GHEORGHE CONDURACHE

MANAGEMENTUL INSTITUIILOR PUBLICE

NOTE DE CURS

MASTER : INGINERIE I MANAGEMENT N CONTEXTUL GLOBALIZRII

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRIC, ENERGETIC I INFORMATIC APLICAT

Cap.1. INSTITUIILE PUBLICE

1.1.Definiii In sensul prevederii art.135 pct.5 din Constitutia Romaniei, reprezint instituii publice toate persoanele juridice infiintate prin acte de putere sau de dispozitie ale autoritatilor publice centrale sau locale in scopul realizarii unor activitati fara caracter comercial sau pentru indeplinirea unui serviciu public nepatrimonial. Cele mai multe instituii publice sunt finanate, n total sau n parte, de la bugetul de stat sau bugetele locale. Exemple: - universitile de stat, - teatrele de stat, - muzeele de stat, - spitalele statului, - policlinicile, - unele institute de cercetare, etc. Autoritate sau institutie publica este orice autoritate ori institutie publica ce utilizeaza sau administreaza resurse financiare publice, ori regie autonom, companie naional, precum i orice societate comercial aflat sub autoritatea unei autoriti publice centrale ori locale si la care statul roman sau, dup caz, o unitate administrativteritorial este acionar majoritar. (Art. 2 Lit. a Legea 544/2001 - Modificat prin art. unic pct. 1 din Legea 371/2006)

1.2.NOIUNEA DE ADMINISTRAIE PUBLIC 1. Sfera de cuprindere a nounii de administraie public

Activitatea executiv (constnd n organizarea executrii i executarea n concret a actelor normative) este realizat de un sistem de organe ce port denumirea de organe executive. Totalitatea acestor organe ce exercit atribuii executive formeaz puterea executiv, alturi de celelalte dou puteri organizate n stat : legiuitoare i judectoreasc. Dup criteriul competenei materiale, organele executive se clasific n organe cu competen general i organe de specialitate, iar dup din punctul de vedere al competenei teritoriale distingem ntre organele centrale i locale.

2. Distincia dintre administraia public central si administraia public local.

Distincia dintre Administraia public central i cea local are la baz utilizarea mai multor criterii cumulative. Ele au n vedere competena teritorial i material a organelor ce compun administraia public i natura interesului pe care il promoveaz. Astfel, administraia 2

public centrala i exercit competena teritorial la nivelul ntregului teritoriu naional, iar cea local doar la nivelul unitilor administrativ teritoriale n care au fost alese autoritile respective. Pe de alt parte, organele ce compun administraia public central dispun fie de competen material general Guvernul, pe cnd autoritiile locale au o competen material ce se circumscrie n jurul realizrii interesului local. Nu n primul rnd, n timp ce administraia central promoveaz interesul general naional , cea local promoveaz nteresul localitii respective.

3. Autoritiile administraiei publice locale, natura lor juridic i actele pe care le emit sau le adopt.
Autoritile administraiei publice n comune i orae sunt consiliile locale, comunale i oreneti, ca autoriti deliberative, i primarii, ca autoriti executive. Consiliile locale i primarii funcioneaz ca autoriti ale administraiei publice locale i rezolv treburile publice din comune i orae, n condiiile legii. 3.1.Consiliile locale Consiliile locale sunt compuse dintr-un numr de consilieri pe care legea i determin n funcie de numrul populaiei unitii administrativ teritoriale. Ei alei prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, n condiiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consiliul local ca autoritate deliberativ, este un organ colectiv de conducere care i exercit atribuiile n principal prin adoptarea unor acte normative, denumite hotrri. Atribuiile principale ale consiliilor locale (comunale,oreneti, municipale) se circumscriu n domeniul interesului local, constnd din: a) alege din rndul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dup caz; stabilete, n limitele normelor legale, numrul de personal din aparatul propriu; b) aprob statutul comunei sau al oraului, precum i regulamentul de organizare i funcionare a consiliului; c) avizeaz sau aprob, dup caz, studii, prognoze i programe de dezvoltare economico-social, de organizare i amenajare a teritoriului, documentaii de amenajare a teritoriului i urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeean, regional, zonal i de cooperare transfrontalier, n condiiile legii; d) aprob bugetul local, mprumuturile, virrile de credite i modul de utilizare a rezervei bugetare; aprob contul de ncheiere a exerciiului bugetar; stabilete impozite i taxe locale, precum i taxe speciale, n condiiile legii; e) aprob, la propunerea primarului, n condiiile legii, organigrama, statul de funcii, numrul de personal i regulamentul de organizare i funcionare a aparatului propriu de specialitate, ale instituiilor i serviciilor publice, precum i ale regiilor autonome de interes local; f) administreaz domeniul public i domeniul privat al comunei sau oraului; g) hotrte darea n administrare, concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate public a comunei sau oraului, dup caz, precum i a serviciilor publice de interes local, n condiiile legii; h) hotrte vnzarea, concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate privat a comunei sau oraului, dup caz, n condiiile legii; i) nfiineaz instituii publice, societi comerciale i servicii publice de interes local; urmrete, controleaz i analizeaz activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare i funcionare pentru instituiile i

serviciile publice de interes local; numete i elibereaz din funcie, n condiiile legii, conductorii serviciilor publice de interes local, precum i pe cei ai instituiilor publice din subordinea sa; aplic sanciuni disciplinare, n condiiile legii, persoanelor pe care le-a numit; j) hotrte asupra nfiinrii i reorganizrii regiilor autonome de interes local; exercit, n numele unitii administrativ-teritoriale, toate drepturile acionarului la societile comerciale pe care le-a nfiinat; hotrte asupra privatizrii acestor societi comerciale; numete i elibereaz din funcie, n condiiile legii, membrii consiliilor de administraie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa; k) analizeaz i aprob, n condiiile legii, documentaiile de amenajare a teritoriului i urbanism ale localitilor, stabilind mijloacele materiale i financiare necesare n vederea realizrii acestora; aprob alocarea de fonduri din bugetul local pentru aciuni de aprare mpotriva inundaiilor, incendiilor, dezastrelor i fenomenelor meteorologice periculoase; l) stabilete msurile necesare pentru construirea, ntreinerea i modernizarea drumurilor, podurilor, precum i a ntregii infrastructuri aparinnd cilor de comunicaii de interes local; m) aprob, n limitele competenelor sale, documentaiile tehnico-economice pentru lucrrile de investiii de interes local i asigur condiiile necesare n vederea realizrii acestora; n) asigur, potrivit competenelor sale, condiiile materiale i financiare necesare pentru buna funcionare a instituiilor i serviciilor publice de educaie, sntate, cultur, tineret i sport, aprarea ordinii publice, aprarea mpotriva incendiilor i protecia civil, de sub autoritatea sa; urmrete i controleaz activitatea acestora; o) hotrte, n localitile cu medici sau cu personal sanitar n numr insuficient, acordarea de stimulente n natur i n bani, precum i de alte faciliti, potrivit legii, n scopul asigurrii serviciilor medicale pentru populaie; asemenea faciliti pot fi acordate i personalului didactic; p) contribuie la organizarea de activiti tiinifice, culturale, artistice, sportive i de agrement; q) hotrte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaz activitatea gardienilor publici, poliiei, jandarmeriei, pompierilor i a formaiunilor de protecie civil, n condiiile legii, i propune msuri de mbuntire a activitii acestora; r) acioneaz pentru protecia i refacerea mediului nconjurtor, n scopul creterii calitii vieii; contribuie la protecia, conservarea, restaurarea i punerea n valoare a monumentelor istorice i de arhitectur, a parcurilor i rezervaiilor naturale, n condiiile legii; s) contribuie la realizarea msurilor de protecie i asisten social; asigur protecia drepturilor copilului, potrivit legislaiei n vigoare; aprob criteriile pentru repartizarea locuinelor sociale; nfiineaz i asigur funcionarea unor instituii de binefacere de interes local; t) nfiineaz i organizeaz trguri, piee, oboare, locuri i parcuri de distracie, baze sportive i asigur buna funcionare a acestora; u) atribuie sau schimb, n condiiile legii, denumiri de strzi, de piee i de obiective de interes public local; v) confer persoanelor fizice romne sau strine, cu merite deosebite, titlul de cetean de onoare al comunei sau al oraului; x) hotrte, n condiiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romne sau strine, cu organizaii neguvernamentale i cu ali parteneri sociali, n vederea finanrii i realizrii n comun a unor aciuni, lucrri, servicii sau proiecte de interes public local; 4

hotrte nfrirea comunei sau oraului cu uniti administrativ-teritoriale similare din alte ri; y) hotrte, n condiiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte autoriti ale administraiei publice locale din ar sau din strintate, precum i aderarea la asociaii naionale i internaionale ale autoritilor administraiei publice locale, n vederea promovrii unor interese comune; z) sprijin, n condiiile legii, activitatea cultelor religioase; w) asigur libertatea comerului i ncurajeaz libera iniiativ, n condiiile legii. Consiliul local exercit i alte atribuii stabilite prin lege. 3.2. Primarii localitiilor Sunt alei de populaia cu drept de vot din unitatea administrativ teritorial respectiv, pe baza scrutinului uninominal. n esen, primarul fiind definit ca autoritate executiv, el are drept principale atribuii organizarea executrii i executarea n concret a legilor, hotrrilor de guvern, precum i a hotrrilor consiliului local. Primarul ndeplinete o funcie de autoritate public. El este eful administraiei publice locale i al aparatului propriu de specialitate al autoritilor administraiei publice locale, pe care l conduce i l controleaz. Primarul rspunde de buna funcionare a administraiei publice locale, n condiiile legii. Principalele atribuii ce revin primarului sunt: a) asigur respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor, a prevederilor Constituiei, precum i punerea n aplicare a legilor, a decretelor Preedintelui Romniei, a hotrrilor i ordonanelor Guvernului; dispune msurile necesare i acord sprijin pentru aplicarea ordinelor i instruciunilor cu caracter normativ ale minitrilor i ale celorlali conductori ai autoritilor administraiei publice centrale, precum i a hotrrilor consiliului judeean; b) asigur aducerea la ndeplinire a hotrrilor consiliului local. n situaia n care apreciaz c o hotrre este ilegal, n termen de 3 zile de la adoptare l sesizeaz pe prefect; c) poate propune consiliului local consultarea populaiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotrrii consiliului local ia msuri pentru organizarea acestei consultri, n condiiile legii; d) prezint consiliului local, anual sau ori de cte ori este necesar, informri, privind starea economic i social a comunei sau a oraului, n concordan cu atribuiile ce revin autoritilor administraiei publice locale, precum i informri asupra modului de aducere la ndeplinire a hotrrilor consiliului local; e) ntocmete proiectul bugetului local i contul de ncheiere a exerciiului bugetar i le supune spre aprobare consiliului local; f) exercit funcia de ordonator principal de credite; g) verific, din oficiu sau la cerere, ncasarea i cheltuirea sumelor din bugetul local i comunic de ndat consiliului local cele constatate; h) ia msuri pentru prevenirea i limitarea urmrilor calamitilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, mpreun cu organele specializate ale statului. n acest scop poate mobiliza populaia, agenii economici i instituiile publice din comun sau din ora, acestea fiind obligate s execute msurile stabilite n planurile de protecie i intervenie elaborate pe tipuri de dezastre;

i) asigur ordinea public i linitea locuitorilor, prin intermediul poliiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor i unitilor de protecie civil, care au obligaia s rspund solicitrilor sale, n condiiile legii; j) ndrum i supravegheaz activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale; k) ia msurile prevzute de lege cu privire la desfurarea adunrilor publice; l) ia msuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentaiilor sau a altor manifestri publice care contravin ordinii de drept ori atenteaz la bunele moravuri, la ordinea i linitea public; m) controleaz igiena i salubritatea localurilor publice i produselor alimentare puse n vnzare pentru populaie, cu sprijinul serviciilor de specialitate; n) ia msuri pentru prevenirea i combaterea pericolelor provocate de animale, n condiiile legii; o) ia msuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localitii i l supune spre aprobare consiliului local; asigur respectarea prevederilor planului urbanistic general, precum i ale planurilor urbanistice zonale i de detaliu; p) asigur repartizarea locuinelor sociale pe baza hotrrii consiliului local; q) asigur ntreinerea i reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a oraului, instalarea semnelor de circulaie, desfurarea normal a traficului rutier i pietonal, n condiiile legii; r) exercit controlul asupra activitilor din trguri, piee, oboare, locuri i parcuri de distracii i ia msuri pentru buna funcionare a acestora; s) conduce serviciile publice locale; asigur funcionarea serviciilor de stare civil i de autoritate tutelar; supravegheaz realizarea msurilor de asisten i ajutor social; ) ndeplinete funcia de ofier de stare civil; t) emite avizele, acordurile i autorizaiile date n competena sa prin lege; ) propune consiliului local spre aprobare, n condiiile legii, organigrama, statul de funcii, numrul de personal i regulamentul de organizare i funcionare a aparatului propriu de specialitate; u) numete i elibereaz din funcie, n condiiile legii, personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritilor administraiei publice locale, cu excepia secretarului; propune consiliului local numirea i eliberarea din funcie, n condiiile legii, a conductorilor regiilor autonome, ai instituiilor i serviciilor publice de interes local; v) rspunde de inventarierea i administrarea bunurilor care aparin domeniului public i domeniului privat al comunei sau al oraului; x) organizeaz evidena lucrrilor de construcii din localitate i pune la dispoziie autoritilor administraiei publice centrale rezultatele acestor evidene; y) ia msuri pentru controlul depozitrii deeurilor menajere, industriale sau de orice fel, pentru asigurarea igienizrii malurilor cursurilor de ap din raza comunei sau a oraului, precum i pentru decolmatarea vilor locale i a podeelor pentru asigurarea scurgerii apelor mari. Primarul ndeplinete i alte atribuii prevzute de lege sau de alte acte normative, precum i nsrcinrile date de consiliul local. n exercitarea atribuiilor sale primarul emite dispoziii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dup ce sunt aduse la cunotin public sau dup ce au fost comunicate persoanelor interesate, dup caz. Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al oraului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, mpreun cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structur funcional cu activitate permanent, 6

denumit primria comunei sau oraului, care aduce la ndeplinire hotrrile consiliului local i dispoziiile primarului, soluionnd problemele curente ale colectivitii locale. Primarul ndeplinete o dubl calitate: accea de reprezentant al statului n unitatea administrativ teritorial respectiv. n aceast calitate el exercit atribuii de ofier de stare civil i este persoana sub ndrumarea creia se realizeaz activitatea de autoritate tutelar i stare civil; aceea de reprezentant al localitii a crei populaie l-a ales. Altfel, primarul este reprezentantul comunei sau oraului n relaiile cu persoanele fizice i juridice din ar sau din strintate, precum i n justiie.

4. Alegerea structurilor organizationale n administratia public

Definire Structura unei organizatii reprezinta formalizarea si repartizarea misiunilor si functiilor ntre diferite subansamble (Directii, Departamente, Servicii, Birouri, etc.) definite cu aceasta ocazie, precum si relatiile stabilite ntre subansamblele n cauza. Organigrama este reprezentarea vizuala a structurii organizatorice. Interesul suscitat de organigrama pentru managerii publici se poate explica : p rin natura functionala a acesteia (cine ce face? care sunt limitele? care sunt legaturile existente ntre diferitele subansamble?); prin natura sa politica (care este partajul puterii? cine depinde de cine?). Evident, organigrama formala nu corespunde ntotdeauna exercitarii concrete a puterii pe teren, o organigrama reala fiind uneori necesar de elaborat pentru a ntelege modul de functionare a unei administratii publice. n lucrarea sa Strategie si Structuri Alfred Chandler a aratat ca nu exista structuri miracol, capabile sa raspunda tuturor situatiilor dificile cu care se confrunta organizatiile, dar ca structurile evolueaza n functie de adaptari ale strategiilor organizationale, ele nsele tributare mutatiilor aparute n mediul nconjurator. Este deci preferabil sa se precizeze strategia si doar apoi sa se gndeasca structurile cele mai bine adaptate efortului de atingere a obiectivelor fixate. Aceasta abordare determinista a problemei structurilor ramne n mod fundamental valabila, nsa cercetari recente au aratat ca relatia strategie-structuri exista n ambele sensuri. n realitate structurile exista de multe ori nainte ca o strategie sa fie definita, putnd aparea structuri care dau nastere unor strategii. Astfel, ntr-o institutie a administratiei publice de mari proportii exista structuri puternice, fiecare dintre ele dezvoltnd o logica proprie de evolutie; rezultanta acestora va fi definita ca o strategie. Diferentiere si integrare Exista doua concepte fundamentale, contradictorii dar n acelasi timp legate, (semnalate de Lawrence si Lorch n Diferentiere Integrare) n ceea ce priveste problemele de structurare a institutiilor. Diferentierea consta n decuparea entitatii administrative n cauza n subansamble coerente, avnd fiecare responsabilitatea unui grup omogen de misiuni si functii. Administratiile publice, ca si organizatii complexe, sunt confruntate cu aceasta problema, n caz contrar aparnd confuzia n ceea ce priveste rolurile asumate si, ulterior, imposibilitatea de functionare. Acest lucru va duce nsa, inevitabil, la aparitia unor forte centrifuge, odata ce fiecare subansamblu dezvolta o logica proprie, care se loveste de cea a altor unitati, chiar daca nu exista nici un fel de conflict sau rivalitati personale. Integrarea consta n punerea n practica a unor mecanisme ce contrabalanseaza efectele diferentierii. Acestea reprezinta fortele centripete indispensabile ce contracareaza fortele centrifuge ale diferentierii si mpiedica organizatia n cauza sa se blocheze.

Toate actiunile n domeniul structurarii serviciilor publice trebuie sa tina cont de aceste doua elemente si sa gaseasca un echilibru ntre ele pentru a permite organizatiei sa si realizeze de o maniera corecta misiunile proprii. Marile tipuri de structuri organizatorice Chiar pornind de la constatarea ca structurile trebuie construite de la caz la caz, n functie de organizatia si strategiile existente, este posibil sa distingem patru mari tipuri de structuri: 1.structuri bazate pe functii: este vorba de structuri n cadrul carora directiile sau serviciile se constituie n jurul unor nsarcinari de aceeasi natura; 2.structuri orientate nspre destinatar: n acest caz nu nsarcinarile sunt cele care furnizeaza logica diferentierii ci diferitele categorii de destinatari ai activitatii organismului considerat; 3.structuri matriciale: n acest caz responsabilitatea atingerii unui obiectiv este partajata ntre doua instante (vezi relatia directii descentralizate/ministere); 4.structuri axate pe numarul nivelelor ierarhice: ele depind de marimea si natura activitatii organizatiei considerate; nu este posibil, binenteles, sa se indice un numar ideal de nivele ierarhice. Totusi, unii practicieni si teoreticieni ai managementului considera ca un functionar superior nu poate conduce de o maniera eficienta mai mult de sapte sau opt persoane n mod direct, iar un functionar situat la nivel intermediar nu poate face acest lucru fata de mai mult de patru sau cinci persoane. Pornind de la aceste elemente este posibil, de la caz la caz, sa se considere daca numarul nivelelor ierarhice existente ntr-o organizatie conduce sau nu nspre o functionare corecta. Evolutia mediului administrativ, ce impune adaptari frecvente ale organizatiei la context, are un dublu efect: 1.structurile trebuie sa fie mai suple si reactive; 2.n cazul structurilor permanente, care duc o activitate rutiniera, trebuie create structuri volatile (tip grupuri de lucru pe proiecte), care sunt capabile sa si asume responsabilitatea rezolvarii unei probleme noi, putnd ulterior sa ncredinteze gestionarea curenta structurilor permanente si sa se dizolve. Metodologia elaborarii unei structuri organizatorice n ceea ce priveste elaborarea unei structuri organizatorice putem identifica patru faze principale: 1. o faza preliminara, 2. o faza de diferentiere, 3. o faza de integrare, 4. o faza de evaluare. Faza 1. nainte de a defini o structura este necesar sa se procedeze la doua actiuni prealabile: Clarificarea misiunilor si obiectivelor unitatii administrative n cauza. n perioade caracterizate de schimbari structurale ale mediului economic, social si politic este necesar sa se reprecizeze misiunile diferitelor institutii administrative nainte de a fixa obiectivele si strategia. Aceasta abordare este necesara n cazul conceperii unei structuri capabile sa atinga aceste obiective. Diagnosticarea organizatiei existente. Pentru a realiza acest lucru, este posibila o orientare pe baza urmatorului tabel: Ce functioneaza Ce nu functioneaza Cauze Aspecte externe (eficacitate) sunt toate misiunile realizate? sunt serviciile catre utilizator / cetatean oferite n mod corect? alte aspecte Aspecte interne (eficienta) sunt mijloacele existente corect utilizate? exista separari / rupturi neobisnuite n interiorul organizatiei? alte disfunctionalitati 8

Faza 2. Problema centrala Fiecare organizatie, la un anumit moment, este confruntata cu o problema centrala, principala, pe care trebuie sa o rezolve. Aceasta este problema care trebuie sa functioneze ca un pivot pentru organizatie si sa constituie punctul de plecare n procesul de diferentiere. Astfel, pentru firmele private, mult timp problema centrala a fost reprezentata de necesitatea de a produce; n actualul context ea s-a transformat n necesitatea de a vinde. Si n cazul administratiilor publice exista evolutii de fond; fiecare entitate trebuie sa constientizeze, pornind de la misiunile, obiectivele si strategiile proprii, problema sau problemele centrale ce trebuie rezolvate, ca factor cheie a succesului. Definirea unitatilor operationale Unitatile operationale sunt cele ce sunt nsarcinate cu productia entitatii n cauza, elementul ce justifica existenta sa. Crearea lor decurge din identificarea problemei centrale. Constructia unitatilor functionale Unitatile functionale sunt cele ce sustin entitatile operationale n realizarea propriilor sarcini: unitati care gestioneaza mijloacele: umane, generale, financiare, etc.; elementele de suport, care ajuta unitatile operationale sa functioneze mai bine: organizare, informatica, documentare, etc. Structurarea lor este ulterioara si decurge din definirea unitatilor operationale. Faza 3. Integrarea consta n: definirea legaturilor pe care unitatile existente trebuie sa le stabileasca ntre ele, preciznd nsa si frontierele care le delimiteaza; instituirea mecanismelor de coordonare si arbitraj; prevederea altor mecanisme de integrare prin identificarea elementelor ce pot favoriza apropierea ntre diferitele unitati administrative: oameni de legatura, mobilitati, constituirea unor grupuri de lucru pe proiecte, etc. Faza 4. Pentru a finaliza acest demers de elaborare a structurilor este necesar sa se tina seama de trei factori, care vor permite o evaluare a gradului n care diferentierea prevazuta initial este viabila. Acesti factori sunt: oamenii care constituie unitatea administrativa: sunt ei adaptati noii structuri? Care sunt dorintele lor? Este posibil sa se promoveze elemente care sa sustina existenta noilor structuri? Daca raspunsurile sunt negative, structura trebuie regndita; cultura organizatiei: este aceasta compatibila cu structura imaginata? Daca nu, ce tip de modificari trebuie prevazute? jocul actorilor: construirea unei organizatii pe hrtie nu nseamna nimic daca interesele si grupurile existente mpiedica punerea n aplicare a structurii dorite. Este deci necesara o analiza a acestor interese si grupuri, studierea jocurilor previzibile, pentru a evita aparitia unei structuri inoperante. Tinnd cont de acesti factori se poate realiza o reexaminare a diferentierii si integrarii prevazute si o adaptare, n cazul n care aceasta apare ca fiind necesara. Oricum, de fiecare data cnd este posibil, noua organizare trebuie testata, fiind importanta, de asemenea, prevederea unei faze de tranzitie mai mult sau mai putin desfasurata n timp.

5. Controlul managerial in administratia publica

Cea mai mare parte a organizatiilor publice trebuie sa faca fata la momentul actual unor noi constrangeri, fiind obligate sa se justifice de o maniera crescuta in fata opiniei publice, care solicita calitate, echitate, transparenta a costurilor, eficacitate fata de obiectivele fixate. Contextul economic poate de asemenea interveni, conditionand anumite comportamente: cautarea unui plus de rationalitate economica; cautarea obiectivitatii in domeniul arbitrajelor bugetare; concentrarea mijloacelor in directia prioritatilor identificate.

Toate aceste elemente au condus managerii publici sa initieze tehnici de actiune strategica din care face parte si controlul administrarii/gestionarii. Definire Controlul managerial (CM) reprezinta ansamblul mijloacelor puse in practica de catre o organizatie publica pentru a sprijini responsabilii operationali in verificarea permanenta a gradului de atingere a obiectivelor si a utilizarii resurselor existente de o maniera optima. Controlul managerial consta deci in detinerea de informatii de substanta referitoare la trei categorii de elemente esentiale: obiectivele (ce trebuie atinse); mijloacele (resursele si metodele utilizate pentru atingerea obiectivelor); rezultatele (ceea ce se obtine). Adaptarea controlului managerial in cazul functiei publice Cele trei elemente amintite evidentiaza faptul ca acest tip de demers solicita, pentru a fi eficace si util, o clarificare si formulare a obiectivelor, mijloacelor si rezultatelor. Chiar daca abordarea in cauza este destul de bine reprezentata in cazul sectorului privat, aplicarea ei este mult mai delicata in sectorul public. In fapt, controlul managerial este strict dependent de obiective si criterii care definesc reusita sau esecul organizatiei. In sectorul privat, unde resursele vin de pe piata, gradul de reusita se exprima in termeni de cifra de afaceri, costuri de activitate si indicatori de profit. In sectorul public, unde resursele vin de la buget (si sunt deci dependente de fiscalitate), masurarea gradului de reusita este mult mai complexa: obiectivele sunt variabile si mobile iar aprecierea mai putin obiectiva (venind din partea opiniei publice, si fiind uneori decalata in timp); toate acestea datorita faptului ca nu se dispune de acest instrument de masura eficient, imediat si permanent care este piata. Datorita acestor elemente controlul managerial in cadrul functiei publice s-a limitat mult timp la stricta estimare a conformitatii consumului bugetar, in cadrul unei logici ce nu s-a axat in mod esential pe rezultate. La ce poate servi controlul managerial in administratia publica? Administratia publica este plasata in serviciul populatiei si contribuie la punerea in aplicare a orientarilor politice, ele insele expresie (cel putin teoretic) a nevoilor cetateanului. Putem sa constatam deci ca functia publica nu se sustrage unei anumite abordari de tip marketing a activitatii proprii, chiar daca prin natura, misiune sau vocatie, ea se concentreaza in principal in directia bunului comun si nu inspre un anumit segment de clientela. Avand in vedere aceste lucruri putem estima ca demersul de tip control managerial permite o mai buna evaluare, masurare si un control sporit al actiunii publice pe trei planuri: 1. Considerarea asteptarilor publicului Inainte de declansarea actiunii administrative propriu-zise si intr-un context de limitare a mijloacelor bugetare si de constrangeri referitoare la costuri, controlul managerial contribuie la clarificarea alegerilor necesare,pornind de la analiza nevoilor publicului. Aceasta se poate traduce prin constatari si recomandari asupra: - definirii serviciilor si prestatiilor necesare, - adaptarii de ordin structural sau geografic a organizatiei publice, - disponibilitatilor, orarului, etc. Este vorba deci de o activitate de ordin strategic orientata inspre alegeri si prioritati. 2. Pertinenta orientarilor Acest aspect vizeaza asigurarea realismului deciziilor, ajustarea specifica a actiunilor, adecvarea lor la obiective si mijloace; este vorba de verificarea a priori (prealabila) a pertinentei lor politice si realismului economic. 3. Eficacitatea si eficienta actiunilor 10

Rolul controlului managerial rezida in analiza permanenta a gradului de atingere a obiectivelor si a adecvarii mijloacelor la aceste obiective: - Corespunde impactul constatat obiectivelor initiale? - Sunt resursele bugetare bine folosite? Se pot obtine rezultate mai bune pe baza acelorasi resurse? Poate chiar cu resurse mai putine? Exercitarea controlului managerial in administratia publica Exemplificare O crestere de resurse bugetare este afectata ameliorarii sigurantei/securitatii cetatenilor intr-un oras. Obiectivul este clar: cresterea nivelului securitatii personale; el este insa foarte larg, dificil de masurat in termeni de rezultate atinse. Cum poate managerul serviciului public sa masoare impactul acestei cresteri de resurse financiare? Traditional, el va traduce rezultatul prin numarul de politisti angajati, numarul masinilor de politie aflate in serviciu, pentru a justifica si explica consumarea resurselor. De fapt, veritabila masura a eficacitatii se exprima diferit, prin: diminuarea delictelor, diminuarea plangerilor, etc. Acest exemplu, usor de enuntat dar dificil de pus in practica ilustreaza foarte bine cele doua caracteristici fundamentale ale controlului administrarii in cadrul administratiei publice: 1. obiectivitate indispensabila in domeniul controlului costurilor interne, 2. obligatia de a masura rezultatele pornind de la impactul concret

Studiu de caz -PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

1. Prezentarea institutiei. 1.1 Baza legala de infiintare si legile pe baza carora isi desfasoara activitatea. Primaria Municipiului Bucuresti este organizata si functioneaza potrivit prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si in conformitate cu hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti privind aprobarea organigramei si numarului de posturi ale aparatului propriu de specialitate. Primarul General, Viceprimarii, Secretarul General al municipiului Bucuresti, impreuna cu aparatul propriu de specialitate constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita Primaria Municipiului Bucuresti care aduce la indeplinire hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile Primarului General, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale. Primarul General este seful administratiei publice locale a municipiului Bucuresti si al aparatului propriu de specialitate, pe care il conduce si controleaza, conform art. 66(1) din Legea 215/2001. Primarul General reprezinta autoritatea executiva in realizarea autonomiei locale. De asemenea, Primarul General raspunde de buna functionare a administratiei publice a municipiului Bucuresti, in conditiile legii. Totodata, Primarul General reprezinta municipiul Bucuresti in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie. Consiliul General al Municipiului Bucuresti reprezinta autoritatea deliberativa in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti. In relatiile dintre Consiliul General al Municipiului Bucuresti, ca autoritate deliberativa si Primarul General, ca autoritate executiva nu exista raporturi de subordonare. Intre Prefectul Municipiului Bucuresti, in calitate de reprezentant al Guvernului, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Primarul General nu exista raporturi de subordonare. 1.2 Structura organizatorica si principalele tipuri de relatii functionale in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti. Structura organizatorica a Primariei Municipiului Bucuresti cuprinde urmatoarele compartimente: Cabinet Primar General Directia buget Directia integrare europeana si relatii internationale Directia managementul creditelor externe Directia resurse umane Directia inspectie si control general Directia de audit public intern Biroul asigurarea calitatii serviciilor Directia financiar, contabilitate, urmarire creante Directia sisteme informatice Directia urbanism si amenajarea teritoriului Directia patrimoniu evidenta proprietati, cadastru Directia invatamant, cultura Directia de investitii si achizitii publice Directia utilitati publice Directia transporturi, drumuri si siguranta circulatiei Directia coordonare reglementare infrastructura 12

Directia relatii publice si informare Directia administrativ transport Directia protectia mediului si educatie eco-civica Serviciul asistenta tehnica a C.G.M.B. Directia administratie publica Directia juridic, contencios si legislatie Compartimentul evidenta si analiza documente Principale tipuri de relatii functionale si modul de stabilire al acestora se prezinta astfel: Relatii de autoritate ierarhice: a) subordonarea Viceprimarilor fata de Primarul General; b) subordonarea directorilor generali, directorilor executivi si sefilor serviciilor independente fata de Primarul General si dupa caz, fata de Viceprimari sau fata de Secretarul General al municipiului Bucuresti, in limita competentelor stabilite de legislatia in vigoare, a dispozitiilor Primarului General si a structurii organizatorice; c) subordonarea directorilor generali adjuncti, directorilor executivi adjuncti, sefilor de servicii si sefilor de birouri fata de directorii generali, directori sau directori executivi dupa caz; d) subordonarea personalului de executie fata de directorul general, directorul general adjunct, directorul, directorul executiv, directorul executiv adjunct, seful de serviciu sau seful de birou, dupa caz; Relatii de autoritate functionale: - se stabilesc de catre compartimentele din structura organizatorica a Primariei Municipiului Bucuresti cu serviciile publice si institutiile publice din subordinea C.G.M.B., precum si cu regiile autonome si societatile comerciale din subordinea C.G.M.B. sau la care C.G.M.B. este actionar, in conformitate cu obiectul de activitate, atributiile specifice fiecarui compartiment sau competentele acordate prin dispozitia Primarului General si in limitele prevederilor legale; Relatii de cooperare: a) Se stabilesc intre compartimentele din structura organizatorica a Primariei Municipiului Bucuresti sau intre acestea si compartimentele corespondente din cadrul unitatilor subordonate C.G.M.B. sau la care acesta este actionar; b) Se stabilesc intre compartimentele din structura organizatorica a Primariei Municipiului Bucuresti si compartimente similare din celelalte structuri ale administratiei centrale sau locale, O.N.G.- uri etc. din tara sau din stainatate. Aceste relatii de cooperare exterioara se stabilesc numai in limitele atributiilor compartimentului sau a competentelor acordate prin dispozitia Primarului General sau hotararea C.G.M.B.; Relatii de reprezentare: - in limitele legislatiei in vigoare si a mandatului acordat de Primarul General (prin dispozitie), Secreatrul General, Viceprimarii sau personalul compartimentelor din structura organizatorica reprezinta Primaria Municipiului Bucuresti in relatiile cu celelalte structuri ale administratiei centrale sau locale, organisme, O.N.G.-uri, etc., din tara sau strainatate; Relatii de inspectie si control: - se stabilesc intre compartimentele specializate in inspectie si control (Directia inspectie si control general, Directia de audit public intern, Directia buget), compartimentele sau personalul mandatat prin dispozitia Primarului General si unitatile subordonate C.G.M.B. sau care desfasoara activitati supuse inspectiei si controlului, conform competentelor stabilite prin Legea administratiei publice locale nr.215/2001 sau prin alte prevederi legale in vigoare. Documentele de formalizare folosite in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti sunt ROF-ul, organigrama si fisele de post. Regulamentul de organizare si functionare al Primariei Municipiului Bucuresti este structurat in trei parti: Partea I: Dispozitii generale;

Partea a II-a: Structura organizatorica a compartimentelor din Primaria Municipiului Bucuresti, atributii specifice, relatii functionale; Partea a III-a: Dispozitii finale. Organigrama reprezinta grafic structura organizatorica prin simboluri si pe baza unor reguli precise. Organigrama Primariei Municipiului Bucuresti se prezinta astfel: Principalele modalitati de perfectionare a structurii organizatorice din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti sunt : Delimitarea si dimensionarea corespunzatoare, functie de volumul, complexitatea si dificultatea obiectivelor, a componentelor procesuale implicate nemijlocit in realizarea acestora (sarcini, atributii, activitati, functiuni) Determinarea necesarului de posturi si functii (si, in acest context, infiintarea/desfiintarea/comasarea de posturi) Infiintarea/desfiintarea/comasarea de compartimente functionale si operationale Determinarea necesarului de personal, per total si structura socio-profesionala, functie de natura si caracteristicile posturilor de management si executie Echilibrarea ponderilor ierarhice ale managerilor amplasati pe acelasi nivel ierarhic Aplatizarea structurii organizatorice prin reducerea, pe cat posibil, a numarului de niveluri ierarhice. Exemplu de fisa a postului din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti: Fisa postului: Biroul invatamant, sanatate, cultura, sport Denumirea postului: inspector Pozitia postului in statul de functiuini: 3 Obiectivele postului: - rezolvarea lucrarilor specifice biroului. Atributii, responsabilitati: asigura legatura dintre primarie si toate institutiile cuprinse in titulatura biroului, de pe raza administrativa, precum si cu forurile ierarhice superioare: ministere, directii, inspectorate; intocmeste si tine la zi lista completa, pe categorii, a unitatilor specifice activitatii biroului, mentionand adresa exacta, date privind activitatea fiecaruia si ierarhia organizatorica; propune masuri pentru crearea conditiilor necesare petrecerii timpului liber si pentru asigurarea conditiilor optime de desfasurare a activitatilor stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement, asigurand colaborarea in acest sens si cu organizatiile neguvernamentale in domeniu; realizeaza si prezinta sefului de birou situatii lunare cu probleme specifice ce pot impiedica buna desfasurare a activitatii; indeplineste orice alte atributii stabilite de conducerea primariei. Relatii de serviciu ale postului: Relatii ierarhice: a) Se subordoneaza primarului; b) Se subordoneaza sefului de birou; Relatii functionale: - cu toate compartimentele; Relatii de colaborare: - cu toate compartimentele si instirutiile de profil. Obligatiile salariatului: sa respecte programul de lucru, sa foloseasca timpul de lucru cu eficienta si integral; sa realizeze in termen sarcinile ce decurg din actuala fisa a postului si sa raspunda de indeplinirea lor in fata sefilor ierarhici; sa asigure pastrarea secretului de serviciu;

14

sa-si perfectioneze permanent pregatirea profesionala, raportandu-se la actele normative in vigoare; sa efectueze, din dispozitia conducerii primariei, orice activitate specifica pregatirii profesionale; Conditii de ocupare a postului: prin concurs; studii necesare medii; cunostinte in domeniul operarii pe calculator; cunoasterea unei limbi straine de circulatie, la nivel mediu. 2. Principalele surse de finantare a activitatii Primariei Municipiului Bucuresti. Modalitatile de finantare a activitatii desfasurate sunt stabilite in baza Legii nr.215/2001(Legea administratiei publice locale). Potrivit acesteia, finantele oraselor se administreaza in conditiile prevazute de lege conform principiului autonomiei locale. Autoritatile administratiei publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, proportional cu competentele ce le revin potrivit legii, de care pot dispune in mod liber. Consiliul General al Municipiului Bucuresti asigura veniturile municipiului Bucuresti prin stabilirea de impozite si taxe locale precum si prin alte surse stabilite potrivit legii. Prin regulamentul aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti sunt determinate conditiile in care se pot percepe taxele speciale si de aprobare de catre locuitorii interesati, precum si modul de repartizare a acestora pe locuitor. Investitiile publice realizte de autoritatile locale pot fi finantate in proportii variabile, prin intermediul urmatoarelor trei surse de finantare: rezervele de trezorerie ale unei autoritati, respectiv soldul pozitiv net al incasarilor fata de cheltuieli care apare in contul curent. Aceasta varianta nu este recunoscuta de legislatia romana, autoritatile locale neavand dreptul de dispunere asupra soldului pozitiv net. subventiile de investitii, astfel de subventii putand privi anumite proiecte conform criteriilor definite. imprumutul, prin emiterea unui imprumut sau prin alte forme de credit. In majoritatea tarilor, autoritatile locale sunt libere sa-si aleaga propriile surse de creditare. Exista doua motive principale pentru care cea mai mare parte a tarilor aplica o reglementare stricta a imprumuturilor acordate autoritatilor locale: -pentru a limita cresterea cheltuielilor publice -pentru a evita supraindatorarea autoritatilor locale 3. Particularitati ale strategiei in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti. Strategia are in vedere : Planificarea programelor de investitii si a modului de rambursare a diverselor credite angajate de institutie Urmarirea eficientei folosirii fondurilor alocate prin buget pentru efectuarea tuturor categoriilor de cheltuieli conform datelor furnizate de compartimentele de resort Urmarirea eficientei veniturilor institutiei conform datelor compartimentelor de specialitate Previzionarea multipla, anuala a veniturilor si cheltuielilor, avandu-se in vedere colectarea continua a bugetului institutiei Analiza nivelurilor veniturilor si cheltuielilor, tinand cont de prioritatilede investitii, dotari si achizitii Identificarea influentei factorilor de mediu si a variabilelor organizationale care influenteaza procesele de management si de executie din institutia analizata

PMB, ca autoritate publica de interes local are in vedere ca intreaga activitate pe care o desfasoara din punct de vedere atat al managementului, cat si al activitatii propriu-zise, sa fie permanent corelata cu factorul social, cu evolutia societatii la nivel local si general. Se au in vedere permanent ca factori de influenta: 59393ngi47uup2v situatia economica pe plan local situatia socio-profesionala si problemelecu care se confrunta cetateanul din acest punct de vedere resursele financiare de care dispune institutia si gestionarea lor in functie de prioritatile existente aparitia de noi domenii, situatii ce intra in sfera competentelor autoritatilor administratiei publice In functie de factorii mentinnati si avand in vedere scopul principal de a satisface nevoile cetatenilor, in paralel cu obiectivele ce vizeaza crearea cadrului de dezvoltare a intregii societati, institutia procedeaza la adoptarea de noi elemente care sa imbunatateasca activitatile desfasurate: se creeaza diverse compartimente in functie de situatia ce trebuie rezolvata se procedeaza la informatizare pentru cresterea randamentului institutiei eficientizarea activitatii compartimentelor existente 4.Prezentarea sistemului de obiective ale institutiei publice analizate. Ca obiective mentionam: Eficientizarea activitatilor institutiei Cat mai buna gestionare a resurselor financiare Finalizarea programelor si proiectelor initiate de PMB Perfectionarea sistemului de relationare cu cetatenii Initierea de noi proiecte si actiuni pe pl

Studiu de caz - Primaria Municipiului ZZZ

I. Date generale despre Municipiul ZZZ I.1 Istoric Obinuit n literatura geografic mai veche, ZZZl este considerat a fi ora al drumului de comer", sprijinit de vaduri, ce a luat fiin ntr-un "loc central" cu largi posibiliti de dezvoltare. Dei primele consemnri aparin geografului grec Ptolemeu, mult mai bogat n nsemnri este perioada Evului Mediu. Dintr-un" trg vestit prin bogia poamelor i produselor sale" (D. Cantemir), ZZZl devine un "orel" (Ieromonahul Venski, 170 1708), " inutul cel mai frumos i cel mai locuit din toat Moldova" (Paul de Alep, 1656), cu"poame de tot felul, vrednice a fi servite pe masa oricrui om de seam" (Piedro Deodato Baksici, 1641). El are o poziie admirabil, ce atrage comerciani lipoveni, hotniceni, ungureni, ba chiar o colonie de evrei. n " Marele Dicionar Geografic al Romniei" (1892) se va realiza o analiz evolutiv a oraului. Aceeai problem va fi abordat i de Radu Costache, n 1906, n lucrarea "ZZZl de la 1850 - 1900", Grigore Grigorovici, n " ZZZl din trecut i de azi" (1934), respectiv, Grigore Tabacaru, n "ZZZl de alt dat" (1935). n deceniile 6-8 ale secolului al XX-lea preocuprile geografilor se intensific, accentul cznd pe probleme de demografie, dezvoltare economic, urbanism, organizarea i amenajarea teritoriului i a spaiului urban. Toate abordrile vor fi strict geografice: andru I., "Cteva probleme de geografie ale oraului ZZZ" (1955), Aur N. i colaboratorii, revista "Studii" (1973), andru I., Toma C-tin V., "ZZZ. Studiu de geografie urban", (1985), 16

Ungureanu Al., "Oraele din Moldova", (1980), Nechita Mariana, "Modelarea antropic a mediului fizico-geografic al municipiului ZZZ i mprejurimilor sale, poluarea i protecia sa", (1999). Dei prima arestare documentar o gsim n privilegiul comercial acordat de Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (6.10.1408), originea oraului se pierde n negura timpului. Cert este c la sfritul secolului al XIV-lea, ZZZl era o aezare urban bine nchegat, una din cele mai prospere din sudul Moldovei, avnd importante atribuii militare i comerciale. n privina nceputurilor trgului lipsesc datele sigure. Sunt mai multe legende, una dintre ele explicnd att fundaiunea original a trgului, ct i numele de ZZZ. Originea oiconimului ZZZ este pus pe seama termenului maghiar bako (de la ungurul Bako din Clugra), ipotez susinut i de Iorgu Iordan: bako clu, ntng, neghiob. Respingnd proveniena maghiar a termenului, Hadeu nclina ctre o etimologie turanic iar Nicolae Iorga, pentru una slav: str-slavul bc = zimbru, taur, bour. Primele urme de locuire dateaz din paleolitic, acestora adugndu-li-se cele din mezolitic i neolitic. n intravilan au fost identificate cteva vetre de locuire: n zona Curii Domneti, liceul Gh. Vrnceanu, strada Ion Luca, nuclee ale viitorului ora, principalele centre polarizatoare pe tot parcursul sec. IX - XVII/XVIII. Abia la sfritul secolului al XVIIIlea, ZZZl ncepe s fie menionat pe hri, informaiile privind poziia i evoluia sa teritorial devenind mai clare. Datorit creterii demografice dar i economice, ZZZl este declarat municipiu la 7 decembrie 1929 (decretul nr. 4/1936). I.2 Prezentarea Primriei Municipiului ZZZ n conformitate cu dispoziiile Legii nr. 215/2001 a administraiei publice locale, administraia public a Municipiului ZZZ este organizat si funcioneaz n temeiul autonomiei locale, descentralizrii serviciilor publice, eligibilitii autoritilor administraiei publice locale, legalitii i consultrii cetenilor n soluionarea problemelor locale de interes deosebit. Prin autonomie local se nelege dreptul i capacitatea efectiv a autoritii administraiei publice locale de a soluiona i de a gestiona, n numele i n interesul colectivitii locale pe care o reprezint, treburile publice, n condiiile legii. Autonomia local este numai administrativ i financiar, fiind exercitat pe baz i n limitele prevzute de lege. Autonomia local privete organizarea, funcionarea, competenele i atribuiile, precum i gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparin Municipiului ZZZ. Autoritile administraiei publice locale prin care se realizeaz autonomia local n Municipiul ZZZ sunt consiliul local, ca autoritatea deliberativ i primarul, ca autoritate executiv. Primarul, viceprimarii, secretarul municipiului ZZZ, mpreun cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structur funcional cu activitate permanent, denumit PRIMRIA MUNICIPIULUI ZZZ, care duce la ndeplinire hotrrile consiliului local i dispoziiile primarului, soluionnd problemele curente ale colectivitii locale. n cadrul politicii economice naionale, Municipiul ZZZ are dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritile administraiei publice locale le stabilesc, le administreaz i le utilizeaz pentru ndeplinirea competenelor i atribuiilor ce le revin, n condiiile legii. Resursele financiare de care dispun autoritile administraiei publice locale trebuie s fie corelate cu competenele i atribuiile prevzute de lege.

I.3 Misiune, obiective strategii Viziunea este imaginea de succes a comunitii, iar misiunea definete organizaia. Misiunea unei autoriti de administraie public local trebuie s fie ndreptat spre cetean, venind n sprijinul acestuia prin oferirea unui habitat i a unui climat normal de convieuire, oferindu-i toate facilitile necesare (infrastructur, spaii verzi, curenie, protecie social, etc). Primria Municipiului ZZZ vizeaz, n principal, toate aceste aspecte, oferind spijin ceteanului, n orice activitate ntreprins de acesta. Primria Municipiului ZZZ este direct rspunztoare pentru modul n care sunt cheltuii banii pe care i pltesc contribuabilii prin taxele i impozitele locale. ntreag activitate a primriei i-a concentrat ntreaga atenie pentru a gsi cele mai bune soluii ca banii adunai din taxe i impozite s atrag i ali bani pentru comunitate i s fie drmuii eficient.. La nivelul Municipiului ZZZ, se ncearc, pe ct posibil, atragerea de fonduri europene nerambursabile, pentru a nfrumusea i pentru a aduce ZZZ la nivelul unui ora european. Se tie c, din impozitele i taxele constituite la nivel local, nu se pot face foarte multe investiii (n infrastructur, coli, spitale, uniti de protecie social) i de aceea avem ca obiectiv atragerea ctor mai multe fonduri europene pentru dezvoltarea urbei noastre. Totodat, ZZZl este printre primele orae din ar la atragerea fondurilor europene nerambursabile, atrgnd n ultimii ani peste 250 milioane de euro. S-au nceput i se continu o serie de proiecte vitale pentru cetenii Municipiului ZZZ, printre care Spitalul Municipal, Podul peste rul Bistria, Depozitul Ecologic de Deeuri, Amenajarea Insulei de Agrement, Reamenajarea Teatrului de Var etc. n momentul de fa, unul din principalele obiective este decongestionarea traficului din municipiu, prin construirea unei osele de centur. De asemenea, Primria Municipiului ZZZ i-a propus creterea suprafeei de spaii verzi/cap de locuitor. n acest sens, s-a nfiinat Parcul Catedralei, prin cofinanare cu Administraia Fondului de Mediu, n cadrul Programului Naional de mbuntire a calitii spaiilor verzi din localiti. Tot n cadrul aceluiai Program, s-a depus, n vederea finanrii, un alt proiect pentru amenajarea Complexului Olimpic, parc ce va fi localizat n zona sportiv a ZZZlui (ntre Bazinul de not, Sala Sportiv i Sala de Atletism). O alt opiune de amenajare a spaiilor verzi, ar fi reabilitarea Parcului Gherieti i modernizarea Insulei de Agrement. Referitor la construirea depozitului ecologic, prioritar este dezvoltarea unui sistem integrat de management al deeurilor, care s asigure protecia mediului n zona acoperit de msur i care s ndeplineasc cerinele legislaiei naionale n domeniul managementului deeurilor i cerinele Regulamentelor i Directivelor comunitare. Construirea unui nou sediu administrativ n care s funcioneze activitatea primriei, reprezint un alt proiect al conducerii administraiei publice locale actuale. Ca o concluzie, Primria Municipiului ZZZ este o instituie menit s ofere cetenilor stabilitatea i cadrul natural normal de convieuire.

II. Structura organizatoric a Primriei Municipiului ZZZ

18

Primria Municipiului ZZZ este condus de primar, doi viceprimari i un administrator public. Fiecare dintre acetia au n subordine direcii i servicii specializate. n subordinea direct a primarului sunt: Serviciu Cabinet Primar, Compartiment Protecia Civil, Compartiment Audit Public Intern, Serviciul Corp Control, Poliia Primriei, Agenia de Dezvoltare Local, Serviciul Voluntar pentru Situaii de Urgen, Serviciul Public de Asisten Social, Centrul de ngrijire i Asisten ZZZ, Serviciul Managementul Resurselor Umane, Direcia Drumuri Publice, Direcia Economic i Direcia Servicii Publice. n subordinea celor doi viceprimari se afl: Direcia Administraia Pieelor, Direcia Patrimoniu, Direcia Impozite i Taxe Locale, Direcia Urbanism. n subordinea administratorului public se afl Direcia de Strategie i Postaderare i Direcia Tehnic. Secretarul Municipiului ZZZ are n subordine: Serviciul Public de Eviden a Persoanelor din Municipiul ZZZ, Aparatul Permanent de Analiz i Elaborare a Documentelor Consiliului Local i Direcia Juridic i Administraie Local. Primria Municipiului ZZZ are un numr de 1482 posturi, din care 47 posturi sunt de conducere i 1435 posturi sunt de execuie. Poliia Primriei Municipiului ZZZ este un program pilot constituit la nivel naional, echivalentul Poliiei Comunitare, ce are drept competene asigurarea ordinii i pazei obiectivelor publice, constatrii contraveniilor i aplicarea de sanciuni, disciplinei n construcii, autorizrii de mediu. Agenia de Dezvoltare Local ZZZ este organismul care promoveaz i ntreprinde programe de modernizare i dezvoltare a Municipiului ZZZ. Serviciul Voluntar pentru Situaii de Urgen particip la activitile speciale, conduse i coordonare de Compartimentul Protecie Civil. Serviciul Public de Asisten Social reprezint compartimentul prin intermediul cruia se efectueaz anchete sociale pentru stabilirea persoanelor care vor beneficia de ajutor social, ntocmesc situaii cu pensionarii care beneficiaz de transport public gratuit n Municipiul ZZZ etc. Direcia Drumuri Publice organizeaz i coordoneaz serviciul energetic, reele i avize, parcul auto i sigurana circulaiei, precum i serviciul de drumuri i poduri. Direcia are 119 posturi, din care 5 posturi sunt de conducere i 114 posturi sunt de execuie. Direcia Ecomonic este format din Serviciul Financiar Contabil, Compartimentul Casierie i Secretariat, Birou Eviden i Cheltuieli Bugetare, Serviciul Implementare Programe. Direcia are 42 posturi, din care 3 posturi sunt de conducere i 39 posturi sunt de execuie. Direcia Servicii Publice organizeaz i desfoar activiti de ntreinere a spaiilor verzi, de curenie stradal, de deszpezire, capturare a cinilor comunitari, de mpobobit oraul cu ocazia diferitor srbtori legale i religioase. Direcia are 726 posturi, din care 9 posturi sunt de conducere i 717 posturi sunt de execuie. Direcia Administraia Pieelor organizeaz i coordoneaz activitile administrative din pieele bcuane. Direcia are 127 posturi, din care 4 posturi sunt de conducere i 123 posturi de execuie. Direcia Patrimoniu organizeaz i gestioneaz patrimoniul public al Municipiului ZZZ, bazele sportive i de agrement, ine evidena cererilor pentru locuine tip ANL i sociale, administreaz fondul locativ i coordoneaz asociaiile de proprietari. Direcia are 149 posturi, din care 7 posturi sunt de conducere i 142 posturi de execuie. Direcia Impozite i Taxe Locale este organismul care calculeaz i colecteaz impozitele i taxele stabilite la nivel local. Direcia are 79 de posturi, din care 7 posturi sunt de conducere i 72 de posturi sunt de execuie.

Direcia Urbanism presupune activitatea urmtoarelor servicii: Autorizaii n Construcii, Compartimentul GIS, Serviciul Cadastru i Serviciul Concesionri. Direcia are 24 posturi, din care 3 sunt posturi de conducere i 21 sunt posturi de execuie. Direcia de Strategie i Postaderare presupune activitatea urmtoarelor servicii Unitatea Municipal pentru Monitorizare, Serviciul Managementul calitii, Protecia Mediului i Protecia Muncii, Serviciul Strategie Post Aderare. Aceast direcie are 46 posturi, din care 4 posturi sunt de conducere i 42 sunt posturi de execuie. Direcia Tehnic coordoneaz urmtoarele servicii: Serviciul Achiziii, Serviciul Tehnic Investiii, Birou Reparaii, Serviciul IT i Telecomunicaii, Birou Aprovizionare. Activitatea direciei este asigurat cu 47 posturi, din care 6 posturi sunt de conducere i 41 sunt posturi de execuie. Direcia Juridic i Administraie Local coordoneaz urmtoarele servicii: Serviciul Administraie Public Local i Registrul Agricol, Biroul Autoritate Tutelar, Serviciul Juridic Contencios, Compartiment Autorizri Activitate Economic i de Transport, Compartiment de Informare Ceteni. Activitatea direciei se efectueaz cu 43 posturi, din care 4 posturi sunt de conducere i 39 posturi sunt de execuie. Serviciul Public de Eviden a Persoanelor din Municipiul ZZZ gestioneaz evidena persoanelor, prin ntocmirea crilor de identitate i a paapoartelor. Serviciul dipune de 56 posturi, din care 6 posturi sunt de conducere i 50 posturi de execuie. Aparatul Permanent de Analiz i Elaborare a Documentelor Consiliului Local este asigurat prin 2 posturi de execuie. Serviciul Cabinet Primar se ocup n principal, cu organizarea activitii desfurate de primar, programarea audienelor. Serviciul dispune de 5 posturi, din care 1 post este de conducere i 4 posturi sunt de execuie. Compartiment Protecie Civil este departamentul specializat al primriei care se ocup de instruirea pe linie de situaii de urgen angajaii. Compartimentul dispune de 9 posturi de execuie. Serviciul Corp Control este organismul care controleaz aspecte n teren sesizate de ceteni, aducnd la cunotina primarului toate neconcordanele sau neconformitile constatate. Serviciul dispune de 8 posturi, din care 1 post este de conducere i 7 posturi de execuie. Managementul Resurselor Umane reprezint serviciul prin care se realizeaz coordonarea angajailor, inerea la zi a crilor de munc, ntocmirea organigramei i a statului de funcii. Serviciul dispune de 8 posturi, din care 1 post este de conducere i 7 posturi sunt de execuie.

20

Tabelul nr. 1 Structura personalului Primriei Municipiului ZZZ Structura Personalului Primar Viceprimar Administrator unic Secretar Aparat de specialitate al primarului, din care: Personal de conducere Personal de execuie Personal de deservire Muncitori Servicii publice de specialitate, din care: Personal de conducere Personal de execuie Personal de deservire Muncitori TOTAL GENERAL Activitate Buget Actual 1 2 1 331 32 279 10 10 1147 15 63 1069 1482 Din care funcioneaz actual 243 29 214 244 Activitate buget propus 1 2 1 1 399 38 340 11 10 1038 18 64 956 1442 Din care funcionari publici 1 310 37 273 311

Cap.II. MANAGEMENTUL ACHIZIIILOR PUBLICE

I NOIUNI GENERALE I.1 Definitii Sistemul achiziiilor publice reprezint o parte a realitii juridico economico tehnic a societii romneti . Scopul general al sistemului achiziiilor publice este dedicat satisfacerii interesului public , respectiv dezvoltarea i mbuntirea mediului de via al comunitii . In cadrul sistemului , elementele componente interacioneaz ntre ele condiionndu-se , potenndu-se sau anihilndu-se unele pe celelalte . Elementele componente ale sistemului sunt : -autoritatea de reglementare ; -autoritaile contractante ; -operatori economici ; -supraveghetorii sistemului . Relaiile care se stabilesc ntre elementele sistemului sunt de regul: -de comer , unde o parte solicit s cumpere produse , servicii i lucrri i cealalt s le vnd ; -de suport , unde o parte solicit sprijin pentru aplicarea regulii jocului i cealalt l ofer ; -de supraveghere , unde o parte aplic regula jocului i cealalt verific aplicarea corect a acesteia ; -de nfptuire a dreptii , unde partea lezat i valorific un drept pe calea aciunii n instan . Regula jocului este creat de autoritatea de reglementare i const n normele aplicabile , n procedurile de atribuire a contractului de achiziie public . n concluzie , sistemul achiziiilor publice desemneaz totalitatea regulilor i a aciunilor referitoare la cheltuirea banilor publici i in care cererea lansat de organismele de interes public se ntlnete cu oferta depus de un operator economic . n cadrul sistemului de achiziie public autoritatea de reglementare este reprezentat de Autiritatea Naional pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor publice , care are rolul fundamental de elaborare , promovare i implementare a politicii n domeniul achiziiilor publice . Autoritile contractante sunt autoritile puterii publice i alte persoane juridice de drept privat ce desfoar activitai in domeniul utilitailor i joac rolul de cumprtor . Acestea dispunnd de resurse financiare , ncearc s satisfac nevoile comunitii de produse , servicii i lucrri publice prin atribuirea de contracte . Exemple de autoriti contractante : instituii publice , orice organism de drept public , etc. Prin operator economic se nelege orice furnizor , prestator sau executant care ofer n mod licit pe pia produse , servicii sau execut lucrri . Supraveghetorii mediului de funcionare a sistemului achiziiilor publice sunt: -Ministerul Finanelor Publice ; -Curtea de Conturi ; -Agenia Naionala pentru Reglementarea i Monitorizarea Achiziiilor Publice; -Consiliul Naional de Soluionare a Contestaiilor . 22

I.2 Tipuri de contracte de achiziie public Contractul de achiziie public este contractul cu titlul oneros ncheiat n scris ntre una sau mai multe autoriti contractante pe deoparte i unul sau mai muli operatori economici pe de alt parte , avnd ca obiect execuia de lucrri , furnizarea de produse sau prestarea de servicii . Contractele de achiziie public sunt : -contractele de lucrri care au ca obiect fie execuia de lucrri , fie att proiectarea ct i execuia de lucrri , fie realizarea prin orice mijloace a unei construcii care corespunde necesitilor i obiectivelor autoritii contractante ; -contractul de furnizare are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse prin cumprare , inclusiv rate , nchirierea sau leasing cu sau fr operaiunea de cumprare ; -contractul de servicii are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii . I.3 Principii n achiziii publice Pe parcursul ntregului proces de achiziie public , la adoptarea oricrei decizii trebuie avute n vedere urmtoarele principii : -nediscriminarea ; -tratamentul egal ; -recunoaterea reciproc; -transparena; -proporionalitatea; -eficiena utilizrii fondurilor publice ; -asumarea rspunderii . Prin nediscriminare se nelege asigurarea unei concurene reale , astfel nct orice operator economic , indiferent de naionalitate s poat participa la procedura de atribuire i s aib ana de a deveni contractant. Prin tratament egal se nelege aplicarea de reguli , cerine , criterii identice pentru toi operatorii economici , dnd tuturor anse egale de a devenii contractant . Prin recunoatere reciproc se nelege acceptarea produselor , serviciilor , lucrrilor oferite pe piaa U.E. Prin transparen se nelege aducerea la cunotina publicului a tuturor informaiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire . Prin proporionalitate se nelege asigurarea corelaiei ntre necesitatea autoritii contractante , obiectul contractului de achiziie public , cerinele solicitate a fi ndeplinite . Prin eficiena utilizrii fondurilor publice se nelege aplicarea procedurilor de atribuire , competiionale i utilizarea de criterii care s reflecte avantajele de natur economic a ofertelor n vederea obinerii raportului optim ntre calitate i pre . n utilizarea fondurilor publice trebuie avute ns n vedere i obiectivele sociale , etice i de protecie a mediului . Prin asumarea rspunderii se nelege determinarea clar a sarcinilor i responsabilitilor persoanelor implicate n procesul de achiziie public, urmrindu-se asigurarea profesionalismului, imparialitii i independenei deciziilor adoptate pe parcursul derulrii acestui proces .

II. PUBLICAREA ANUNURILOR I STABILIREA CRITERIILOR DE ATRIBUIRE II. 1 Publicarea anunurilor privind achiziiile publice Pentru a asigura transparena atribuirii contractelor de achiziii publice autoritatea contractant are obligaia de a transmite spre publicare anunurile de intenie , de participare i de atribuire a contractelor de achizitie publica. Anunul de intenie se transmite spre publicare ct mai curnd posibil dup aprobarea programului anual de achiziii, program n care este prevzut contractul respectiv de furnizare servicii sau lucrri . Publicarea se face n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , n Sistemul electronic de achiziii publice (SEAP) i n Monitorul Oficial. Publicarea nu este obligatorie , dar se transmite atunci cnd se urmrete reducerea perioadei cuprinse ntre data transmiterii anunului de participare i data limit de depunere a ofertelor . Anunul de participare se transmite spre publicare atunci cnd se iniiaz procedura de licitaie deschis, licitaie restrns, dialog competitive sau negociere cu publicarea prealabil a unui anun de participare pentru atribuirea contractelor de achiziie publica sau pentru ncheierea acordului cadru. Anunul de participare se public n SEAP, Monitorul Oficial al Romniei i dup caz n Jurnalul Oficial al Uniunii Eurapene . Publicarea n Jurnalul Oficial al Uniunii Eurapene se face numai atunci cnd valoarea contactului depete anumite praguri valorice stabilite prin lege. n cazul licitaiei far publicarea prealabil a unui anun de participare se transmite operatorilor economici o invitaie de participare la licitaie, iar n cazul cereri de oferte invitaia de participare se public numai n SEAP. Dup finalizarea procedurii de atribuire i stabilirea gtigtorului licitaiei , autoritatea contractant are obligaia de a transmite spre publicare un anun de atribuire n cel mult 48 de zile de la adjudecare. Anunul de atribuire se public de asemenea n SEAP, Monitorul Oficial al Romniei i dup caz n Jurnalul Oficial al Uniunii Eurapene. II.2 Criteriile de atribuire a contractelor de achiziii publice Autoritatea contractant are obligaia de a preciza n anunul de participare criteriul de atribuire a contractului de achiziie public, care odat stabilit nu poate fi schimbat pe toat durata de aplicare a procedurii de atribuire. Criteriile de atribuire a contractelor de achiziii publice sunt: preul cel mai sczut, care se aplic atunci cnd stabilirea ofertei ctigtoare se realizeaz numai prin compararea preurilor prezentate fr s fie cuantificate alte elemente de natur tehnic sau alte avantaje care rezult din modul de ndeplinire a contractului de ctre operatorii economici ; oferta cea mai avantajoas din punct de vedere economic este criteriul pentru care declararea ofertei ctigtoare se aplic un algoritm de calcul care cuprinde un sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative . Factorii de evaluare ai ofertei pot fi alturi de pre : caracteristici privind nivelul calitativ , tehnic sau funcional ; caracteristici de mediu ; costuri de funcionare ; raportul cost eficien ; servicii post- vnzare ; 24

termen de livrare sau de execuie ; alte elemente considerate semnificative pentru evaluarea ofertelor . Factorii de evaluare a ofertei precum i ponderea relativ a acestora sau a algoritmului de calcul trebuie s fie definite clar n documentaia de atribuire i s aib legtur concret cu specificul contractului.

III. PROCESUL DE ACHIZIIE PUBLIC III.1 Proceduri de atribuire Procedurile de atribuire a contractului de achiziie public sunt : -licitaia deschis ; -licitaia restrns ; -dialogul competitiv; -negocierea ; -cererea de oferte ; -concursul de soluii ; -cumprarea direct . Licitaia deschis reprezint procedura de atribuire a contractului de achiziie public la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune ofert. Se desfoar de regul ntr-o singur etap i se iniiaz prin transmiterea spre publicare a unui anun de participare prin care se solicit operatorilor economici depunerea de oferte . Licitaia restrns este procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura , urmnd ca numai candidaii selectai s aib dreptul de a depune ofert . Se desfoar n dou etape : -cea de selectare a candidailor i cea de evaluare a ofertelor depuse de candidaii selectai . Se iniiaz prin transmiterea spre publicare a unui anun de participare prin care se solicit operatorilor economici depunerea de candidaturi . Aceast procedur se utilizeaz cnd oferta este excedentar. Dialogul competitiv reprezint procedura la care orice operator economic are dreptul de a-i depune candidatura i prin care autoritatea contractant conduce un dialog cu candidaii admii n scopul identificrii uneia sau mai multor soluii apte s rspund necesitilor sale , urmnd ca pe baza soluiilor identificate , candidaii selectai s elaboreze oferta final. Se aplic atunci cnd contractul este considerat de complexitate deosebit . Se desfoar n trei etape: -de preselectare a candidailor; -de dialog cu candidatii admii n urma preseleciei pentru identificarea soluiei apte ; -de evaluare a ofertelor finale depuse . Se iniiaz prin transmiterea spre publicare a anunului de participare. Negocierea este procedura prin care autoritatea contractant deruleaz consultri cu candidaii selectai i negociaz clauzele contractuale , inclusiv preul cu unul sau mai muli dintre acetia . Negocierea poate fi : -negociere cu publicarea prealabil a unui anun de participare ; -negociere fr publicarea prealabil a unui anun de participare . Se iniiaz prin transmiterea spre publicare a unui anun de participare prin care se solicit operatorilor economici depunerea de candidaturi n cazul negocierii cu publicarea prealabil a unui anun de participare sau a invitaiei de participare operatorului economic cu

care vrem s negociem , n cazul negocierii fr publicarea prealabil a unui anun de participare . Aceast procedur se aplic n situaii expres prevzute de OUG nr. 34 /2006 privind achiziiile publice . Cererea de oferte reprezint procedura simplificat prin care autoritatea contractant solicit oferte de la mai muli operatori economici. Se aplic dac valoarea estimat , fr TVA a contractului de achiziie public este mai mic dect echivalentul n lei a urmtoarelor praguri : pentru contractul de furnizare : 40.000 euro pentru contractul de servicii : 40.000 euro pentru contractul de lucrri : 250.000 euro. Concursul de soluii este procedura prin care se achiziioneaz n special n domeniul amenajrii teritoriului al proiectrii urbanistice i peisagistice al arhitecturii sau n cel al prelucrrii datelor , un plan sau un proiect prin selectarea acestuia pe baze concureniale de ctre un juriu cu sau fr acordarea de premii . Se iniiaz prin publicarea unui anun de participare prin care solicit operatorilor economici interesai depunerea de proiecte . Cumprarea direct se aplic n cazul n care se achiziioneaz produse , servicii sau lucrri a cror valoare fr TVA cumulat pe parcursul unui an nu depete echivalentul n lei a 5.000 euro . III. 2 Etapele procesului de achiziie public Procesul de achiziie public reprezint o succesiune de etape , dup parcurgerea crora se obine produsul sau dreptul de utilizare al acestuia , serviciul sau lucrarea ca urmare a atribuirii unui contract de achiziie public. 1.Intocmirea programului anual al achiziiei publice. Aceast etap presupune identificarea necesitilor autoritilor contractante ,estimarea valorii i modalitile de obinere a produselor , serviciilor sau lucrrilor , alegerea procedurii , identificarea fondurilor , elaborarea calendarului , definitivarea i aprobarea programului . Dac este cazul i transmiterea spre publicare a anunului de intenie . 2.Elaborarea documentaiei de atribuire /de selectare , n cadrul creia autoritatea contractant structureaz : -caietul de sarcini sau , dup caz documentaia descriptiv , -clauzele contractuale obligatorii , -fia de date a achiziiei , -formulare i modele, -alte informaii cu privire la impozitare ,protecia mediului , protecia muncii. 3.Chemarea la competiie , care consta n publicarea anunului de participare , punerea la dispoziia operatorilor economici a documentaiei de atribuire , rspuns la solicitrile de clarificri , stabilirea regulilor de participare i de evitare a conflictului de interese . 4.Derularea procedurilor de atribuire a contractelor n cadrul creia se primesc ofertele , se deschid se examineaz i se evalueaz , se stabilete oferta ctigtoare i se poate anula procedura , dac este cazul . 5.Atribuirea contractului de achiziie public care presupune notificarea ofertei ctigtoare , soluionarea contestaiilor dac este cazul , semnarea contractului i transmiterea spre publicare a anunului spre atribuire . 6.Incheierea dosarului de achiziie public 7.Derularea i ncheierea contractului . 26

STUDIU DE CAZ Managementul general in cadrul institutiei publice Casa de Asigurari de Sanatate Xx CUPRINS

1. Organizatia ca sistem 1.1. Elemente de intrare 1.2. Structura de transformare 1.3. Iesirile 1.4. Autoreglarea 1.5. Mediu direct si extern al institutiei 1.6. Misiunea si obiectivele CAS Xx 2. Principiile managementului 3. Functiile managementului 4. Rolul managerului 5. Concluzii

3 6 9 10 11 12 16 18 20 26 27

ANEXA ORGANIGRAMA 2006

29

1. ORGANIZATIA CA SISTEM
Date generale Judeul Xx este situat n partea central-estic a Romniei, are o suprafa de 6.603 km 2 (reprezentnd 2,8% din suprafaa Romniei) din care 42,2% este acoperit de pduri, iar 55% de terenuri agricole. Sunt trei municipii i 85 de comune. Populaia este de 725.918 locuitori, din care 53% triete n mediul rural, iar densitatea este de 107 loc/km2, fa de 100 loc/km2 media regiunii de N-E i 92 loc/km2 media pe ar.

Analiza structurii pe vrste a populaiei scoate n eviden faptul c 1 din 7 locuitori are peste 65 de ani (pensionarii aflai n plat reprezint aprox. 22% din populaia judeului), tendina de cretere a populaiei vrstnice, vulnerabilitatea acesteia determin nevoi crescnde de servicii medicale i sociale.
Analizand principalele cauze de deces se constat c, ponderea cea mai mare o reprezint afeciunile aparatului cardiovascular, urmnd apoi afeciunile tumorale, ale aparatului digestiv precum i afeciunile aparatului respirator.

Rata de prevalen pentru boli cronice (numrul de bolnavi raportat la populaia total) i numrul de cazuri nou aprute este mare pentru hipertensiunea arterial, cardiopatia ischemic, boli cerebro-vasculare, ciroze i alte hepatite, boala ulceroas, boli pulmonare cronice, diabet zaharat.
Asistena medical este asigurat de: medici de familie, medici specialiti din ambulatoriu de specialitate de pe lng spitale i din cabinete medicale private, ambulana, spitale, farmacii, furnizori de ngrijiri la domiciliu.

Scurt istoric Casa de Asigurri de Sntate a judeului Xx a fost nfiinat, n baza Legii nr. 145/1997 privind asigurrile sociale de sntate, la 1 ianuarie 1999. naintea celui de-al doilea rzboi mondial, n Romnia a mai funcionat un sistem de asigurri de sntate, aplicarea Legii 145/1997 relund practic o tradiie a asigurrilor sociale. Romnia a fost printre primele ri care au legiferat asigurrile de sntate, dup Germania n 1883 n vremea cancelarului Bismarck.

Asigurrile sociale au fost introduse n Vechiul Regat prin Legea pentru organizarea meseriilor, creditului i asigurrilor muncitoreti din 1912. Dup primul rzboi mondial, legea a fost extins i n Basarabia ncepnd cu anul 1921. n Transilvania s-au aplicat, ncepnd, cu anul 1907 reglementrile maghiare cuprinse n Legea XIX pentru asigurarea salariailor industriali i comerciali n caz de boal i accidente de munc. n Bucovina erau n vigoare n acea perioad legile austriece referitoare la riscurile de boal i accidente de munc. Prin Legea de unificare din 8 aprilie 1933 s-a pus bazele unui sistem de asigurare social unitar. Erau asigurate urmtoarele riscuri :
Boal, maternitate i deces; Invaliditate de boal i btrnee; Accidente de munc.

28

Regimul asigurrilor era obligatoriu pentru salariaii (permaneni sau temporari) din orice fel de societate sau instituie (dac nu aveau un venit lunar mai mare de 6000 lei) si facultativ, caz n care asiguraii respectivi beneficiau de anumite grupe de drepturi funcie de perioada de cotizaie.

Erau exceptai de la obligaia de a fi asigurai: salariaii supui legii generale de pensiuni; salariaii intreprinderilor publice, cari se gsesc asigurai la Case speciale, funcionnd pe temeiul unei legi ; btrnii care au depit vrsta de 65 de ani . Casa Central a Asigurrilor Sociale, nfiinat n 1933, funciona pe lng Ministerul Muncii, Sntii i Ocrotirilor Sociale, ca instituie autonom. ntr-un timp foarte scurt, aceasta a reuit s organizeze 32 de instituii regionale, care aveau peste 10.000 asigurai i mai multe oficii cu cel puin 500 asigurai. Investiiile n cldiri i dotri fcute intr-un timp scurt, au fost posibile deoarece se aloca 7% pentru cheltuielile de administrare i funcionare din Fondul comun al asigurrilor sociale. n Xx evenimentele s-au derulat dup cum urmeaz : 4 ianuarie 1949 Decizia Ministrului Secretar de Stat prin care toate unittile sanitare ce depindeau de Casa Central a Asigurrilor Sociale se preiau cu ntreg inventarul i personalul sanitar i administrativ aferent, ctre Ministerul Sntii ncepnd cu 01.01.1949. 1949 Dup rzboi, a fost aprobata Legea organizrii sistemului de sntate de stat, prin care se trecea la asistena medical de tip Semashko, un sistem tipic impus rilor din estul Europei. Chiar dac teoretic asigurrile de sntate erau universale i asigura liberul acces la servicii, avnd drept el asigurarea unui ridicat nivel de echitate, n practic nu era aa datorit plilor informale i avantajelor create pentru nomenclatur. Principala caracteristic era faptul c statul furniza centralizat serviciile de sntate tuturor membrilor societii, lsnd utilizatorului foarte putina libertate de a alege. Absenta sistemului privat, a concurentei sau a iniiativei individuale, calitatea slab a serviciilor de sntate, sub-finanarea datorat proporiei din PIB alocat sntii de ctre statul centralist, ineficienta, normele rigide si echipamentele medicale inadecvate au creat presiuni pentru schimbare. 4 martie 1997 Legea 145- Legea asigurrilor sociale de sntate. Dup revoluie, ntre anii 1990 si 1995, Guvernul Romniei a adoptat o serie de msuri care, n timp, au provocat mai multe schimbri, toate aceste schimbri avnd la baz dreptul la asisten medical care este garantat de Constituia Romniei. 22 decembrie 1998 are loc prima sedin a Consiliului de Administraie a Casei de Asigurri de Sntate Xx; cei 9 membri ai consiliului de administraie (3 din partea sindicatelor reprezentative, 3 din partea patronatelor reprezentative i 3 din partea consiliului judeean) au ales prin vot deschis un preedinte i doi vicepreedini. Dezvoltarea organizationala Pentru punerea n practic a prevederilor Legii 145/1997 privind asigurrile sociale de sntate, n cursul lunii decembrie 1998 s-au constituit n toat ara consiliile de administratie ale caselor judeene de asigurri de sntate, conduse de un preedinte i doi vicepreedini. n acelai timp s-a constituit, la nivelul Casei Naionale de Asigurri de Sntate, consiliul de administraie format din 15 membri i condus de un preedinte i doi vicepreedini. Conform legislaiei n vigoare CAS Xx este instituie public cu personalitate juridic n subordinea Casei Naionale de Asigurri de Sntate. Activitatea se desfoar pe baza prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii Titlul VIII -Asigurarile sociale de sanatate, obiectivul principal al activitii constituindu-l asigurarea unei finanri ct

mai corespunztoare a tuturor domeniilor de asisten medical, n limita bugetului stabilit de CNAS, pentru a satisface ntr-o msur ct mai mare nevoia de servicii medicale ale asigurailor din jude. n cursul anului 1999, Consiliul de Administraie al CAS Xx a aprobat statutul, organigrama, statul de funcii, regulamentul de organizare i funcionare, regulamentul de ordine interioar al instituiei. Structura iniial a Consiliului de Administraie al CAS Xx a cunoscut modificri succesive datorate schimbrilor legislative. Iniial au fost 9 membri (3 din partea sindicatelor, 3 din partea patronatelor i 3 din partea consiliului judeean), care au desemnat prin vot un preedinte i doi vicepreedini, apoi prin modificarea Legea 145/1997, numrul de membri din consiliile de administraie al caselor judeene s-a mrit de la 9 la 11 membri, prin reprezentarea partenerilor sociali, dar au fost diminuate atribuiile Preedintelui i Vicepreedinilor care nu mai aveau i atribuii de execuie. De asemenea, dup anul 1999 s-au creat premise favorabile pentru a se reconsidera redimensionarea structurii organizatorice n funcie de necesitile obiective ale sistemului de sntate din judeul Xx. Organigrama instituiei a cunoscut modificri succesive prin micorarea numrului de servicii i birouri ale cror atribuii se suprapuneau deseori, n scopul eficientizrii activitii i avantajul asigurailor i furnizorilor de servicii medicale, care intr n contact cu CAS Xx n derularea contractului. Organigrama iniial a instituiei prezenta mai multe dezavantaje : Structur stufoas cu multe suprapuneri Pentru o instituie n formare, persoanele din conducere erau utilizate ineficient Viteza de circulaie a informaiilor era mult diminuat; foarte nociv pentru o instituie care trebuia s fie extrem de dinamic n momentele de transformare radical a sistemului de sntate.

n organigrama din 2001 s-au produs modificri datorate OUG 180/2000, care prevedea ca funciile de preedinte i vicepreedinte a consiliului de administraie de la CNAS s nu mai aib corespondent n executivul caselor de asigurri judeene. Dup apariia OUG 150/2002 privind organizarea sistemului sanitar, completat ulterior, s-a stabilit actualul Consiliu de Administraie format din 11 membri, iar funcia de Preedinte al Consiliului de Administraie i cea de Director General s-au unificat. ntre 1999-2003, fiecare cas judeean i-a elaborat propria organigram. De abia n anul 2003 s-a stabilit o organigram unitar pentru toate casele de asigurri de sntate judeene. n aceast organigram erau prevzute compartimente care executau toate operaiunile (de acreditare, contractare, decontare) pentru un anumit tip de servicii medicale (medicina primar, ambulatoriu, spitale, etc.). n anul 2003 a aprut i Legea 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, lege care propune o nou abordare a profesiei de funcionar public i reducerea numrului de posturi de conducere la 12% din numrul de posturi bugetate. Organigrama valabil n prezent, (vezi Anexa), prezint particulariti cum sunt: acreditarea serviciilor medicale a trecut n subordinea Medicului ef, decontarea plilor ctre furnizorii de servicii medicale n subordinea exclusiv a Directorului Executiv Economic, iar contractarea, statistica i verificarea raportrilor n subordinea Directorului Executiv privind Relaiile cu Furnizorii. 30

La nivel local, Casele de Asigurri de Sntate Judeene i pstreaz autonomia fa de Direciile de Sntate Public, ordonana prevznd c acestea sunt instituii publice cu personalitate juridic, cu bugete proprii, n subordinea Casei Naionale de Asigurri de Sntate.
1.1. Elemente de intrare Resursele umane

Resursele umane ale institutiei sunt prezentate in organigrama din Anexa.

C.A.S. XX are un numar de 78 angajati : Functionari publici - 67, din care functii publice de conducere 10; Personal contractual - 11, din care functii de conducere 2.

Din cei 78 de salariati, 54% au studii superioare: cei mai muli sunt economiti (57%), ingineri (16%), medici (11%) . Pentru creterea performanelor profesionale CAS Xx a sprijinit participarea salariailor la cursuri de perfectionare n domeniul asigurrilor de sntate, cursuri postliceale sau continuarea studiilor universitare, n prezent peste 60% au studii superioare. ncepnd cu 2004 a fost demarat programul de pregtire profesional iniiat de CNAS la care au participat i funcionarii publici din CAS Xx. Prin Legea nr.7/2004 privind Codul de conduit a funcionarilor publici s-a reglementat normele generale de conduit profesional a funcionarilor publici. Conform acestui Cod, funcionarii publici au obligaia de a asigura un serviciu public de calitate n beneficiul cetenilor, s aib un comportament profesionist n exercitarea funciei publice. Obiectivele acestui cod de conduit urmresc s asigure creterea calitii serviciului public, o bun administrare n realizarea interesului public, precum i s contribuie la eliminarea birocraiei i a faptelor de corupie din administraia public. Aplicarea prevederilor Statutului funcionarilor publici a determinat responsabilizarea tuturor salariailor CAS Xx n ndeplinirea sarcinilor de serviciu i dezvoltarea carierei profesionale. Structura organizatoric a CAS Xx a suferit modificri succesive n scopul eficientizrii activitii. Restructurarea activitii a avut ca scop final creterea responsabilitii cu care funcionarii instituiei rspund cererilor asigurailor i furnizorilor de servicii medicale aflai n relaii contractuale cu CAS Xx. Au fost revzute, modificate i aprobate n Consiliul de Administraie, statutul casei, regulamentul de ordine interioar (ROI) i regulamentul de ordine i funcionare (ROF). n acelai timp au fost revzute i repartizate responsabilitile pentru fiecare salariat prin fia postului. De asemenea s-a asigurat accesul la informaie i la sisteme de formare i pregtire continu a funcionarilor instituiei, concomitent cu testarea gradului de cunoatere a legislaiei, regulamentului de organizare i funcionare al instituiei de ctre salariai i evaluarea performanelor conform standardelor impuse pentru funcionarii publici. Au fost informai funcionarii publici din instituie despre prevederile codului de conduit al funcionarilor publici. Conducerea executiv a Casei de Asigurri de Sntate Xx este asigurat n prezent de:

Preedinte - Director General, Director Executiv - Direcia Management i Economic, Director Executiv - Direcia Planificare, Dezvoltare i Relaii cu Furnizorii Medic ef .

Subordonati directi ai Preedintelui - Director General sunt: Director executiv Direcia Management i Economic o Director executiv Direcia Planificare, Dezvoltare i Relaii cu Furnizorii o Medic ef o Compartimentul de Audit Public Intern - 3 o Compartimentul de Control - 4 o Compartimentul Juridic si Contencios - 4 o Compartimentul de Relaii Publice - 2 Subordonatii Directorului Executiv - Direcia Management i Economic sunt: Compartimentul Resurse Umane, organizare, salarizare, evaluare, perfecionare - 4 Biroul Tehnologia Informaiei - 5 Compartimentul Eviden Asigurai - 8 Serviciul Buget, finane, contabilitate i decontare pe domenii de asisten - 11 Serviciul Administrativ si Dotri - 8

Subordonatii Directorului Executiv - Direcia Planificare, Dezvoltare i Relaii cu Furnizorii sunt: Planificare i dezvoltare servicii medicale - 1 Serviciul contractare, statistic asistena primar, spitaliceasc i urgen prespitaliceasc, verificare raportri 8 Serviciul contractare ambulatoriu de specialitate, paraclinic, stomatologic, dispozitive medicale verificare raportri - 6 Serviciul contractare, statistica asisten farmacii, verificare raportari - 5 Medicul ef are n subordine : Serviciul Medical - 2 Programe de sntate - 2 Acreditare - 1

Resursele materiale o o Resursele materiale ale institutiei publice sunt compuse din: active fixe necorporale; active fixe corporale: cladire, instalatii tehnice, mijloace de transport, mobilier, aparatura, birotica si alte active corporale; 32

active curente: stocuri de materii prime, materiale consumabile si materiale de natura obiectelor de inventar

Resursele financiare CAS Xx gestioneaz un buget aprobat de CNAS la nceputul fiecrui an. Acest buget este constituit din contribuia de asigurri sociale de sntate colectat de la asigurai i angajatori. Pn n anul 2004 contribuiile la Fondul Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate (FNUASS) au fost colectate de serviciile specializate ale caselor de sntate judeene, dar de la 1 ianuarie 2004 Ministerul Finanelor colecteaz aceste contribuii n contul CNAS prin Agenia Naional de Administrare Fiscal. Tot n aceast perioad o parte din creanelele la FNUASS au fost preluate de ctre AVAB (actuala AVAS). Pentru administrarea bugetului aprobat de CNAS, CAS Xx trebuie s negocieze, s contracteze i s deconteze serviciile medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale n condiiile Contractului-cadru i Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru. Informatiile Sunt o sursa vitala pentru activitatea institutiei informatii din domeniul legislatiei, informatii referitoare la furnizorii de servicii medicale, informatii de natura tehnica si tehnologica. CAS Xx inregistreaza si actualizeaza datele referitoare la asigurati si le comunica CNAS, inregistreaza si prelucreaza datele privind furnizorii de servicii medicale in vederea contractarii si decontarii acestora. 1.2. Structura de transformare CAS Xx a cunoscut modificari succesive adaptandu-se in permanenta, obiectivul principal al activitatii constituindu-l asigurarea unei finantari cat mai corespunzatoare tuturor domeniilor de asistenta medicala in limita bugetului aprobat, pentru a satisface intr-o masura cat mai mare nevoia de servicii medicale ale asiguratilor din judet.

Organigrama institutiei cuprinde: structuri de conducere (consiliu de administratie; presedinte-director general; director executiv - direcia management i economic; director executiv - direcia planificare, dezvoltare i relaii cu furnizorii; medic ef ) servicii functionale (direcia management i economic; direcia planificare, dezvoltare i relaii cu furnizorii; directia medicala) sectoare operative (conform organigramei anexate).

Ca structura de transformare, CAS Xx primeste din mediul economic si social, intrarile - sub forma de resurse materiale, financiare, umane si informationale si le transforma in iesiri. Pentru desfasurarea activitatii sunt necesare resurse umane, financiare, materiale si informationale, toate fiind importante in egala masura.

Avnd n vedere, necesitatea optimizrii fluxului informaional, biroul tehnologia informaiei a analizat sistemul informatic existent i a proiectat un sistem informatic integrat al Casei de Asigurri de Sntate Xx, ce asigur funcii privind: o Evidena pltitorilor de contribuii; o Gestiunea fondului asigurrilor sociale de sntate; o Gestiunea asigurailor; o Gestiunea furnizorilor de servicii medico-farmaceutice; o Elaborarea i transmiterea de ctre furnizorii de servicii medico-farmaceutice a documentelor i rapoartelor specifice; o Distribuia documentelor de referin ctre furnizorii de servicii medico-farmaceutice; Acesta a fost supus aprobrii Consiliului de Administraie a Casei de Asigurri de Sntate Xx. De asemenea s-a participat la etapa de analiz a Sistemului Informatic Unic Integrat al Asigurrilor de Sntate din Romnia, ce se realizeaz de ctre Casa Naional de Asigurri de Sntate n colaborare cu Hewlet Packard Romnia, si s-a pus n funciune un server de comunicaii, care asigur un serviciu de email propriu pentru CAS Xx i spaiu pentru gzduirea paginii Web a CAS Xx. Potrivit prevederilor legale, institutiile publice, indiferent de subordonare si de modul de finantare a cheltuielilor au obligatia sa respecte procedurile privind parcurgerea celor 4 faze ale executiei bugetare a cheltuielilor, respectiv angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor, precum si sa organizeze, sa conduca evidenta si sa raporteze angajamentele bugetare si legale. Legea bugetara anuala prevede si autorizeaza, pentru anul bugetar, veniturile si cheltuielile bugetare, precum si reglementari specifice exercitiului bugetar. Sumele aprobate, la partea de cheltuieli prin buget, in cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati, reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite. Angajarea cheltuielilor de buget se face numai in limita creditelor bugetare aprobate. Angajarea si utilizarea creditelor bugetare in alte scopuri decat cele aprobate atrag raspunderea celor vinovati in conditiile legii. Veniturile se utilizeaza pentru: a) plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare si dispozitivelor medicale in conditiile stabilite prin contractul cadru; b) cheltuieli de administrare, functionare si de capital. Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute in legi specifice si in legile bugetare anuale. Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici angajata si efectuata, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala. Nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajata, ordonantata si platita daca nu este aprobata potrivit legii si nu are prevederi bugetare. Bugetul alocat de catre CNAS la partea de cheltuieli este structurat astfel: Cheltuieli totale din care pentru : - materiale si prestari servicii cu caracter medical aprox. 95% din bugetul alocat - materiale si prestari servicii cu caracter functional pentru cheltuieli proprii aprox. 1,35% din bugetul alocat - cheltuieli pentru asigurri i asisten social (concedii medicale) aprox. 3,65% din bugetul alocat 34

n structura cheltuielile de administrare i funcionare a fondului de asigurri de sntate se prezinta astfel: cheltuieli de personal - reprezentand 79% din total chelt.de administrare (dar mai putin de 1% din bugetul total al CAS Xx aprobat de CNAS); cheltuieli materiale - reprezentand 21% din total chelt.de administrare (dar mai puin de 0,25% din bugetul total al CAS Xx aprobat de CNAS. Pentru administrarea i funcionarea CAS Xx, prin planul de achiziii s-a urmrit asigurarea prestrilor de servicii pe toate categoriile de activiti proprii. 1.3. Iesirile In conformitate cu prevederile legii privind reforma in domeniul sanatatii, fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel putin o data pe an, prin casele de asigurari, asupra serviciilor de care beneficiaza, a nivelului de contributie personala si a modalitatii de plata, precum si asupra drepturilor si obligatiilor sale. Activitatea desfurat de funcionarii CAS Xx in cadrul compartimentului de relatii publice, a avut la baz si aplicarea prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public i implicit respectarea articolului 31 din Constituia Romniei care garanteaz Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaie de interes public nu poate fi ngrdit. Compartimentul de relaii cu publicul, asigur rezolvarea cererilor curente ale asigurailor sau furnizorilor de servicii medicale cum sunt:

avizare referate pentru reete, nregistrarea n baza de date electronic a referatelor pentru reete; - nregistrarea i vizarea biletelor de trimitere pentru spitalele din alte judee ; - oferirea informaiilor la telefon; - informarea asigurailor privind serviciile medicale, modul de asigurare a persoanelor fr venit, gratuiti de medicamente ; - rezolvarea reclamaiilor cu privire la refuzul farmacitilor de a onora reetele, sau privind refuzul laboratoarelor de a efectua investigaii medicale; - solicitri de dispozitive medicale, de adeverine de asigurat, etc. Legtura CAS Xx cu presa local a fost una constant, prin relatrile sale aceasta a adus o contribuie important la informarea publicului despre aciunile instituiei. De aceea s-a rspuns solicitrilor venite din partea mass-media, organizndu-se conferine de pres sptmnale la sediul instituiei. Informarea populaiei s-a realizat i prin intermediul liniei telefonice gratuite (Telverde). Aspectele sesizate prin intermediul Tel-verde, care nu au putut fi soluionate pe loc: au fost centralizate i distribuite spre soluionare compartimentelor specializate din CAS Xx / pacienii au fost chemai s depun petiii la secretariatul instituiei / pentru nscriere n audiene. Sesizrile primite prin intermediul Tel-verde, s-au referit la eliberarea medicamentelor compensate i gratuite, farmaciile care nu i-au epuizat fondurile, activitatea medicilor de familie, informaii despre furnizorii de proteze, medicii stomatologi sau modalitatea de a plti contribuia la fondul de asigurri. Funcionarii publici din acest compartiment, care sunt permanent n contact cu publicul, sunt ajutai n efortul lor de a informa n mod profesionist, de persoane de -

specialitate (medic, farmacist, asistent medical) din cadrul serviciilor specializate ale CAS Xx. Activitatea compartimentului s-a profesionalizat n timp, eliminnd stngciile de nceput ale sistemului de asigurri de sntate, generate de lipsa de experien i volumul mare de munc. n aceast perioad a crescut mult i nivelul de informare al populaiei privind fenomenul asigurrilor de sntate i ne place s credem c i CAS Xx a contribuit la acest lucru. Pentru a veni n sprijinul partenerilor la buna funcionare a sistemului sanitar, CAS Xx a dezvoltat i actualizat pagina de web a instituiei www.casbc.ro n care sunt prezentate n special legislaia din domeniul sanitar, furnizorii de servicii medicale, programele i rapoartele de activitate ale instituiei, informaii i comunicate ale CNAS utile asigurailor i furnizorilor de servicii medicale. 1.4. Autoreglarea Baza activitatii de management o reprezinta procesele de reglare. Luarea corecta a deciziilor, interpretarea corecta, schimbarea unor anumite stari de fapt, feed-back-ul reprezinta arta managementului. Avand in vedere necesarul de servicii medicale inregistrat in judetul Xx in prima parte a anului si disfunctionalitatile aparute in asigurarea accesului liber si echilibrat al asiguratilor la acestea, CAS Xx a solicitat si a obtinut avizul favorabil al CNAS pentru utilizarea diferentei de 10% din fondul aferent acestor servicii pentru repartizarea acestora prin acte aditionale conform dispozitiilor legale in vigoare.

Totodata, in functie de necesitati, se solicita aprobarea modificarilor de credite pe capitole de cheltuieli intre articole si aliniate bugetare, si intre trimestre. Potrivit prevederilor legii finantelor publice, fondurile aprobate prin legea anuala a bugetului pot fi modificate, si prin virari de credite cu aprobarea ordonatorului principal si se pot efectua cu cel putin 1 luna inainte de angajarea cheltuielilor, incepand cu trimestrul III al anului financiar. In acest sens se analizeaza si se solicita daca este cazul, modificari intre subdiviziunile clasificatiei bugetare in raport cu executia ce urmeaza a fi efectuata. Propunerile de virari de credite bugetare sunt insotite de justificari, detalieri si necesitati privind executia, pana la finele anului bugetar, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare de la care se disponibilizeaza si, respectiv, a capitolului si subdiviziunii clasificatiei bugetare la care se suplimenteaza prevederile bugetare. Permanent se monitorizeaza necesarul de servicii medicale inregistrat in judet, in vederea fundamentarii necesarului de rectificare a bugetului.
1.5. Mediu direct si extern al institutiei Mediul macroeconomic, politico-legal si social

n Programul de Guvernare pe 2005-2008 se precizeaz c Sistemul sanitar este n prezent mult rmas n urm din punctul de vedere al reformrii sale. Din aceast cauz el nu a contribuit la creterea calitii ngrijirilor de sntate, la lrgirea accesului populaiei la aceste servicii i la scderea indicatorilor de mortalitate i morbiditate. O mare parte a populaiei rmne n afara accesului efectiv la serviciile sanitare din cauza dificultilor financiare i de transport. O serie de indicatori specifici sntii i demografiei ne plaseaz n continuare pe poziii inacceptabile n clasamentul european. Alocrile bugetare pentru sntate, ct i 36

cheltuielile totale efectuate n Romnia pentru sntatea fiecrui locuitor ne plaseaz pe ultima poziie ntre rile candidate la Uniunea European. Pe fondul acestei subfinanri cronice, managementul sistemului i unitilor sanitare este de slab calitate, cu efecte dramatice asupra eficienei cu care contribuiile pentru sntate ale populaiei sunt cheltuite. Guvernul Romniei i propune ca obiective prioritare : realizarea efectiva a accesului egal al cetatenilor la ingrijirile sanitare de baza; cresterea calitatii vietii prin mbunatatirea calitatii si sigurantei actului medical; apropierea de indicatorii de sanatate si demografici ai tarilor civilizate, in acelasi timp cu scaderea patologiei specifice tarilor subdezvoltate. Potrivit Raportului privind situaia macroeconomic pentru anul 2006 i proiecia acesteia pe anii 2007-2009, n domeniul snttii se au n vedere urmtoarele: - derularea de programe naionale de sntate, pentru ameliorarea indicatorilor mortalitii infantile, mortalitii materne, natalitii, incidenei anemiei la copii, bolilor cu transmitere sexual sau prin alte forme de transmisie (sifilis, hepatit, SIDA, tuberculoz), bolilor cardiovasculare; - imbuntirea finanrii spitalelor prin realizarea acreditrii acestora i generalizarea decontrii serviciilor medicale furnizate prin plata pe baz de diagnostic rezolvat(DRG), concomitent cu reducerea numrului de internri tip spitalizare continu, n favoarea tratamentului n ambulatoriu de specialitate i a ngrijirilor la domiciliu, precum i prin reorganizarea unitilor sanitare cu paturi; - reabilitarea serviciilor medicale adresate mamei i copilului, creterea calitii actului medical i a accesului populaiei la serviciile medicale din materniti i secii de neonatologie, creterea accesului populaiei la serviciile medicului de familie i a altor servicii medicale, n special n zonele defavorizate; - definirea pachetului minimal de servicii medicale ce se poate acorda n sistemul de asigurri sociale de sntate, n funcie de fondurile ce se pot aloca; - punerea n aplicare a sistemului de asigurri private de sntate, n care asigurarea este opional i n care persoanele asigurate beneficiaz de un pachet de servicii medicale stabilit prin polia de asigurare i redefinirea pachetului de servicii de baz de care beneficiaz asiguraii n cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate. Pn n anul 2003 colectarea contribuiilor la fond a fost realizat de serviciile specializate ale CAS Xx, dar ncepnd cu anul 2004, conform Ordonanei nr. 86/2003 privind reglementarea unor msuri n materie financiar-fiscal, activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea i soluionarea contestaiilor pentru asigurri sociale de sntate, datorate de persoanele juridice i persoanele fizice care au calitatea de angajator, se realizeaz de ctre Ministerul Finanelor Publice prin Agenia Naional de Administrare Fiscal (ANAF). Contribuiile colectate de Agenie se cuvin n continuare, bugetului Fondului Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate (FNUASS). CAS Xx colecteaz doar contribuiile calculate la venitul realizat de ctre persoanele fizice care nu au calitatea de angajat, asigurate pe baz de declaraie sau contract de asigurare la sistemele de asigurri sociale. Situaia pltitorilor este prezentat sintetic n tabelul de mai jos: Categorii de asigurai Liber profesioniti. Persoane autorizate Agricultori Persoane nesalariate Nr. asigurai 3424 3005 9259

Persoane cu venituri sub nivelul salar de baz minim pe ec. Persoane ce se asigur facultativ Total

1884 31 17603

Veniturile colectate la FNUASS au cunoscut o curb fluctuant, care a creat o presiune major raportat la ritmul creterii preurilor la servicii medicale i n special al medicamentelor. n aceast perioad CAS Xx s-a aflat la mijloc, ntre constrngerile bugetare datorate fondurilor limitate i presiunea asigurailor care doresc servicii medicale de calitate i medicamente eficiente care, n cele mai multe cazuri sunt i scumpe. Conform O.U.G nr. 95/2003 s-au predat la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), creane bugetare n vederea ncasrii i virrii lor la FNUASS. Dup predarea la AVAB, sumele recuperate de aceast agenie n urma valorificrii creanelor bugetare preluate constituie venituri i se vireaz la FNUASS n contul unic deschis pe seama CNAS, dup scderea cheltuielilor ocazionate de procesul de recuperare. Conform legii, sunt asigurai, toi cetenii romni cu domiciliul n ar, iar n aceast calitate au obligaia plii contribuiei de asigurare. Totui, anumite categorii de persoane beneficiaz de asigurare fr plata contribuiei cum ar fi: copiii pn la vrsta de 18 ani, pensionarii, coasiguraii, persoanele care beneficiaz de ajutor social etc. Practic prin modificri succesive ale legislaiei numrul contribuabililor (salariai, liberi profesioniti, omeri) a sczut continuu, ajungnd s fie mult mai mic ca cel al beneficiarilor serviciilor medicale care nu pltesc. Indicatorii strii de sntate a populaiei judeului Xx, numrul de decese n rndul copiilor pn la un an mai mare fa de urban, scoate n eviden faptul c, o parte a populaiei din mediul rural rmne n afara accesului efectiv la serviciile sanitare din cauza dificultilor financiare i de transport. Instituiile sanitare i autoritile locale trebuie s colaboreze pentru cointeresarea medicilor, a personalului mediu sanitar i n special asistente medicale cu profil pediatrie i ginecologie s se stabileasc cu domiciliul n localitile n care-i desfoar activitatea, pentru asigurarea serviciilor medicale ct mai aproape de reedina pacienilor. n perioada care a trecut, CAS Xx a dus o politic de mediere i mbuntire (mai ales n zona rural) a relaiilor medic de familie - asigurat - administraie public local, pentru asigurarea serviciilor medicale populaiei aflate n zone izolate, stimulnd financiar prin acordarea de sporuri de condiii deosebite 104 medici de familie, care asigur asistena medical n zonele rurale izolate unde condiiile de munc sunt dificile, reuindu-se astfel ca n toate comunele judeului serviciile medicale s fie asigurate de cel puin un medic de familie. Procesul de dinamizare a activitii furnizorilor de servicii medicale n asistena primar, pentru a avea costuri mai mici n spitale este lent i de durat. Activitatea medicilor de familie este orientat pentru a deveni adevrai consilieri de sntate ai populaiei; aceasta se va realiza i printr-o plat mai bun a activitilor care le revin: efectuarea de msuri de educaie i profilaxie, depistarea precoce a afeciunilor grave, preluarea ngrijirilor la externarea din spital, plata suplimentar pentru consultaiile de urgen i cele din afara programului, etc. Concomitent cu alocarea unor fonduri mai mari pentru medicina de familie, s-au avut n vedere aciuni precum: creterea disciplinei n sistem prin verificarea acurateei indicatorilor stabilii prin contract, corelarea cu indicatorii generali ai strii de sntate teritoriali, identificarea persoanelor din grupurilor de risc crescut social n situaii de srcie extrem, care nu se prezint la medic din cauza lipsei asigurrii medicale i sesizarea autoritilor locale, informarea populaiei despre drepturile i obligaiile ce le revin conform legislaiei sanitare n vigoare. 38

Evoluia indicatorilor demografici n jud. Xx n perioada 1995-2004 ( %o) Ind. An 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Natalitat e 12,3 12,1 12,1 12,4 12,2 11,9 11,1 11,0 10,9 10,8 Spor Mortanatur litate al 10,1 2,2 10,9 1,2 10,3 1,8 10,1 2,3 10,3 1,9 10,1 1,8 10,3 0,8 11,5 -0,5 11,8 -0,9 10,9 -0,1
30

Mortalitate infantil 27,2 24,2 24,2 24,0 22,0 28,3 21,9 20,4 23 19,3

25

20

rate ( la m ) ie

15

10

0 1995 -5 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Natalitate

Mortalitate

Spor natural

Mortalitate infantila

Contractele ncheiate cu furnizorii de servicii medicale n perioada 1999-2005 Tipul de asisten medical Asistenta medicala primara Asistenta medicala ambulatorie pentru specialitatile clinice Asistenta medicala ambulatorie stomatologic Asistenta medicala ambulatorie pentru specialitatile paraclinice Ambulanta Spitale Farmacii 199 9 277 29 92 1 8 98 200 0 284 20 96 1 9 86 200 1 309 15 128 14 1 9 84 200 2 307 30 132 19 1 9 82 200 3 306 45 137 18 1 9 82 200 4 305 46 141 24 1 8 95 200 5 305 56 143 26 1 8 97

Dispozitive medicale destinate corectrii unor deficiente organice Servicii de recuperare - reabilitare a sntii Ingrijiri medicale la domiciliu Concurenta

7 1 -

12 1 -

25 1 -

24 1 -

28 10 1

37 11 2

52 14 2

Ministerul Sanatatii Publice, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Casele de Asigurari de Sanatate sunt institutii responsabile de acordarea prestatiilor medicale in natura, in caz de boala si maternitate si prestatii in bani pentru incapacitatea temporara de munca. Clientii Asiguratii = toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara sau au domiciliul in Romania si fac dovada platii contributiei la fond. In aceasta calitate, persoana in cauza incheie un contract de asigurare cu CAS, direct sau prin angajator. Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza odata cu pierderea dreptului de domiciliu sau de sedere in Romania. Specific caselor de asigurari de sanatate este faptul ca acestea nu sunt beneficiarele directe ale serviciilor medicale prestate de furnizori, ci sunt intermediarul intre asiguratii pe care ii reprezinta si furnizorii de servicii medicale. Beneficiarul direct al serviciilor medicale este asiguratul. Certificarea faptului ca serviciul a fost efectuat o face asiguratul prin semnatura pe care o aplica in registrele de consultatii de la nivelul cabinetelor medicale de specialitate din ambulatoriu. Angajatii din structurile de verificare raportari certifica faptul ca serviciile au fost prestate decat pe seama documentelor prezentate de furnizori conform precizarilor legale si pe baza propriei raspunderi a reprezentantului legal al furnizorilor de servicii medicale si al asiguratului care confirma efectuarea serviciilor. Activitatea de verificare in aceasta privinta se va desfasura intr-un termen stabilit la nivelul fiecarei case de asigurari din momentul incheierii perioadei de raportare si se va finaliza prin aplicarea vizei certificat in privinta realitatii, regularitatii si legalitatii, data, numele in clar si semnatura persoanei care a aplicat-o. 1.6. Misiunea si obiectivele CAS Xx Misiunea CAS Xx este institutie publica cu personalitate juridica, cu buget propriu, in subordinea CNAS, si care colecteaza contributiile persoanelor fizice, altele decat cele pentru care colectarea veniturilor se face de catre ANAF, si gestioneaza bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor legale, asigurand functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate la nivel local in vederea aplicarii politicilor si programelor Guvernului in domeniul sanitar. Obiectivele Obiective n activitatea de acreditare, contractare i rambursarea serviciilor medicale: 40

verificarea documentaiei n vederea acreditrii furnizorilor de servicii medicale, medicamente i dispozitive medicale; evaluarea i acreditarea farmaciilor conform Normelor metodologice; ncheierea contractelor de furnizare de servicii medicale pe domenii de asisten medical; analiza i prelucrarea indicatorilor de activitate a furnizorilor de servicii medicale aflai n relaie contractual cu CAS Xx; decontarea serviciilor medicale contractate cu furnizorii de servicii medicale pe baza indicatorilor raportai; urmrirea ncadrrii cheltuielilor cu servicii medicale, n bugetele aprobate pentru fiecare segment de asisten medical i a sumelor contractate cu fiecare furnizor de servicii medicale; creterea calitii serviciilor medicale prin stimularea concurenei.

Obiective n domeniul asigurrii serviciilor medicale i farmaceutice performante ct mai aproape de zona n care locuiesc asiguraii: - acordarea de sporuri pentru medicii de familie care i desfoar activitatea n localitile aflate n zone defavorizate; - echilibrarea listelor cu pacienii nscrii la medicii de familie n localitile rurale acoperite cu medici; - echilibrarea zonelor judeului din punct de vedere al sumelor contractate cu farmaciile comunitare; - informarea permanent a furnizorilor de servicii cu privire la modificrile legislative n domeniu, ntlniri periodice cu furnizorii de servicii medicale ; - informarea asigurailor cu privire la drepturile i obligaiile pe care le au n sistemul asigurrilor sociale de sntate ; - verificarea petiiilor asigurailor cu privire la calitatea serviciilor medicale prestate de ctre furnizorii de servicii medicale; - relaionarea cu mass-media (inclusiv prin pagina de Web a CAS Xx), cu asiguraii, cu instituiile descentralizate din jude i cu autoritile locale. Obiective n domeniul medical, controlul calitii serviciilor medicale i audit intern: - validarea raportrilor i controlul utilizrii fondurilor de ctre furnizorii de servicii medicale ; - monitorizarea i raportarea ctre CNAS a modului de prescriere i consumului de medicamente cu i fr contribuie personal; - monitorizarea modului de recomandare a analizelor medicale; - monitorizarea calitii serviciilor medicale din unitile sanitare cu paturi; controale tip sondaj pentru evaluarea respectrii programului, protocoalelor ncheiate cu CAS Xx, verificarea prezenei medicului/ farmacistului etc. - rezolvarea problemelor semnalate de asigurai; - asigurarea obiectiv i consilierea prin audit, destinate s mbunteasc sistemele i activitile desfurate de CAS Xx; - sprijinirea conducerii prin intermediul opiniilor i recomandrilor formulate n timpul auditrilor, urmrindu-se gestionarea mai bun a riscurilor, asigurarea unei mai bune administrri i pstrri a patrimoniului, asigurarea unei mai bune monitorizri a conformitii cu regulile i procedurile existente, asigurarea unei evidene contabile corecte, conforme cu legislaia n vigoare i un management informatic fiabil i coerent, mbuntirea calitii managementului, a controlului i auditului intern, precum i mbuntirea eficienei i eficacitii operaiilor;

asigurarea conformitii procedurilor i a operaiunilor cu normele juridice - auditul de regularitate; evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmrite i examinarea impactului efectiv auditul de performan. Obiective n domeniul financiar-contabil: ncadrarea cheltuielilor n bugetul de venituri i cheltuieli aprobat de CNAS att la servicii medicale ct i la cheltuielile administrative proprii; organizarea i conducerea evidenei contabile n conformitate cu prevederile legale n vigoare; ntocmirea contului de execuie conform clasificaiei economice; constatarea neconformitilor de ordin financiar contabil la toate domeniile de asisten medical i sancionarea lor, n vederea corectrii.

Obiective n domeniul juridic, resurse umane, tehnologia informaiei, relaii publice: - recuperarea debitelor reprezentnd contravaloarea cheltuielilor prilejuite de asistena medical acordata de furnizorii de servicii medicale din jude persoanelor internate ca urmare a accidentelor de munca, accidentelor de circulaie si agresiunilor; - avizarea pentru legalitate a documentelor care angajeaz rspunderea patrimonial a instituiei ; - avizarea contractelor si actelor aditionale ncheiate cu furnizorii de servicii medicale si farmaceutice; - asigurarea pregtirii profesionale n scopul creterii performanelor salariailor i adaptarea acestora la schimbrile structurale; - actualizarea subsistemelor informatice de eviden a furnizorilor de servicii medicofarmaceutice; - dezvoltarea i ntreinerea sistemului informatic al CAS Xx; - creterea calitii produselor soft n exploatare i prelucrare; - informarea i popularizarea prevederilor Contractului Cadru i a Normelor de aplicare a Contractului Cadru; - informarea asigurailor i furnizorilor de servicii medicale cu privire la legislaia acordrii de servicii medicale asigurailor, inclusiv pachetul legislativ privind acordarea de servicii medicale cetenilor strini; - aplicarea prevederilor Legii 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public; - dezvoltarea i actualizarea paginii de web a CAS Xx n care sunt prezentate legislaia din domeniul sanitar, furnizorii de servicii medicale, programele i rapoartele de activitate ale instituiei, informaii i comunicate ale CNAS utile asigurailor i furnizorilor de servicii medicale; - monitorizarea i rezolvarea cererilor fcute prin intermediul liniei telefonice gratuite (Telverde: 0800 800 985) de ctre asiguraii care au nevoie de informai privind serviciile medicale. 2. PRICIPIILE MANAGEMENTULUI Cele mai importante principii de management care se aplica la CAS Xx sunt urmatoarele: Comanda unica: - pentru fiecare angajat exista un singur sef, fara alte subordonari ierarhice contradictorii. 42

Unitatea in actiune: - nu se repartizeaza aceeasi sarcina la mai multi subalterni, intrucat s-ar consuma resurse inutil si ar aparea tensiune intre angajati. Autoritate-responsabilitate: - autoritatea este dreptul de a exercita puterea, de a da ordine si, corespunzator, responsabilitatea pentru exercitarea acestui drept. Echipa de conducere a institutiei exercita: o autoritate formala, data de actul de numire in functie, ceea ce nu inseamna o autoritate nelimitata asupra oamenilor, ci, mai degraba asupra mijloacelor prin care se poate asigura indeplinirea sarcinilor si a functiunilor; dreptul si datoria de a structura activitatea, de a decide prioritatile si de a coordona activitatile in asa fel incat sarcinile si atributiile sa fie indeplinite cu succes. Aceasta forma de autoritate este sustinuta de regulile, regulamentele si resursele organizatiei. Disciplina: - CAS Xx functioneaza pe baza statutului propriu care respecta prevederile statutului-cadru, aprobat de consiliul de administratie al CNAS, ce contine prevederi referitoare la denumire si sediul, relatiile cu asiguratii, structura, drepturile si obligatiile organelor de conducere, modul de adoptare a hotararilor in consiliul de administratie si relatia dintre acesta si conducerea executiva a casei de asigurari. La statutul propriu se adauga regulamentul de organizare si functionare aprobat prin decizie de presedintele - director general ale carui prevederi se completeaza cu dispozitiile legale privind organizarea, functionarea si atributiile CAS Xx, fisa postului si proceduri de lucru. Echitatea: - toti angajatii sunt tratati cu aceleasi standarde. Recompensa corecta: - se aplica acest principiu pentru a responsabiliza si pastra personalul, intrucat, citandu-l pe Fayol este nevoie de un real talent pentru a coordona efortul, a incuraja zelul si a folosi aptitudinile tuturor persoanelor pentru a recompensa meritele fiecaruia, fara a trezi posibile gelozii sau a tulbura relatiile armonioase existente. Ierarhia: - este necesara pentru a asigura unitatea de directie, dar comunicarea laterala este de asemenea fundamentala, atata timp cat superiorii stiu de existenta ei. Decizia scrisa: - autoritatea se exercita printr-un sistem de reguli si proceduri, iar ordinele sunt ascultate, deoarece regulile prevad ca este de compententa unei anumite functii sa emita aceste ordine. Utilizarea tehnologiei: CAS Xx a achizitionat 50 statii de lucru, 1 server, 1 copiator digital, 19 licente Microsoft Office 2003. 3. FUNCTIILE MANAGEMENTULUI Functiile esentiale ale managementului sunt prevederea (palnificarea), organizarea, comanda, coordonarea, si controlul si se exercita in toate firmele si la toate nivelurile ierarhice, avand o pondere diferita.
Prevederea

Management inseamna sa privesti inainte, ceea ce face ca procesul de previziune si planificare sa fie o activitate centrala. Managementul presupune evaluarea viitorului si initierea masurilor necesare. Ca sa functioneze adecvat, o institutie are nevoie de un plan cu caracteristicile de unitate, continuitate, flexibilitate si precizie. Pentru a rezolva problemele legate de planificare, conducerea trebuie: sa asigure imbinarea corespunzatoare a obiectivelor specifice fiecarui departament al institutiei (unitate); sa combine planificarea pe termen scurt cu cea pe termen lung (continuitate); sa fie capabila sa adapteze planul la schimbarile aparute (flexibilitate); sa incerce sa prognozeze corect directiile de actiune (precizie). Esenta planificarii consta in utilizarea optima a resurselor. Prin fila de buget transmisa de catre CNAS a fost aprobata pentru CAS Xx suma de 163.000 lei pentru achizitionarea a 50 statii de lucru.

S-a demarat procedura de achizitie in cadrul careia si-au depus ofertele 5 firme furnizoare de echipament electronic. Pentru a putea alege varianta optima din cele 5 alternative propuse analizei, s-au luat in calcul o serie de indicatori: pretul ofertat, discount-ul oferit, perioada de garantie si termenul de livrare. Matricea rezultata in urma analizei si pe baza careia se v-a alege solutia optima este:
Pret (Ron) Discount (%) 10 3 Per. garantie (ani) 2 3* 1,5 10 2 0.2 Termen de livrare (zile) 150 10* 12 10* 14 0.1

A1
A2 A3 A4 A5 Ponderea

161.000 160.000 159.900* 164.0000 162.500 0.4

*

2,5
10* 7 0.3

S-a marcat cu pentru acel criteriu.

solutia cea mai buna pentru criteriul respectiv si cu 0 solutia cea mai dezavantajoasa

Tipul criteriilor este 0110.

Metoda utilitatilor Utilitatea este gradul de ocupare a unei cerinte. Folosind acest concept se poate trece de la matricea eterogena a consecintelor la matricea utilitatilor.

A1
A2 A3 A4 A5 K

C1 0.73 0.98 1 0 0.37 0.4

C2 0 0.22 0.17 1 0.67 0.3

C3 0.5 1 0.25 0 0.5 0.2

C4 0 1 0.6 1 0.2 0.1

U1 1.23 3.2 2.02 2 1.73

Clasif.1 V I II III IV

U2 0.39 0.76 0.56 0.4

0.47

Clasif.2 V I II IV III

Cele doua rezultate se observa ca sunt apropiate. Metoda rangurilor In urma aplicarii metodei rangurilor s-au obtinut urmatoarele rezultate:

A1
A2 A3 A4 A5 K

C1 3

2
1 5 4 0.4

C2 5 3 4 1 2 0.3

C3 2 1 3 4 2 0.2

C4 4 1 2 1 3 0.1

R1 14 7 10 11 11

Clasif.1 IV I II III III

R2 3.5 2 2.4 3.2 2.9

Clasif.2 V I II IV III

Observam ca suma ponderata ne conduce la acelasi rezultat ca si suma ponderata a utilitatilor. Putem ajunge la concluzia ca alternative A2 este cea optima urmata de A3. Pentru o analiza mai precisa apelam si la metoda Electra. Metoda Electra In urma aplicarii metodei Electra s-au obtinut urmatoarele rezultate Indicatorul de concordanta:

44

A1 A2 A3 A4 A5

A1 X 1 0.8 0.4 0.6

A2 0 X 0.4 0.4 0.3

A3 0.2 0.6 X 0.4 0.5

A4 0.6 0.7 0.6 X 0.6

A5 0.6 0.7 0.5 0.4 X

Indicatorul de discordanta: A1 X A1 A2 0 A3 0.25 A4 0.73 A5 0.37

A2 1 X 0.75 1 0.8

A3 0.6 0.024 X 1 0.63

A4 1 0.78 0.83 X 0.8

A5 0.67 0.44 0.5 0.5 X

Valoarea minima a pragului de concordanta care poate fi trecut in totalitate de o alternativa este c = 0.5. Valoarea maxima a pragului de discordanta care poate fi trecut de o alternativa este d = 0.5. Clasificarea prin metoda Electra. A1 X A1 A2 DA A3 DA A4 NU A5 DA A2 NU X NU NU NU A3 NU DA X NU NU A4 NU NU NU X NU A5 NU DA DA NU X Clasificare IV I II IV III

Concluzia este ca alternativa A2 este cea optima.

Metoda Electra modificata Scadem matricea indicatorului de discordanta din cea a indicatorului de concordanta.

A1
A2 A3 A4 A5

A1 0 1 0.55 -0.33 0.23

A2 -1 0 -.35 -0.6 -0.5

A3 -0.4 0.58 0 -0.6 -0.13

A4 -0.4 -0.078 -0.23 0 -0.2

A5 -0.067 0.26 0 -0.1 0

Clasificare V I II IV III

Alternativa A2 este detasat pe primul loc. Clasificare generala

Utilitati Clasif.1 5 1 2 3 4 Clasif.2 5 1 2 4 3 Ranguri Clasif.1 4 1 2 3 3 Clasif.2 5 1 2 4 3 Electra Clasif 4 1 2 4 3 El.mod. Clasif. 5 1 2 4 3 Clasif gen. TOTAL 28 6 12 22 19 CLASIF. V I II IV III

A1
A2 A3 A4 A5

Concluzia este ca alternativa A2 este cea optima.

Organizarea

Organizarea inseamna crearea structurii materiale si umane a intreprinderii. Sarcina conducerii este sa creeze o organizatie care sa permita ca activitatile de baza sa fie indeplinite in conditii optime, ceea ce presupune existenta unei structuri in cadrul careia planurile sa fie pregatite si indeplinite in mod eficient. Corespunzator acestei structuri trebuie sa existe o unitate de comanda si actiune, in sensul unei conduceri ierarhizate liniar cu definirea clara a responsabilitatilor si modalitati cat mai adecvate de luare a decizilor. In spiritul acestui principiu organigrama instituiei a cunoscut modificri succesive prin micorarea numrului de servicii i birouri ale cror atribuii se suprapuneau deseori, n scopul eficientizrii activitii i in avantajul asigurailor i furnizorilor de servicii medicale, care intr n contact cu CAS Xx n derularea contractului. Organigrama iniial a instituiei prezenta mai multe dezavantaje: structur stufoas cu multe suprapuneri; pentru o instituie n formare, persoanele din conducere erau utilizate ineficient; viteza de circulaie a informaiilor era mult diminuat; foarte nociv pentru o instituie care trebuia s fie extrem de dinamic n momentele de transformare radical a sistemului de sntate. In 2002, s-a stabilit actualul Consiliu de Administraie format din 11 membri, iar funcia de Preedinte al Consiliului de Administraie i cea de Director General s-au unificat. ntre 1999-2003, fiecare cas judeean i-a elaborat propria organigram. De abia n anul 2003 s-a stabilit o organigram unitar pentru toate casele de asigurri de sntate judeene. n aceast organigram erau prevzute compartimente care executau toate operaiunile (de acreditare, contractare, decontare) pentru un anumit tip de servicii medicale (medicina primar, ambulatoriu, spitale, etc.). n anul 2003 a aprut i Legea 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparenei n exercitarea demnitilor publice, a funciilor publice i n mediul de afaceri, prevenirea i sancionarea corupiei, lege care propune o nou abordare a profesiei de funcionar public i reducerea numrului de posturi de conducere la 12% din numrul de posturi bugetate. Organigrama valabil n prezent, prezint particulariti cum sunt: acreditarea serviciilor medicale a trecut n subordinea Medicului ef, decontarea plilor ctre furnizorii de servicii medicale n subordinea exclusiv a Directorului Executiv Economic, iar contractarea, statistica i verificarea raportrilor n subordinea Directorului Executiv privind Relaiile cu Furnizorii.
La nivel local, Casele de Asigurri de Sntate Judeene i pstreaz autonomia fa de Direciile de Sntate Public, ordonana prevznd c acestea sunt instituii publice cu personalitate juridic, cu bugete proprii, n subordinea Casei Naionale de Asigurri de Sntate. Comanda si coordonarea

Organizatia porneste cu un plan si cu stabilirea obiectivelor. Apoi ea creeaza o structura organizatorica adecvata pentru realizarea acestor obiective. In al treilea rand organizatia trebuie pusa in miscare, ceea ce inseamna conducere, mentinerea activitatii in randul personalului. Prin abilitatea sa de a conduce, managerul obtine cele mai bune performante posibile de la subordonatii sai. Aceasta se realizeaza prin exemplul personal, cunostinte profesionale, cunoasterea subordonatilor, contact permanent cu personalul si o viziune cuprinzatoare asupra functiei de conducere. In acest fel, managerul mentine un nivel inalt al activitatii insufland in acelasi timp un simt al datoriei.

46

In cadrul CAS Xx, functia de comanda se regaseste la nivelul fiecarui compartiment. De exemplu, atat la nivelul serviciului buget-contabilitate cat si a celui de contractare activitatea este foarte stricta, de ea depinzand asigurarea unei finantari cat mai corespunzatoare a tuturor domeniilor de asistenta medicala, in limita bugetului stabilit de CNAS, pentru a satisface intr-o masura cat mai mare nevoia de servicii medicale ale asiguratilor din judet. Conducerea se refera la relatia dintre un manager si subordonatii sai in planul imediatului, al sarcinii specifice. Dar organizatia are o diversitate de sarcini de indeplinit, astfel incat este necesara coordonarea, adica: corelarea, unificarea si armonizarea tuturor activitatilor si eforturilor. La CAS Xx eforturile unui departament se coreleaza cu eforturile celorlalte departamente si, in acelasi timp, contribuie la indeplinirea scopurilor generale ale institutiei. Aceasta se obtine printr-o circulatie constanta a informatiei si prin intalniri regulate ale conducerii. Controlul Controlul apare ca elementul final care verifica masura in care celelalte 4 elemente actioneaza in mod corespunzator: supraveghere, astfel incat totul sa se desfasoare in conformitate cu regulile stabilite si ordinele transmise. In cadrul CAS Xx, potrivit art. 23 din Legea nr. 500/2002 privind finanele publice, controlul financiar preventiv se exercit asupra tuturor operaiunilor care afecteaz fondurile publice i/sau patrimoniul public. Controlul financiar preventiv are drept scop identificarea proiectelor de operaiuni (denumite n continuare operaiuni) care nu respect condiiile de legalitate i regularitate i/sau, dup caz, de ncadrare n limitele i destinaia creditelor bugetare i de angajament i prin a cror efectuare s-ar prejudicia patrimoniul public i/sau fondurile publice. Fac obiectul controlului financiar preventiv operaiunile care vizeaz, n principal: - angajamentele legale i angajamentele bugetare; - deschiderea i repartizarea de credite bugetare; - modificarea repartizrii pe trimestre i pe subdiviziuni a clasificaiei bugetare a creditelor aprobate, inclusiv prin virri de credite; - ordonanarea cheltuielilor; - constituirea veniturilor publice, n privina autorizrii i stabilirii titlurilor de ncasare; - concesionarea sau nchirierea de bunuri aparinnd domeniului public al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale; - alte categorii de operaiuni stabilite prin ordin al ministrului finanelor publice. Controlul financiar preventiv se exercit asupra documentelor n care sunt consemnate operaiunile patrimoniale, nainte ca acestea s devin acte juridice, prin aprobarea lor de ctre titularul de drept al competenei sau de ctre titularul unei competene delegate n condiiile legii. Nu intr n sfera controlului financiar preventiv analiza i certificarea situaiilor financiare i/sau patrimoniale, precum i verificarea operaiunilor deja efectuate. Controlul financiar preventiv const n verificarea sistematic a operaiunilor care fac obiectul acestuia, din punct de vedere al: a) respectrii tuturor prevederilor legale care le sunt aplicabile, n vigoare la data efecturii operaiunilor (control de legalitate); b) ndeplinirii sub toate aspectele a principiilor i a regulilor procedurale i metodologice care sunt aplicabile categoriilor de operaiuni din care fac parte operaiunile supuse controlului (control de regularitate); c) ncadrrii n limitele i destinaia creditelor bugetare i/sau de angajament, dup caz (control bugetar).

Controlul financiar preventiv al operaiunilor se exercit pe baza actelor i/sau documentelor justificative certificate n privina realitii, regularitii i legalitii, de ctre conductorii compartimentelor de specialitate emitente. Operaiunile ce privesc acte juridice prin care se angajeaz patrimonial institutia se supun controlului financiar preventiv dup avizarea lor de ctre compartimentele de specialitate juridic i financiar-contabil. Conductorii compartimentelor de specialitate rspund pentru realitatea, regularitatea i legalitatea operaiunilor ale cror acte i/sau documente justificative le-au certificat sau avizat. Obinerea vizei de control financiar preventiv pentru operaiuni care au la baz acte i/sau documente justificative certificate sau avizate, care se dovedesc ulterior nereale, inexacte sau nelegale, nu exonereaz de rspundere efii compartimentelor de specialitate sau alte persoane competente din cadrul acestora. In exercitarea controlului financiar preventiv se utilizeaza listele de verificare ce constituie un ghid, existand totodat i obligaia de a formula propuneri de perfecionare a listelor respective. n funcie de propunerile primite, de modificrile legislative sau de alte condiii aprute, conductorul institutiei publice aprob modificri ale listelor de verificare, asigurnd astfel o dezvoltare progresiv a acestora. Controlul financiar preventiv este organizat n cadrul compartimentului de specialitate financiar-contabil. Controlul financiar preventiv se exercit, prin viz, de persoana desemnata n acest sens de ctre conductorul institutiei publice. Actul de numire cuprinde limitele de competen n exercitarea acestuia. Persoana care exercit controlul financiar preventiv este alta dect cea care aprob i efectueaz operaiunea supus vizei. Documentele care privesc operaiuni asupra crora este obligatorie exercitarea controlului financiar preventiv se transmit persoanei desemnate cu exercitarea acestuia de ctre compartimentele de specialitate care iniiaz operaiunea. Documentele vizate i actele justificative ce le-au nsoit sunt restituite, sub semntur, compartimentului de specialitate emitent, n vederea continurii circuitului acestora, consemnndu-se acest fapt n Registrul privind operaiunile prezentate la viza de control financiar preventiv. Compartimentul Control din cadrul CAS Xx are ca atribuii controlul activitii desfurate de furnizorii de servicii medicale care au ncheiat contracte cu casa. S-au desfasurat aciuni de control pe tipuri de furnizori: -farmaciile si punctele de lucru ale acestora; -medicii de familie; -serviciile de urgenta si transport sanitar; -serviciile spitalicesti. Obiectivul principal al acestor actiuni a fost modul de respectare a obligatiilor contractuale de catre furnizorii de servicii medicale si farmaceutice: - farmacii si puncte de lucru: prezenta in farmacie a unui farmacist, respectarea programului de lucru, afisarea drepturilor si obligatiilor asiguratilor, afisarea plafonului pe luna in curs, afisarea Tel-verde, completarea corecta a retetelor, respectarea pasilor obligatorii in eliberarea unei retete, evidenta cantitativ valorica, participarea farmaciei la asigurarea programului prelungit, dotarea punctelor de lucru cu calculatoare, modificarile intervenite pe parcursul anului in structura personalului si a programului de lucru si anuntarea acestora la CAS pentru modificarea punctajului. - medici de familie: prezenta la program a medicului si a cadrelor medii, completarea condicii de prezenta, afisarea Tel-verde, a drepturilor si obligatiilor asiguratilor, modul de completare a registrelor cabinetului, existenta aparatului de urgenta cu medicamente in termenul de 48

valabilitate, respectarea programarii garzilor in centrele de permanenta, existenta conventiei de inlocuire a medicului de familie pe perioada absentei. - serviciile de urgenta si transport sanitar: finantarea si executia cheltuielilor in centrele de permanenta, modul de raportare a indicatorilor decontati de CAS (solicitari si KM parcursi), modul de gestionare a fondurilor alocate de CAS. - servicii spitalicesti: s-au cules indicatorii pentru intocmirea raportului si anexelor cerute de analiza si evaluarea unitatii sanitare cu paturi . In urma acestor actiuni s-au intocmit note de constatare si procese verbale, centralizate in rapoarte analizate si vizate de Presedintele-Directorul General al CAS. Echipa de control a participat la aciunea de control incrucisat pe tara in unitatile spitalicesti, conform Ordinului MS 1226/2005 si Ordinului CNAS 236/2005, pentru culegerea indicatorilor necesari activitatii de evaluare si restructurare a unitatilor sanitare cu paturi. Activitatea compartimentului s-a axat mai mult pe actiuni de control, monitorizarea urmand sa verifice stadiul implementarii recomandarilor facute in actiunile de control. 4. ROLURILE MANAGERULUI Indiferent de continutul concret al muncii unui manager, actiunile sale se incadreaza intr-una din urmatoarele categorii: fie elaboreaza decizii, fie prelucreaza informatii, fie se angajeaza in contacte interpersonale. Rolurile managerului general in cadrul CAS Xx sunt urmatoarele: Roluri interpersonale care se refera la relatiile pe care le intretine cu ceilalti: 1) Rolul de leader: - imbina nevoile institutiei cu cele ale persoanelor individuale de sub comanda sa. (15%) 2) Rolul de reprezentare: - datorita autoritatii sale formale si a pozitiei simbolice, reprezentand institutia. (10%) 3) Rol de legatura: se refera la relatiile pe orizontala. Managerul trebuie sa-si mentina o intreaga retea de relatii si contacte in interiorul si exteriorul institutiei, urmarind crearea unui climat favorabil in vederea bunei desfasurari a activitatii. (10%) Roluri informationale care se refera la strangerea, difuzarea si transmiterea de infomatii si, corespunzator acestora, managerul indeplineste trei roluri informationale: 4) Rol de monitor, 5) Rol de difuzor de informatii, 6) Rol purtator de cuvant. Managerul este persoana cheie in ceea ce priveste monitorizarea (10%) a tot ceea ce se intampla in institutie, primind informatii despre evenimente atat interne, cat si externe si transmitandu-le celorlalti. Acest proces caracterizeaza rolul de difuzor de informatii (10%), presupunand transmiterea de informatii faptice si valorice. Deseori, managerul trebuie sa dea informatii privind institutia unor persoane din exteriorul acesteia, asumandu-si astfel rolul de purtator de cuvant (10%), atat pentru marele public, cat si pentru persoanele cu rol decizional. Roluri decizionale care se refera la: 7) Rolul de antreprenor: - ca intreprinzator, managerul ia decizii privind schimbari in mersul institutiei, trebuind sa le initieze si are rol activ in a decide ceea ce trebuie facut. (10%) 8) Rolul de diminuare a riscurilor: - managerul trebuie sa ia decizii care decurg din evenimente imprevizibile si care nu sunt sub controlul su. Abilitatea de a reactiona la evenimente este o trasatura manageriala importanta. (10%)

9) Rolul de alocare de resurse: - managerul ia decizii privind alocarea de resurse financiare, umane, de echipamente, de timp. Prin aceste decizii, el planifica timpul, programeaza munca si autorizeaza actiunile. (5%) 10) Rolul de negociator: - (o exploatare a resurselor in timp real Mintzberg) - managerul trebuie sa negocieze cu altii si sa fie capabil sa ia decizii legate de repartizarea resurselor institutiei. (10%) Proportiile diferite in care fiecare manager imbina aceste roluri demonstreaza ca managementul nu poate fi redus la un set de reguli stiintifice si programe. Managementul este o arta si trebuie ca managerii sa incerce sa invete in permanenta despre propria lor situatie. Autocunoasterea este esentiala. 5. CONCLUZII CAS Xx este instituie public cu personalitate juridic n subordinea Casei Naionale de Asigurri de Sntate. Activitatea se desfoar pe baza prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii Titlul VIII - Asigurarile sociale de sanatate, obiectivul principal al activitii constituindu-l asigurarea unei finanri ct mai corespunztoare a tuturor domeniilor de asisten medical, n limita bugetului stabilit de CNAS, pentru a satisface ntr-o msur ct mai mare nevoia de servicii medicale ale asigurailor din jude. Structura organizatorica este de tip functional. Obiectivele institutiei au fost definite foarte clar si au fost transmise fiecarui compartiment de catre echipa de manageri stabilindu-se locul fiecarui angajat. Casa de Asigurri de Sntate Xx a derulat 705 contracte cu furnizorii de servicii medicale pentru toate domeniile de asisten medical prevzute de norme, punndu-se accent pe asigurarea calitii serviciilor medicale. Analiza anual a cheltuielilor efectuate cu asistena primar relev o evoluie pozitiv, o cretere de 145%, de la 5,3 mil. n anul 1999 la 13 mil. n anul 2005, ns ponderea n total cheltuieli cu servicii medicale a sczut. Fondurile alocate de ctre CNAS pentru finanarea serviciilor medicale acordate populaiei judeului Xx au crescut constant n perioada 1999-2006 n concordan cu veniturile la FNUASS colectate de la asigurai, CAS Xx depunand eforturi n fiecare an pentru aprobarea de rectificri bugetare care s acopere nevoile crescnde de servicii medicale i medicamente ale populaiei. CNAS ar trebui s grbeasc implementarea sistemului informatic integrat la nivel naional, care ar elimina n primul rnd birocraia, medicii avnd mai mult timp pentru consultarea pacienilor, iar funcionarii casei pentru analiza i corelarea indicatorilor. Medicina de ambulatoriu reprezint o alt prioritate, actele normative ce vor fi elaborate urmnd a avea n vedere crearea posibilitii de a prelua o ct mai mare parte din ngrijiri la acest nivel, concomitent cu scderea numrului de internri n spitale. Serviciul de ambulatoriu al spitalelor va fi utilizat exclusiv pentru consultul pacienilor externai din spital i pentru efectuarea tratamentelor care nu necesit internarea. Numrul de contracte ncheiate n ambulatoriul de specialitate clinic a crescut constant n fiecare an, cele mai multe consultaii sunt n specialitile: pediatrie, oftalmologie, medicin intern, chirurgie, ORL, cardiologie, neurologie, obstretic-ginecologie, etc. Se impune continuarea procesului de reform a activitii spitalelor prin eficientizarea managementului spitalelor. Optimizarea spitalelor trebuie s se fac concomitent cu dezvoltarea unor servicii complementare (ambulatoriul de spital, spitalizarea de zi, ngrijiri la domiciliu) i dezvoltarea serviciilor alternative spitalizrii 50

(serviciile de ngrijiri pentru vrstnici, pentru cazurile cronice i sociale). Va fi nevoie de un efort susinut pentru schimbarea de mentaliti i educarea pacienilor. Creterea eficienei presupune i obinerea unui echilibru ntre serviciile spitaliceti, asistena n ambulator, serviciile de spitalizare de zi i serviciile de asisten primar, incluznd medicina de familie, ngrijirile la domiciliu i alte servicii non-spitaliceti. Dezvoltarea ngrijirilor la domiciliu ca o component a sistemului de servicii medicale integrate, va putea prelua n sistem dirijat externrile din spitale a cazurilor rezolvate din punct de vedere medical, dar care necesit ngrijiri speciale (ex. persoane vrstnice, fracturi etc.); ngrijirile la domiciliu reprezint o alternativ viabil pentru judeul Xx n condiiile n care exist ONG-uri care au o experien de civa ani n organizarea de astfel de servicii n colaborare cu autoritile locale i cu fonduri neguvernamentale. n viitor dezvoltarea acestor servicii ar reprezenta o alternativ i la internrile prelungite n spitale pentru persoanele n vrst, n condiiile n care persoanele n varst de 60 de ani i peste reprezint, un procent de 18% din totalul populaiei Romniei, iar pentru anul 2030 se preconizeaz un procent de 22%.

Anexa ORGANIGRAMA 2006

CONTROL

CONSILIU DE ADMINISTRAIE
RELAII PUBLICE

PREEDINTE DIRECTOR GENERAL

AUDIT PUBLIC INTERN

JURIDIC I CONTENCIOS

DIRECIA MANAGEMENT I ECONOMIC DIRECTOR EXECUTIV

DIRECIA PLANIFICARE, DEZVOLTARE I RELAII CU FURNIZORII DIRECTOR EXECUTIV

MEDIC EF

RESURSE UMANE,ORGANIZARE, SALARIZARE, EVALUARE, PERFECIONARE

PLANIFICARE I DEZVOLTARE SERVICII MEDICALE

SERVICIUL MEDICAL

BIROUL TEHNOLOGIA INFORMAIEI

EVIDEN ASIGURAI

SERVICIUL CONTRACTARE, STATISTIC, ASISTEN PRIMAR SPITALICEASC I URGEN PRESPITALICEASC, VERIFICARE RAPORTRI

PROGRAME DE SNTATE

SERVICIUL BUGET, FINANE, CONTABILITATE I DECONTARE PE DOMENII DE ASISTEN

ACREDITARE SERVICIUL CONTRACTARE, STATISTIC, ASISTEN FARMACII, AMBULATORIUL DE SPEC. PARACLINIC, STOMAT. I DISPOZITIVE MEDICALE, VERIFICARE RAPORTRI

SERVICIUL ADMINISTRATIV I DOTRI

PROGRAME I PROGNOZ SERVICII DE SNTATE

52

CRITERII n baza crora se acord, n sistemul public de pensii, bilete pentru tratament balnear
n temeiul art. 117 alin. (5) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, cu modificrile i completrile ulterioare i al art. 24 alin. (4) din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale, republicat, Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale emite urmtoarele criterii: CADRUL LEGAL - art. 109 i art. 117 din Legea nr. 19/2000 prind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, cu modificrile i completrile ulterioare; - art. 22, art. 24 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale, republicat; - art. 20 din Ordinul ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului sanatatii publice nr. 450/825/2006, modificat i completat prin Ordinul nr. 213/363/2009, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare. - art. 9 i art. 11 din Legea nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare; - art. 8 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945, precum i celor deportate n strintate ori constituite n prizonieri; - Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitii de lupttor n rezistena anticomunist persoanelor condamnate pentru infraciuni svrite din motive politice, precum i persoanelor mpotriva crora au fost dispuse, din motive politice, msuri administrative abuzive; - art. 5 din Ordonana Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de ctre regimurile instaurate n Romnia cu ncepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobat, cu modificri i completri prin Legea nr. 189/2000; - art. 16 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rzboi, precum i unele drepturi ale invalizilor i vduvelor de rzboi, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare; - art. 7 din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificrile i completrile ulterioare; - Hotrrea Guvernului nr. 757/2008 pentru aprobarea acordrii biletelor de tratament balnear, n mod gratuit, salariailor care lucreaz n mediu radioactiv - zonele I si II de expunere la radiaii, la prospectarea, explorarea, exploatarea, prepararea minereului de uraniu, precum i la conservarea i nchiderea perimetrelor miniere. II. Atribuiile Casei Naionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale 1. Stabilete numrul locurilor de tratament balnear ce poate fi pus la dispoziia beneficiarilor, in limita fondurilor aprobate prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat.

54

2. Asigura locuri la tratament n staiuni unde sunt tratate in principal afeciuni ale sistemului nervos, reumatismale, digestive, cardiovasculare, ginecologice si ale cilor respiratorii. 3. Asigura cu precadere locuri la tratament balnear in unitatile de tratament din proprietatea CNPAS (sucursale ale Societatii Comerciale de Tratament Balnear si Recuperare a Capacitatii de Munca TBRCM SA) si, in completare, prin contracte incheiate, potrivit legii, cu alte unitati de profil. Tarifele pentru serviciile acordate beneficiarilor biletelor de tratament de catre unitatile de tratament aflate n proprietatea CNPAS se stabilesc prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, la propunerea presedintelui Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale. 4. Plateste serviciile prestate, din fondurile prevazute n legea bugetului asigurarilor sociale de stat, pe baza de documente justificative primite de la prestatorii de servicii de tratament balnear. Pentru serviciile prestate persoanelor care beneficiaz de cure balneoclimaterice potrivit prevederilor art. 22 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale republicat, plata se face dup cum urmeaz: - integral din contribuiile de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale pentru cazurile prevzute la art 22. alin. (1); - integral de la bugetul de stat prin bugetul MMFPS pentru cazurile prevzute la art. 22 alin (2). 5. Finaneaz din fondurile asigurrilor sociale de stat contravaloarea tipririi formularelor de bilet de tratament/odihna. 6. Efectueaza repartiia locurilor pe staiuni, serii, uniti de cazare i date de prezentare n staiune. 7. Repartizeaz numarul de locuri de tratament balnear in anul curent, caselor teritoriale de pensii, proporional cu numarul total al urmatoarelor categorii de persoane: - asigurai ai sistemului public de pensii domiciliai in judetul respectiv, aflai in evidenta CNPAS la data repartiiei; - pensionari al sistemului public de pensii, aflai in evidena CNPAS la data repartiiei; - poteniali beneficiari de bilete de tratament acordate gratuit, aflai in evidena CNPAS la data repartiiei; - beneficiari de bilete de tratament acordate gratuit, aflai in evidena Autoritii Naionale pentru Persoanele cu Handicap, la data repartiiei; - beneficiari de bilete de tratament acordate n vederea reabilitrii medicale i recuperrii capacitii de munc ca urmare a unui accident de munc sau boal profesional. 8. Repartizeaz pe statiuni locurile de tratament balnear in anul curent, caselor teritoriale de pensii, dupa cum urmeaza: - statiuni de interes local - cu precadere in judetul de resedinta si in judetele limitrofe, proportional cu numarul de potentiali beneficiari; - statiuni de interes national - proportional cu numarul de potentiali beneficiari. Lista statiunilor de interes national si local, aprobata prin H.G. nr. 852/2008, este cuprinsa in Anexa nr. 1 la prezentele Criterii.

55

9. Transmite caselor teritoriale de pensii repartiia locurilor, n vederea eliberrii biletelor ctre beneficiari. 10. Transmite caselor teritoriale de pensii repartitii suplimentare, la cererea acestora, in limita locurilor disponibile si/sau pe baza procedurilor interne de redistribuire a locurilor nevalorificate in perioadele anterioare. 11. Aproba redistribuirea locurilor nevalorificate, in seriile anterioare, pe baza procedurilor interne de redistribuire a locurilor nevalorificate, la solicitarea societatilor comerciale cu care CNPAS are incheiate contracte comerciale. 12. Inregistreaza la nivelul CNPAS, cereri privind atribuirea de bilete de tratament, din partea unor persoane fizice sau juridice, precum si din partea unor asociatii sau organizatii reprezentand interesele beneficiarilor. Aprobarea acestor cereri se face de catre conducerea CNPAS, in limita a maxim 5% din numarul total de bilete. 13. Conducerea CNPAS aproba modificri ale repartiiei iniiale, inclusiv prin diminuarea/majorarea numarului de locuri, in functie de suplimentarea bugetului de asigurari sociale de stat la pozitia respectiva si/sau de solicitri, in limita sumelor prevazute in bugetul asigurarilor sociale de stat. III. Atribuiile caselor teritoriale de pensii 1. Inregistreaz cererile de acordare a biletelor de tratament direct in aplicatia informatica SPA. Solicitanii indreptatiti sa beneficieze de bilete de tratament, depun cereri de bilete de tratament balnear, la casa teritoriala de pensii competenta, dupa cum urmeaza: a. pensionarii si beneficiarii altor drepturi stabilite prin legi speciale, la casa teritoriala de pensii in a carei evidenta se afla; b. asiguratii si celelalte categorii de beneficiari, la casa teritoriala de pensii in a carei raza isi au domiciliul sau resedinta. Cererile se completeaza numai pe formularul aprobat (Anexa nr. 2) si se pot transmite prin posta, fax, e-mail sau se pot depune la casa teritoriala de pensii competenta. Cererile se depun cu cel putin 40 de zile anterioare primei luni din perioada pentru care se solicita bilet. Prin cerere, solicitantul poate opta pentru cel mult trei statiuni. 2. Analizeaz i vizeaz prin compartimentul de specialitate din cadrul casei teritoriale de pensii, solicitrile persoanelor care beneficiaz de cure balneoclimaterice potrivit prevederilor art. 22 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale, republicat, crora li s-a stabilit de catre medicul asiguratorului program individual de recuperare. 3. Preia din cerere, in aplicatia informatica SPA, toate elementele prevazute in aceasta. Verifica si analizeaza preluarea corecta si completa a elementelor inscrise in cererea de acordare a biletului de tratament balnear. 4. Asigura repartizarea biletelor de tratament balner catre beneficiari, pe baza prezentelor criterii, utilizand aplicatia informatica SPA. 5. Afiseaza la sediul casei teritoriale de pensii si pe pagina de internet a acesteia, lista cererilor aprobate. Listele vor fi inregistrate la casa teritoriala de pensii, urmand a fi arhivate electronic si pe suport de hartie la nivelul casei teritoriale de pensii si electronic la nivelul CNPAS.

56

6. Comunica CNPAS lista cererilor aprobate, in vederea publicarii pe pagina de internet a CNPAS, precum si a arhivarii electronice la nivelul CNPAS. 7. Comunica beneficiarilor ale caror cereri au fost aprobate, in maxim 3 zile lucratoare de la data efectuarii repartitiei, date privind biletul repartizat, precum si data la care au fost programati pentru ridicarea biletului. 8. Elibereaza biletele de tratament balnear in conformitate cu prezentele criterii, strict n limita repartiiei prevzut la pct. 4. Eliberarea de bilete de tratament fara respectarea prezentelor criterii, atrage dup sine raspunderea disciplinara a persoanei care le-a eliberat sau, dupa caz, a persoanelor care au aprobat eliberarea acestora. 9. Comunica CNPAS, cu cel putin 15 zile inainte de plecarea in statiune, numarul de bilete de tratament balnear nevalorificate, pe serii si statiuni, precum si solicitarile de suplimentari. 10. Elibereaza adeverina din care sa rezulte calitatea de asigurat pe baz de contract de asigurare sociala sau pe baza de declaraie de asigurare, din care s rezulte venitul asigurat inregistrat in aceste documente, achitarea la zi a contributiei de asigurari sociale, precum si stagiul de cotizare realizat in ultimele 12 luni. 11. Elibereaza adeverina din care sa rezulte daca solicitantul a beneficiat de bilet de tratament balnear in cursul anului curent, odata cu transferul dosarului de pensie la o alta casa teritoriala de pensii.

CRITERIILE n baza crora se acord biletele pentru tratament balnear, n mod gratuit sau cu suportarea unei contributii
A. Criterii generale A.1. Pot beneficia de tratament balnear persoanele care au calitatea de: a) pensionar al sistemului public de pensii; b) asigurat al sistemului public de pensii care a realizat un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni in ultimele 12 luni anterioare repartizarii biletului; c) asigurat al sistemului de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale; d) beneficiar al prevederilor unor legi speciale, care reglementeaza dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii. A.2. Pot beneficia de tratament balnear persoanele care dovedesc existena unei afeciuni medicale care s necesite tratament balnear, n conformitate cu prevederile legale. A.3. Pot beneficia de tratament balnear persoanele care au domiciliul sau resedinta n Romania; A.4. Biletele de tratament balnear se pot acorda numai in limita numrului locurilor la tratament balnear finanat din bugetul asigurrilor sociale de stat i aprobat prin legea anual; A.5. Biletele de tratament balnear, inclusiv suplimentarile primite de la CNPAS prin redistribuire, se acorda in conformitate cu ordinea de ierarhizare a cererilor prin care se solicit bilete de tratament balnear, n functie de criteriile specifice, n limita locurilor repartizate, pe serii, staiuni si unitati de cazare. A.6. Din totalul biletelor de tratament balnear repartizate pentru fiecare luna, 3% raman la dispozitia conducerii casei teritoriale de pensii, pentru solutionarea unor cazuri medicale grave, cazuri sociale deosebite etc., care necesita tratament balnear in regim de urgena. A.7. Numarul total al biletelor acordate cu titlu gratuit se imparte pe serii si statiuni, proportional cu numarul total al biletelor de tratament balnear repartizate pentru fiecare serie, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

57

A.8. Dupa repartizarea biletelor gratuite si a celor aflate la dispozitia conducerii, biletele ramase se repartizeaza pe serii, statiuni si unitati de tratament, dupa cum urmeaza: - cel putin 80% pentru pensionari; - pana la 20% pentru asigurati. A.9. In vederea aplicarii criteriului specific al beneficiului unui bilet de tratament balnear in ultimii 2 ani, in functie de DATA PREZENTARII IN STATIUNE inscrisa in biletul de tratament balnear, anul calendaristic se imparte dupa cum urmeaza: a. sezon n perioada 15 mai 31 august a fiecarui an; b. extrasezon n celelalte perioade ale anului. A.10. Biletele de tratament balnear se acorda individual. n cursul unui an calendaristic, unei persoane i se poate elibera un singur bilet de tratament balnear. Refuzul nejustificat al unui bilet de tratament balnear repartizat potrivit prezentelor criterii, conduce la pierderea dreptului la un alt bilet de tratament balnear in cursul anului calendaristic respectiv. B. Criterii specifice B.1. Criterii specifice de acordare a biletelor de tratament balnear pentru PENSIONARI, cu suportarea unei contributii individuale Criteriile specifice de acordare a biletelor de tratament balnear cu suportarea unei contributii individuale sunt urmatoarele: 1. Daca a beneficiat de bilet de tratament balnear in ultimii 2 ani; 2. Categoria de pensie a beneficiarului; 3. Cuantumul pensiei. B.1.1. Daca a beneficiat de bilet de tratament balnear in ultimii 2 ani Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Situatia beneficiarului in ultimii 2 ani Nu a beneficiat de bilet A beneficiat de 1 bilet in extrasezon A beneficiat de 1 bilet in sezon A beneficiat de 2 bilete: 2 in extrasezon A beneficiat de 2 bilete: 1 in sezon + 1 in extrasezon A beneficiat de 2 bilete: 2 in sezon B.1.2. Categoria de pensie a beneficiarului Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Categoria de pensie a beneficiarului Pensie de invaliditate Pensie de limita de varsta cu stagiu complet Pensie de urmas Pensie anticipata Pensie anticipata partiala Pensie de limita de varsta cu stagiu incomplet Punctaj acordat 8 6 3 2 1 0 Punctaj acordat 10 5 3 2 1 0

B.1.3. Cuantumul pensiei Nr. crt. Cuantumul pensiei Punctaj acordat

58

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Sub 400 lei 401 lei 800 lei 801 lei 1100 lei 1101 lei 1400 lei 1401 lei salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bass i aprobat prin legea bass Peste salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bass i aprobat prin legea bass

6 4 3 2 1 0

B.2. Criterii specifice de acordare a biletelor de tratament balnear pentru ASIGURATI, cu suportarea unei contributii individuale Criteriile specifice de acordare a biletelor de tratament balnear pentru asigurati, cu suportarea unei contributii individuale, sunt urmatoarele: 1. Daca a beneficiat de bilet de tratament balnear in ultimii 2 ani; 2. Nivelul venitului brut lunar, care constituie baza de calcul a contribuiei individuale de asigurri sociale. B.2.1. Daca a beneficiat de bilet de tratament balnear in ultimii 2 ani Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Situatia beneficiarului in ultimii 2 ani Nu a beneficiat de bilet A beneficiat de 1 bilet in extrasezon A beneficiat de 1 bilet in sezon A beneficiat de 2 bilete: 2 in extrasezon A beneficiat de 2 bilete: 1 in sezon + 1 in extrasezon A beneficiat de 2 bilete: 2 in sezon Punctaj acordat 10 5 3 2 1 0

B.2.2. Nivelul venitului brut lunar, care constituie baza de calcul a contribuiei individuale de asigurri sociale. Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Nivelul venitului brut lunar 600 lei 601 lei 800 lei 801 lei 1100 lei 1101 lei 1400 lei 1401 lei salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bass i aprobat prin legea bass Peste salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bass i aprobat prin legea bass Punctaj acordat 6 4 3 2 1 0

B.3. Criterii specifice de acordare a biletelor de tratament balnear, cu titlu gratuit, pentru BENEFICIARII DE DREPTURI IN BAZA UNOR LEGI SPECIALE, Criteriile specifice de acordare a biletelor de tratament balnear, cu titlu gratuit, sunt urmatoarele: 1. Daca a beneficiat de bilet de tratament balnear in ultimii 2 ani; 2. Cuantumul total al drepturilor de pensie + indemnizatie + prestatie de care beneficiaza.

59

B.3.1. Daca a beneficiat de bilet de tratament balnear in ultimii 2 ani Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Situatia beneficiarului in ultimii 2 ani Nu a beneficiat de bilet A beneficiat de 1 bilet in extrasezon A beneficiat de 1 bilet in sezon A beneficiat de 2 bilete: 2 in extrasezon A beneficiat de 2 bilete: 1 in sezon + 1 in extrasezon A beneficiat de 2 bilete: 2 in sezon Punctaj acordat 10 5 3 2 1 0

B.3.2. Cuantumul total al drepturilor de pensie+indemnizatie+prestatie Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Cuantumul total al drepturilor de pensie + indemnizatie + prestatie Sub 400 lei 401 lei 800 lei 801 lei 1100 lei 1101 lei 1400 lei 1401 lei salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bass i aprobat prin legea bass Peste salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bass i aprobat prin legea bass Punctaj acordat 6 4 3 2 1 0

B.4. Criterii specifice de acordare a biletelor de tratament balnear, cu titlu gratuit, pentru BENEFICIARII DE DREPTURI ACORDATE PERSOANELOR CU HANDICAP IN BAZA LEGII NR. 448/2006, Criteriile specifice de acordare a biletelor de tratament balnear, cu titlu gratuit, pentru beneficiarii de drepturi acordate persoanelor cu handicap in baza Legii nr. 448/2006 sunt urmatoarele: 1. Daca a beneficiat de bilet de tratament balnear in ultimii 2 ani; 2. Gradul de handicap al solicitantului; 3. Cuantumul veniturilor realizate (pensie + indemnizatie + alte prestatii prevazute de legi speciale + venitul realizat/asigurat) de care beneficiaza conform evidentelor casei teritoriale de pensii. B.4.1. Daca a beneficiat de bilet de tratament balnear in ultimii 2 ani Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Situatia beneficiarului in ultimii 2 ani Nu a beneficiat de bilet A beneficiat de 1 bilet in extrasezon A beneficiat de 1 bilet in sezon A beneficiat de 2 bilete: 2 in extrasezon A beneficiat de 2 bilete: 1 in sezon + 1 in extrasezon A beneficiat de 2 bilete: 2 in sezon B.4.2. Gradul de handicap al solicitantului Nr. crt. 1. Gradul de handicap al solicitantului Grav Punctaj acordat 8 Punctaj acordat 10 5 3 2 1 0

60

2. 3.

Accentuat Mediu

4 0

B.4.3. Cuantumul veniturilor realizate (pensie + indemnizatie + alte prestatii prevazute de legi speciale + venitul realizat/asigurat) de care beneficiaza conform evidentelor casei teritoriale de pensii Nr. crt. Cuantumul veniturilor realizate Punctaj acordat 1. Sub 400 lei 6 2. 401 lei 800 lei 4 3. 801 lei 1100 lei 3 4. 1101 lei 1400 lei 2 1401 lei salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bass i 5. 1 aprobat prin legea bass Peste salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bass i 6. 0 aprobat prin legea bass C. Modalitatea de intocmire a ordinii de ierarhizare a cererilor prin care se solicit bilete de tratament balnear, n functie de criteriile specifice, n limita repartiiei, pe serii, staiuni sau unitati de cazare. C.1. Ordinea de ierarhizare a cererilor prin care se solicita bilete de tratament balnear este data de ordinea descrescatoare a punctajelor aferente fiecarei cereri. C.2. Punctajul aferent fiecarei cereri este obtinut prin insumarea punctajelor acordate pentru fiecare criteriu in parte raportat la numarul de criterii prevazut pentru categoria respectiva. C.3. In cazul cererilor cu punctaj egal, are prioritate beneficiarul care realizeza un numar mai mare de puncte la criteriul 1. Daca se mentine egalitatea, se aplica criteriul 2. Daca se mentine egalitatea si dupa aplicarea criteriului 2, departajarea se face in favoarea persoanei cu pensia/salariul/ venitul brut mai mici. C.4. In cazul cererilor depuse de so si soie care doresc sa mearga impreuna la tratament balnear, punctajul luat in calcul in vederea ierarhizarii se stabileste ca medie a punctajelor individuale. C.5. In cazul cererilor depuse de parini si copii care doresc sa mearga impreuna la tratament balnear, punctajul luat in calcul in vederea ierarhizarii se stabileste ca medie a punctajelor individuale ale parintilor, care se atribuie si copiilor. C.6. In cazul cererilor depuse de un parinte si copii care doresc sa mearga impreuna la tratament balnear, punctajul luat in calcul in vederea ierarhizarii este punctajul parintelui, care se atribuie si copiilor. C.7. In cazul cererilor depuse de doua persoane care doresc sa mearga impreuna la tratament balnear, punctajul luat in calcul in vederea ierarhizarii se stabileste ca medie a punctajelor individuale. C.8. Repartitia biletelor de tratament balnear pe baza ordinii de ierarhizare a cererilor, se intocmeste de catre fiecare casa teritoriala de pensii, cu cel putin 30 de zile anterior primei zile de incepere a fiecarei serii. C.9. Repartiia biletelor de tratament balnear in ordinea de ierarhizare a cererilor, se intocmeste pe baza optiunilor facute de solicitant si in ordinea mentionata pe cerere. D. Categoriile de persoane care pot beneficia de tratament balnear, precum si documentele care dovedesc ndeplinirea criteriilor de acordare.

61

D.1. Persoane care beneficiaz de tratament balnear n mod gratuit D.1.1. Pensionarii de invaliditate, n conformitate cu prevederile programului individual de recuperare, ntocmit de ctre medicul expert al asigurrilor sociale. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea criteriilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); programul individual de recuperare (copie, cu prezentarea actului original). D.1.2. Persoane beneficiare de drepturi stabilite n baza prevederilor Decretuluilege nr.118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945, precum i celor deportate n strintate ori constituite n prizonieri, republicat, precum i persoanele care au calitatea de lupttor n rezistena anticomunist, stabilita n temeiul dispoziiilor Ordonanei de Urgen a Guvernului nr.214/1999 Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea criteriilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original). D.1.3. Persoane beneficiare de drepturi stabilite n baza prevederilor Ordonantei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de ctre regimurile instaurate n Romnia cu ncepere de la 6 septembrie 1940 pn la 6 martie 1945, din motive etnice, cu modificrile i completrile ulterioare, aprobat prin Legea nr.189/2000. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea criteriilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original). D.1.4. Persoane ale caror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de rzboi, precum i unele drepturi ale invalizilor i vduvelor de rzboi, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea criteriilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original).

62

D.1.5. Asiguraii care i desfoar activitatea n locurile de munc prevzute la art. 20, alin. (1), lit. b), din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, cu modificrile i completrile ulterioare, respectiv locurile de munc n condiii speciale din activitile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I i II de expunere la radiaii. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea criteriilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); adeverin eliberata de angajator din care s rezulte c acesta are ca obiect de activitate cercetarea, explorarea, exploatarea sau prelucrarea materiilor prime nucleare, zonele I i II de expunere la radiatii i ca solicitantul biletului ii desfasoara activitatea intr-unul din aceste locuri de munca (n original); In adeverin se va specifica dac salariatul a beneficiat de bilet de tratament balnear gratuit, suportat din Fondul social, potrivit contractului colectiv de munc. n cazul in care a beneficiat de acest bilet nu i se va aproba bilet de tratament balnear suportat din bugetul asigurrilor sociale de stat. biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original). D.1.6. Persoane ale caror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificrile i completrile ulterioare. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea criteriilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); certificatul de persoana cu handicap, valabil la data eliberrii biletului de tratament, emis de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap (copie); biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original). D.1.7. Asiguraii care beneficiaz de cure balneoclimaterice potrivit art. 22 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale cu modificrile i completrile ulterioare, crora li s-a stabilit de catre medicul expert al asigurrilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, program individual de recuperare. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea criteriilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); programul individual de recuperare stabilit de medicul expert al asigurrilor sociale din serviciul de expertiz medical din cadrul caselor teritoriale de pensii, n funcie de tipul bolii (copie, cu prezentarea actului original);

63

dovad care s ateste faptul c solicitantul a fost victima unui accident de munc sau a unei boli profesionale (FIAM/BP2 sau alte acte doveditoare potrivit reglementrilor legale n vigoare)

D.2. Persoanele care beneficiaz de tratament balnear cu suportarea unei contributii individuale: D.2.1. Pensionarii sistemului public de pensii i alte drepturi de asigurari sociale. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea criteriilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original). D.2.2. Asiguraii sistemului public de pensii i alte drepturi de asigurari sociale prevazuti la art. 5 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, cu modificrile i completrile ulterioare. Pentru a putea beneficia de bilet de tratament balnear, persoanele prevazute la art. 5 din Legea nr. 19/2000, cu modificrile i completrile ulterioare, trebuie sa aiba un stagiu de cotizare de minim 6 luni in ultimele 12 luni anterioare lunii n care ncepe sejurul n staiunea de tratament balnear solicitat. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea criteriilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); adeverinta eliberata de angajator pentru luna n care a fost depusa in conditiile legii, ultima declaratie privind evidenta nominala a asiguratilor i a obligaiilor de plat ctre bugetul asigurrilor sociale de stat, anterioar celei n care se efectueaza repartitia, cu venitul brut, realizat lunar, avut in vedere la stabilirea contributiei individuale de asigurari sociale, i/sau, dupa caz cuantumul indemnizatiilor de asigurari sociale de sntate cuvenite pentru luna respectiva, conform legii, in cazul asiguratilor prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. I i II din Legea nr. 19/2000; (n original); cuponul-mandat potal sau talonul cont curent pentru indemnizaia de omaj, din luna anterioara celei n care se efectueaza repartitia, in cazul asiguratilor prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. III din Legea nr. 19/2000, care beneficiaza de indemnizatia de somaj (n original); adeverin privind calitatea de asigurat pe baz de declaraie de asigurare, sau contract de asigurare social, din care s rezulte venitul lunar asigurat din luna anterioara celei in care se efectueaza repartitia i achitarea la zi a contributiei de asigurari sociale, in cazul asiguratilor prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. IV i V i alin. (2) din Legea nr. 19/2000 (n original); biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original).

64

Nota: Asiguraii aflai n incapacitate temporar de munc pe o perioad mai mare de 90 de zile consecutiv beneficiaz de tratament balnear i de recuperare a capacitii de munc, n condiiile prevzute n Contractul-cadru privind condiiile acordrii asistenei medicale n cadrul sistemului de asigurri sociale de sntate, conform art. 21, alin. (1) din Ordonan de urgen nr. 158/2005 privind concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate, cu modificarile i completarile ulterioare. D.2.3. Copiii minori ai pensionarilor sau ai asiguratilor sistemului public de pensii. Copiii minori ai pensionarilor sau ai asiguratilor sistemului public de pensii pot beneficia de bilet de tratament balnear, numai dac: a) i nsoesc pe prinii titulari de bilet de tratament; b) fac dovada ca urmeaza cursurile de zi ale unei institutii de nvmnt preuniversitar, organizat conform legii; c) au vrsta de pn la 18 ani, la data inceperii sejurului. Documentele se depun odata cu cele ale parintelui pensionar sau asigurat al sistemului public de pensii. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea conditiilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament (se completeaza de parinte in numele copilului); actul de identitate al parintelui (copie); actul de identitate al copilului n vrst de peste 14 ani (copie); sau certificatul de natere al copilului, n vrst de pn la 14 ani (copie); adeverina din care sa rezulte frecventarea nvmntului preuniversitar de zi (n original); declaratie pe proprie raspundere a titularului, din care sa rezulte ca acesta va fi insotit de minor la tratament balnear (n original); biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original). D.2.4. Copiii minori, carora le-a fost numit tutore, care au fost incredintati sau dati in plasament, unor persoane care au calitatea de asigurat sau pensionar al sistemului public de pensii. Copiii minori carora le-a fost numit tutore, care au fost incredintati sau dati in plasament, unor persoane care au calitatea de asigurat sau pensionar al sistemului public de pensii pot beneficia de bilet de tratament balnear, numai dac: a) i nsoesc pe titularii de bilet de tratament; b) fac dovada ca urmeaza cursurile de zi ale unei institutii de nvmnt preuniversitar, organizat conform legii; c) au vrsta de pn la 18 ani, la data inceperii sejurului. Documentele copilului minor, se depun odata cu cele ale persoanei care l-a adoptat, a fost numit tutore, a fost incredintat sau dat in plasament pensionar sau asigurat al sistemului public de pensii. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea conditiilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament (se completeaza de persoana care l-a adoptat, a fost numit tutore, i-a fost incredintat sau dat n plasament, n numele copilului); actul de identitate al copilului n vrst de peste 14 ani (copie)

65

sau certificat de natere al copilului n vrst de pn la 14 ani (copie); adeverina din care sa rezulte frecventarea nvmntului preuniversitar de zi (n original); actul doveditor de adoptie, ncredintare sau dare n plasament a copilului minor, dupa caz (copie); declaratia pe proprie raspundere a titularului, din care sa rezulte ca acesta va fi insotit de minor la tratament balnear (n original); biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original). D.2.5. Copiii minori beneficiari de pensie de urma. Copiii minori beneficiari de pensie de urmas pot beneficia de bilet de tratament balnear, numai dac: a) sunt insoii de parinte sau, dupa caz, de persoana care a fost numita tutore, careia i-a fost incredintat sau dat in plasament copilul beneficiar de pensie de urmas; b) fac dovada ca urmeaza cursurile de zi ale unei institutii de nvmnt preuniversitar, organizat conform legii; c) au vrsta de pn la 18 ani, la data inceperii sejurului. Documentele copilului minor se depun odata cu cele ale parintelui sau, dupa caz, ale persoanei care a fost numit tutore, i-a fost incredintat sau dat in plasament. Solicitanii biletelor de tratament balnear, copii minori - beneficiari de pensie de urmas, dovedesc ndeplinirea conditiilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament (se completeaza de insotitor in numele copilului); actul de identitate al copilului n vrst de peste 14 ani (copie) sau certificatul de natere al copilului n vrst de pn la 14 ani (copie); actul de identitate al insotitorului i documentul care atesta aceasta calitate (copie); adeverina din care sa rezulte frecventarea nvmntului preuniversitar de zi (n original); decizia de pensionare care atesta calitatea de pensionar de urmas a copilului minor (copie); biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original). D.2.6. Parintele copilului minor beneficiar de pensie de urma, sau, dupa caz, persoana care a fost numita tutore, careia i-a fost ncredinat sau dat n plasament copilul beneficiar de pensie de urma.

Parintele copilului minor beneficiar de pensie de urma sau, dupa caz, persoana care a fost numita tutore, careia i-a fost ncredinat sau dat n plasament copilul beneficiar de pensie de urma poate beneficia de bilet de tratament balnear numai dac nsoteste copilul beneficiar de pensie de urma la tratament balnear. Documentele se depun odata cu cele ale minorului beneficiar de pensie de urma. Solicitanii biletelor de tratament balnear, insotitori ai copilului beneficiar de pensie de urmas, dovedesc ndeplinirea conditiilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente:

66

cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); declaratia pe proprie raspundere a persoanei care insoteste copilul beneficiar de pensie de urmas, din care sa rezulte ca acesta il va insoti pe minor la tratament balnear (n original); biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original). D.2.7. Soii sau soiile asigurailor sau pensionarilor sistemului public, care nu au dreptul la bilet de tratament in nume propriu. Soii sau soiile asigurailor sau pensionarilor sistemului public, care nu au dreptul la bilet de tratament in nume propriu pot beneficia de bilet de tratament balnear numai dac nsotesc titularii de drept la tratament balnear i dac nu se ncadreaz n categoria pensionarilor sau a asigurailor prevzui la art. 5 din Legea nr. 19/2000, cu modificrile i completrile ulterioare. Documentele se depun odata cu cele ale sotului/sotiei - pensionari sau asigurati ai sistemului public de pensii. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea conditiilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); certificatul de casatorie (copie) ; declaraia pe propria rspundere din care s rezulte c solicitantul nu este pensionar, nu este asigurat i nu obtine venituri pentru care asigurarea in sistemul public de pensii este obligatorie (n original) ; biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original). D.2.8. Persoana care nsoete pensionarul de invaliditate gradul I i nsoitorul persoanei cu handicap grav Persoana care nsoete pensionarul de invaliditate gradul I i nsoitorul persoanei cu handicap grav pot beneficia de bilet de tratament balnear numai daca insotesc persoanele indreptatite la tratament balnear i au vrsta peste 18 ani. Documentele se depun odata cu cele ale pensionarului de invaliditate gradul I sau ale persoanei incadrate in categoria de handicap grav. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea criteriilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); certificatul de persoana cu handicap grav, emis de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap (copie); declaratia pe proprie raspundere a insotitorului din care sa rezulte ca il va insoti la tratament balnear pe pensionarul de invaliditate gradul I sau, dupa caz, pe persoana cu handicap grav; biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de

67

recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original). D.2.9. Personalul didactic i didactic auxiliar din invatamant. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea conditiilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); adeverinta din care sa rezulte ca solicitantul se incadreaza in una din functiile didactice sau didactice auxiliare prevazute de Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificrile i completrile ulterioare (n original); biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original). D.2.10. Personalul aflat in raport de serviciu sau raport de munca cu Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale, casele teritoriale de pensii sau Institutul Naional de Expertiz Medical i Recuperare a Capacitii de Munc. Solicitanii biletelor de tratament balnear dovedesc ndeplinirea criteriilor de acordare a acestora cu urmtoarele documente: cererea de acordare a biletului de tratament; actul de identitate (copie); adeverinta din care sa rezulte ca solicitantul este in raport de serviciu sau raport de munca cu Casa Naional de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale, casa teritoriala de pensii sau Institutul Naional de Expertiz Medical i Recuperare a Capacitii de Munc (n original); biletul de trimitere - formular cu regim special, unic pentru serviciile medicale de recuperare-reabilitare acordate de ctre societile de turism balnear i de recuperare, eliberat de ctre medicul de familie sau medicul de specialitate, aflat n relaii contractuale cu casele de asigurri de sntate (copie, cu prezentarea actului original). E. Modul de stabilire a contributiei individuale pentru persoanele care beneficiaz de tratament balnear cu suportarea unei contributii Cuantumul contribuiei persoanelor, ale cror cereri au fost aprobate in baza prezentelor criterii, se stabilete dup cum urmeaz: E.1. in cazul pensionarilor din cadrul sistemului public de pensii, contribuia individuala este de 50% din cuantumul total net cuvenit al drepturilor de pensie, din luna anterioar celei n care se efectueaza repartitia. (pct. D.2.1.) E.2. in cazul asiguratilor prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. I si II din Legea nr. 19/2000 al caror venit brut realizat lunar, pentru care se datoreaza contributia individuala de asigurari sociale, si/sau, dupa caz, cuantumul indemnizatiilor de asigurari sociale de sntate cuvenite pentru luna respectiva, conform legii, este mai mic sau egal cu salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul curent, cuantumul contribuiei individuale este de 50% din preul biletului de tratament balnear. Venitul brut realizat lunar, este cel din luna n care a fost depusa ultima declaratie privind evidenta nominala a asiguratilor i a obligaiilor de plat ctre bugetul asigurrilor sociale de stat. Aceasta este considerata valabila, in intelesul prezentelor criterii, daca a fost depusa si inregistrata cu cel mult 60 de zile anterioare datei repartitiei. (pct.D.2.2.)

68

E.3. in cazul asiguratilor prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. I si II din Legea nr. 19/2000 al caror venit brut realizat lunar, pentru care se datoreaza contributia individuala de asigurari sociale, si/sau, dupa caz, cuantumul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate cuvenite pentru luna respectiva, conform legii, este mai mare dect salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul curent, se achit preul integral al biletului de tratament balnear. Venitul brut, realizat lunar, este cel din luna n care a fost depusa ultima declaratie privind evidenta nominala a asiguratilor i a obligaiilor de plat ctre bugetul asigurrilor sociale de stat. Aceasta este considerata valabila, in intelesul prezentelor criterii, daca a fost depusa si inregistrata cu cel mult 60 de zile anterioare datei repartitiei. (pct.D.2.2.) E.4. in cazul asiguratilor prevazuti la art. 5 alin. (1) pct. III din Legea nr. 19/2000, beneficiari ai indemnizatiei de somaj, cuantumul contributiei este de 50 % din cuantumul indemnizatiei de somaj, stabilita conform legii. (pct.D.2.2.) E.5. in cazul persoanelor asigurate pe baza de declaratie de asigurare in conditiile art. 5, alin. (1), pct. IV si V, din Legea nr. 19/2000 si al persoanelor asigurate pe baza de contract de asigurare social conform art. 5, alin. (2) din Legea nr. 19/2000, pentru asiguratii care au la data la care se efectueaza repartitia, venitul brut lunar asigurat mai mic sau egal cu salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul curent, cuantumul contributiei este de 50% din preul biletului de tratament balnear. Pentru asiguratii care au venitul brut lunar asigurat mai mare decat salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul curent, se achita preul integral al biletului de tratament balnear. (pct.D.2.2.) E.6. in cazul copiilor minori ai asiguratilor sau ai pensionarilor sistemului public de pensii si al copiilor minori care au fost adoptati, carora le-a fost numit tutore, care au fost incredintati sau dati in plasament unor persoane care au calitatea de asigurat sau pensionar al sistemului public de pensii, cuantumul contribuiei este de 50% din contribuia individuala a titularului. In cazul in care titularul beneficiaza de bilet gratuit, contributia este de 50% din salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat, stabilit prin Hotarare a Guvernului. (pct.D.2.4.) E.7. in cazul copiilor beneficiari de pensie de urma, contribuia individuala este de 50% din pensia neta cuvenita urmasului in cauza, din luna anterioar repartitiei. (pct.D.2.5.) E.8. in cazul persoanei care insoteste copilul minor beneficiar de pensie de urmas, contribuia individuala este de 50% din salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat, stabilit prin Hotarare a Guvernului. (pct.D.2.6.) E.9. in cazul soilor sau soiilor asigurailor sau pensionarilor sistemului public, care nu au dreptul la bilet de tratament in nume propriu, se achita preul integral al biletului de tratament balnear. (pct. D.2.7.) E.10. in cazul persoanei care nsoete pensionarul de invaliditate gradul I sau persoana cu handicap grav, cuantumul contribuiei individuale este de 50% din salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat, stabilit prin Hotarare a Guvernului. (pct. D.1.6) E.11. in cazul personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant, asigurati ai sistemului public de pensii, contribuia individuala este de 50% din pretul biletului de tratament balnear (art. 105, alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic). (pct.D.2.10.) E.12. in cazul persoanelor aflate in raport de serviciu sau raport de munca cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, casa teritoriala de pensii, sau Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, cuantumul contribuiei individuale este de 50% din salariul de baza brut aferent lunii anterioare celei n

69

care care se efectueaza repartitia, dar nu mai mult de 50% din pretul biletului de tratament balnear. Copilul minor al titularului datoreaza 50% din contributia individuala a titularului. (pct.D.2.11.) E.13. n cazul soilor sau soiilor persoanelor prevzute la pct. 12 cuantumul contribuiei individuale este de 50% din salariul de baz brut aferent lunii anterioare celei n care care se efectueaza repartitia, dar nu mai mult de 50% din pretul biletului de tratament balnear. F. Alte reglementari F.1. Biletele eliberate pot fi anulate cu restituirea integrala a contribuiei n urmtoarele situaii: a) atunci cnd titularul nu se poate prezenta n staiunea nscris pe bilet la data nceperii seriei, din motive familiale (deces, etc.), juridice, calamiti sau urgene medicale atestate cu documente (ale titularului sau membrilor de familie); b) atunci cnd din motive personale, se renun la bilet, cu anunarea prealabil a casei teritoriale de pensii cu cel puin 10 zile calendaristice nainte de data nceperii seriei nscris n biletul de tratament; c) n situaia n care, titularul, dei s-a prezentat n staiune la data nscris pe bilet, nu a fost cazat, prezentnd motivaia scris a unitii prestatoare de servicii balneare sau in caz de refuz a acesteia, un act eliberat de o autoritate locala prin care dovedeste situatia respectiva. Aceste cazuri se raporteaz, n scris, de catre casele teritoriale de pensii, la CNPAS. Solicitarea de restituire a contributiei poate fi depusa in termen de maxim 90 zile calendaristice de la data nceperii seriei nscris n biletul de tratament. F.2. Contribuia se restituie parial beneficiarului, de catre casa teritoriala de pensii, n cazul n care acesta s-a prezentat n staiune la data nscris pe bilet i din motive obiective, atestate cu documente (contraindicaie medical, o problem personal ivit n perioada tratamentului sau altele asemenea), nu a beneficiat de servicii pentru ntreaga durat a sejurului. Restituirea contribuiei n acest caz se face proporional cu numrul zilelor de sejur neefectuat, dar nu mai mult de 50% din contributia achitata si numai pe baza adeverintei eliberate de prestatorul de servicii sau, in cazul cand acesta refuza nejustificat eliberarea unui astfel de document, pe baza adeverintei eliberate de autoritatile locale (primarii, politie etc.). Solicitarea de restituire a contributiei poate fi depusa in termen de maxim 90 zile calendaristice de la data nceperii seriei nscris n biletul de tratament. F.3. n cursul unui an calendaristic se poate elibera un singur bilet de tratament balnear aceluiai beneficiar, indiferent daca este cu plata unei contributii sau gratuit. F.4. In situaia n care numrul locurilor repartizate pentru a fi distribuite gratuit este epuizat, se pot elibera bilete cu plata unei contribuii individuale si persoanelor prevzute la punctele de la pct. D.1.1 la D.1.7, daca se incadreaza in categoria celor prevazute la punctele D.2.1 sau D.2.11 si numai cu acceptul scris al acestora. F.5. Casa teritoriala de pensii va elibera bilete pentru beneficiarii aflati in evidenta acesteia, inclusiv pentru beneficiarii cu domiciliul in judetul respectiv ai caror angajatori isi au sediul central in alta localitate. F.6. Biletele de tratament balnear vor fi repartizate cu precadere la complexele administrate de S.C. Tratament Balnear si Recuperare a Capacitatii de Munca T.B.R.C.M. SA, la care CNPAS este actionar unic. In completare, dupa epuizarea acestora, se vor repartiza bilete la celelalte unitati de tratament balnear, cu care CNPAS are incheiate contracte. F.7. In cazul pierderii, deteriorarii, distrugerii sau furtului biletului de tratament balnear, casa teritoriala de pensii va elibera un duplicat, pe care se va meniona c nlocuiete biletul

70

initial, in baza unei cereri si a unei declaraii pe propria rspundere a titularului, din care s rezulte pierderea, furtul, deteriorarea sau distrugerea acestuia, dupa caz. Concomitent cu eliberarea duplicatului, se va proceda la anularea exemplarului 3 al biletului pierdut, furat, deteriorat, sau distrus. Casa teritoriala de pensii va comunica societatii prestatoare de servicii de tratament balnear, precum si Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale seria si numarul biletului pierdut, furat, deteriorat sau distrus. F.8. Rubrica avand calitatea de.... din biletul de tratament va fi completat nscriinduse punctul si subpunctul din prezentele norme n care se incadreaz beneficiarul (pct. D.1.1 D.1.7, respectiv D.2.1 - D.2.11). F.9. In situatia in care beneficiarii drepturilor de pensie si/sau a indemnizatiilor prevazute de legi speciale, isi schimba domiciliul sau resedinta, in adresa de transfer a casei teritoriale de pensii se va specifica daca titularul dosarului a beneficiat de bilet de tratament in cursul anului. F.10. n situaia n care persoana care a solicitat un bilet de tratament balnear (pensionar, asigurat, etc) si careia i-a fost aprobat cererea, nu s-a prezentat la casa teritoriala de pensii pentru ridicarea biletului de tratament i nu a anunat, n prealabil, despre acest fapt, compartimentul gestiune bilete tratament, biletul repartizat poate fi eliberat urmatorului solicitant, fiind considerat disponibil, cu 10 zile nainte de nceperea seriei. F.11. In cazul pensionarilor pentru limita de varsta care sunt angajati cu contract individual de munca, isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti ori beneficiaza de drepturi de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public de pensii, se va lua in considerare numai calitatea de pensionar al sistemului public, in vederea stabilirii contributiei. Aceleasi prevederi se aplica si pensionarilor beneficiari de pensie de invaliditate gradul III. F.12. In intelesul prezentelor criterii, n cuantumul total net al drepturilor de pensie n funcie de care se stabilete contribuia individual nu sunt incluse: indemnizatia acordata in baza unor legi speciale, sumele acordate cu titlu de drepturi restante, indemnizatia de insotitor in cazul pensionarilor incadrati in gradul I de invaliditate, contributia de asigurari sociale de sanatate si impozitul pe pensie. F.13. In cazul n care contribuia individuala calculat depete preul integral al biletului de tratament balnear, persoana indreptatita pltete preul integral al acestuia. F.14. Biletul de tratament se elibereaz dupa cum urmeaza: 1. personal titularului; 2. persoanei indreptaite sa insoteasca copilul minor; 3. insoitorului pensionarului de invaliditate gradul I; 4. asistentului personal al persoanei cu handicap; 5. persoanei care insoeste persoana cu handicap, daca aceasta din urma nu are asistent personal, in situatia in care titularul nu se poate prezenta pentru ridicarea biletului. Biletul de tratament se poate elibera, in cazuri exceptionale, unei alte persoane, desemnate de catre titular pe baza de procura autentificata, din care sa rezulte ca mandatarul este imputernicit sa ridice biletul de tratament balnear. Biletul de tratament se poate elibera si soului persoanei beneficiare, in baza actelor de identitate ale soilor si a certificatului de casatorie.

71

Exemple de probleme de decizie in institutiile publice

Obiectivele CAS echilibrarea listelor cu pacienii nscrii la medicii de familie n localitile rurale acoperite cu medici; echilibrarea zonelor judeului din punct de vedere al sumelor contractate cu farmaciile comunitare;

CNPAS Acordarea biletelor de tratament balnear pentru PENSIONARI ISJ Evaluare Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor Brasov organizeaza concurs de recrutare (concursul consta in 3 etape succesive: selectarea dosarelor, proba scrisa si interviul) in perioada 30.11-03.12.2009 la sediul din Brasov, B-dul Eroilor nr.8, in vederea ocuparii functiei publice de executie temporar vacante din cadrul Serviciului Evidenta Persoanelor: referent clasa III, grad profesional asistent, treapta 3 (1 post) Conditiile de desfasurare a concursului: 1. Concursul se organizeaza la sediul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor Brasov din Bd. Eroilor nr.8 dupa urmatorul program: proba scrisa in 30.11.2009, ora 10:00 interviul in 03.12.2009, ora 10:00 2. Candidatii vor depune dosarul de inscriere la concurs la secretariatul comisiei de concurs si va contine in mod obligatoriu actele prevazute de art.49 alin.(1) din H.G.nr.611/2008, modificata si completata. 3. Perioada de depunere a dosarelor de inscriere la concurs este 20-25.11.2009. Conditiile de participare la concurs a candidatilor pentru ocuparea functiei publice de executie vacante: 1. sa indeplineasca conditiile prevazute de art.54 din Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, 2. sa indeplineasca conditiile specifice prevazute in fisa postului aferenta functiei publice vacante si anume: - sa aiba studii medii liceale absolvite cu diploma de bacalaureat; - cunostinte operare PC (Windows,Word, Excel), nivel mediu-ridicat; - vechime in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiei publice minim 6 luni; - abilitati, calitati si aptitudini necesare: profesionalism, adaptabilitate, abilitati de comunicare, eficienta, constiinciozitate, receptivitate, punctualitate, politete. BIBLIOGRAFIE PENTRU CONCURS 1. LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (*republicata*) a administratiei publice locale, modificata si completata;

72

2. ORDONANTA DE URGENTA nr.97 din 14 iulie 2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani, modificata si completata; 3. HOTARARE nr. 1.375 din 4 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitara a dispozitiilor legale privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani; 4. HOTARARE nr. 839 din 28 iunie 2006 privind forma si continutul actelor de identitate, ale autocolantului privind stabilirea resedintei si ale cartii de imobil, modificata si completata; 5. LEGE nr.188 din 8 decembrie 1999 (*republicata*) privind Statutul functionarilor publici, modificata si completata 6. LEGE nr.7 din 18 februarie 2004 (*republicata*) privind Codul de conduita a functionarilor publici. Dosarul de inscriere la concurs trebuie sa contina in mod obligatoriu: 1. formularul de inscriere - tip; 2. copia actului de identitate; 3. copiile diplomelor de studii si ale altor acte care atesta efectuarea unor specializari; 4. copia carnetului de munca sau, dupa caz, o adeverinta care sa ateste vechimea in munca si, dupa caz, in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiei publice; 5. cazierul judiciar; 6. adeverinta care sa ateste starea de sanatate corespunzatoare, eliberata cu cel mult 6 luni anterior derularii concursului de catre medicul de familie in formatul standard stabilit de Ministerul Sanatatii Publice; 7. declaratia pe propria raspundere sau adeverinta care sa ateste ca nu a desfasurat activitati de politie politica. 8. copii dupa actele de stare civila (certificat de nastere, certificat de casatorie daca e cazul) 9. curriculum vitae format european Nota:*Copiile actelor se prezinta insotite de documentele originale, care se certifica pentru conformitatea cu originalul de catre secretarul comisiei de concurs sau in copii legalizate. Adeverinta care atesta starea de sanatate contine, in clar, numarul, data, numele emitentului si calitatea acestuia, in formatul standard stabilit de Ministerul Sanatatii Publice. Formularul de inscriere se pune la dispozitie candidatilor prin secretarul comisiei de concurs din cadrul autoritatii sau institutiei publice organizatoare a concursului. Relatii suplimentare se pot obtine de la Compartimentul Resurse Umane din cadrul S.P.C.L.E.P.Brasov, tel. 0268/416550 int. 139. ANUNT "Agentia pentru Dezvoltare Regionala Centru" cu sediul in Alba Iulia, P-ta Consiliul Europei, nr.32 D, Jud. Alba Organizeaza Concurs pentru ocuparea postului de Coordonator de Pol in cadrul Departamentului Coordonare Pol de Crestere localizat in Municipiul Brasov. Concursul va avea loc in data de 17.08.2009 ora 11, la sediul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Centru din Alba Iulia. Termenul - limita pentru depunerea candidaturii: 13.08.2009, ora 14. Dosarele se depun la

73

sediul ADR Centru din Alba Iulia, Piata Consiliul Europei 32D, Alba Documentele necesare intocmirii dosarului: Scrisoare de intentie, Curriculum Vitae, Copia actului de identitate; Copiile diplomelor de studii si ale altor acte care atesta efectuarea de specializari; Copia carnetului de munca sau, dupa caz, o adeverinta care sa ateste vechimea in munca si, dupa caz, in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei; Cazierul judiciar. Din documentele depuse la dosar trebuie sa rezulte fara echivoc indeplinirea cerintelor de ocupare a postului. Informatii suplimentare privind conditiile specifice de participare, bibliografia, actele necesare pentru dosarul de concurs se pot obtine la sediul ADR Centru din Piata Consiliul Europei nr. 32D, Alba Iulia, la numarul de telefon 0258/818616 sau pe site-ul ADR Centru www.adrcentru.ro; pe site-ul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei www.mdrl.ro si pe site-ul Ministerului Finantelor Publice - ACIS www.fonduri-ue.ro. CONDITII DE PARTICIPARE PENTRU OCUPAREA POSTULUI DE COORDONATOR POL DE CRESTERE BRASOV Obiectivul postului - Sprijinirea in elaborarea si implementarea planului integrat de dezvoltare a polului de crestere. Cerinte specifice pentru ocuparea postului: Cerinte educationale: - Studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalent, de preferinta intr-unul din domeniile: economic, tehnic, urbanism, juridic. Cerinte speciale : - Sa nu se afle in conflict de interese (de exemplu, sa nu fie actionar la societati comerciale care sa deruleze contracte cu unitatile administrative din cadrul polului). Experienta: - Experienta minima (cel putin 3 ani) in managementul de proiect (participare sau coordonare a unor proiecte de investitii publice in infrastructura); - Experienta minima (cel putin 3 ani) in lucrul cu administratia publica locala. Competentele postului - Cunostinte minimale socio-economice si geografice referitoare la arealul polului de crestere; - Cunostinte de management al riscului sau al crizei; - Abilitati de operare calculator. Abilitati, aptitudini, deprinderi necesare ocuparii postului - Abilitati de negociere si mediere, bun comunicator (comunica eficient atat in mediul de lucru, cat si cu potentialii beneficiari ai Agentiei); - Capacitatea de analiza si sinteza, planificare strategica (experienta in elaborarea de planuri si strategii); - Spirit de initiativa si creativitate. Documentele necesare: Scrisoare de intentie, Curriculum Vitae, Copia actului de identitate; Copiile diplomelor de studii si ale altor acte care atesta efectuarea de specializari; Copia carnetului de munca sau, dupa caz, o adeverinta care sa ateste vechimea in munca si, dupa caz, in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei; Cazierul judiciar. Din documentele depuse la dosar trebuie sa rezulte fara echivoc indeplinirea cerintelor de ocupare a postului. Concursul se va desfasura dupa cum urmeaza: Depunerea dosarelor - se va face la

74

secretariatul comisiei, in intervalul prevazut in anuntul publicat. Selectia dosarelor depuse (proba eliminatorie) - se va face de secretariatul comisiei (pentru conformitate) si ulterior de comisie. Pe baza examinarii dosarelor depuse, comisia de selectie va intocmi o lista scurta cu un numar limitat de candidati care indeplinesc cerintele prevazute in anuntul publicat. Candidatii selectati vor fi anuntati pentru a se prezenta la proba urmatoare. Proba scrisa (proba eliminatorie) - durata maxima 3 ore. Candidatii selectati vor sustine o proba scrisa, in limba romana (punctaj maxim - 100 puncte), prin care se vor testa atat cunostintele generale necesare postului de CP cat si capacitatea de exprimare, de redactare a unui text concis pe o tema data. Candidatii care au obtinut cel putin 70 puncte vor fi admisi la proba orala (interviul). Proba orala (interviul) (proba eliminatorie) - durata maxima o ora, punctaj maxim 100 puncte. Se vor testa cunostintele fiecarui candidat in domeniile stabilite pentru concurs, modul sau de exprimare, usurinta de comunicare. Fiecare membru al comisiei va nota prestatia candidatului. Media minima de promovare a acestei probe orale este de 80 puncte. Persoanele interesate sunt rugate sa transmita documentele solicitate pana la data de 13.08.2009, ora 14 la sediul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Centru din Alba Iulia, Piata Consiliul Europei 32D. Candidatii selectati in urma examinarii dosarelor care indeplinesc cerintele prevazute in anuntul publicat, vor fi anuntati pentru a se prezenta la proba urmatoare. In vederea desfasurarii probei scrise participantii vor consulta bibliografia specifica domeniului de activitate a postului si a domeniului dezvoltarii regionale. BIBLIOGRAFIE: LEGE nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regionala in Romania (rectificata si modificata cu OUG 111/2004); Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala (MO nr. 204 / 23.04. 2001), cu modificarile si completarile ulterioare; HOTARARE GUVERNULUI nr. 457/2008 privind cadrul institutional de coordonare si gestionare a instrumentelor structurale; HOTARARE GUVERNULUI nr. 764 din 11 iulie 2007 pentru aprobarea constituirii comitetelor regionale de evaluare strategica si corelare si a Regulamentului- cadru de organizare si functionare a acestora, modificata de HG 1383/2008; HOTARARE GUVERNULUI nr. 765 din 11 iulie 2007 pentru aprobarea constituirii Comitetului de monitorizare a Programului operational regional 2007-2013 si a Regulamentului - cadru de organizare si functionare al acestuia; CADRUL STRATEGIC NATIONAL DE REFERINTA 2007 - 2013; Planul National de Dezvoltare 2007 - 2013; Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru 2007 - 2013; PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL 2007-2013; Ghidul Solicitantului pentru Axa Prioritara 1 - Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere, Domeniul de interventie 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urbana, Sub-domeniul - Poli de crestere si Corrigendumul nr. 1 la acesta;

75

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitii publice, a contractelor de concesiune de lucrari si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile aduse prin Legea 337/2006, Rectificarea 337/2006; Legea 128/2007; OUG 94/2007; OUG 143/2008; OUG 228/2008; OUG 19/2009; OUG 72/2009. Hotararea de Guvern nr. 28/2008 privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de insvestitii si lucrari de investitii; Hotararea de Guvern nr. 273/1994 privind regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora,cu modificarile si completarile aduse prin HG 940/2006, HG.1303/2007. Instructiunea din 2 iulie 2008 publicata in MO 524/2008 de aplicare a unor prevederi din HG 28/2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico- economic aferente investiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de evaluare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii. REGULAMENTUL (CE) nr. 1083/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006 de stabilire a unor dispozitii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, cu modificarile si completarile ulterioare; REGULAMENTUL (CE) NR. 1080/2006 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regionala si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1783/1999; REGULAMENTUL COMISIEI (CE) Nr 1828/2006 din 8 decembrie 2006 privind stabilirea regulilor pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) Nr 1083/2006 care stipuleaza prevederile generale ale Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune si a Regulamentului Nr 1080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului asupra Fondului European de Dezvoltare Regionala.

76

Bibliografie generala
1. Philip Selznic, Leadership in Public Administration, University of California Press, 1984 2. Dennis Lock, Handbook of Quality Management, Gower Publishing Company, 1990 3. Arthur A. Thompson Jr., Strategic Management, Richard D. Irwin Inc, 1993 4. Kenneth L. Bernhardt, Cases in Marketing Management, Business Publications Inc, 1988 5. Robert T. Golembiewski, Cases in Public Management, Houghton Mifflin Company, 1983 6. Santo Manuel Viriato, Le management public, Presses Universitaire de France, Paris, 1993 7. Jean Francois Auby, Management Public - Introduction Generale, Sirey, Paris, 1996 8. Hal G. Rainey, Understanding and Managing Public Organizations, Jossey Bass Publishers, San Francisco, 1997 9. Serge Alencian, Dominique Foucher- Guide du management dans le service public, les Edition dOrganisation, Paris, 1994 10. Mark H. Moore, Creating public value - Strategic Management in Government, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, London, 1995 11. Laurence E. Lynn Jr., Public Management as Art, Science and Profession, Chatham House Publishers, INC, Chatham, New Jersey, 1989 12. Gary Johns, Comportament organizational, Editura Economica, Bucuresti, 1998 13. Nicolescu O., Management, Editura Economica, Bucuresti, 1996 14. Ioan Lazar, Management General, Editura Dacia, 1997 15. Russu C., Management, Editura Expert, Bucuresti, 1993 16. Ovidiu Nicolescu, Ioan Verboncu, Management, Editura Economica, 1999 17. Yvan Allaire, Management strategic, Editura Economica, 1998 18. Maryem Le Saget, Managerul Intuitiv, Editura Economica, 1999 19. Eugen Burdus, Management Comparat, Editura Economica, 1998 20. Corneliu Maier, Elemente de Management, Editura Servo - Sat, 1998 21. Philip Kotler, Principiile Marketingului, Teora, Bucuresti, 1998 22. Kieron Walsh, Marketing in Local Government, Longman, London, 1995 23. Lauren Hermel, Patrick Romagni, Le marketing public, Economica, Paris, 1996 24. Betrand de Qatrebarbes, Usagers ou clients? Marketing et qualite dans les services publics, Les Edition DOrganisation, Paris, 1996 108 25. Romain Laufer, Alain Burlaud, Management public, Gestion et legitimite, Dalloz, Paris, 1980 26. Doris A. Graber, Public Sector Communication: How Organisations Manage Information, Congressional Quarterly Inc, Washington DC, 1995 27. Alexandru, Ioan, Structuri, mecanisme si institutii administrative, Bucuresti, Editura Sylvi, 1996 26. Preda, Mircea, Curs de drept administrativ, Casa Editoriala Calistrat Hogas, 1995 27. Cornford, J., The Failure of the State, Croom Helm, 1975

77

28. Brittan, S., The Economic Contradiction of Democracy, British Journal of Political Science, 1975 29. La Porte, T(ed), Organized Social Compexity, Princeton University Press, 1975 30. Gordon J.R., Lewis J. and Young K., Perspectives on Policy Analysis, Public Administration Buletin, 1977 31. Badescu C., Alexandru I., Introducere n studiul procesului de cooperare interregionala, Bucuresti, 1996 32. Regional and Local Government in the European Union, The Committee of the Regions, Council of Europe, Bruxelles, 1996 33. Disparitati regionale n Romnia, 1993-1994 Guvernul Romniei, Bucuresti, 1996 34. H. Fayol, Administration Industrielle et Generale, Dunod, Paris 1916 35. D.Mc. Gregor, The Human Side of the Enterprise, Penguin, New York, 1987 36. H. Mintzberg, The Nature of the Managerial Work, Harper&Row, 1973 37. F.W. Taylor, The Principle of Scientific Management, Harper&Row, 1916 38. R. Burke, Project Management Planning and Control, Wiley, 1993 39. T. Young, The Handbook of Project Management, Kogan Page, 1996 40. A. Etzioni, Modern Organisation, Prentice Hall, 1964 O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii H.G. nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziie public din O.U.G. nr. 34/2006 Ghidul pentru atribuirea contractelor de achiziie public aprobat prin Ordinul Preedintelui AMRMAP nr.155/2006 Legea 337/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 34/2006 privin atribuirea contractelor de achiziie public O.G. nr. 30/2006 privind verificarea aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziie public Directivele Comunitii Europene nr. 17 i 18/2004 privind achiziiile publice.

78