Sunteți pe pagina 1din 33

Elemente de E-Guvernare

Cătălin VRABIE
ELEMENTE DE E-GUVERNARE

r e
na
G IE
er
E- AB
uv
de VR
te lin
en ta
a
em C
El

1
Elemente de E-Guvernare

Cătălin VRABIE

r e
na
G IE
Elemente

er
E- AB
de uv
de VR

E-Guvernare
te lin
en ta
a
em C
El

3
Cătălin Vrabie

Copyright © 2016 Editura Pro Universitaria

Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin


Editurii Pro Universitaria

Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al
Editurii Pro Universitaria

r e
na
G IE
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
VRABIE, CĂTĂLIN

er
E- AB
Elemente de E-guvernare / Cătălin I. Vrabie. – Bucureşti :
Pro Universitaria, 2014
Bibliogr.
uv
de VR

ISBN 978-606-647-986-8

32
te lin
en ta
a
em C
El

4
Elemente de E-Guvernare

Cuprins

e
Prefaţă 7

r
na
G IE
Abrevieri 13

er
E- AB
1. Ce este e-guvernarea? 15

uv
2. Bariere la implementare 33
de VR

3. Beneficiile guvernării electronice 53


te lin

4. Lumea electronică. Provocări 81


en ta

5. Studii şi aplicaţii 113


a

6. Impact 145
em C

Glosar 151
Anexe 155
Bibliografie 175
El

5
Elemente de E-Guvernare

Prefaţă

E-guvernarea (concept cunoscut şi în spatele englezismului e-gov) este una dintre

e
cele mai – dacă nu cea mai – interesantă provocare a Adminitraţiei Publice din

r
întreaga lume. Este totuşi dificil să redau entuziasmul tuturor cercetătorilor din

na
G IE
domeniu în paginile acestei cărţi.

er
E- AB
Multe dintre obiectivele pe care guvernarea electronică îşi propune să le atingă pot

uv
de VR
fi descrise, la prima vedere, ca fiind ambiţioase – spre extrem. Dar acest lucru, în
ciuda tuturor criticilor şi cinismului lor, este caracteristic unei ştiinţe noi. Am
început să scriu despre guvernarea electronică de mai bine de zece ani, şi nu am
te lin

nicio iluzie despre cât de greu este să fie atinse unele dintre ele. Mă simt însă un
en ta

privilegiat gândindu-mă că mulţi oameni cu care am intrat în contact au reuşit să


a

contrazică opiniile pesimiste cu privire la evoluţia acestei noi ramuri a ştiinţei


em C

dezvoltând şi implementând aplicaţii care ajută la crearea unui mediu de viaţă mai
comod şi mai plăcut.

E-guvernarea nu este doar un obiectiv, este o metodă1, este o remarcabilă


simbioză între societate şi tehnologie. Multe dintre cele care odată reprezentau
El

tehnologii de vârf sunt privite astăzi ca fiind parte din viaţa fiecăruia. Mulţi dintre
foştii studenţi sau colegi care au păşit în mediul privat (dar şi cei care au ales

1
O metodă este deopotriva mijloc și scop. Este un drum care își anticipează punctul de sosire și un
scop care lasă urmă ce duce până la el. Drum se traduce în greacă prin odos, meta înseamnă
„spre”. Metoda este drumul care duce spre ceva.

7
Cătălin Vrabie

mediul public ca spaţiu de dezvoltare profesională – poate mai ales aceştia) în


diferite ocazii şi-au facut un nume investind şi / sau exploatând acest segment.

Nu prea am întâlnit publicaţii dedicate acestui subiect, cele mai multe fiind
colecţii de articole – foarte bune de altfel, dar cu toate acestea pot spune că cele
mai interesante secţiuni a acestei cărţi sunt cele de „Bibliografia suplimentară”
regăsite la sfârşitul fiecărui capitol.

r e
Doar această carte nu poate ajuta pentru a obţine un job2 în administraţia publică

na
G IE
şi cu atât mai puţin în direcţiile / serviciile de IT a instituţiilor publice. Dacă
doreşti acest lucru, probabil cel mai important este să urmezi cursurile unei

er
E- AB
facultaţi de profil. Asta se întâmplă pentru că specialiştii în Administraţie Publică

uv
de VR
nu îşi consumă timpul programând calculatoare, ci, adesea prin intermediul unuia,
răspunzând problemelor cetăţenilor – şi asta este uşor de înţeles, pentru că astăzi
operarea calculatorului este un skill fundamental în acest domeniu.
te lin
en ta

Două mituri despre e-guvernare


a
em C

De-a lungul studiilor făcute, m-am întâlnit cu două mituri pernicioase care sunt
într-un fel sau altul relaţionate guvernării electronice şi pe care această carte îşi
propune să le doboare.

Primul mit este acela cum că ”e-gov has failed”3 sau într-o abordare mai comună,
El

dar care de fapt rezumă aceiaşi propoziţie, „guvernarea electronică – vorbe”.

2
Am ales să folosesc adesea în text cuvinte importate din limba engleză pentru că multe dintre ele
au intrat în uzul nostru exact așa cum sunt ele scrise aici.
3
Guvernarea electronica a eșuat.

8
Elemente de E-Guvernare

Acest mit este pur şi simplu fals; exemple ale succesului guvernării electronice se
vor regăsi din abundenţă în această carte. Realitatea este că puţini o înţeleg şi îi
simt prezenţa. Puţine sunt dubiile pe care le au cercetătorii din acest domeniu,
legate de viitorul e-government-ului şi a utilităţii tehnologiilor de zi cu zi.

Al doilea mit este că „atunci când se va implementa, se va lăsa cu disponibilităţi”.


Acesta nu este doar fals, dar este şi un nonsens. Trebuie să înţelegem că cei mai

e
responsabili de lansarea şi întreţinerea acestui mit sunt cei care „se ţin departe” de

r
tehnologia informaţiei, cei care încă preferă mijloacele tradiţionale de guvernare;

na
G IE
cu alte cuvinte, analfabeţii digital.

er
E- AB
Structura cărţii
uv
de VR

Această carte nu este tocmai un ghid al începătorului care să ofere o imagine de


te lin

ansamblu asupra întregii dimensiuni. Din anumite raţiuni m-am ţinut departe de
istoria conceptului (fără să sar totuşi peste cele mai importante evenimente din
en ta

viaţa acestuia) precum şi de elementele juridice care reglementează buna


a

desfăşurare a întregii teorii. Toate acestea ar fi creat o falsă impresie că noul


em C

înlocuieşte vechiul, când, mai curând, noul reprezintă doar o îmbunătăţire a


tehnologiilor vechi.

Primul capitol are în vedere răspunsul la întrebarea „Ce este e-guvernarea?”,


răspuns oferit într-o accepţiune mai largă decât simpla „folosire a Tehnologiei
El

Informaţiei în Administraţia Publică”. Nu are rost să detaliez aici cât de complexă


este această ramură a ştiinţei – plecând de la scopul şi obiectivele ei, dar totuşi
doresc să menţionez că definiţiile sunt foarte importante în ştiinţă şi mai ales în
una atât de tânără precum este aceasta. Guvernarea electronică răspunde prea

9
Cătălin Vrabie

multor provocări cu care se confruntă Administraţia Publică ca să nu fie nevoie de


o ancorare a ei într-un cadru teoretic.

Deşi se pot identifica, încă din primul capitol, câteva bariere la implementarea
sistemelor electronice de guvernare (mă refer în special la Decalajul digital,
Inflexibilitatea organizaţională şi poate chiar şi Eşecurile conducerii), cel de-al
doilea capitol al cărţii le analizează pe toate în amănunt, propunând, acolo unde
este cazul, şi câteva metode de surmontare a lor.

r e
na
G IE
Evident trebuie prezentate şi beneficiile aduse de aceste sisteme, iar capitolul
responsabil pentru acest lucru m-am gândit să fie cel de-al treilea. O atenţie

er
E- AB
deosebită este dată Transparenţei şi Încrederii, ca beneficii importante. Pe lângă

uv
de VR
acestea voi mai aborda şi reducerea corupţiei, scăderea costurilor cu
administrarea şi, ceea ce pentru cetăţean este foarte important, creşterea
confortului (nu mai depinde de programul instituţiilor publice, de ghişeu etc.), el
te lin

poate efectua tranzacţii, completa formulare, depune petiţii la orice oră din zi, în
en ta

fiecare zi a săptămânii, bucurându-se de confortul casei sale.


a
em C

În capitolul patru vom detalia subiectul analizat pentru a înţelege câteva dintre
marile provocări ale vieţii cotidiene în interacţiunea acesteia cu Administraţia
Publică şi cum Lumea electronică vine în întâmpinarea noastră – mă refer aici la
concepte des întâlnite astăzi precum: e-democraţie, e-participare, e-voting, e-
learning, Customer Relationship Management (CRM) şi mai departe – un concept
El

foarte nou în lumea electronică de astăzi, Internet of Things (IoT). Tot aici veţi
intra în contact şi cu câteva cercetări de ultimă oră din domeniu, cercetări care au
rolul de a fundamenta nevoia dezvoltării componentei IT în organizaţiile publice.

10
Elemente de E-Guvernare

Capitolul cinci este continuarea firească a precedentului prezentând câteva studii


de caz pentru fiecare din provocările menţionate la capitolul patru, explicând
totodată şi cum lucrează acestea.

Ultimul capitol are în vedere impactul social al guvernării electronice, a


tehnologiilor şi a Internetului asupra noastră ca societate, respectiv indivizi ai
acesteia. Am intrat într-o eră în care ne bazăm din ce în ce mai mult pe maşini

e
inteligente care să ne asiste în multe dintre sarcinile pe care le avem de îndeplinit.

r
Tehnologia vine cu plusurile şi minusurile sale dintre care, am putea menţiona

na
G IE
aici, redundanţa şi poate o eventuală lipsă a intimităţii. Nu trebuie să ne speriem şi

er
E- AB
să o respingem, nu asta ar fi atitudinea corectă, trebuie să construim instrumente
care să ne protejeze de efectele negative pentru a ne putea bucura în voie de cele

uv
de VR
pozitive.

Cătălin Vrabie
te lin
en ta
a
em C
El

11
Cătălin Vrabie

El
em C
a
en ta
te lin

12
de VR
E- AB
G IE
uv
er
na
r e
Elemente de E-Guvernare

Abrevieri

Prescurtarea Explicaţie

e
Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în
ANCOM

r
Comunicaţii

na
G IE
ANI Agenţia Naţională de Integritate

er
AP E- AB
Administraţia Publică

uv
ASSI Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale
de VR

CIO Chief Information Officer


Centrul Naţional de Management pentru Societatea
CNMSI
Informaţională
te lin

CRM Customer Relationship Management


en ta

ECDL European Computer Driving Licence


a

eGEP eGovernment Economics Project


em C

ELOST E-government for Low Socio-economic Status Groups


ERP Enterprise resource planning
G2B Government to Business
G2C Government to Citizen
El

G2E Government to Employees


G2G Government to Government
GUI Grafical User Interface
HG Hotărâre de Guvern
IBM International Business Machines

13
Cătălin Vrabie

Prescurtarea Explicaţie
Interoperable Delivery of European eGovernment Services to
IDABC
public Administrations, Businesses and Citizens
IoT Internet of Things
Machine 2 Machine. Termenul se referă la comunicarea dintre
M2M
dispozitive electronice fără să fie nevoie de intervenţie umană.
MCSI Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
MO Monitorul Oficial

r e
Organisation for Economic Co-operation and Development
OECD

na
G IE
(Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economica)
OPEN On-line Procedures Enhancement for Civil Applications

er
PIN
E- AB
Regăsit şi în Glosar – Personal Identification Number
PKI
uv
Public Key Infrastructure
de VR

ROF Regulament de Organizare şi Funcţionare


ROI Return On Investment
te lin

SAP Service Access Point


en ta

SEAP Sistemul Electronic de Achiziţii Publice


a

SEN Sistemul Electronic Naţional


em C

Sistemul Informatic pentru Atribuirea Electronică a


SIAE
Autorizaţiilor de Transport Rutier Internaţional de Marfă
TED Tenders Electric Daily
TI / TIC / IT /
Regăsit şi în Glosar – Tehnologia Informaţiilor şi Comunicării
ITC
El

TVA Taxa pe Valoarea Adăugată

14
Elemente de E-Guvernare

Ce este e-guvernarea?

The Internet is becoming the town square for the global village of tomorrow.
Bill Gates

r e
na
G IE
Chiar dacă istoria Web-ului a început acum câteva decenii, doar în ultimele putem
vorbi de apropierea mediului public de acesta şi abia în ultimii ani au început cu

er
E- AB
adevărat să fie explorate oportunităţile lui. Relaţia guvernelor cu Internetul a

uv
de VR
pornit de la operaţiuni simple – precum trimiterea unor mesaje de e-mail sau
postarea informaţiilor pe o pagina Web, ajungând astăzi la eficienţă, eficacitate şi
servicii publice complet electronice4. Informaţiile disponibile în formă digitală şi
te lin

posibilitatea de a le transfera cu uşurinţă dintr-o parte în alta a condus astăzi la


en ta

schimbarea manierei de conducere a organizaţiilor5.


a
em C

Paralela dintre inovaţiile în IT şi Internet a condus la o serie de schimbări în


economia lumii precum globalizare, aplatizarea ierarhiei organizaţionale şi
creşterea sectorului de servicii şi a economiei informaţionale. Aşa cum a spus
Thomas Lauren Friedman (jurnalist la New York Times) în cartea The World Is
Flat: A Brief History of the Twenty-First Century, scrisă în anul 2005, Internetul a
El

4
Klievink, B & Janssen, M. 2009 Realizing joined-up government — Dynamic capabilities and
stage models for transformation‘, Government Information Quarterly; pp. 279-281
5
Gladwell, M. 2004– The tipping point, București, Andreco Educaţional, Cap I „Cele trei reguli
ale epidemiilor”; pp. 31-43

15
Elemente de E-Guvernare

Bariere la implementare

If the automobile had followed the same development as the computer, a Rolls-
Royce would today cost $100, get a million miles per gallon, and explode once a
year killing everyone inside.
Mark Stephens31

r e
na
G IE
er
E- AB
Barieră = (1) obstacol, piedică în calea realizării unui lucru; Barieră socială = situaţie prin care este
denumit în sociologie elementul care face dificil sau chiar imposibil accesul dintr-o grupare socială

uv
ierarhic inferioară într-o grupare socială superioară32. (2) caracteristicile – fie reale sau de
de VR

percepţie – a contextului legal, social, tehnologic sau instituţional care lucrează împotriva
dezvoltării guvernării electronice fie în scopul împiedicării cererii, prin crearea unor obstacole
utilizatorilor care vor să interacţioneze cu administraţia, sau prin împiedicarea ofertei acţionând
te lin

împotriva organizaţiilor publice care furnizează serviciile guvernamentale33.


en ta
a

Orice analiză, chiar sumară, arată că nivelul de dezvoltare a aplicaţiilor de tip e-


em C

guvernare depinde direct de accesibilitatea la Internet. Nu întâmplător stadii


avansate de guvernare electronică se întâlnesc în SUA, Canada, Marea Britanie şi
ţările din nordul Europei, unde aproape toate familiile au calculator şi Internet şi
probabil nu mai exista firme sau organizaţii care să nu fie „conectate”. Mai mult,
volumul uriaş de activitate a unor instituţii guvernamentale face obligatorii
El

soluţiile de e-Procurement (soluţii de achiziţie si licitaţie electronică). Cu sute de


mii de comenzi zilnic şi milioane de oferte, recurgerea la Internet a devenit o
31
Jurnalist IT cunoscut si sub pseudonimul de Robert X. Cringely. Citatul este din InfoWorld,
martie 2006.
32
Definiţie conformă cu Dicţionarul Explicativ al Limbii Romane – on-line la adresa
http://dexonline.ro/search.php?cuv=bariera.
33
Definiţie conforma cu studiul „Breaking Barriers” făcut de Oxford Internet Institute 2006.

33
Elemente de E-Guvernare

Beneficiile guvernării electronice

Innovation distinguishes between a leader and a follower.


Steve Jobs

r e
Informatizarea administraţiei publice reprezintă o condiţie primordială dezvoltării

na
G IE
economice şi sociale la nivelul întregii societăţii. Promovarea şi implementarea

er
E- AB
tehnologiilor informatice la nivelul instituţiilor publice vor alinia economia
naţională la standardele internaţionale. Economia internaţională este bazată pe

uv
de VR
cunoaştere şi mijloace electronice, iar neutilizarea acestora, va deveni o frână în
calea progresului şi dezvoltării unei naţiuni. Promovarea unui tip modern de
administraţie, bazat pe tehnică şi cunoaştere, va avea rezultate importante la
te lin

nivelul întregii societăţi, va schimba mentalităţi şi va modela un alt fel de cultură


en ta

organizaţională.
a
em C

Modelul societăţii viitorului – Societatea Informaţională – a pus în faţa Uniunii


Europene probleme de maximă prioritate şi urgenţă: crearea unui nou cadru de
reglementări, promovarea unei noi culturi şi a spiritului întreprinzător în afaceri,
obţinerea poziţiei de lider în noile tehnologii, educarea şi instruirea cetăţenilor,
implementarea unor noi metode de business.
El

În acest context Uniunea Europeană, prin organismele sale politice şi executive a


acţionat începând din 1993 printr-o serie de decizii strategice şi programe.
Comisia Europeană şi-a stabilit realizarea „Pieţei unice digitale” ca fiind una din
priorităţile ei la începutul anului 2015, şi prin care propune accelerarea

53
Elemente de E-Guvernare

Lumea electronică. Provocări

When you innovate, you've got to be prepared for everyone telling you you're nuts.
Lawrence J. Ellison71

r e
E-mailul a câştigat în faţa poştei obişnuite, mult mai lente şi mai costisitoare;

na
G IE
magazinele clasice sunt încet încet înlocuite de aşa numitele magazine virtuale –

er
E- AB
spaţii pe Web destinate vânzării/cumpărării de produse de toate felurile. E-mail, e-
commerce, e-government etc… toate aceste elemente înseamnă, de fapt, această

uv
de VR
lume electronică, lume în care începem să ne mişcam tot mai mult.

E-learning
te lin
en ta

E-learningul, denumit “pregătire bazată pe utilizarea Internetului” sau “pregătire


a

bazată pe Web” este, în principiu, transferul prin intermediul reţelei al


em C

competenţelor şi cunoştinţelor. Acesta reprezintă o unealtă sau un sistem


educaţional bazat pe utilizarea calculatorului, care îţi dă posibilitatea de a învăţa
oriunde şi oricând.

Conceptul de e-learning poate fi definit ca utilizarea tehnologiei în vederea oferirii


El

de programe în învăţare şi pregătire72. Dicţionarul Oxford descrie acest concept ca

71
Executive Chairman of the Board and Chief Technology Officer, Oracle Corporation
72
Definitie disponibila pe site-ul official al NATO ACT (responsabil pentru planificarea si oferirea
de programe educationale si de pregatire, folosind facilitatile nationale ale NATO),
http://www.act.nato.int/e-learning-concept, accessat in 7 februarie 2015.

81
Elemente de E-Guvernare

Studii şi aplicaţii

Learning is what most adults will do for a living in the 21st century.
Grigori Yakovlevich Perelman116

r e
na
G IE
E-learning

er
E- AB
uv
de VR

Acest termen, extrem de popular astăzi, a fost introdus în 1998 de către Jay Cross
– fondatorul Internet Time Group. El este o alternativă viabilă la metodele de
te lin

educaţie tradiţionale, motiv pentru care a fost adoptat de către multe dintre
unităţile de învăţămant, mai ales datorită avantajelor oferite de posibilitatea
en ta

instruirii continue sau de cele legate de larga aplicabilitate în cadrul organizaţiilor


a

cele mai diverse. Studiile de specialitate publicate arată o creştere continuă a


em C

utilizării e-learning-ului în cadrul organizaţiilor117118119120.

116
Matematician rus, laureat Feilds Medal (echivalentul Premiilor Nobel pentru matematică) în
2006
117
Bersin & Associates (2010), Learning Leaders® 2010, Lessons from the Best – Adobe Systems.
Bersin & Associates Research Report (online:
https://www.adobe.com/content/dam/Adobe/en/products/adobeconnect/pdfs/100710_LearningLea
El

ders_2010_ADOBE_Final.pdf)
118
Hodkinson, O & James, D. (2003) Transforming elearning cultures in Further Education.
Journal of Vocational Education and Trainig, 55(4)
119
Chih-Ming Chen, Hahn-Ming Lee & Ya-Hui Chen (2005) Personalized e-learning system
using Item Response Theory, Computers & Education 44
120
Towards Maturity Impact Indicator (2010) , Bottom line benefits from learning technologies at
work. (online: http://www.cedma-
europe.org/newsletter%20articles/Webinars/Towards%20Maturity%20Impact%20Indicator%20Fi
nal%20Report%20(Mar%2010).pdf)

113
Elemente de E-Guvernare

Impact

Internet must remain the driver for democracy and economic development.
Comisia Europeană137

r e
Guvernarea electronică nu se bucură de o popularitate deosebită în România, nici

na
G IE
în practica nici în teorie. Experienţa fiecărui cercetător din domeniu poate aduce

er
E- AB
contribuţii literaturii de specialitate deoarece România a fost mereu văzută din
punct de vedere al implementării tehnologiilor informaţionale şi de comunicare,

uv
de VR
ca un caz absolut special – să nu uitam de începuturile telefoniei mobile, când
intrarea pe piaţa românească a fost de fapt un bum, răsturnând şi cele mai
optimiste prognoze ale evoluţiei acestui sector138. Acelaşi lucru l-a reprezentat şi
te lin

răspândirea Internetului (în Bucureşti şi marile oraşe)139 – astăzi în România sunt


en ta

sate fără apă curentă şi canalizare dar care sunt conectate la Internet140.
a
em C

Aceste reacţii vin probabil pe fondul istoric al privării accesului la comunicare şi


tehnologiile aferente acesteia. Încrederea populaţiei în sistemele electronice este
în creştere (din ce în ce mai multe companii, organizaţii publice, comunică cu
clienţii / cetăţenii pe e-mail sau direct pe paginile Web, prin forumurile de discuţii
El

137
30 Octombrie 2006: Bruxelles
138
Business Magazin (2010), Istoria telefoniei mobile din România.
139
Internet World Stats (2015), Romania Internet Usage Stats and Market Report
140
Wall-Street.ro (2015), 783 de sate defavorizate se vor conecta la Internet pana la sfarsitul
anului, http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-Tehnologie/178257/783-de-sate-defavorizate-se-
vor-conecta-la-internet-pana-la-sfarsitul-anului.html

145
Elemente de E-Guvernare

Glosar

e
Termenul Explicaţie

r
Application Programming Interface – o interfaţă pentru

na
API

G IE
programarea de aplicaţii.

er
Datele păstrate şi prelucrate în cantităţi imense, datorită unor
E- AB
Big data medii de stocare mai ieftine, unor metode de procesare mai

uv
rapide şi unor algoritmi mai performanţi
de VR

Aplicaţie care primeşte date sau comenzi de la alte aplicaţii


Client (numite aplicaţii server), aflate pe acelaşi calculator sau pe
calculatoare diferite.
te lin

Fişiere care conţin valorile variabilelor existente într-o pagină


Cookies Web şi care sunt păstrate pe calculatorul utilizatorului care
en ta

accesează pagina Web respectivă.


a

Date Mesaje primite de receptori sub orice formă.


em C

Default Termen care defineşte o stare/setare implicită a unei aplicaţii.


Copierea unor fişiere disponibile pe Internet pe calculatorul
Download
propriu.
Electronic mail (poştă electronică) reprezintă un serviciu
E-mail
Internet similar celui de poştă clasică.
El

Ansamblu de înregistrări fizice, omogene din punct de vedere


Fişier
al conţinutului şi al prelucrării.
Dispozitiv electronic destinat stocarii informaţiilor dintr-un
Hard disk
computer.
HyperText Markup Language. Limbaj de marcare utilizat
HTML
pentru crearea paginilor Web ce pot fi afişate într-un browser.

151
Elemente de E-Guvernare

Anexa 1.
Sistemele private de plaţi on-line vs. cele publice

r e
na
G IE
er
E- AB
uv
de VR
te lin
en ta
a

Figura A.1. Site-ul BRD - Groupe Société Générale


Sursa: https://www.mybrdnet.ro/
em C

Site-ul BRD - Groupe Société Générale (Figura A.1.) – este pe cât de uşor de
folosit pe atât de prietenos. Nu se „bucură” de o grafică încărcată, obositoare,
precum nu se „bucură” nici de o aglomerare inutilă de informaţii. În imagine este
prezentată metoda de efectuare a unei plaţi către APA NOVA BUCUREŞTI S.A.
El

Tot ce trebuie făcut este să selectezi beneficiarul, data când se va face plata, suma
şi câteva detalii despre factură – apeşi validare şi... gata. Simplu şi util!

155
Elemente de E-Guvernare

Anexa 2.
Aplicaţie pentru explicarea şi înţelegerea stocării datelor

Pentru a înţelege mai bine care sunt diferenţele între soluţiile de stocare a
informaţiilor în manierele tradiţionale, pe foi, în dosare şi apoi în fişete, propun
să facem în continuare următoarea aplicaţie.

Pentru scrierea unui caracter text în format virtual avem nevoie de un spaţiu de

e
stocare de 1 Byte144, ceea ce înseamnă că pentru o pagină vom folosi aproximativ

r
na
G IE
1.500 Bytes (paginile acestei cărţi au aproximativ 1.500 bytes – cea mai încărcată
pagină – pg. 41, având 1.687 caractere fără a lua în considerare spaţiile dintre

er
E- AB
cuvinte (Figura A.3.)

uv
de VR
te lin
en ta
a
em C

.
Figura A.3. Word Count făcut pe pagina 41 a prezentului volum

Dacă avem un dosar cu 10 pagini (de data asta stocat în maniera tradiţională –
pe hârtie) înseamnă că aceiaşi cantitate de date o putem stoca pe aproximativ
15.000 Bytes adică aproximativ 15 KB în format digital. Rezultă că 100 dosare
El

vor putea fi stocate pe 1,5 MB (aproximativ o disketă – dacă mai este cinva astăzi
care să le folosească), 100.000 de dosare pe 1.500 MB (= 1,5 GB). Gândindu-ne
că un DVD-ROM poate fi încărcat cu 4,7 GB (deci pe el putem stoca aproximativ
144
Un byte reprezintă combinarea a opt biți pentru a reprezenta o anumită literă, cifră sau caracter
special (http://dictionary.reference.com/browse/byte).

159
Elemente de E-Guvernare

Anexa 3.
Evoluţia e-tehnologiilor şi încrederea în acestea

E-tehnologii Management Impactul asupra încrederii


Metode Orientarea spre structurare ca Participanţii la aceste tranzacţii
tradiţionale formă a schimbării informaţiei, a erau încânataţi să
de schimb al politicilor şi procedurilor de experimenteze tehnologii noi,
informaţiilor guvernare. încrederea în acestea era
după 1970 deplină, ele fiind văzute ca

e
fiind compatibile cerinţelor. Se
Importanţa cădea pe cerea dezvoltarea infrastructurii

r
na
implementarea componentelor de IT.

G IE
comunicare tradiţionale pentru ca
mesajele să fie transmise într-o

er
E- AB
manieră corectă.

uv
Metode Implementarea infrastructurii Participanţii aveau încredere în
de VR
bazate pe Internetului a fost principala noua tehnologie pe măsură ce
Internet de orientare. Prin ea se facilita standardizarea devenea
schimb al transferul de informaţii bazată principala orientare.
informaţiilor atât pe componenta tranzacţională Introducerea formatului HTML
te lin

(după cât şi pe cea relaţională. a ajutat la creşterea încrederii.


jumătatea
en ta

anilor 90)
Participanţii aveau nevoie de În continuare cei care
cursuri pentru a folosi aplicaţiile participau activ la dezvoltarea
a

Internetului în ideea de a acestei noi componente de


em C

uniformiza standardele operării comunicare experimentau o


cu noile tehnologii. scădere a încrederii pe măsură
ce participanţii la diferite
tranzacţii vedeau o scădere a
costurilor (folosind comerţul
electronic la acea perioadă).
El

161
Elemente de E-Guvernare

Anexa 4.
Clasament final al studiului privind prezenţa pe Web a
oraşelor româneşti

Clasament final
(C1=Transparenţă, C2=E-Documents, C3=Comunicare, C4=Conţinut util, C5=Ceneralităţi)

Nr. Punctaj
Judeţul Oraşul C1 C2 C3 C4 C5

e
Crt. final

r
1 Bihor Oradea 4,33 4,25 4,50 4,17 3,75 5,00

na
G IE
2 Hunedoara Hunedoara 4,25 4,00 4,00 5,00 4,25 4,00
3 Timiş Timişoara 4,23 4,75 5,00 4,17 4,75 2,50

er
4
5
Satu Mare
Maramureş
E- AB Satu Mare
Baia Mare
4,20
4,15
3,75
4,50
3,50
4,00
5,00
5,00
4,25
2,75
4,50
4,50
6 Sibiu
uv Sibiu 4,00 3,75 5,00 5,00 3,75 2,50
de VR

7 Hunedoara Deva 3,93 5,00 3,00 4,17 3,50 4,00


8 Suceava Fălticeni 3,88 4,75 3,50 4,17 3,00 4,00
9 Giurgiu Giurgiu 3,87 4,00 5,00 3,33 3,00 4,00
te lin

10 Vrancea Focşani 3,75 3,75 3,50 3,75 2,75 5,00


11 Timiş Jimbolia 3,73 4,75 3,50 4,17 3,25 3,00
en ta

12 Bistriţa-Năsăud Bistriţa 3,70 4,25 3,50 2,50 4,25 4,00


a

13 Neamţ Piatra Neamţ 3,68 4,25 4,00 1,67 4,00 4,50


em C

14 Mureş Târgu Mureş 3,67 4,00 4,00 3,33 3,50 3,50


15 Suceava Suceava 3,58 4,75 2,50 2,92 3,25 4,50
16 Bucureşti Bucureşti 3,55 4,75 3,50 2,50 3,50 3,50
17 Teleorman Alexandria 3,52 4,00 2,50 3,33 3,75 4,00
18 Cluj Cluj-Napoca 3,50 5,00 2,50 2,50 3,50 4,00
19 Braşov Braşov 3,48 4,25 3,50 1,67 3,00 5,00
20 Sălaj Zalău 3,47 3,25 3,50 4,58 4,00 2,00
El

Câmpulung
21 Suceava 3,47 4,75 2,50 3,33 3,25 3,50
Moldovenesc
22 Caraş-Severin Reşiţa 3,45 3,75 4,50 2,50 3,00 3,50
23 Prahova Câmpina 3,42 3,50 3,50 3,33 2,25 4,50
24 Iaşi Iaşi 3,42 4,25 2,50 3,33 4,00 3,00

163
Elemente de E-Guvernare

Bibliografie

1. Ailioaie S., Hera O., Kertesz S. 2002. Ghidul de eDemocratie şi Guvernare

e
Electronică, Ghid realizat pentru Parlamentul României, ASER Bucureşti;

r
2. Al-Kibsi, Gassan; de Boer, Kito, Mourshed, Mona; Rea, Nigel P.; “Putting

na
G IE
citizens on-line, not in line”, McKinsey Quarterly, 2001,
3. Alonso Díaz, L., Blázquez Entonado, F. (2009), Are the Functions of

er
E- AB
Teachers in e-Learning and Face-to-Face Learning Environments Really
Different?, Educational Technology & Society, 12 (4),
4. AvanSoft
uvGroup:
de VR
Administraţia publică online,
http://www.avansoft.ro/aGuv.php
5. Avramescu, A.N. (2014), Platforma educationala Moodle, un succes în e-
learning, http://www.elearning.ro/platforma-educationala-moodle-un-succes-
te lin

in-e-learning, accesat in 19 februarie 2015.


en ta

6. Baltac, V. (2011), Tehnologiile informaţiei – noţiuni de bază, Ed. Andreco


Educaţional, Bucureşti.
a

7. Baltac, V. 2008. EGUVERNARE – suport de curs; SNSPA Bucureşti


em C

8. Baltac, V. 2008. Managementul relaţiei cu cetăţenii/clienţii – suport de curs;


SNSPA Bucureşti;
9. Banca Mondială; 2002. The e-government handbook for developing
countries.
http://unpan1.un.org/intradoc/groups/public/documents/apcity/unpan007462.
pdf;
El

10. Bekkers, V. (2005): E-Government and the Emergence of Virtual


Organisation in the Public Sector: An Exploration of the Interplay Between
ICT and Socio-Organisational Networks; in: Bekkers, V./Homburg, V. (ed.):
The Information Ecology of EGovernment. E-Government as Instituţional
und Technological Innovation in Public Administration, Amsterdam,

175
Cătălin Vrabie

11. Bersin & Associates (2010), Learning Leaders® 2010, Lessons from the Best
– Adobe Systems. Bersin & Associates Research Report (online:
https://www.adobe.com/content/dam/Adobe/en/products/adobeconnect/pdfs/1
00710_LearningLeaders_2010_ADOBE_Final.pdf)
12. British Standards Institute (BSI), 2014
13. Business Magazin (2010), Istoria telefoniei mobile din România.
14. Buzzetto-More, N. A. (2008), Student Perceptions of Various E-Learning
Components, Interdisciplinary Journal of E-Learning and Learning Objects,
Vol. 4,

e
15. Cap Gemini 2006. Online Availability of Public Services: How is Europe
Progressing? Web Based Survey on Electronic Public Services. Report of the

r
na
6th Measurement. Capgemini;

G IE
16. Carr Nicholas, – Superficialii. Efectele Internetului asupra creierului uman,

er
E- AB
Ed. Publica 2012
17. Castells, M. (2010), The Rise of the Network Society, Volume I. The

uv
Information Age, Economy, Society, and Culture, Wiley-Blackwell.
de VR

18. Centre for Cities, 2014


19. Chih-Ming Chen, Hahn-Ming Lee & Ya-Hui Chen (2005) Personalized e-
learning system using Item Response Theory, Computers & Education 44
te lin

20. Chris A. Vissers, Marc M. Lankhorst, Robert J. Slagter (2003), „Reference


en ta

models for advanced e-services”. Conference paper, Kluwer Academy, 2003


21. Chris Boorman. Ten ways the Internet of Things is transforming our lives.
a

http://blog.automic.com/ten-ways-the-internet-of-things-is-transforming-our-
em C

lives
22. Cisco newsroom: Connections Counter: The Internet of Everything in
Motion. http://newsroom.cisco.com/
23. Colesca S. E. 2004. Guvernarea electronică, Revista Administraţie şi
Management Public; Nr 2(2004), Bucureşti;
24. Congresul SUA - The Privacy Act (1974)
El

25. Coulon, A., Battezzati, L., Gray, D., Ryan, M., Mansouri, I. (2004), E-
learning for teachers and trainers – Innovative practices, skills and
competences, editat de The European Centre for the Development of
Vocational Training (Cedefop), Seria Cedefop Reference: 49, Office for
Official Publications of the European Communities, Luxembourg,

176
Elemente de E-Guvernare

26. CRM magazine.


http://www.destinationcrm.com/Articles/ReadArticle.aspx?ArticleID=99909
27. D.C. Misra – The Chief Information Officer (CIO) Concept in E-government:
Select Lessons for Developing Countries
28. DARPA, This Is What The World Will Look Like In 2045,
http://www.iflscience.com/technology/world-2045-according-darpa
29. DeGregor, Dennison (2011). Customer-Transparent Enterprise: Beyond 20th
Century CRM. Motivational Press.
30. Dictionarul Oxford, http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/e-

e
learning, accesat in 7 februarie 2015.

r
31. Don Tapscott (2009). Growing Up Digital: The Rise of the Net Generation,

na
G IE
McGraw-Hill Professional Publishing
32. Dunleavy P., Margetts H., Bastow S. & Tinkler J. (2006) New Public

er
E- AB
Management Is Dead —Long Live Digital-Era Governance, Journal of Public
Admin. Research and Theory, Volume 16, Issue 3,

uv
de VR
33. eGovernment Glossary www.egovbarriers.org/
34. E-learning concepts, trends, applications, Epignosis LLC, USA, V 1.1,
Ianuarie 2014,
te lin

35. E-Learning Fundamentals,


http://www.leerbeleving.nl/wbts/1/history_of_elearning.html, accesat in 7
en ta

februarie 2015.
36. EUR-Lex, http://eur-lex.europa.eu/legal-
a

content/en/TXT/?uri=CELEX:52006DC0173
em C

37. Executive Chairman of the Board and Chief Technology Officer, Oracle
Corporation
38. Falconer, G., & Mitchell, S. (2012). Smart city framework. Cisco Internet
Business Solutions Group (IBSG)
39. Friedman, T. L. 2005. The World Is Flat: A Brief History of the Twenty-First
Century. Farrar, Straus and Giroux, New York., Cap. I.”How the World
El

became flat; In-forming”;


40. George Orwell (1950). 1984, Penguin Books Ltd, London, England.
41. Ghilic-Micu Bogdan 2002. Guvernarea electronica, Revista Informatică
Economică, nr. 1 (21)/2002,
42. Gladwell, M. 2004– The tipping point, Bucureşti, Andreco Educaţional, Cap
I „Cele trei reguli ale epidemiilor”;

177
Cătălin Vrabie

43. Gray, D.E., Ryan, M., Coulon, A. (2004), The Training of Teachers and
Trainers: Innovative Practices, Skills and Competencies in the use of
eLearning,
http://www.eurodl.org/materials/contrib/2004/Gray_Ryan_Coulon.htm,
accesat in 19 februarie 2015.
44. Guvernul SUA, Biroul contabil, http://www.gao.gov/
45. Hodkinson, O & James, D. (2003) Transforming elearning cultures in
Further Education. Journal of Vocational Education and Trainig, 55(4)
46. Homburg, V.M.F. (2008), Understanding e-government: Information systems
in public administration, Routlege, London

e
47. Homburg, V.M.F., Dijkshoorn, A.D. (2011), Diffusion of personalized e-

r
na
government services among Dutch municipalities (an empirical investigation

G IE
and explanation), International Journal of E-Government Research.

er
E- AB
48. HOTĂRÂRE nr.1.007 din 4 octombrie 2001 pentru aprobarea Strategiei
Guvernului privind informatizarea administraţiei publice publicat în M.Of. nr.

uv
705/6 noi. 2001
de VR

49. Hughes, O.E. 2003. Public Management & Administration. Conclusion. A


New Paradigm for Public Management. Macmillan. Marea Britanie;
50. Information Society thematic portal,
te lin

http://ec.europa.eu/information_society/activities/egovernment/index_en.htm
(accesata: iunie 2009)
en ta

51. Internet Usage Statistics, The Internet Big Picture, World Internet Users,
2014 Mid-Year Update. http://www.internetworldstats.com/stats.htm
a
em C

52. Internet World Stats (2015), Romania Internet Usage Stats and Market
Report
53. Joshua M. Franzel & David H. Coursey (2004), Digital Government
Principles and Best Practices Review
54. Klievink, B & Janssen, M. 2009 Realizing joined-up government — Dynamic
capabilities and stage models for transformation‘, Government Information
Quarterly;
El

55. Legea nr. 52 din 2003 privind transparenţa decizională în administraţia


publică
56. Macintosh, A., Tambouris, E. (eds.) ePart 2009. LNCS, vol. 5694, Springer,
Heidelberg (2009)

178
Elemente de E-Guvernare

57. Malcolm Gladwell – The tipping point (trad. Punctul critic), Ed. Andreco
2004
58. Marc Smith, Derek Hansen, Ben Shneiderman (2010). Analyzing Social
Media Networks with NodeXL: Insights from a connected world, Morgan-
Kaufmann, Elsevier.
59. Matei A., Vrabie C. (2013), E-learning platforms supporting the educational
effectiveness of distance learning programme. A comparative study on
administrative sciences, Procedia – Social and Behavioral Sciences, Vol. 93,
ISSN 1877-0428,
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042813033363;

e
60. Matei, A. 2003. Analiza sistemelor administraţiei publice, Bucureşti: Editura

r
Economică

na
G IE
61. Matei, L. 2001. Management public, Bucureşti: Editura Economică;

er
E- AB
62. Matthews, W. Measuring e-gov, Federal Computer Week, April 8, 2002
63. Md. Rajibul HASAN, Mizan RAHMAN, Mehedi Munsur KHAN, Rural

uv
Consumers’ Adoption of CRM in a Developing Country Context,
de VR

International Journal of Business and Management Invention,


www.ijbmi.org, Volume 2, Issue 9, September. 2013,
64. Meijer, A.J. 2003. Transparent government: Parliamentary and legal
te lin

accountability in an information age, Information Polity nr. 8, IOS Press;


65. Michael Blakemore and Peter Lloyd, Trust and Transparency: pre-requisites
en ta

for effective eGovernment, 2007, http://europa.eu.int/egovernment_research


a

66. Misra, D.C. (2007), The Chief Information Officer (CIO) Concept in E-
em C

government: Select Lessons for Developing Countries, New Delhi, India,


Zunia.
67. Moodle Pty Ltd [AU] https://moodle.org/
68. Organisation for Economic Co-operation and Development web site [online]
http://www.oecd.org/dataoecd/60/60/2502539.pdf
69. Osborne, D., Gaebler, T., Reinventing Government: How the Entrepreneurial
El

Skill is Transforming the Public Sector, Lexington MA, Addison Wesley,


1993
70. OUG 34/2006, actualizată în 2014, privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrari publice şi a contractelor de
concesiune de servicii.
71. OxIS (2007), The Internet in Britain, University of Oxford

179
Cătălin Vrabie

72. Pardo, T. 2000. Realizing the promise of digital government: It’s more than
building a Web site. Albany, NY: Center for Technology in Government
73. Portalul e-comunitate: www.ecomunitate.ro/
74. Portalul Organismului Intermediar pentur Promovarea Societăţii
Informaţionale http://fonduri.mcsi.ro/
75. PrimariaDigitala.ro – Orasul tău virtual:
http://primariadigitala.ro/index.php/studiu-de-impact/arhiva-studii
76. Publicată în Monitorul Oficial nr. 279/21 apr. 2003
77. Raportul final al proiectului (în Spaniola):

e
http://www.map.es/iniciativas/mejora_de_la_administracion_general_del_est

r
ado/funcion_publica/concilia/medidas/libro_electronico/document_es/libro_e

na
G IE
lectronico.pdf
78. Resilient Cities www.100resilientcities.org

er
E- AB
79. Sergey Andreevy, Olga Galinina, Alexander Pyattaev, Mikhail Gerasimenko,

uv
Tuomas Tirronen, Johan Torsner, Joachim Sachs, Mischa Dohler, and
de VR
Yevgeni Koucheryavy, Understanding the IoT Connectivity Landscape – A
Contemporary M2M Radio Technology Roadmap. cellulararXiv:
1509.09299v1 [cs.NI] 30 Sep 2015
80. Seria de evenimente Smart Cities organizate de Facultatea de Administraţie
te lin

Publică din SNSPA www.administratiepublica.eu/orasulinteligent/


en ta

81. Ştirea despre premiile europene pentru e-guvernare este disponibilă pe site-ul
EurActiv: http://www.euractiv.ro/uniunea-
a

europeana/articles|displayArticle/articleID_11454/Premiile-europene-de-
em C

excelenta-in-e-guvernare.html.
82. Susy S. Chan and Vince Kellen (2005), Web Services and B2B Collaboration,
Conference paper
83. Tapscott, D., Grown Up Digital: How the Net Generation is Changing Your
World, McGraw-Hill. 2008
84. Tenders Electronic Daily: http://ted.europa.eu/TED/main/HomePage.do
El

85. The Internet of Things For a Smarter Grid


www.energyworx.com/smartgridsiot/
86. Tîrziu A-M & Vrabie C (2015), Education 2.0 Universities’ E-Learning
Methods, LAP Lambert Academic Publishing, Germany, 2015,
87. Towards Maturity Impact Indicator (2010) , Bottom line benefits from
learning technologies at work. (online: http://www.cedma-

180
Elemente de E-Guvernare

europe.org/newsletter%20articles/Webinars/Towards%20Maturity%20Impact
%20Indicator%20Final%20Report%20(Mar%2010).pdf)
88. UK Cabinet Office, e-Government Unit, e-Government Interoperability
Framework, London, 2005
89. UN E-Government Survey 2014.
https://publicadministration.un.org/egovkb/en-us/Reports/UN-E-Government-
Survey-2014
90. United Nations Department of Economic and Social Affairs Division for
Social Policy and Development (2013), Report of the Expert Group Meeting
on “E-Participation: Empowering People through Information

e
Communication Technologies (ICTs)”:

r
http://www.un.org/esa/socdev/egms/docs//2013/ict/final-report-egm-geneva-

na
G IE
july2013.pdf
91. Vrabie C. (2003) „Just do IT – Spreading the use of digital services”

er
E- AB
Conference paper, EGPA –2009

uv
92. Vrabie C. (2015), Guvernarea electronică, mecanism de asigurare a bunei
de VR

administraţii la nivel local,


93. Wall-Street.ro (2015), 783 de sate defavorizate se vor conecta la Internet pana
la sfarsitul anului, http://www.wall-street.ro/articol/IT-C-
te lin

Tehnologie/178257/783-de-sate-defavorizate-se-vor-conecta-la-internet-pana-
la-sfarsitul-anului.html
en ta

94. Wim Van Grembergen Strategies for Information Technology Governance


University of Antwerp, Belgium, 2004
a

95. Zittel, T.: Lost in Technology? Political Parties and the Online-Campaigns of
em C

Constituency Candidates in Germany’s Mixed Member Electoral System.


Journal of Information Technology and Politics 6, (2009)
96. Zucker, L. G. (1986). Production of trust: Institutional sources of economic
structure: 1840-1920. In B. Staw & L. Cummings (Eds.), Research in
organizational behavior
El

181
Cătălin Vrabie

r e
na
G IE
er
E- AB
uv
de VR
te lin
en ta
a
em C
El

Acest volum a fost realizat prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinanţat prin
Fondul Social European, în cadrul proiectului POSDRU/159/1.5/S/134650,
"Burse doctorale şi postdoctorale pentru tineri cercetători în domeniile Ştiinţe
Politice, Ştiinţe Administrative, Ştiinţele Comunicării şi Sociologie".

182