radiograme
lunare fiecare autoritate publica locala trebuie sa realizeze un raport pe care l va transmite Prefecturii Constanta, aceasta trimitnd radiograma aferenta judetului Constanta Ministerului Administratiei
si Internelor pentru a le putea centraliza si trimite Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

3. SERVICIUL DE INTEGRARE EUROPEAN A S I COOPERARE INTERNATIONAL

Activitatea desfasurata n anul 2006 de Serviciul de Integrare Europeana si

Cooperare Internationala confirma punctual importanta concentrarii eforturilor la nivelul ntregului judet,
n sensul aportului pentru ncadrarea n graficul si termenele procesului de aderare prin actiuni specifice :

3.1.
MONITORIZ ARI
68

 Monitorizarea trimestriala a ndeplinirii actiunilor prevazute n Planul de implementare a

legislatiei si de consolidare institutionala la nivel local ;
Monitorizarea trimestriala a actelor normative adoptate de autoritatile publice locale pentru
identificarea obstacolelor n calea liberei circulatii a serviciilor si a dreptului de stabilire a
persoanelor;
Monitorizarea Programului multianual de modernizare al Prefecturii judetului Constanta 20052006, solicitat de Ministerul Administratiei si Internelor 2 rapoarte semestriale (15 ianuarie,
15 iulie) ;
Implementarea Cadrului de Auto-evaluare a modului de functionare a institutiilor publice: numirea membrilor grupului de evaluatori, instruire, realizarea Planului de actiuni privind evaluarea activitatii institutiei CAF (mai iunie);
Monitorizarea derularii, la nivelul judetului Constantta, conform conditiilor prevazute de
Comisia Europeana, a proiectelor finantate prin Fondul de Modernizare a Administratiei Publice Locale n cadrul programului PHARE (2 proiecte Consiliul Judetean, 1 proiect Primaria
Municipiului Constanta, 2 proiecte Primaria Municipiului Medgidia, cte un proiect primariile
comunelor Cogealac, Comana, Cumpana, Ion Corvin, Mihai Viteazu, Silistea); o ntlnire cu
toti coordonatorii de proiecte din Constanta n prezenta coordonatorului national n vederea
stabilirii modalitatii de raportare finala;
Monitorizarea trimestriala a actelor normative adoptate de autoritatile publice locale pentru
identificarea obstacolelor n calea liberei circulatii a serviciilor si a dreptului de stabilire a
persoanelor - 4 raportari trimestriale ;
ntocmirea raportarii finale a proiectului RURAL + , proiect scris, transmis spre finantare si
implementat de Institutia Prefectului participare la sesiunea de nchidere n data de 5 iunie.
3.2.

MULTIPLICAREA

INFORMATIEI

EUROPENE

Diseminarea informatiei europene n mediul rural si urban, prin organizarea a 3 caravane :

Caravana Intreprinderilor Mici si Mijlocii : 11 ntlniri n municipiile si
orasele din judet cu participarea a aproximativ 350 de persoane interesate de
problematica europeana si de oportunitatile de finantare destinate micilor ntreprinzatori (martie aprilie) ;
Caravana Grupurilor de Actiune Locala nfiintate n judetul Constanta la initiativa Institutiei Prefectului : 10 ntlniri la sediile GAL-urilor cu participarea a aproximativ 300 de persoane- tema majora dezbatuta a fost importanta
elaborarii strategiilor de dezvoltare zonala (septembrie - octombrie) ;
69

 Caravana Fermier n Europa initiata de Ministerul Integrarii Europene 20 ntlniri n 20 de comune cu 797 persoane - locul 2 pe tara dupa numarul
de participanti si locul 6 pe tara dupa numarul de aparitii n mass-media locala
;
Elaborarea, n parteneriat cu institutiile implicate la nivel judetean, a Planului de Actiune al Retelei
de Multiplicatori la nivelul Judetului Constanta (a fost rennoit Protocolul de Parteneriat semnat la Bucuresti ntre Delegatia Comisiei Europene si Prefectura Constanta n data de 27 aprilie)
si raportari semestriale ale modului de ndeplinire a actiunilor cuprinse n plan 2 raporta ri la
31 ianuarie si 31 iulie ;

Participarea la Conventia Nationala a Multiplicatorilor de Informatie Europeana n perioada

14-17 noiembrie si la masa rotunda a multiplicatorilor de informatie europeana din regiunea
sud-est n data de 14 decembrie ;
3.3.

PROIECTE

EUROPENE

Informarea autoritatilor locale asupra lansarii Programului guvernamental de dezvoltarea infrastructurii n spatiul rural (Ord.7/2006), consiliere pentru depunerea documentatiei si centralizarea datelor privind primariile care au depus si tipul proiectului (iunie-august) - 28 de
primarii au primit acceptul finanta rii proiectelor depuse;
Informarea asupra lansarii programelor de finantare : PHARE de Coeziune Economica si Sociala - CES proiecte de dezvoltare a resurselor umane si PHARE promovarea capitalului
uman, respectiv programul Economia Bazata pe cunoastere
ntocmirea unei baze de date privitoare la: proiecte cu finantare externa aflate n derulare n
judetul Constanta n anul n curs, obiective de investitii propuse a fi realizate n perioada 20052006 si propuneri de proiecte pentru care se doreste atragere de fonduri ;
Elaborarea si depunerea de cereri de finantare - proiecte aprobate :
EuroFarmers for Euro Market Phare Europa depus n luna martie si acceptat spre
finantare n luna octombrie 2006, cu derulare n anul 2007 - solicitant Patronatul pentru
ntreprinderi Mici si Mijlocii Constanta ;
Training pentru autorita tile locale n domeniul constructiilor durabile pentru infrastructura judetului Constanta, proiect de cooperare interregionala, finantator Guvernul
Flandrei Belgia n parteneriat cu primariile Cogealac si Cobadin;
70

 Stimularea ncrederii ceta tenilor n autorita tile locale din judetul Constanta ,
proiect de cooperare interregionala, finantator Guvernul Flandrei Belgia n parteneriat
cu primariile Navodari, Cernavoda, Mihail Kogalniceanu si Valu lui Traian;
Improvement of the waste management by local autorities in Constanta County,
proiect de cooperare interregionala, finantator Guvernul Flandrei Belgia n parteneriat
cu primariile Cumpana, Lumina si Corbu;
Partener n cadrul proiectului Politici n dialog , elaborat de Camera de Comert,
Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta proiect finantat n cadrul programului
Phare Europa ;
Partener n cadrul proiectului Servicii de informare, consultanta si asistenta juridica
pentru persoanele infectate si afectate HIV/SIDA - Semnarea Conventiei de parteneriat
ntre Institutia Prefectului si Fundatia Alaturi de Voi privind implementarea proiectului noiembrie;
3.4.

ATRAGERE

DE

INVESTI TII

STRAINE

Implicare n identificarea posibilitatilor de realizare a unor investitii pentru persoanele de vrsta

a treia din judetul Constanta colaborare cu Primaria Navodari, Limanu, Cumpana, Ovidiu
pentru identificarea unor terenuri sau cladiri ce pot fi folosite pentru astfel de proiecte implicarea unui investitor belgian.
Implementarea Programului National de Pregatire pentru Aderare a Mediului de Afaceri, initiat de Ministerul Integrarii Europene ntlniri de lucru pentru realizarea unui plan de actiuni al
programului cu mediul de afaceri constantean: Patronatul ntreprinderilor Mici si Mijlocii, Camera de
Comert, Oficiul Teritorial Constanta al Agentiei Nationale pentru IMM, Uniunea Generala a Industriasilor din Romnia si realizarea actiunilor stabilite conform planului: semnarii pe diverse teme, informari, distribuire de materiale specifice mediului de afaceri, caravana IMM-urilor (martie octombrie);
3.5.
EVENIMENTE
Organizarea de manifestari n context european, n parteneriat interinstitutional local, cu ocazia
Zilei de 9 Mai Ziua Europei, n cadrul proiectului Festivalul Primaverii Europa mai
aproape de tine editia a IV-a
Participare la manifestarile desfasurate n scolile constantene n contextul Spring Day in
Europe n perioada 16 martie 16 aprilie (Palatul Copiilor, Scoala

Constantin Brncusi
Medgidia, Colegiul Mircea cel Batrn, Scoala

Speciala nr.1) ;

71

 Organizarea n parteneriat cu Directia pentru Tineret Constanta a S colii Nationale de Integrare

Europeana la Eforie, n perioada 10-16 iulie 50 de elevi si studenti din tara au partcipat la
dezbateri din domeniul integrarii europene;
Organizarea semnarii protocoalelor de infratire a trei localitati din judet cu trei localitati din
regiunea Dobrich, n urma unor ntlniri de lucru la Primaria Dobrich (9-10 martie) si la Constanta (11-12 mai)
ntocmirea calendarului privind actiunile initiate de Institutia Prefectului pentru sarbatorirea a
50 de ani de la Semnarea Tratatului de la Roma 25 martie 1957 ;

3.6. APLICAREA LEGII 544/2001 PRIVIND LIBERUL ACCES LA INFORMATII

DE INTERES
PUBLIC
ntocmirea raportului anual de activitate pentru anul 2005
Transmiterea materialului pentru publicarea raportului de activitate n monitorul oficial, conform prevederilor normenlor metodologice ale legii ;
Raspuns la cererile adresate institutiei conform legii - 29 cereri scrise ;
Participarea la seminarul de pregatire privind implementarea legilor nr.544/2001 si nr.52/2003
si a modului de raportare a activitatii pe aceste legi la nivel local (25-26 noiembrie).
4. SERVICIUL DEZVOLTARE ECONOMICA S I MONITORIZAREA SERVICIILOR PUBLICE
DECONCENTRATE (SDE-MSPD)
Pe parcursul anului 2006, SDE-MSPD a elaborat 4 lucrari sinteza :
Analiza realizarilor obiectivelor si actiunilor din Programul orientativ de Dezvoltare a judetului
Constanta pe anul 2005 februarie 2006
Programul de actiuni ale serviciilor publice deconcentrate din judet n anul 2006, pentru realizarea
Programului de Guvernare martie 2006
Raport de activitate al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor pe primul semestru al
anului- iulie 2006
Analiza stadiului de pregatire a serviciilor publice deconcentrate pentru integrarea n Uniunea Europeana octombrie 2006
72

4.1. NDEPLINIREA ATRIBU TIILOR

PRIN COMISII DE SPECIALITATE

4.1.1.
S EDIN TE

CU PRIMARII (COMISIA JUDETEAN

A CONSULTATIV A)
Au avut loc 5 ntlniri, toate convocate si conduse de Prefectul Judetului, n cadrul carora:
- s-au dezbatut modificarile legislative pe diverse domenii,
acordnduse
consultanta
primarilor
(nfiintarea
Politiei
Comunitare;
nfiintarea
serviciilor voluntare de aparare civila;
sprijinul statului n sectorul vegetal si
zootehnic; aplicarea prevederilor OUG 148/2005, privind sustinerea familiei, aplicarea Legii 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice).
- s-a acordat sprijin primariilor prin crearea legaturii directe cu specialistii si sursele de finantare (Programul Sapard 2006;
Programul Fermierul;
Programul de Microcredite din cadrul Proiectului privind Dezvoltarea
sectorului Social;
ntlnire cu conducatorii unitatilor bancare din judet).
- s-au analizat masurile dispuse pentru rezolvarea problemelor de competenta locala
(gestionarea situatiilor de urgenta ; Consiliile Consultative pentru Protectia Consumatorilor;
legalitatea constructiilor; pregatirea desfasurarii n bune conditii a anului scolar 2006-2007).
4.1.2.COLEGIUL
PREFECTURAL
n cadrul sedintelor Colegiului Prefectural se analizeaza subiectele propuse pe ordinea de
zi pentru toate serviciile publice deconcentrate, ai caror conducatori sunt membrii Colegiului.
S-a intervenit pentru solutionarea problemelor ridicate n cadrul sedintelor de serviciile publice deconcentrate, a dificultatilor cu care acestea se confrunta.
Una din
cel mai des ridicate probleme este lipsa spatiului, cu care se confrunta Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Politia Rutiera, Casa Judeteana de Pensii, Directia de Munca Solidaritate Sociala si Familie, Inspectoratul Teritorial de Munca.
4.1.3. ACTIVITATEA PENTRU SITUATII
DE URGEN T A
(desfasurata conform instructiunilor din Manualul Prefectului)
Actiuni ntreprinse n perioada de postdezastru pentru prevenirea producerii de situatii de urgenta .
n urma celor 12 radiograme primite din partea M.A.I. s-au ntreprins urmatoarele actiuni:
s-a ntocmit un program de masuri pentru mbunatatirea capacitatii de raspuns la eventualele
situatii de urgenta generate de inundatii;
s-au dispus primariilor masurile ce trebuiesc luate pentru prevenirea, limitarea si nlaturarea
unor posibile dezastre;
73

 a fost convocat C.J.S.U. si primarii localitatilor cu zone inundabile si s-au dispus masuri de
identificare a constructiilor amolasate n zona inundabila si aplicarea riguroasa a cadrului
legislativ;
s-a realizat o situatie cu zonele afectate de alunecari de teren;
s-au identificat operatorii economici care au n dotare mijloace tehnice ce ar putea fi utilizate
n actiuni de gestionare a eventualelor situatii de urgenta ;
s-au efectuat testari la nivelul autoritatilor administratiei publice locale asupra modului de
functionare a sistemelor de telecomunicatii;
au fost inventariate formatiunile torentiale;
a fost realizata estimarea riscurilor si evaluarea capabilitatii.
Alte

actiuni

ntreprinse

pentru

prevenirea

producerii

de

situatii

de

urgenta :

instruirea primarilor si membrilor Grupului de suport tehnic pentru gestionarea situatiilor de

urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructiile hidrotehnice si poluari accidentale, privind gestionarea situatiilor de urgenta generate de
inundatii;
s-a monitorizat realizarea planurilor locale si judetene de aparare mpotriva inundatiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale;
ca urmare a avertizarilor primite din partea M.A.I., C.J.S.U. a fost convocat n 4 sedinte.
a fost ntocmit planul de masuri pentru perioada sezonului rece 2006-2007.
Stadiul
reconstructiei
caselor
afectate
de
inundatii
n
judetul
Constanta
pentru
care
au
fost
alocate
materiale
de
constructii
de
Guvernul Romniei prin Ministerul Transporturilor,
Constructiilor si Turismului.

74


[1.] [1.]
NTLNIRI DE LUCRU CU CONDUCATORII
SERVICIILOR PUBLICE
DECONCENTRATE PENTRU REZOLVAREA UNOR PROBLEME SPECIFICE

4.2.1. SEZONUL ESTIVAL

A. PREGATIREA SEZONULUI ESTIVAL 2006
n perioada aprilie-iulie a.c., am organizat 8 ntlniri pentru pregatirea sezonului estival, la care s-au
discutat aspecte privind:
(a) asigurarea curateniei n localitati;
asigurarea serviciilor publice de salvare-acvatica-salvamar;
asigurarea serviciilor de cazare si masa pentru personalul medical detasat;
asigurarea asistentei medicale de urgenta pe plaje, functionarea punctelor de prim-ajutor;
sanctionarea agentilor economici ce produc poluare fonica;
eliberarea certificatelor de urbanism si PUZ-uri amenajare plaja;
dezafectarea cladirii situata pe cordonul litoral dintre Eforie Nord si Eforie Sud, aflata ntr-o
avansata stare de degradare. Memoriul nr. 5513/24.05.2006 a fost naintat catre Ministerul Sanatatii
si Consiliului Judetean Constanta (institutie care are n administrare aceasta cladire, de la care nu
s-a primit nca un raspuns favorabil).
SURATE PE PERIOADA SEZONULUI ESTIVAL
B. ACTIUNI

DESF A
Am organizat un numar de 14 sedinte, la care principalele aspecte abordate au fost:
fluxul informational;
curatenia falezelor si a statiunilor litorale, pentru care am solicitat actiunea Politiei Comunitare si
a Garzii de Mediu.
combaterea poluarii fonice ( am coordonat comisii mixte de control )
atentionarea primariilor cu privire la nmultirea n exces a insectelor si rezolvarea problemei la
Constanta
75

 ntlniri de lucru pentru gasirea unor solutii de fluidizare a traficului rutier pe DN39 Varianta Eforie
Nord , DN 22C Cernavoda Basarabi si la iesirea din Constanta spre Mangalia (Metro II). n
cazul variantei Eforie Nord se convenise introducerea sensurilor unice si se primise finantarea de la
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului pentru efectuarea modificarilor necesare;
Primaria Eforie a refuzat nsa n final punerea n aplicare a acestei solutii.
4.2.2. GRUPURI DE LUCRU PENTRU AVIZUL DE MEDIU ce au ca obiectiv studierea,
analizarea problemelor de mediu ridicate de proiectele/programele pentru care se solicita eliberarea acordului de mediu si DEZBATERI PUBLICE ALE PLANURILOR 30 ntlniri .
4.2.3. COMITETUL LOCAL DE DEZVOLTARE A PARTENERIATULUI SOCIAL PENTRU FORMARE
PROFESIONALA
- discutarea si adoptarea Planului Local de Actiune pentru Dezvoltarea nvata mntului Preuniversitar Profesional si Tehnic.
n cadrul acestui Comitet reprezentantul Institutiei Prefectului are o contributie activa n adoptarea deciziilor, furniznd
informatii asupra perspectivelor de dezvoltare a localitatilor din judet, programelor
economice si sociale existente, datele statistice necesare ntocmirii planului.
4.2.4.
NTLNIRI CU SERVICII PUBLICE DECONCENTRATE, SERVICII DETI,
SCENTRALIZATE,
AUTORIT A
REPREZENTAN TI

AI
INSTITU TIILOR

EUROPENE, PENTRU ANALIZA S I SOLU TIONAREA

UNOR PROBLEME PUNCTUALE

26.05.2006, ntlnire Inspectoratul de Politie al judetului, Regionala de Politie Transporturi,

Inspectoratul de Jandarmi, Gruparea Mobila de Jandarmi, Serviciul Teritorial Anticoruptie,
SRI, CFR Marfa - urmare sesizarii primite de la SC Oil Terminal cu privire la furturile
de benzina din trenurile cu cisterne. S-a monitorizat ndeplinirea masurilor propuse pentru
diminuarea fenomenului;
22.03.2006, medierea relatiilor dintre Directia Generala a Finantelor Publice Constanta si
Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara;
12.06.2006-ntlnire cu directorul Autoritatii Judetene de Sanatate Publica pentru discutarea aspectelor legate de nregistrarea unui numar mare de cazuri de tuberculoza si masurile care se impun ;
11.04.2006 sprijin acordat Inspectoratului Scolar

Judetean n relatia cu primariile, pentru

aplicarea corecta si nediscriminatorie a prevederilor HG 403/2006 privind acordarea unui
ajutor financiar n vederea stimularii achizitionarii de calculatoare;

76

 08.08.2006 - ntlnire cu conducerea Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si

producatorii agricoli, procesatori si firmelor achizitoare de cereale. Solicitarile agricultorilor au fost naintate Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, care a initiat
adoptarea de catre Guvern a O.U.G. nr. 65/2006, prin care a fost reglementat cadrul juridic
privind acordarea unui sprijin financiar de 150 lei/ha, prin atribuirea gratuita de bonuri
valorice nominale pentru achizitia de seminte si/sau ngrasa minte si/sau pesticide pentru
nfiintarea culturilor din toamna.
Institutia Prefectului s-a implicat n asigurarea spatiilor necesare bunei functionari a
sase dintre centrele locale ale A.P.I.A., a Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara,
Biroului Judetean al Oficiului de Renta Viagera, Oficiului Judetean de Consultanta Agricola, Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura.
23.05.2006 ntlnire cu echipa de experti Phare din cadrul Programului PHARE 2003nfratire Institutionala si D.M.S.S.F., n cadrul Proiectului ntarirea Capacitatii Administrative a Inspectiei Sociale
ntlnirea cu conducerea societatii DAEWOO si institutiile statului.
Sprijin acordat Consulatului General al Federatiei Ruse la Constanta n colaborarea cu institutiile statului pentru rezolvarea problemelor cetatenilor straini din Constanta. ntlnire n 05.04 cu
reprezentantii consulatului si Inspectoratul Teritorial de Munca.
ntlnirea grupului consultativ de lucru pentru prevenirea si combaterea violentei n familie 28.03.2006, n care s-a discutat Strategia Nationala n domeniul prevenirii si combaterii fenomenului si ntocmirea Planului Judetean de actiuni.
27.10.2006 - sprijin acordat ASPJ n relatia cu 22 primarii care ntrziau actiunea de livrare lapte
praf din programul Profilaxia morbiditatii infantile datorate distrofiei la copii 0-1 an.
25.07.2006
sedinta
grupului
de
lucru
pentru
elaborarea
Planului
Local de Gestiune a Deseurilor, desfasurat la Centrul Informativ de Mediu.
- ntlniri si discutii repetate cu primarii localitatilor unde exista deseuri de pesticide depozitate n
spatii improprii, pentru asigurarea de spatii de depozitare sigure. S-a ncercat gasirea unei solutii
pentru depozitarea ntregii cantitati de deseuri existenta n judet ntr-un singur depozit, autorizat,
lucru care nsa nu s-a putut realiza. De asemenea am solicitat sprijinul Ministerului Agriculturii
si Dezvoltarii Rurale pentru identificarea unei solutii de colectare si eliminare a acestor deseuri.
n acest sens, trebuie mentionat ca estimarea initiala, respectiv eliminarea unei cantitati de 18,792
tone deseuri de pe teritoriul judetului Constanta, n cadrul Programului Phare 2003 Reambalarea,
77

colectarea si eliminarea deseurilor de pesticide de pe teritoriul Romniei, nu a avut finalul scontat. Astfel s-au colectat cca 5 tone de deseuri depozitate ntr-o singura locatie. Ca urmare, a ramas o cantitate foarte mare de astfel deseuri apartinnd unor societati comerciale, asa cum reise
din situatia ntocmita de Unitatea Fitosanitara Constanta si Garda Nationala de Mediu Comisariatul Judetean Constanta. Cum n judetul Constanta nu exista posibilitatea de a distruge astfel de
deseuri, agentii economici au fost ndrumati catre o societate din judetul Braila, autorizata pentru
colectarea, transportul, depozitarea si distrugerea acestui tip de deseuri. Am solicitat Garzii de Mediu
sa efectueze controale la agentii economici pentru a verifica daca aceste deseuri au fost eliminate.
26.05.2006, urmare sesizarii primite de la SC Oil Terminal cu privire la furturile de benzina din
trenurile cu cisterne care parasesc incinta societatii, au fost convocati alaturi de reprezentanti ai acestei
societati si institutii ale statului cu atributii n domeniu: Inspectoratul de Politie al judetului, Regionala
de Politie Transporturi, Inspectoratul de Jandarmi, Gruparea Mobila de Jandarmi, Serviciul Teritorial
Anticoruptie, SRI, CFR Marfa. S-au facut propuneri de diminuare a acestui fenomen infractional.
- ntlnire n data de 20.11.2006 a institutiilor implicate n programul national de nfiintare
a perdelelor forestiere, pentru stabilirea unui mod de lucru eficient privind semnarea si transmiterea fiselor perimetrelor de ameliorare n cel mai scurt timp, la nivel central, astfel nct
si n judetul Constanta sa demareze n conditii corespunzatoare programul de mpadurire.
demersuri pentru gasirea unei rute ocolitoare pentru transportul n comun n perioada n care comuna Topraisar a fost n carantina;
interventii catre ARR si CJC pentru cresterea capacitatii de transport persoane pe rutele Constanta
Cumpana si Constanta Basarabi .

4.2.4.
JUDET
PENTRU

NTLNIRI
DE
LUCRU
CU
PRIM ARIILE
DIN
SOLU TIONAREA

UNOR
PROBLEME
PUNCTUALE

Medierea ntre administratia publica locala si furnizorii de utilitati (SC Enel Electrica SA) prin mai
multe ntlniri pe parcursul anului si RAJA Constanta, prin mai multe adrese)
ntlniri nte primari si institutii ale statului ;
08.09.2006 ntlnirea primarilor cu potentialii sponsori, pentru a sprijini comunitatile locale cu
materiale de constructii suplimentare;
08.11.2006 ntlnire pentru monitorizarea stadiului de reconstructie a caselor afectate de inundatii.

78

 Instruirea primarilor privind legislatia, spre exemplu:

OUG 148/2005 privind sustinerea familiei n vederea cresterii copilului;
OUG 57/2006 privind acordarea de ajutoare pentru ncalzirea locuintei, n vederea aplicarii unitare
a programului.
Legea 466/2004 privind statutul asistentului social, astfel nct ntocmirea si semnarea anchetelor
sociale sa fie realizata numai de persoanele cu drept n exercitarea acestei profesii.
OG 21/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale. De asemenea am solicitat Garzii
de Mediu verificarea punerii n aplicare a ordonantei si am participat la o astfel de verificare, n
localitatea Eforie.

MINISTERE S I ORGANE CENTRALE

[1.] [1.] [1.]
INFORM ARI
(ADRESE, RADIOGRAME)
i.
Trimestrial se transmit formularele de ancheta economica, completate de agentii economici
nominalizati, catre Comisia Nationala de Prognoza. n baza datelor furnizate aceasta ntocmeste un studiu privind evolutia industriei, la nivel national.
S-a ntocmit lunar situatia stadiului vnzarii spatiilor comerciale sau de prestari servicii,
proprietate privata a statului care a fost naintata M.A.I.
-

S-au evaluat posibilitatile de acces

ale persoanelor cu handicap n institutiile de interes public si s-a naintat raspuns M.M.S.S.F.
- S-a organizat o dezbatere la care au participat primarii din judet privind obligatiile autoritatilor
publice locale n domeniul ajutoarelor de stat. S-a naintat raspuns Consiliului Concurentei.
S-a
raspuns la un numar de
20 radiograme pe
tematica diferita.
4.2.6.
PROGRAME
CU
FINAN TARE

DE
STAT
SAU
EUROPEAN A
n cadrul proiectului Campanii de schimbare de comportament si prevenire HIV/SIDA adresate
tinerilor cu vrsta de 15-25 ani din Romnia un consilier al SDE-MSPD face parte din Grupul de
actiune pentru prevenirea HIV/SIDA (PROIECT FGH401A1), care se ntruneste trimestrial pentru
analiza actiunilor derulate si stabilirea programului viitor. Reprezentantul Institutiei Prefectului a
actionat n cadrul grupului de lucru prin stabilirea localitatilor n care sa se desfasoare caravana si
sprijinind voluntarii n relatiile cu primariile.
79

 14 februarie 2006 la conferinta de lansare a proiectului de twinning RO 2004/IB/EN-07 care sa desfasurat la Galati. Acest proiect cuprinde un program de sustinere din partea Uniunii Europene n zona de nfratire institutionala si are ca scop sustinerea staff-ului agentiilor de protectie
a mediului, ai comisariatelor judetene ale Garzii Nationale de Mediu n desfasurarea activitatii
zilnice: protectia naturii, calitatea aerului, implementarea acquis-ului comunitar n domeniul protectiei mediului, etc. precum si n activitati specifice. Activitatea specifica proiectului de twinning
lansat la ARPM Galati este cea de management al deseurilor industriale. Reprezentantul Agentiei
Regionale pentru Protectia Mediului ARPA Sicilia a facut o succinta prezentare a proiectului care
traseaza directiile care trebuie urmarite, fara a impune modul de punere n aplicare.
Proiectul Phare 2004-2006 Coeziune economica si Sociala Servicii Sociale
Sprijin acordat primariilor n programul Economia bazata pe cunoastere, initiat de Guvernul
Romniei cu sprijinul Bancii Mondiale, n valoare totala de 69,4 mil. USD, prin care se vor dezvolta
aproximativ 200 de retele virtuale locale (n localitati din mediul rural si mic urban) conectate
la Internet de banda larga servind ca centre de cunoastere, furnizare de informatii, servicii si
comunicare catre cetateni si mediul de afaceri.
- Pentru ratificarea Acordului de mprumut dintre Romnia si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare privind finantarea Proiectului de diminuare a riscurilor n cazul producerii calamitatilor naturale si pregatirea
pentru situatii de urgenta , n care Ministerul Administratiei si Internelor, prin Unitatea de Management a Proiectului, responsabil pentru implementarea partii A Consolidarea capacita tii de finantare si
management n situatii de urgenta a Proiectului , s-a ntocmit si transmis o baza completa de date.
- ntalnire n 20.08.2006 cu reprezentante ale Serviciului Social din Primaria Barcelona, pentru
a stabili bazele unei colaborari pentru organizarea unei campanii de prevenire a posibilelor victime ale
traficului de persoane. n lunile octombrie si noiembrie s-au aprofundat discutiile si contactele, prin
cooptarea Centrului Regional Constanta mpotriva Traficului de Persoane n comitetul de initiativa.
- participarea n calitate de stakeholder la elaborarea proiectului Managementul Plajelor
29.05.2006, la sediul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, la ntlnirea Comitetului de
coordonare a proiectului Studiu privind protectia si reabilitarea partii sudice a ta rmului Marii
Negre. Rolul Comitetului de coordonare este acela de a trasa liniile directoare strategice ale
proiectului si de a asigura reprezentarea corecta a tuturor partilor interesate si a diverselor aspecte
ale dezvoltarii durabile n procesul de planificare a programului.

[1.] [1.]

VIDEOCONFERIN TE

80

Pentru videoconferintele desfasurate pe parcursul anului 2006 consilierii SDE-MSPD au

efectuat: convocarea institutiilor cu responsabilitati, pregatirea materialelor n functie de tematica anuntata, au ntocmit minuta videoconferintei si au urmarit aplicarea masurilor dispuse.
-13.03.2006- analiza masurilor necesare a fi luate de autoritatile administratiei publice la nivelul unitatilor administrative teritoriale pentru combaterea gripei aviare, precum si
pentru evitarea nregistrarii de pagube materiale n cazul producerii unor inundatii, determinate de caderile abundente de precipitatii si topirii accelerate a stratului de zapada.
n
urma
videoconferintei
am
naintat
catre
toate
primariile
adresa
nr.
2736/16.03.2006,
prin care au fost dispuse masurile ce trebuiesc luate pentru prevenirea producerii unor dezastre generate de posibilele inundatii.
-12 aprilie 2006, analiza masurilor ce trebuiesc luate la nivelul autoritatilor
publice locale ca urmare a cresterii nivelurilor apelor fluviului Dunarea.
n urma videoconferintei am naintat adresa nr. 3938/13.04.2006, tuturor primariilor riverane Dunarii, prin care am transmis lista obiectivelor potential afectabile si masurile propuse pentru diminuarea pagubelor de catre Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, n videoconferinta .
-12
mai
2006,
analiza
situatiei
din
judetele
afectate
de
inundatii
si
transmitera
de
masuri
stabilite
la
nivelul
Guvernului:
-suplimentarea numarului de locuinte modulare;
-inventarierea stocurilor de interventie si refacerea lor;
-asigurarea dezinsectiei n localitatile afectate de inundatii.
29.06.2006
Videoconferinta
cu
Ministrul
Sanatatii
cu
tema

Reorganizarea
si
restructurarea
institutiilor
sanitare
cu
paturi

02.11.2006

Ministrul
Sanatatii

Programul
National
de
Evaluare
a
Starii
de
Sanatate
a
populatiei
n
asistenta
primara
- 4 octombrie 2006, poluare pe Dunare cu substante petroliere, provenite de la combinarul srb Prahov.
7
decembrie
2006,
dispunerea
de
masuri
n vederea
pregatirii corespunzatoare a sezonului de iarna,
a sarbatorilor sfrsitului de an,
precum si
a manifestarilor prilejuite de Integrarea Romniei n Uniunea Europeana.
[1.] [1.]

SEMINARII

Functie de tematica abordata, consilierii SDE-MSPD au participat la seminarii, mese rotunde, evenimente organizate de serviciile publice deconcentrate ale
ministerelor sau ale organelor din administratia publica centrala,
si au ntocmit
rapoarte privind participarea, n care au prezentat succint probleme discutate :
81

- 25-27.01.2006 Dialogul Social - seminar organizat de PIMM n colaborare cu Centrul de Formare a Asociatiilor patronale Sachen-Anhalt, Germania, n cadrul proiectului Sprijinirea
Dialogului Social cu partenerii sociali din ta rile n curs de aderare la Uniunea Europeana .
-19.09.2006
Concurenta
si
Ajutoarele
de
Stat
n
contextul
aderarii la Uniunea Europeana ,
organizat de Consiliul Concurentei.
- 01.10.2006 Ziua Persoanelor Vrstnice - oranizata de Caminul de Batrni Constanta
- Burse ale locurilor de munca-organizate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
Constanta
-16 mai 2006 - Importanta economica a statiunii Mamaia, desfasurat la sediul
DADL. n cadrul acestei ntlniri s-a prezentat un material referitor la Politicile de management al zonei costiere n care se face referire la: principalele ameninta ri asupra zonei
costiere: eroziunea, poluarea, posibile conflicte legate de modul de folosire a terenului (urbanizare, dezvoltari pe linia ta rmului), neaplicarea legislatiei.
Tot aici s-a prezentat proiectul SEPIC (suport pentru ncurajare investitii si calitatea apei), respectiv un Studiu de oportunitate privind eroziunea costiera n zona Mamaia, proiect realizat n colaborare cu USAID.
- n perioada 8-13 mai a avut loc la Academia Navala din Constanta activitatea
tip Table Top Exercise cu tema Spill response for the Black Sea pentru care am
pregatit materialele referitoare la CODM: componenta , atributii, responsabilitati, competente.
- participarea la organizarea activitatilor de coordonare si pregatire a Mitingului Aerian RoIas
2006
20.06.2006
-Codecs-Project
Management
Day;
-24.07.2006-Lansarea Campaniei Litoral fara droguri derulata de catre Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog si Asociatia Romna Anti-SIDA;
- 21.09.2006-Simpozionul Procese ale degradarii solului n agricultura intensiva si extensiva, risc
si vulnerabilitate, organizat de catre Oficiul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Constanta;
- Participari la seminarul organizat de ANT pe data de 31 august la Hotel Ibis din
Constanta la care s-a urmarit crearea unei strategii de dezvoltare a turismului romnesc
- Participare la una din sedintele Comisiei pentru un litoral mai bun organizat de ANAT.
Concluzii
n concluzie, dupa ce am vazut care sunt activitatile, programele si actiunile ntreprinse de catre
institutia prefctului, putem spune ca ntr-adevar activitatea desfasurata de aceasta institutie este una complexa, de natura a asigura, pe de o parte realizarea intereselor colectivitatilor locale, deci ale cetatenilor,
iar pe de alta parte, mentinerea unei relatii de conlucrare cu autoritatile administratiei publice locale.
Reforma oricarei administratii publice nationale este un proces de lunga durata care presupune multa munca si rabdare. Reforma institutionala este la nceputurile sale. Cu toate ca la
82

prima vedere att transformarea ct si dezvoltarea par a fi simplu de rezolvat daca s-ar crea institutii adecvate, asimilarea aquis-ului comunitar, faza necesara aderarii la Uniunea Europeana, nu
trebuie sa se rezolve contra cronometru, caci nu se doreste dobndirea unor forme fara fond.

83

CONCLUZII
Elementul esential al abordarii propuse de noi n cadrul acestei lucrari
vizeaza
competenta
materiala
a
prefectului
si
deconcentrarea
puterii la nivel teritorial n favoarea acestuia ca reprezentant al Guvernului.
Pe parcursul a trei capitole am ncercat sa evidentiem principalele atributii
ale prefectului,
atributii ce constituie competenta materiala a acestuia.
n capitolul I am ncercat sa evidentiem cteva notiuni generale privind resursele
umane n administratia publica, functia publica si functionarul public.
Am aratat care
sunt principalele categorii de functionari publici si am ncercat sa subliniem rolul prefectului ca nalt functionar public, dar si ca reprezentant al Guvernului la nivel local.
Din punctul nostru de vedere,
administratia publica privita ca activitate,
reprezinta actiunea unor oameni, desfasurata n interes general si n regim de putere publica, n scopul organizarii, executarii si executarii n concret a legii.
n opinia noastra o definitie mai completa a notiunii de administratie publica ar fi urmatoarea:
o activitate de organizare si de executare n concret a legii, prin activitati cu caracter dispozitiv si
prestator, activitate care se realizeaza n principal prin sistemul organelor administratiei publice, dar
si prin alte organe situate n alte sisteme de organizare a puterii statului- sistemul puterii legislative si
sistemul puterii judecatoresti- precum si n cadrul unor organizatii particulare care ndeplinesc activitati de interes public si care dobndesc, n aceste mprejurari, calitatea de autoritati administrative.
n aceptiunea noastra, notiunea de autoritate a administratiei publice locale poate fi
definita ca fiind o categorie de autoritate publica o anume categorie la nivel teritorial care
rezolva problemele publice locale este chemata sa execute legea sau, n limitele legii, sa
presteze servicii publice, folosind n acest sens prerogative specifice puterii publice.
Potrivit dispozitiilor art.
1 alin.
3 din OUG nr.
179/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.
340/2004 privind institutia prefectului, aprobata prin
Legea nr.
181/2006 rezulta ca prefectul este garantul respectarii legii si a ordinei
publice la nivel local, n calitatea sa de reprezentant al Guvernului n teritoriu.
n conformitate cu dispozitiile art. 12 din OUG nr. 179/2005 ntre prefect pe de o
parte si consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene,
pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. Prin relatii de comunicare si colaborare, prefectul si celelalte autoritati si pot desfasura activitatea n mod normal si rodnic.
Consideram ca relatiile dintre autoritatile administrative statale si cele locale sunt relatii de colaborare si de conlucrare, ce se constituie, ntr-un regim
de coadministrare, n vederea realizarii interesului general si a celui local.
84

Capitolul al II-lea este dedicat institutiei prefectului si face referire la aparatul de lucru al prefectului, la conditiile de numire si eliberare din functia de prefect, la incompatibilitati ale functiei de prefect, locul si rolul prefectului n sistemul administratiei publice locale.
n prezent, institutia prefectului este reglementata n materie prin lege organica si anume Legea nr.
340/2004 si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 179/2005 pentru modificarea si completarea Legii
prefectului, aprobata prin Legea nr. 181/2006. Potrivit dispozitiilor art. 1 din legea mai sus mentionata:
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local, iar art. 3 din Ordonanta prevede ca: Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei
publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ- teritoriale.
Facem precizarea ca pentru a putea ndeplini toate atributiile care sunt cuprinse
n sfera sa de competenta , prefectul este ajutat de 2 subprefecti, iar n municipiul Bucuresti de 3, are un aparat de lucru care este compus din aparatul de specialitate
al prefectului, cancelaria prefectului, oficiile prefecturale si un colegiu prefectural.
n ceea ce priveste subprefectii, suntem de parere ca acestia fac parte din aparatul de lucru al prefectului. Acest lucru reiese din faptul ca, pentru exercitarea atributiilor sale, prefectul le poate delega subprefectilor, prin ordin, unele atributii care fac parte din sfera sa de competenta . Subprefectii ndeplinesc si alte atributii care le sunt stabilite prin hotarre a guvernului.
Potrivit dispozitiilor art.
8 alin.
2 din Legea nr.
340/2004, numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se face n conditiile legii, prin decizie a primuluiministru, la propunerea prefectului si cu avizul Ministerului Administratiei si Internelor.
Actualmente, dispozitiile acestui articol sunt abrogate prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului
nr. 179/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului. De
lege ferenda suntem de parere ca aceste dispozitii ar trebui retinute deoarece se prevad n mod clar si
expres conditiile de numire si eliberare din functie a subprefectilor, respectiv prefectului, fapt care nu
este cuprins si n prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului si nici n cele ale Legii nr. 181/2006.
Mai
trebuie
sa
precizam
ca
subprefectii
pot
fi
considerati
nlocuitorii
de
drept
ai
prefectului
deoarece
acestia
ndeplinesc
atributiile
prefectului
n
cazul cnd acesta se afla n imposibilitatea de a-si ndeplini functia sa.
n ceea ce priveste aparatul de specialitate al prefectului, potrivit dispozitiilor articolului 37 din Legea nr.
340/2004 privind institutia prefectului structura organizatorica si atributiile aparatului propriu de specialitate al prefectului, precum si atributiile secretarului general se stabilesc prin hotarre a Guvernului.
De lege ferenda se impune ca aceasta dispozitie, abrogata prin OUG nr. 179/2005 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 340/2004, ar trebui pastrata deoarece este necesar a fi precizat
faptul ca toate aceste atributii si structura organizatorica sunt stabilite prin hotarre a guvernului.
n acceptiunea noastra, pesonalul din cadrul institutiei prefectului nu are statut de functionar
public, fiind angajat cu contract individual de munca si nu se bucura de stabilitate n functie.
85

Astfel, aceste persoane pot fi puse n situatia de le nceta oricnd raporturile de munca
n cadrul cancelariei prefectului n cazul n care nceteaza exercitarea functiei prefectului.
Referitor la oficiile prefecturale, suntem de parere ca acestea sunt componente
ale structurii aparatului propriu al prefectului, n subordonarea acestuia, si sunt conduse de un director, ale carui numire si eliberare din functie se fac de catre prefect.
Oficiile prefecturale se organizeaza n limita numarului de posturi legal aprobate.
Apreciem ca seful oficiului prefectural, functionar public de conducere, nu se
bucura de stabilitate n functie deoarece se afla n subordinea prefectului, iar daca
acesta este nlocuit sau demis si cei din subordinea sa vor fi nlocuiti sau demisi.
n conformitate cu dispozitiile legale ale art. 1 alin. 1 si 2 din Legea nr. 181/2006
prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.Guvernul numeste cte un prefect n
fiecare judet si n municipiul Bucuresti, la propunerea ministrului administratiei si internelor.
Daca pna nainte de anul 2004 prefectul era supus jocului politic, n calitatea sa de
reprezentant al Guvernului, dupa intrarea n vigoare a Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului, prefectul si subprefectii fac parte din categoria naltilor functionari publici, prevedere
mentinuta si n Legea nr. 181/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului.
nsa, n art. 9 alin. 2 lit. c din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului
este prevazut ca: Poate ocupa functia de prefect, respectiv de subprefecti, persoana care are
studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, si o vechime
n specialitatea absolvita de 5 ani pentru prefect, respectiv de 3 ani pentru subprefecti.
Mai trebuie sa precizam ca pentru a putea fi numiti att n functia de prefect ct si
n cea de subprefect, mai este necesar ca acestia sa nu se afle ntr-o situatie, prevazuta de
lege, ca fiind incompatibila cu ocuparea functiei de prefect sau a celei de subprefect.
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005 pentru modificarea si
completarea Legii nr.
340/2004 privind institutia prefectului prevede n art.
9
prefectul si subprefectul fac parte din categoria naltilor functionari publici".
Dat fiind faptul ca prefectul si subprefectii fac parte din categoria naltilor functionari
publici si lund n considerare dispozitiile legale, pentru a putea ocupa functia publica
de prefect, respectiv subprefecti, acestia trebuie sa ndeplineasca conditiile prevazute de
lege privind ocuparea functiei publice, respectiv prevederile Legii nr.
188/1999 privind
statutul functionarului public, modificata si completata prin Legea nr.
161/2003.
La numirea n functie, se consacra obligatia depunerii juramntului de catre prefect si subprefecti, care este o obligatie ce revine tuturor functionarilor publici n
conformitate cu art.
54 alin.
2 din Constitutia revizuita.
Acestia depun n fata
Guvernului, respectiv a primului- ministru, urmatorul juramnt n limba romna:
86

Jur sa respect Constitutia si legile ta rii si sa fac cu buna- credinta tot ceea ce sta n puterile
si priceperea mea pentru binele locuitorilor judetului / municipiului . . . Asa sa-mi ajute Dumnezeu.
Juramntul
poate
fi
depus
si
fara
formula
religioasa.
Mentionam ca refuzul depunerii juramntului atrage revocarea actului administrativ de numire n functie
deoarece aceasta este o obligatie ce revine tuturor cetatenilor carora le sunt ncredintate functii publice.
Ct priveste eliberarea din functie, ea se poate face n aceeasi modalitate ca si numirea.
Eliberarea din functie este obligatorie daca, ulterior numirii, a intervenit vreuna din situatiile de incompatibilitate, precum si atunci cnd se constata, dupa numirea n
functie, ca cel n cauza nu a avut studii superioare de natura celor prevazute de lege.
Modalitatea de eliberare din functia de prefect,
respectiv subprefect este
aceeasi cu cea de numire n functie deoarece aceasta intervine n cazul existentei unei situatii de incompatibilitate pentru ocuparea unei functii publice.
Conform dispozitiilor art.
22 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005, aprobata prin Legea nr.
181/2006 prefectul si subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizatii careia i este aplicabil acelasi regim ca
si partidelor politice, potrivit legii, sub sanctiunea destituirii lor din functia publica.
Se impune practic ca prefectul sa apara ca un responsabil n supravegherea legii si a ordinii publice n judet si nu ca un personaj politic. De altfel si art. 1 alin. 3 din OUG nr.
179/2005 prevede prefectul este garantul respectarii legii si a ordinii publice la nivel local.
Facnd parte din categoria naltilor functionari publici, att prefectul, ct si subprefectii nu
pot face parte din nici un partid politic sub sanctiunea destituirii din functie. Prefectul, chiar
daca este reprezentantul Guvernului n teritoriu nu poate face parte dintr-un partid politic.
n urma analizarii conditiilor de numire si ncetare a exercitarii functiilor de prefect si subprefect,
putem concluziona ca, desi titularii acestor functii fac parte din categoria naltilor functionari publici,
acestia nu se bucura de stabilitate n functie. Apreciem ca nici Legea nr. 340/2004 si nici Ordonanta de
Urgenta a Guvernului nr. 179/2005 nu fac o asemenea precizare spre deosebire de Legea nr. 188/1999
privind Statutul functionarilor publici sau Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala.
Consideram ca este necesara o reglementare detaliata a procedurii de numire si eliberare din functia de prefect,
respectiv subprefect,
precum si detalierea cazurilor si conditiilor ncetarii exercitarii acestor functii publice.
n concluzie, lund n considerare toate aceste aspecte enuntate putem aprecia ca prefectul- autoritate delegata a Guvernului n unitatile administrativ- teritoriale al carui statut este prevazut n art. 123
din Constitutia revizuita, din care rezulta urmatoarele dimensiuni ale statutului prefectului si anume:
[a.] este reprezentant al Guvernului n teritoriu;este seful serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei
publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor
87

administrativ-teritoriale; este organ de tutela administrativa, art. 123 alin.

4 prevaznd expres dreptul prefectului de a ataca n fata instantei de contencios administrativ actele emise de consiliul local, judetean si primar, daca
le considera ilegale.
n capitolul al III-lea, dedicat competentei materiale a prefectului, am ncercat sa analizam principalele atributii ale prefectului, atributii ce fac parte din sfera sa de competenta .
n opinia noastra cea mai adecvata definitie data notiunii de competenta este urmatoarea: competenta reprezinta ansamblul atributiilor stabilite de Constitutie sau de lege, ce confera drepturi si obligatii pentru realizarea unei anumite activitati administrative si pentru execurea n concret a legii.
n
ceea
ce
priveste
competenta,
distingem
trei
categorii,
respetiv:
competenta
materiala,
competenta
teritoriala
si
competenta
temporala.
Prin
competenta
materiala
ntelegem
sfera
si
natura
problemelor
ce
pot
fi
rezolvate
de
catre
titularul
acesteia,
domeniile
si
sectoarele
n
care si poate desfasura activitatea,
masurile pe care le poate adopta.
Trebuie sa facem diferentierea ntre competenta temporala si caracterul temporar al unor
acte administrative emise de organele administrative, diferentiere care de altfel este evidenta.
n acest sens precizam: competenta temporala se refera la atributiile care fac parte integranta din aceasta, atributii care le revin organelor administrative pentru o anumita perioada
de timp, determinata sau nedeterminata, n vreme ce caracterul temporar al actelor administrative face referire la aplicarea pe o anumita perioada de timp a acestor acte emise de catre
o autoritate sau organ administrativ, n exercitarea atributiilor care i revin, potrivit legii.
Din cele aratate pe parcursul acestui capitol rezulta ca, alaturi de atributiile administrative ale prefectului, elemente ale competentei sale, acesta ndeplineste importante misiuni
politico-administrative izvorte din rolul sau de reprezentare a Guvernului pe plan local.
Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor si din alte surse legal constituite.
Trebuie sa subliniem faptul ca la ora actuala prefectul face parte din categoria naltilor
functionari publici si ca, fiind numit de Guvern, ca reprezentantul sau n teritoriu, acesta
trebuie sa vegheze la respectarea legii de catre autoritatile administratiei publice locale.
Potrivit dispozitiilor art. 24 alin. 1 din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului si celor prevazute n Ordonantta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, prefectul are o serie de atributii pe care le ndeplineste n calitatea sa de reprezentant al Guvernului n teritoriu.
De asemenea,
prefectul ndeplineste si alte atributii prevazute de lege
si de celelalte acte normative, precum si nsarcinarile stabilite de Guvern.
Trecnd n revista atributiile prefectului, trebuie sa reluam necesitatea calificarii notiunii de conducere a serviciilor publice deconcentrate la nivel local.
88

De lege ferenda, se impune nlocuirea termenului de conducere cu unul mai apropiat sensului n care a fost creata institutia prefectului, acela de coordonare a serviciilor publice deconcentrate n teritoriu n vederea realizarii obiectivelor Guvernului, al carui reprezentant este.
Prefectul nu poate delega subprefectilor alte atributii dect cele mentionate, ntruct delegarea de atributii poate avea loc numai n cazul n care este prevazuta n mod expres de lege.
Trebuie sa mentionam ca delegarea de atributii este partiala, prefectul putnd delega numai o parte din atributiile sale si numai n unele din domeniile mentionate de lege.
Conform
prevederilor
legale,
pentru
exercitarea
atributiilor
conferite
de
lege, prefectul are un aparat propriu de specialitate pe care l conduce.
Principalele
atributii
ale
aparatului
tehnic
de
specialitate
sunt
precizate n art.
5 alin.
1 din Hotarrea de Guvern nr.
1844/2004.
n concluzie, dupa toate cele aratate n cursul acestui capitol, putem aprecia ca prefectul, ca reprezentant al Guvernului n teritoriu, este singurul n masura a veghea la respectarea, organizarea executarii legii si e executarii acesteia n
concret si la aplicarea acesteia cu respectarea prevederilor legale n domeniu.
De asemenea, suntem de parere ca, pentru executarea acestor prerogative prevazute de
lege, prefectului i sunt atribuite o serie de atributii speciale prevazute n cuprinsul Legii nr.
340/2004 privind institutia prefectului cu modificarile si completarile aduse prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, atributii care consituie competenta materiala a prefectului.
n exercitarea atributiilor prevazute de lege prefectul este ajutat de 2 subprefecti, iar n municipiul
Bucuresti de 3, nsa el are n subordine si un personal de specialitate constituit n aparatul propriu de specialitate al prefectului, aparat care se afla sub directa sa conducere si coordonare. Aparatul de specialitate
al prefectului ndeplineste si o serie de atributii special prevazute n Ordonanta de Guvern nr. 1844/2004.
n scopul ndeplinirii atributiilor care-i revin, prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual.
Prefectul, ca reprezentant al puterii executive n teritoriu, vegheaza si asupra bunei desfasurari a activitatii autoritatilor administratiei publice locale, el exercitnd si o activitate de
control de legalitate asupra actelor administrative emise sau adoptate de organele administratiei locale, fiind n acest scop investit cu dreptul de a ataca n fata instantei de contencios administrativ, actele pe care el le considera ca fiind nelegale sau inoportune.
De lege ferenda, cu privire la controlul de legalitate exercitat de prefect apreciem ca ar fi
mai potrivita solutia unui control administrativ, cu posibilitatea pentru prefect de a desfiinta actele
nelegale, autorii actului putnd ataca hotarrea acestuia n recursul n contencios administrativ.
De asemenea suntem de parere ca reforma oricarei administratii publice nationale este un proces de lunga durata care presupune multa munca si rabdare. Reforma institutionala este la nceputurile
sale. Cu toate ca la prima vedere att transformarea ct si dezvoltarea par a fi simplu de rezolvat daca
89

s-ar crea institutii adecvate, asimilarea aquis-ului comunitar, faza necesara aderarii la Uniunea Europeana, nu trebuie sa se rezolve contra cronometru, caci nu se doreste dobndirea unor forme fara fond.
n concluzie putem afirma cu tarie ca o elita puternica, stabila este de natura sa sustina eforturile
care se fac pentru finalizarea procesului de reforma administrativa, pentru consolidarea institutiilor fundamentale ale statului de drept si acest lucru nu se poate realiza dect prin prezenta n aparatul institutiilor
publice a unor functionari capabili, instruiti si onesti, narmati cu temeinice cunostinte de specialitate.
Anton Trailescu, Drept administrativ, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p. 1
Emil Balan, Institutii de drept public, Editura All Beck, Bucuresti, 2003, p.
16
Emil
Balan,
Prefectul
si
prefectura
n
sistemul
administratiei
publice,
Editura Fundatiei Romnia de Mine,
Bucuresti,
1997,
p.
9
Ioan
Alexandru,
Administratia publica.
Teorii.
Realitati.
Perspective.,
Editura
Lumina
Lex,
Bucuresti,
1999,
p.
64
ibidem
Anton
Trailescu,
op.
cit.,
p.
1
Ioan
Alexandru,
op.
cit.,
p.
67
Dan Miron, Drept civil si administrativ. Note de curs., Editura Muntenia & Leda, Constanta, 2002, p. 82
Anton
Trailescu,
op.
cit.,
p.
1
ibidem
ibidem
12
Art 2 din Legea nr.188/1999, publicata n Monitorul Oficial nr.600 din 8 decembrie 1999 modificata prin Legea 161 / 2003, modificata prin Legea 251/2006
13
Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, Editura All Beck, Bucuresti 2004, p.
216
14
Antonie
Iorgovan,
op.
cit
,
p.
547
15
Alexandru
Negoita ,
Drept
administrativ,
Editura
Sylvi,
Bucuresti
1998
16
Tiberiu Pavelescu, Drept administrativ roman, Editura Tritonic, Bucuresti 2004, p. 210
17
Liviu Giurgiu, Drept administrativ, Editura Sylvi, Bucuresti 2001, p.
38
Art.
2 din Legea nr.
188/1999 publicata n Monitorul Oficial nr.
600 din 8 decembrie 1999, modificata prin Legea nr.
161/2003, modificata prin Legea nr.
251/2006
Liviu
Giurgiu,
op.
cit.,
p.
38
20
Mircea Preda, Drept administrativ, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2004, p.
232
21
Verginia
Vedinas,
op
cit,
p.
32
22
Sonia
Geagiu,
Cristi
Iftene,
op.cit.,
p.20
90

Art.
2 din Legea nr.
188/1999 publicata n Monitorul Oficial nr.
600 din 8 decembrie 1999, modificata prin Legea nr.
161/2003, modificata prin Legea nr.
251/2006
Art 7 alin. 1 din Legea nr.188/1999 publicata n Monitorul Oficial nr. 600 din 8 decembrie 1999,
modificata prin Legea 251/2006
Art 7 alin 3 din Legea nr.188/1999 publicata n Monitorul Oficial nr.600 din 8 decembrie 1999
modificata
Art 8 din Legea nr.188/1999 publicata n Monitorul Oficial nr.600 din 8 decembrie 1999 modificata
Art 9 din Legea nr.188/1999 publicata n Monitorul Oficial nr.600 din 8 decembrie 1999 modificata
Ion Popescu Slaniceanu, Teoria functiei publice, Editura Evrika, Braila 1999, p.181
Art.11 din Legea 188/1999, publicata n Monitorul Oficial nr.600 din 8 decembrie 1999, modificata
prin Legea 161/2003, modificata prin Legea 251/2006
Art.9 din Legea 188/1999 publicata n Monitorul Oficial nr.600 din 8 decembrie 1999, modificata prin
Legea 161/2003, modificata prin Legea 251/2006
Mircea
Preda,
Benonica
Vasilescu,
op.
cit.,
p.
212
Publicata n Monitorul Oficial al Romniei Partea I, nr.
1142 din 16 decembrie 2005
Legea nr. 181 din 16 mai 2006 petru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 450 din 24 mai 2006
Dana
Apostol
Tofan,
op.
cit.,
p.
266
Anton Trailescu, Drept administrativ. Tratat elementar., Editura All Beck, Bucuresti, 2002, p. 21
Verginia
Vedinas,
Drept
administrativ
si
institutii
politico-administrative.
Manual
practic.,
Editura
Lumina
Lex,
Bucuresti,
2002,
p.394
idem,
p.395
Art.
8 alin.
1 din OUG nr.
179/2005 pentru modificarea si completarea Legii
nr.
340/2004 privind institutia prefectului, aprobata prin Legea nr.
181/2006
Daria
Gheorghiu,
Semnificatia
profesionalizarii
functiei
de
prefect,
Institutul
de
Stiin
te
Administrative
Paul
Negulescu,
Sibiu,
mai
2005
Valentin
I.
Prisacaru,
Tratat
de
drept
administrativ
romn.
Partea
generala.,
Editura
Lumina
Lex,
Bucuresti,
1993,
p.
493
ibidem
Mircea Preda, Drept administrativ. Partea speciala., Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999, p. 261
Valentin
I.
Prisacaru,
op.
cit.,
p.
493
idem,
p.
494
Mircea
Preda,
op.
cit.,
p.261
Valentin
I.
Prisacaru,
op.
cit.,
p.
494
91

Emil
lice,Editura

Balan,
Prefectul
si
prefectura
n
sistemul
administratiei
pubFundatiei
Romnia
de
Mine,
Bucuresti,
1997,
p.
40
ibidem
Mircea
Preda,
op.
cit.,
p.
262
ibidem
Valentin
I.
Prisacaru,
op.
cit.,
p.
495
Legea
nr.69/1991
privind
administratia
publica
locala
actualmente
este
abrogata
prin
Legea
nr.215/2001
privind
administratia
publica
locala.
Mircea
Preda,
op.
cit.,
p.
262
ibidem
Legea
nr.
340/2004
privind
institutia
prefectului,
publicata
n
Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.
658 din 21 iulie 2004
Legea nr.181 din 16 mai 2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.
340/2004 privind institutia prefectului, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
450 din 24 mai 2006.
1
Art.
1
din OUG nr.
179/2005 pentru modificarea si completarea Legii
nr.
340/2004 privind institutia prefectului, aprobata prin Legea nr.
181/2006
Surse legal constituite pot fi considerate bugetele proprii ale acestei institutii, respectiv anumite taxe
instituite prin ordin al prefectului pentru prestarea anumitor servicii ale institutiei n fruntea careia se afla.
Ioan
Alexandru,
Mihaela
Carausan,
Sorin
Bucur,
Drept
administrativ,
Editura
Lumina
Lex,
Bucuresti,
2005,
p.
232
Ion Corbeanu, Drept administrativ, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p.
392
Legea nr. 181/2006 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005
pentru modificarea si completarea Legii nr.
340/2004 privind institutia prefectului, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
450 din 24 mai 2006.
Ioan Alexandru, Mihaela Carausan, Sorin Bucur, op.
cit., , p.
230
ibidem
Art.
36
alin.
1
din
Legea
340/2004,
art.
abrogat
n
prezent
prin
Ordonanta
de
Urgenta
a
Guvernului
nr.
179/2005
Anton Trailescu, Drept administrativ, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p.
79
ibidem
Ioan Alexandru, Mihaela Carausan, Sorin Bucur, op.
cit., p.
233
Anton
Trailescu,
op.
cit.,
p.
80
Mircea
Preda,
Benonica
Vasilescu,
Drept
administrativ.
Partea
speciala.,
Editura
Lumina
Lex,
Bucuresti,
2004,
p.
217
92

Rodica Narcisa Petrescu, Modificarile aduse Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului prin
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, Revista de Drept Public, nr. 1/2006, p. 48
Art.
39
alin.
3
si
4
din
Ordonanta
de
Urgenta
a
Guvernului
nr.
179/2005,
aprobata
prin
Legea
nr.
181/2006
Oficiile prefecturale functioneaza n subordinea directa a prefectului si fac parte integranta din aparatul
propriu de specialitate al prefectului si se organizeaza n limita numarului de posturi legal aprobate si al fondurilor aprobate anual. Prin derogare de la prevederile art. XVI alin. 2 din Legea
nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si n mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei cu modificarile
si completarile ulterioare, oficiile prefecturale sunt conduse de un director. Numirea si eliberarea
din functie a directorului oficiului prefectural se fac de catre prefect. Ordinul prefectului de nfiintare si organizare a oficiilor prefecturale se emite numai cu avizul Ministerului Administratiei
si Internelor.Oficiile prefecturale se organizeaza n limita numarului de posturi legal aprobate.
Art. 40 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, aprobata prin Legea nr. 181/2006
Dana
Apostol
Tofan,
op.
cit.,
p.
271
Mircea
Preda,
op.
cit.,
p.
281
Functia publica de sef al oficiului prefectural, fiind echivalenta cu functia publica de director executiv, rezulta ca seful oficiului prefectural face parte din categoria naltilor functionari publici de conducere n baza dispozitiilor art. 12 alin. 1 din Legea nr. 188 din 08 decembrie 1999 privind Statutul
functionarilor publici, republicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004.
Art.
40 alin.
3,5 si 6 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005
1
Art.
25 alin.
3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005
1
Art.
25 alin.
4 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005
Rodica
Narcisa
Petrescu,
op.
cit.,
p.
55
Dispozitie abrogata n prezent prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005
Art.
50 din Legea nr.
188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 251 din 22 martie 2004.
Mircea
Preda,
Benonica
Vasilescu,
op.
cit.,
p.
214
Mircea
Preda,
op.
cit.,
p.
264
ibidem
Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p. 467
Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2003, p. 267
Articol n prezent abrogat prin Legea nr.
340/2004, privind institutia prefectului
Art. 11 alin. 1 din Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului, articol abrogat n
prezent de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, aprobata prin Legea nr. 181/2006
93

Mircea
Preda,
Benonica
Vasilescu,
op.
cit.,
p.
214
Anton
Trailescu,
op.
cit.,
p.
75
Legea nr.
161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea
demnitatilor publice, a functiilor publice si a mediului de afaceri, prevenirea si sanctionarea
coruptiei, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003
Mircea
Preda,
Benonica
Vasilescu,
op.
cit.,
p.
213
Tiberiu Pavelescu, Gabriel Moinescu,Drept administrativ romn, Editura Tritonic, Bucuresti, 2004, p.
127
Antonie
Iorgovan,
op.
cit.,
p.
467
Legea
contenciosului
administrativ
nr.
554/2004
publicata
n
Monitorul Oficial al Romniei,
Partea I, nr.
1154 din 7 decembrie 2004
Antonie
Iorgovan,
op.
cit.,
p.
467
Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. I, Editura All Beck, Bucuresti, 2001, p. 455
Dana
Apostol
Tofan,
op.
cit.,
p.
267
idem,
p.
268
Antonie
Iorgovan,
op.
cit.,
p.
457
Emil
Balan,
Prefectul
si
prefectura. . . .,p.
41
Emil Balan, Drept administrativ si procedura administrativa, Editura Universitara, Bucuresti, 2002, p.
104
Ion
Corbeanu,
op.
cit.,
p.
393
Emil
Balan,
Drept
administrativ. . . ,
p.
103
idem,
p.
104
ibidem
Art. 3 alin. 1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/14 decembrie 2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 340/2004 privind institutia prefectului, aprobata prin Legea nr. 181/2006
Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Editura All Beck, Bucuresti, 2001, p. 271
ibidem
Emil Balan, Procedura administrativa, Editura Universitara, Bucuresti, 2005, p.
59
ibidem
Dumitru Brezoianu, Drept administrativ romn, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 18
Emil Balan, Drept administrativ si procedura administrativa, Editura Universitara, Bucuresti, 2002, p.
137
Emil
Balan,
Procedura. . . ,
p.
59
94

idem,
Antonie

Iorgovan,

p.
op.

60
cit.,

p.

277

ibidem
Emil
Balan,
Procedura. . . ,
p.
60
Antonie
Iorgovan,
op.
cit.,
p.
277
Emil
Balan,
Procedura. . . ,
p.
60
Antonie
Iorgovan,
op.
cit.,
p.
278
ibidem
Dumitru
Brezoianu,
op.
cit.,
p.
18
Antonie
Iorgovan,
op.
cit.,
p.
279
Dumitru
Brezoianu,
op.
cit.,
p.
18
idem,
p.
19
Antonie
Iorgovan,
op.
cit.,
p.
279
Dumitru
Brezoianu,
op.
cit.,
p.
19
ibidem
Antonie
Iorgovan,
op.
cit.,
p.
279
Emil
Balan,
Procedura. . . ,
p.
62
Antonie
Iorgovan,
op.
cit.,
p.
279
idem,
p.
280
Emil
Balan,
Prefectul
si
prefectura
n
sistemul
administratiei
publice,
Editura Fundatiei Romnia de Mine,
Bucuresti,
1997,
p.
46
Ioan
Alexandru,
op.
cit.,
p.
125
Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, Editura All Beck, Bucuresti, 2003, p.
268
Rodica
Narcisa
Petrescu,
op.
cit.,
p.
49
Publicata
n
Monitorul
Oficial
al
Romniei,
Partea
I,
nr.
1142
din
16
decembrie
2005,
aprobata
prin
Legea
nr.
181/2006
Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acees la informatiile de interes public, publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001
Surse legal constituite pot fi considerate bugetele proprii ale acestei institutii, respectiv anumite taxe
instituite prin ordin al prefectului pentru prestarea anumitor servicii ale institutiei n fruntea careia se afla.
Emil
Balan,
Prefectul
si
prefectura
n
sistemul
administratiei
publice,
Editura Fundatiei Romnia de Mine,
Bucuresti,
1997,
p.
50
Ioan Alexandru, Ion Popescu-Slaniceanu, Mihaela Carausan, Cosmin-Ionut Enescu,
Dragos Dinca, Drept administrativ, Editura Economica, Bucuresti, 2003, p.
125
95

ibidem
Emil
Balan,
Prefectul
si
prefectura
...,
p.
50
Publicata n Monitorul Oficial al Romniei , Partea I, nr.
658 din 21 iulie 2004
Nota
n
prezent
abrogata
prin
dispozitiile
Ordonantei
de
Urgenta
a
Guvernului
nr.
179/2005,
aprobata
prin
Legea
nr.
181/2006
Nota introdusa prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, aprobata prin Legea nr. 181/2006
Anton Trailescu, Drept administrativ, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p.
79
Art.
27
alin.
2
din
Legea
nr.
340/2004
privind
institutia
prefectului,
modificata
si
completata
prin
OUG
nr.
179/2005
Art. 28 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, aprobata prin Legea nr. 181/2006
Art.
35 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005
Ioan
Alexandru,
Mihaela
Carausan,
Sorin
Bucur,
Drept
administrativ,
Editura
Lumina
Lex,
Bucuresti,
2005,
p.
229
Art.
241 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005
Anton
Trailesu,
op.
cit.,
p.
79
Articol n prezent abrogat prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005
Anton
Trailescu,
op.
cit.,
p.
79
idem,
p.
80
Publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
1079 din 19 noiembrie 2004
Anton
Trailescu,
op.
cit.,
p.
85
Emil
Balan,
Prefectul
si
prefectura
...,
p.
53
Dumitru Brezoianu, Drept administrativ romn, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 436
idem,
p.
437
Tiberiu Pavelescu, Gavriel Moinescu, Drept administrativ romn, Editura Tritonic, Bucuresti, 2004, p.
130
Emil
Balan,
op.
cit.,
p.
57
ibidem
Ioan
Alexandru,
op.
cit.
,
p.
124
idem,
p.
61
Eugen Popa, Autonomia locala n Romnia, Editura All Beck, Bucuresti, 1999, p. 201
Mircea
Preda,
Benonica
Vasilescu,
Drept
administrativ.
Partea
speciala.,
Editura
Lumina
Lex,
Bucuresti,
2006,
p.
267
Liviu Giurgiu, Drept administrativ, Editura Sylvi, Bucuresti, 2001, p.
45
96

Ilie Gorjan, Drept administrativ, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005, p.

117
Publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.
1142 din 16 decembrie 2005
Dacian
Dragos
Cosmin,
Legea
contenciosului
administrativ.
Comentarii
si
explicatii.,
Editura
All
Beck,
Bucuresti,
2005,
p.
136
Mircea
Preda,
Drept
administrativ. . . ,,
p.
268
Ioan Alexandru, Drept administrativ, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2005, p.
228
Art. 7 alin. 2 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 179/2005, aprobata prin Legea nr. 181/2006
Rodica
Narcisa
Petrescu,
Op.
cit.
,
p.
54
Art.
3 alin.
1 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005
Dan
Miron,
Scurte
consideratii
privitoare
la
raportul
de
tutela
administrativa,
Revista
de
drept
public,
nr.
3/2005,
p.
126
ibidem
Alina Profiroiu, Irina Popescu, Introducere n stiinta administrativa, Editura ASE, Bucuresti, 2003, p. 58
Verginia Vedinas, Drept administrativ, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004, p.
238
Dana Apostol Tofan, Puterea discretionara si excesul de putere, Editura All Beck, Bucuresti, 1999, p.
343
Dan
Miron,
Scurte
consideratii
privitoare
la
raportul
de
tutela
administrativa,
Revista
de
drept
public,
nr.
3/2005,
p.
127
Dacian
Dragos
Cosmin,
Legea
contenciosului
administrativ.
Comentarii
si
explicatii.,
Editura
All
Beck,
Bucuresti,
2005,
p.
137
Emil
Balan,
Prefectul
si
prefectura. . . ,
p.
64
Art.
32
alin.
1
din
Legea
340/2004
privind
institutia
prefectului,
modificata
si
completata
prin
OUG
nr.
179/205
Emil
Balan,
op.
cit.,
p.
64
Legea
administratiei
publice
locale
Anton
Trailescu,
op.
cit.,
p.
80
Ion Corbeanu, Drept administrativ, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p.
394
ibidem
Ordonanta
de
Urgenta
a
Guvernului
nr.
179/2005
pentru
modificarea
si
completarea
Legii
nr.
340/2004
privind
institutia
prefectului
Art.
35 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.
179/2005
Mircea
Preda,
Benonica
Vasilescu,
op.
cit.,
p.
216
Anton
Trailesu,
op.
cit.,
p.
80
97

Anton Trailescu, Actele administratiei publice locale, Editura All Beck, Bucuresti, 2002, p. 22
3

98