UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE SI INGINERIE

ALEXANDRIA

SPECIALIZAREA : ADMINISTRATIE PUBLICA

LUCRARE DE LICENTA

COORDONATOR: CONF.UNIV.DR. PANAGORET IOANA

ABSOLVENT: CRISTIAN MARTIN

ALEXANDRIA 2019
UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TARGOVISTE FACULTATEA DE STIINTE SI INGINERIE
ALEXANDRIA

SPECIALIZAREA : ADMINISTRATIE PUBLICA

LUCRARE DE LICENTA

COORDONATOR: CONF.UNIV.DR. PANAGORET IOANA

ABSOLVENT: CRISTIAN MARTIN

ALEXANDRIA 2019

1
Contents
Introducere

Descentralizarea urmăreşte să ofere colectivităţilor locale o anumită autonomiepermiţându-le

să-şi definească singure normele de acţiune şi să-şi aleagă modalităţile deintervenţie.
Descentralizarea reprezintă principiul care conferă administraţiei publice localeposibilitatea de
manifestare a unui grad de originalitate în desfăşurarea activităţilor sale.
Oates a studiat problema descentralizării prin prisma impactului ei asupra bunăstăriicolectivităţilor
locale.
În România „Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe
principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice” [***Constituţia
României, art. 120], cu următoarele implicaţii pozitive:
- soluţionarea rapidă, în funcţie de specificul şi resursele locale, a problemelor respectivei unităţi
administrativ-teritoriale;
- serviciile publice locale sunt organizate, coordonate şi conduse de autorităţile locale în
concordanţă cu nevoile locale;
- grad de operativitate ridicat al deciziei, care nu mai necesită aprobări de la nivel central;
- resursele materiale, financiare şi umane sunt utilizate cu mai mare eficienţă şi ghidate pentru a
răspunde unor nevoi prioritare, pe care autorităţile locale le cunosc şi le simt mai bine decât
autorităţile central;
- autorităţile public locale trebuie să răspundă direct în faţa alegătorilor lor;
- permite promovarea managementului participativ în gestionarea intereselor fiecăreicolectivităţi
locale;
- exercitarea unui control de stat (tutelă administrativă) asupra legalităţii activităţii
autorităţilor locale autonome.
Descentralizarea poate determina şi unele efecte negative ce pot fi anticipate şi evitate:
- abuzul de putere al autorităţilor publice locale care poate merge până la a pune înpericol unitatea
naţională;
- soluţiineadecvate la problemele locale;

2
- perfecţionarea funcţionarilor publici locali poate fi deficitară mergând până laplafonarea lor în
comparaţie cu cei din administraţia publică centrală carebeneficiază permanent de perfecţionare şi
informatizare la nivel mondial.

CAPITOLUL I . Conceptul de descentralizare si impactul

descentralizarii

1.1 . Impactul descentralizării în România

În România, deciziile administraţiei publice centrale privind implementarea procesuluide

descentralizare au fost puse în practică odată cu adoptarea Legii privind taxele şiimpozitele locale în
1994, moment care a marcat constituirea veniturilor proprii aleunităţilor administrativ-teritoriale.
Pentru realizarea şi monitorizarea procesului dedescentralizare au fost înfiinţate structuri tehnice
specifice la nivel ministerial,interministerial, judeţean şi interjudeţean.
Implementarea acestui proces se face continuu pe fondul unei strategii care facetrecerea spre etapa
autosusţinerii financiare. În prezent, există anumite divergenţe de opiniiprivind capacitatea
administraţiei publice locale de a asigura o anumită calitate a serviciilorpreluate în procesul
descentralizării. Reprezentanţii administraţiei publice locale îşi asumăresponsabilitatea preluării
serviciilor descentralizate pe baza unui mecanism de negociere şiconsultare între administraţia
centrală şi structurile asociative din administraţia public locală, având drept principal scop corelarea
modalităţilor de transferare a responsabilităţiifurnizării unor servicii de interes comunitar cu sursele
de finanţare aferente acestora.
Impactul descentralizării pe termen lung, şi în România însă, este clar unul pozitivdacă avem în
vedere că fiecare colectivitate dintr-o anumită unitate administrativ-teritorialăare nevoi specifice
manifestând o cerere mai mare pentru un anumit bun public. Acestenevoi reies din cultura zonei
geografice respective, din condiţiile naturale existente, dinsituaţia finanţelor publice locale şi din
specificul activităţilor unităţii administrativ-teritorialeîn cauză. Cererea pentru anumite bunuri
publice este diferită într-o unitate administrativteritorialăcu specific turistic faţă de una cu specific

3
 industrial. Fiecare dintre ele va produce,în cunoştinţă de cauză, bunuri publice pentru creşterea
bunăstării în funcţie de cererea avută.

1.2 . Regionalism, regionalizare

Statul, conceput ca principal nivel de guvernare, traverseazăo perioadăde criză fiind obligat
să-şi reconsidere rolul.El nu mai reprezintă singurul cadru pentru rezolvarea problemelor care
afectează societatea. Statul providenţă apărut după cel de al doilea razboi mondial, într-un moment
în care se punea problema reconstrucţiei şi relansării economice, era sinonim cu asigurarea unei
bună stări, a prosperităţi generalizate. Acest concept este criticat în prezent în contextul accentuării
crizei economice, creşterii şomajului, creşterii taxelor şi impozitelor.
Pe fondul accentuării procesului de globalizare statele sunt considerate, pe de o parte, prea
mici pentru a face faţă problemelor care apar la nivel global – economice, de securitate, politică
monetară, etc. fapt ce duce la crearea de organizaţii suprastatale (de ex. Uniunea Europeană), iar pe de
altăparte sunt considerate prea mari pentru a răspunde în mod eficient la problemele cetăţenilor şi
cărora li se pot găsi soluţii eficiente mai ales la nivel regional sau local.

Pentru a întelege mişcările care au loc în prezent în plan regional trebuie săfacem diferenţa
între regionalism şi regionalizare.
Unii autori folosesc termenul de regionalism în dublu sens: privit ca o mişcare de sus în jos şi astfel
definesc regionalizareaşi termenul regionalism şi privit ca o mişcare de jos în sus ceea ce consider
că defineşte regionalismul.
●Regionalismul privit ca o mişcare de jos în sus,în care, regiunea este perceputăde către oamenii
care o locuiesc ca un teritoriu omogen, reprezintăconştientizarea intereselor comune şi aspiraţia lor
de a participa la gestionarea acestor interese. În acest sens se poate vorbi de o “conştiinţăregională”
care aprecizăcăstatul este prea îndepărtat şi prea mare pentru a rezolva problemele regionale.
Plecându-se de la aceastăaccepţiune statul e acuzat căvrea săimpunăun model unitarparticularităţilor

4
regionale. În acest sens regionalismul corespunde unei dorinţe profunde a colectivităţilor locale de a
fi responsabilede rezolvarea problemelor carele privesc în mod direct.
●Regionalizarea presupune o abordare de sus în josşi vizează alte scopuri şi mijloace de punere
în aplicare faţăde cele ale regionalismului. Ca răspuns la mişcarea regionalistăstatul poate
sărecunoascăo identitate regională– regiunea fiind perceputăca un teritoriu considerat omogen de
către stat - şi poate lua măsurile necesare pentru ca regiunile săparticipe la gestionarea propriilor
afaceri.
Punctul de plecare al regionalizării îl constitue dezechilibrele regionale, în fapt
conştientizarea acestora. Aceastăconştientizare este urmatăde intervenţia structurilor guvernamentale
naţionale sau
a unor entităţi suprastatale care au ca scop descentralizarea sau deconcentrarea la nivel regional a
unor activităţi sau competenţe aflate anterior la nivel central. Avem de a face, în acest caz, cu acte
administrative care sunt expresia unei voinţe politice centrale în materie de structuri
locale/intermediare.
Regionalizarea se poate manifesta atât în plan naţional cât şi internaional. În plan
internaţional ca exemple doar în Europa ar fi: cooperarea scandinavă, cea dintre statele Benelux şi
mai recent Uniunea Europeană.

Regionalizarea şi regionalismul sunt concepte ce descriu douămişcări în plan regional între

care existăo interacţiune inevitabilă. Regionalizarea urmăreşte de cele mai multe ori reducerea
dezechilibrelor economice regionale şi o dezvoltare armonioasăa întregului teritoriu naţional în timp
ce regionalismul implicăo oarecare putere de decizie a regiuni în ceea ce priveşte afacerile de interes
regional şi afirmarea identităţii sale. Nevoilor regiunilor li se răspunde printr-o politicăde stat care la
rândul ei are repercursiuni asupra sentimentului regional şi antreneazăreacţii ale regiunii.
Nu întotdeauna regionalizarea răspunde şi se muleazăpe cerinţele regionalismului.Existăo mare
varietate de abordări teoretice cu privire la regionalism - regionalizare.Anumite abordări altfel, greu
de încadrat într-o anumitătipologie.
Regionalismul, în special în Europa, a devenit un concept tot mai larg acceptat atât ca o formăde
descentralizare care întăreşte şi democratizeazăputerea statală, cât şi pentru îmbunătăţirea formelor
instituţionalizate de cooperare internaţională.
Exista o evoluţie în ceea ce priveşte caracterul regionalismul peplan european care, dintr-o
„mişcare”, a devenit o „activitate normalizatăşi instituţionalizatăevoluând spre conceptul de

5
 “regionalism pacificat”. În anii 1990 în prim plana trecut un nou tip de regionalism care se
contureazăîn parte şi sub influenţa fenomenului de globalizare fiind caracterizat prin apariţia unor
regiuni noi, uneori suprastatale, care nu sunt rezultatul unei dezvoltări organice şi pentru care sunt
create instituţii noi.
Unii analisticercetând fenomenele legate de regionalism în funcţie de dimensiune şi natura relaţiilor
stabilesc 3 categorii de bază:
 regionalism în cadrul naţional;
 regionalism transnaţional – în cazul unor spaţii unitare cultural şi/sau economic - cooperări
de tip euroregiune;
 regionalism internaţional – manifestat prin structuri de tipul OSCE
În acelaşi timp, trebuie operatăo distincţie între regionalism- termen întâlnit în discursul politic, a
cărui finalitate poate conduce la federalizare (un ansamblu teritorial construit pe baze istorice şi
culturale, care dobandeşte competenţe în materie de politici publice – este cazul landurilor
germane), şi regionalizarecare este o acţiune administrativă, ce vizeazăcrearea de spaţii mai mari de
cooperare şi, nu în ultimul rând, definirea unor noi unităţi administrativ-teritoriale.
Termenul regionalizarea este, în general, înţeles drept crearea unui nivel nou în organizarea
teritorialăa unui stat; instituţiile noi pot varia în privinţa responsabilităţilor şi autorităţilor create,
fiind întotdeauna supraimpuse instituţiilor locale existente.
Regionalizarea este un proces pe termen lung, prin care statul introduce un al doilea nivel de
guvernare.

Regionalizarea reflect o tendinţăcrescândăde identificare a unor instituţii cu o regiune, dar această

idee şi acele instituţii fiind extrem de eterogene de la o ţară la alta.

Termenul de regionalizare a devenit mai larg şi presupune un proces prin care se creeazăo
capacitate sub-naţionalădar supra-localăpentru acţiuni de dezvoltare a unei zone geografice
specifice. Acest proces se poate baza pe sistemul politic-administrativ existent sau poate da naştere
unei organizaţii teritoriale noi care ar putea susţine mai bine scopul creşterii socio-economice şi a
dezvoltării echilibrate.
În prezent s-a statornicito nouărelaţie între nivelul local şi central.Administraţia centralăşi localănu
mai rivalizează, ci au trecut la cooperare în baza unei diviziuni a muncii şi a
responsabilităţii.Administraţia localănu mai reprezintăo simplăstructurăde implementare,

6
fărăvoinţăproprie, ci devine entitate dinamică care, pe baza unei solidarităţi a colectivităţii,
promoveazăidei şi interese locale. Apare, astfel, necesitatea de a organiza o administraţie localăcare
săîmbine atât elementele politice importante ale centrului, cât şi cele prin care comunităţile locale se
autodefinesc.
Schimbările economico-sociale continue au condus la situaţia când structurile administraţiei locale
preiau de la administraţia central,tot mai multe sarcini, fiind necesare reforme administrative
succesive. În aceastăsituaţie se impune o analizăcomparatăa centralizării şi a descentralizării.

Funcţiile statului pot fi împărţite, teoretic, în plan orizontal si vertical.

Dimensiunea orizontalăînseamnădiviziunea de responsabilităţi şi sarcini realizatăîntre organele
centraleale statului.
Dimensiunea în plan vertical,presupune existenţa diferitelor nivele ale administraţiei publice
pentru împărţirea puterii şi a responsabilităţilor.
Trebuie menţionatădiferenţa între împărţirea puteriişi împărţirea sarcinilor, existând cazuri când
sarcinile sunt delegate la nivele inferioare fărăca responsabilitatea aferentăsăfie la nivelul respectiv.
În aceste cazuri puterea central realizeazăstructuri ierarhice, având posibilitatea de a
controla şi chiar anula deciziile nivelelor inferioare.
Autonomia diferitelor nivele administrative nu poate fi absolută, are ca limite generale
obligativitatea pentru orice structurăde a respecta legile existente. Existând prin efectul puterii
decizionale a parlamentului, structurile administrative locale/teritoriale constituite un nou nivel de
putere, nu structuri dinafara statului unitar.
Diviziunea sarcinilor poate fi descrisăprin cuplul de concepte centralizare-descentralizare, care pune
în evidenţăalternanţa perioadelor de centralizare respectiv descentralizare. Relaţia dintre nivelul
central şi cel(e) local(e) este în continuăschimbare, schimbările fiind condiţionate prioritar de factori
de ordin practic.
În teoria politicăanglo-saxonăse vorbeşte de următoarele modele şi proceduri privind diviziunea
teritorialăa puterii: devoluţia, delegarea, federaţia, descentralizărea şi deconcentrarea.
Diferenţa dintre acestea se referăla gradul de autonomie de care se bucurănivelul local, respectiv de
modul de realizare a transferului.
Devoluţiaeste procesul prin care se realizeazăun transfer al puterii, dela centru spre nivele
inferioare. Rezultatul procesului este, în anumite cazuri, un sistem federal, dar poate fi şi unul

7
descentralizat – cu conţinut democratic.
Delegarease referăla transferul unor sarcini, în contexte şi condiţii date, prescrise, fărăcompetenţe
decizionale pentru structurile create.
Federaţiaeste modelul cu cea mai mare autonomie, dincolo de cea decizionalăşi politică, în care caz
nu existăsubordonare faţăde centru, relaţia este de cooperare între părţi, bazatăpe dialog constructiv.
Descentralizăreaînseamnăo împărţire a puterii şi a responsabilităţilor între structurile centrale
şilocale ale puterii.Nu avem de-a face cu o subordonare a localului faţă de centru, dar nici
prerogativele instituţiilor locale, în sens politic, nu au caracter de autonomie absolută.Spre deosebire
de structurile federative unde existăelemente de suveranitate la nivel local, în descentralizare
instituţiile locale nu dispun de suveranitate.
Deconcentrareainstituie o putere delegatăde la centru spre nivele inferioare, cu o
subordonareierarhicăîntre centru şi aceste nivele, structurile locale au competenţe decizionale
condiţionate de o împuternicire concretă. Astfel, structurile deconcentrate sunt, de regulă, sectoriale,
cu competenţe prescrise. Structurile deconcentrate dispun doar de autonomie executivă, faţăde cea
decizional-executivă existent la cele descentralizate.
Atât deconcentrarea cât şi descentralizărea sunt contrapuse centralizării, chiar dacăsub forme
diferite. Existăsarcini administrative care, prin natura lor, se preteazăla modelul deconcentrat,
datorităinformaţiei involuate, prin naturadeciziei ce trebuie luatăsau chiar prin cunoştinţele specifice
ce se pretind pentru soluţionarea situaţiei. Adesea se invocămotive de eficienţăîn favoarea unei
structuri centralizate.
Centralizarea şi descentralizarea sunt douăprincipii de structurare a administraţiei opuse dar şi
complementare, între care trebuie găsit un echilibru optim. Sunt cazuri când descentralizarea este o
metodă– camuflată– a centralizării, un astfel de exemplu citat înliteratura de specialitate fiind
instituţia prefectului.

1.3. Tipuri de regionalizare

Din punct de vedere al statutului juridic, termenul de regiune ca şi cel de regionalizare

acoperărealităţi politice şi administrative extrem de diferite dacăne gândim la statele europene.

Exista 5 tipuri de cadre instituţionale în procesul de regionalizare:

8
  regionalizare administrativă

 regionalizare prin intermediul colectivităţilor locale

 descentralizare regională

 regionalizare politică sau autonomie regională (regionalism institutional)

 regionalizare prin intermediul autorităţilor federale

1.4. Regionalizarea administrativă

Prin regionalizare administrativăse înţelege delegarea de către stat a unor sarcini către autorităţile
subordonate guvernului sau către organismele care se constituie la nivel local, care, deşi sunt
înzestrate cu o anumităautonomie juridică, totuşi acţiunile lor sunt controlate de către stat; prin
funcţiile şi atribuţiile pe care le deţin, acestea au ca scop promovarea dezvoltării economice
regionale şi se bazează, în final, pe mobilizarea colectivităţilor locale şi a organizaţiilor economice.

O situaţie asemanatoare se regăseste în Luxemburg, unde guvernul a delimitat patru

asemenearegiuni, dar suprafaţa micăa statului nu face necesarăînzestrarea acestora cu instutuţii
proprii.
În Franţaa existat, mai întâi, o regionalizare administrativă, caracterizatăprin instituirea
prefecturilor de regiune. Colectivităţile locale şi interesele lor economice şi sociale erau reprezentate
printr-o comisie consultativă, care funcţiona pe lângăprefectul regiunii; în anumite regiuni au fost
introduse structuri de mobilizare a dezvoltării economice cu scopul de a promova interesele
economice ale regiunii. Logica era, totuşi, aceea a centralizarii, iar dezvoltarea era condusăde către
stat. Situaţia a început săse schimbe o datăcu evoluţia economica din cursul anilor’70 şi prin reforma
descentralizării care a început în 1982. Dintre toate acestea a continuat săfuncţioneze doar prefectul

9
regiunii, care era însărcinat cu punerea în practicăa politicii naţionale şi comunitare ce
priveadezvoltarea economic şi social şi amenajarea teritoriului.
Deşi Germaniaeste un stat federal, landurile care o compun sunt adesea asimilate regiunilor,
putându-se vorbi, într-o oarecare măsură, de o regionalizare administrativăinternăîn landurile cele
mai întinse.
În Grecia,administraţia descentralizatăa statului este însărcinatăcu dezvoltarea regional în cele 13
regiuni administrative. Secretarul general al regiunii este asistat de un consiliu regional consultativ
care este format din reprezentanţii colectivităţilor locale. Acestea sunt, în mod egal, reprezentate în
consiliul de administraţie al Casei Regionale de Dezvoltare.
În Suedia,dezvoltarea regional se caracterizeazăprin faptul căexistăun guvernator de district care are
o serie de atribuţii, dar interesele locale sunt reprezentate în consiliul de administraţie care îl asistă.
În Scoţia şi Ţara Galilordin Marea Britanie, regionalizarea este administrativă. În 1994 au fost
introduse nouăbirouri regionale ale guvernului cărora li s-au adăugat în aprilie 1999 cele nouăagenţii
de dezvoltare regională.
În Portugalia, crearea regiunilor administrative, constituite ca noi colectivităţi teritoriale, a fost
respinsăprin referendumul din 8 noiembrie 1998. În schimb, existăcinci comisii regionale de
coordonare, organe descentralizate însărcinate cu punerea în aplicare a planului de dezvoltare
regional sub autoritatea ministrului echipamentelor, amenajării şi administrării teritoriului.
În Slovacia, reforma din 1996 a împarţit teritoriul în opt regiuni şi, cu aceasta ocazie, s-a mărit
numarul circumscripţiilor administrative de la 26 la 79. Este de remarcat prezenţa birourilor
administrative regionale care sunt organizate dupămodelul birourilor administrative ale
circumscripţiilor.Biroul administrativ regional este însărcinat săcoordoneze activitatea
colectivităţilor locale în ceea ce priveşte dezvoltarea regională.
În Ungaria, divizarea teritorialăîn opt regiuni administrative, care fusese introdusăîn 1990, a fost
abandonatăîn 1994. Atribuţiile regiunilor au fost preluate la nivel provincial de biroul administrativ
public al provinciei, iar legea a sporit în 1996 rolul provinciilor (colectivităţi locale) în materie de
dezvoltare regională, ceea ce corespunde în fapt descentralizării.
În ceea ce priveste Estonia, politica de dezvoltare regionalănu a modificat organizarea teritorialăa
ţării. În 1995 au fost create douăorganisme centrale: Consiliul consultativ de politicăregionalăpentru
coordonarea interministerialăa dezvoltării regionale şi Agenţia Estonianăde Dezvoltare Regională.
Politica statului este pusăîn aplicare la nivelul a cincisprezece circumscripţii de către un guvernator.

10
O situaţie asemănătoare se regăseşte şi în Lituania, unde punerea în aplicare a politicii de amenajare
a teritoriului şi de dezvoltare regional este condusăde un guvernator la nivelul unităţilor
administrative superioare provincii/departamente).

Din analiza situaţiilor prezentate sedesprind o serie de concluzii:

- în primul rând, regionalizarea administrativănu corespunde neapărat situaţiei în care

colectivităţile locale au o putere mult diminuată. Astfel, autorităţile locale din Portugalia şi Marea
Britanie dispun de reale mijloace de acţiune;
- în al doilea rând, regionalizarea administrativăeste centratăpe dezvoltarea regională, fiind
completată, în unele cazuri, cu descentralizarea anumitor funcţii administrative;
- în al treilea rând, regionalizarea administrativă necesită instutuţii sau mecanisme care implică
într-o anumită măsură, colectivităţile locale în politica de dezvoltare regională, deşi acestea
rămân sub controlul puterii centrale;
- în ultimul rând, regionalizarea administrativăreprezintă, în toate cazurile (exceptând Suedia
şi Marea Britanie), un răspuns la nevoia de a pune înaplicare politicile comunitare de coeziune. În
Slovenia, acest tip de regionalizare este susţinut de instanţele centralizate: Consiliul de dezvoltare
regionalăcare funcţioneaza pe lângăguvern şi Agenţia de dezvoltare regional.

În legatura cu aceste cinci forme ale regionalizării se impun câteva precizări:

 în primul rand, trebuie subliniat faptul ca federalismul nu este o forma de regionalizare.

Dimpotriva, statul federal reprezinta acel mod de organizare a statului in care structurile si
sistemul sau de functionare pot fi afectate de regionalizare sub diferite forme.
 în al doilea rand, regionalizarea nu este intotdeauna omogena. Un stat poate sa cunoasca, pe
intreg teritoriul sau, mai multe forme de regionalizare, in functie de problemele la care trebuie
sa raspunda si de particularitatile pe care trebuie sa le ia in considerare. În Marea Britanie se
regasesc astazi nu mai putin de trei forme diferite de regionalizare.
 în al treilea rand, un stat poate cunoaste, in mod succesiv, mai multe tipuri de regionalizare.

11
 De exemplu, in Frantaa existat o regionalizare administrativa inainte de introducerea descentralizarii
regionale actuale. Anumite state din Europa Central a si Orientala ar putea avea o evolutie
asemanatoare.
Pe de alta parte, formele pe care le cunoaste regionalizarea intr-un stat nu depind numai de problemele
de ordin socio-economic, ci si de o serie de alti factori, specifici fiecarei tari, cum ar fi conceptia
despre stat (a societatii si a elitelor politice), circumstantele politice, gradul de integrare nationala.
De mentionat insa ca regionalizarea implica limite si riscuri care variaza de la o tara la alta si care
pot fi apreciate in mod diferit.
 în al patrulea rand, daca cele cinci tipuri de regionalizare se disting prin pozitia pe care o ocupă
puterea centrală si administratiile de stat, trebuie precizat ca acestea nu sunt niciodată absente,
chiar daca ele pot fi limitate in statele in care autonomia regională este puternică. Indiferent de
modul in care se prezintă situatia, regionalizarea nu trebuie să conducă la omiterea rolului pe
care il joaca statul in dezvoltarea regională.

1.5 Conceptul de dezvoltare regional

Conceptul de dezvoltare regional derivă din cel de dezvoltare economică şi se focalizează pe

aspectele teritoriale, zonale sau locale ale acestei dezvoltări. Dezvoltarea regionala „presupune
utilizarea resurselor (în primul rând a celor locale, dar şi a celor atrase din mediul naţional şi
internaţional) pentru creşterea competitivităţii generale a teritoriului,creşterea gradului de
adaptabilitate a componentelor de producţie şi funcţionale la necesităţile de ajustare structurală
(pentru satisfacerea nevoilor regionale şi naţionale) şi, în ultimăinstanţa, din
prespectivămacroeconomică, pentru reducerea decalajelor între diferitele componente din structura
spaţiului economic naţional”.
Dezvoltarea regionalăeste un concept nou ce urmăreşte impulsionarea şi diversificarea activităţilor
economice, stimularea investiţiilor în sectorul privat, contribuţia la reducerea şomajului şi nu în
cele din urma săconducăla o îmbunătăţire a nivelului de trai.
Pentru a putea fi aplicata politica de dezvoltare regionala s-au infiintat opt regiuni de dezvoltare, care
cuprind tot teritoriul Romaniei.

12
Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe judete.Regiunile de dezvoltare nu sunt unitati
administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridica, fiind rezultatul unui acord liber intre
consiliile judetene si cele locale.
Politica de dezvoltare regional reprezinta un ansamblu de masuri planificate si promovate de autoritatile
administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori (privati, publici, voluntari),
in scopul asigurarii unei cresteri economice, dinamice si durabile, prin valorificarea eficienta a
potentialului regional si local, in scopul imbunatatirii conditiilor de viata.

Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea intreprinderilor, piata
fortei de munca, atragerea investitiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-
urilor, imbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului inconjurator, dezvoltare rurala, sanatate,
educatie, invatamant, cultura.

Dezvoltarea rurala ocupa un loc distinct in cadrul politicilor regionale si se refera la urmatoarele
aspecte: inlaturarea/diminuarea saraciei in zonele rurale; echilibrarea oportunitatilor economice si a
conditiilor sociale dintre mediul urban si cel rural; stimularea initiativelor locale; pastrarea
patrimoniului spiritual si cultural.

Cadrul de implementare si de evaluare a politicii de dezvoltare regionala il reprezinta regiunea de

dezvoltare, constituita ca o asociere benevola de judete vecine. Regiunea de dezvoltare nu este
unitate administrativ-teritorialasi nu are personalitate juridica.

Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionalasunt urmatoarele:

 diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii

echilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata); preantampinarea
producerii de noi dezechilibre;

 îndeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene şi de acces la

instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de coeziune);

13
  corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperarii
interregionale, interne şi internationale, care contribuie la dezvoltarea economica şi care este in
conformitate cu prevederile legale şi cu acordurile internationale incheiate de Romania.

Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare regionala sunt:

 Descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental, spre

cel al comunitatilor regionale;
 Parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale;
 Planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte) in vederea atingerii
unor obiective stabilite;
 Cofinantarea - contributia financiara a diversilor actori implicati in realizarea programelor si
proiectelor de dezvoltare regionala.

CAPITOLUL II. Regiunile de dezvoltare din Romania

2.1 Introducere. Clasificare NUTS II

Programul Operaţional Regional (POR) se adreseazăcelor 8 Regiuni 1de Dezvoltare ale României,
stabilite cu respectarea Regulamentului CE Nr. 1059/2003, referitoare la stabilirea unui sistem
comun de clasificare statistic a unităţilor teritoriale. In conformitate cu aceastăclasificare, în
România au fost create 8 Regiuni de Dezvoltare:

 Regiunea 1: Nord-Est
 Regiunea 2: Sud-Est
 Regiunea 3: Sud
 Regiunea 4: Sud-Vest
 Regiunea 5: Vest

1
în conformitate cu OUG 75/2001

14
  Regiunea 6: Nord-Vest
 Regiunea 7: Centru
 Regiunea 8: Bucureşti – Ilfov

Regiunile de Dezvoltare sunt unităţi teritorial - statistice, alcătuite din 4-7 judeţe prin asocierea
liberăa Consiliilor Judeţene.Ele corespund nivelului NUTS II în Nomenclatorul Unităţilor Statistice
Teritoriale (NUTS) ale EUROSTAT, pentru care se colecteazădate statistice specifice, în
conformitate cu reglementările EUROSTAT pentru teritoriile de nivel NUTS II.

Clasificarea NUTS a României, pecele trei niveluri teritoriale recomandate de EUROSTAT

sunt:

Regiunile de Dezvoltare reprezintăcadrul pentru elaborarea, implementarea şi evaluarea politicii de

dezvoltare regionalăşi a programelor de coeziune economicăşi social prin care aceasta se
implementează.

Prin Decizia Guvernului Nr. 402/2004, Ministerul Integrării Europene a fost desemnat Autoritate de
Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013, având responsabilitatea
managementului, gestionării şi implementării asisteţei financiare alocate acestui program.
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional s-a constituitîn cadrul MIE,
conform HG 243/2006. Împărţirea regionalăa POR este ilustratăpe harta de mai jos:

15
Programul Operaţional Regional va fi finanţat în perioada 2007- 2013 din bugetul de stat şi bugetele
locale, cât şi din surse private, fiind cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare
Regională(FEDR) - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Contribuţia financiarăa UE
poate ajunge pânăa 85% din cheltuielile publice.

Programul Operaţional Regional (POR) este un program care implementeazăelemente ale Strategiei
Naţionale de Dezvoltare Regionalăa Planului Naţional de Dezvoltare (PND), contribuind, alături de
celelalte Programe Operaţionale (PO), la realizarea obiectivului Strategiei Naţionale de Dezvoltare
Regionalăa PND şi al Cadrului Naţional Strategic de Referinţă, anume diminuarea disparităţilor de
dezvoltare economicăşi social dintre Româmia şi media dezvoltării a statelor membre ale UE.
Analiza comparativăa Regiunilor de Dezvoltare evidenţiază, după1990, un proces de creştere a
disparităţilor de dezvoltare economicăşi social între regiuni. În 2003, diferenţele de dezvoltare dintre
cea mai dezvoltatăRegiune (Bucureşti - Ilfov) şi cea mai puţin dezvoltată(Regiunea Nord-Est), în
termeni de PIB/locuitor, au crescut de aproape trei ori. În acelaşi timp, se constatăo creştere a
disparităţilor între Regiunile situate în jumătatea vesticăa ţării (Nord-Vest, Centru şi Vest), cu

16
evoluţii economice pozitive şi un nivel în creştere a numeroşi indicatori ai dezvoltării economice şi
sociale, şi cele situate în jumătatea esticăa ţării (Nord-Est, Sud-Est, Sud şi Sud-Vest), mai puţin
dezvoltate.

2.2 Atribuţiile Regiunii:

 să stabilească competenţele regiunilor;

 autonomie financiară (capacitatea de percepeanumite taxe şi impozite, capacitatea de a
angajaîmprumuturi naţionale, regionale şi internaţionaleîn scopurile fixate);
 eliminarea disparităţilor economice;
 realizarea coeziunii economice şi sociale;
 dezvoltarea unei infrastructuri modern;
 modernizarea educaţiei pentru a răspundeAgendei Lisabona.

2.3. Organele legislative şi executive ale regiunilor:

Legislativ-Deliberativ: Consiliul de Dezvoltare Regională

 transformarea Consiliului de Dezvoltare Regională în organ legislativ-deliberativ în
domeniile ce vor fi stabilite prin lege care să fie compus din reprezentanţi ai Consiliilor
Judeţene, ale primăriilor, societăţii civile (universităţi, institute de cercetare, ONG-uri etc).

Funcţiile:
 Stabileşte taxe şi impozite regionale;
 Aprobă strategiile de dezvoltare regional propuse de Executiv;
 Angajează regiunea în relaţiile internaţionale;
 Aprobă împrumuturile necesare dezvoltării regionale;

17
Executiv: Consiliul Executiv
 staf executiv(Consiliu Executiv) care să răspundă celor 4 principii a politicii de dezvoltare
regional a UE: concentrarea, parteneriatul, programarea şi finanţarea (Agenţiile de Devoltare
Regională având în vedere experienţa lor pot prelua sarcinile executive ale regiuni-
transformarea acesteia din ONG în instituţie executivă a regiunii).

Funcţiile:
 propune Consiliului de Dezvoltare Regionalăstrategiile, parteneriatele şi proiectele de
dezvoltare;
 asigură managementul acestora;
 identifică şi acţionează pentru atragerea de resurse;
 răspunde în faţa Consiliului de Dezvoltare regional.

Prefectul Regiunii
 rol de a face legătura dintre Regiune şi Guvernul României;
 verifică legalitatea actelor legislative ale regiunii.

2.4.Cum afectează regionalizarea absorbția fondurilor UE

Procesul de regionalizare nu va stimula absorbția fondurilor europene, ci dimpotriva, va duce la

majorarea deficitelor structurale, la amplificarea decalajelor la nivel de regiuni și județe și la
creșterea corupției.

România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de absorbție a fondurilor
europene. Nivelul de 20,7% este de două ori mai mic față de media europeană și de circa trei ori mai
mic față de Lituania, țara cu cea mai mare rată de absorbție.

Nivelul descentralizării în România se situează ușor sub media UE, din punct de vedere structural
înregistrând o descentralizare superioară mediei în sfera politică și funcțională, și inferioară în zona
administrativă, arată datele CNIPMMR.

18
 CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ TERMIC CALOR
RAPORT DE ACTIVITATE PE ANUL 2018

AL S.C. TERMIC CALOR SERV S.R.L. - ALEXANDRI

3.1 PREZENTAREA ACTIVITATII

S.C. TERMIC CALOR SERV S.R.L. se afla in subordinea Consiliului Local al Municipiului
Alexandria si isi desfasoara activitatea in baza contractului de delegare a gestiunii, nr. 27603/20. 11.
2013, contract incheiat pe o perioada de 10 ani.

Obiectul contractului de concesionare il constituie asigurarea Serviciului public de producere,

transport, distributie si furnizare a energiei termice in sistem centralizat, pentru populatie, institutii si
agenti economici din Municipiul Alexandria.

Având la bază prevederile Legii 31/1990 modificată si completată, activitatea S.C. TERMIC
CALOR SERV S.R.L. Alexandria este condusă de un Consiliu de Administraţie şi de un director
numit de Consiliul Local al Municipiului Alexandria, căruia i s-au încredinţat, prin contract de
management, conducerea, organizarea şi gestionarea activităţii unităţii în baza reglementărilor
O.U.G. nr. 79/2008 privind întărirea disciplinei economico-financiare, cu modificarile si
completarile ulterioare.

In cursul anului 2018 activitatea efectiva de furnizare a energiei termice catre populatie a avut
loc in doua etape: intervalul 01. 01. 2018 – 31. 03. 2018, respectiv 01. 11. 2018 – 31. 12. 2018.

Din cele aproximativ 15100 apartamente construite in municipiul Alexandria, S.C. TERMIC
CALOR SERV S.R.L. a furnizat agent termic in perioada 01. 01. 2018 – 31. 03. 2018, unui numar
de 338 apartamente situate in zone aferente strazii 1 Mai, pentru blocul 49G de locuinte sociale,
precum si la sediul Politiei Municipale Alexandria.

19
 Datorita numeroaselor debransari dn cursul verii 2018, a fost sistata furnizarea energieie
termice din centrala termica de cvartal CT3, aceasta fiind trecuta in conservaree..

Pentru a solutiona problema alimentarii cu energie termica a locuintelor sociale din blocurile
B10 si B11 precum si la sediul Politiei Municipale Alexandria, au fost montate la parterul blocului
B10 doua centrale termice murale cu functionare pe gaze naturale.

Producerea energiei termice s-a realizat deci in noua centrala termica CT B10-B11 si din
centrala termica tip modul CT 20 care a produs si furnizat energie termica pentru blocul 49 G de
locuinte sociale.

In paralel cu activitatea de producere si furnizare a energiei termice pentru incalzirea locuintelor,

S.C. TEMIC CALOR SERV S.R.L. a efectuat servicii de mentenanta, avand incheiate contracte cu
urmatoarele institutii:

- Sc. Gimnaziala nr. 2 „Mihai Viteazul”;

- Sc. Gimnaziala „Alexandru Colfescu”;
- Sc. Gimnaziala nr. 6;
- Sc. Gimnaziala nr. 7;
- Gradinita nr. 5;
- Gradinita cu P.P. nr. 6;
- Gradinita cu P. P. nr. 8;
- Liceul Teoretic „Constantin Noica”;
- Colegiul National A.D. Ghica;
- Asociatia de Locatari blocurile CO1-CO2, blocul P4;
- Asociatia de Locatari blocurile CO1-CO2, blocul P5;
- Asociatia de Locatari blocurile CO1-CO2, blocul P9;
- SC TR Administrare Imobile – pentru mentenanta centralelor termice ANL P3 si P8;
- Inspectoratul de Politie al Judetului Teleorman – Sediul Politiei Municipale Alexandria;
- Directia Generala de Asistenta Sociala Alexandria:
 CT Centrul rezidential pentru familii fara adapost;

20
  CT Centrul de ingrijire de zi;
 CT Cantina de ajutor social;
- Municipiul Alexandria (CT Sediu Primaria Alexandria).
In cadrul unor contracte de executie, s-au efectuat lucrari complexe, diverse:
- Montarea celor doua centrale termice murale si a instalatiilor aferente, pentru
alimentarea cu energie termica a blocurilor de locuinte sociale B10 si B11 si Sediului
Politiei Municipale Alexandria;
- Lucrari de reparatii instalatii de incalzire Scoala Gimnaziala Mihai Viteazul;
- Lucrari de reparatii instalatii de incalzire Liceul Tehnologic Nr. 1;
- Lucrari de reparatii instalatii de incalzire Liceul Teoretic Constantin Noica.
Pentru asigurarea serviciului public de producere si distributie a energiei termice in Municipiul
Alexandria, S.C. TERMIC CALOR SERV S.R.L. s-a confruntat si se confrunta in continuare ccu o
problema majora si anume: mentalitatea consumatorilor privind plata corecta si la timp a serviciilor
prestate.

In perioada 01. 04. 2018 – 01. 11. 2018, s-a intocmit un necesar de lucrari si materiale, s-au
intreprins masuri diverse si s-au efectuat cu mijloace proprii, activitati si lucrari diverse - necesare
atit pentru diminuarea pierderilor de energie termica si de apa calda in conducte si instalatii, cit si
pentru pregatirea furnizarii energiei termice, constind in:

 Lucrari de reparatii si igienizari ale cladirilor societatii;

 S-au spalat placutele metalice din componenta modulului schimbator de
caldura de la CT 20;
 S-au efectuat verificari si inlocuiri ale aparaturii din buclele de masura.
In paralel cu lucrarile fizice din cadrul centralelor si retelelor termice, s-au mai efectuat:

 Incheierea contractelor de utilitati, respectiv:

- Contract de furnizare a energiei electrice;
- Contract de furnizare a gazelor naturale;

21
  Efectuarea tuturor verificarilor tehnice periodice impuse de legislatia in vigoare, atit pentru
instalatiile S.C. TERMIC CALOR SEV S.R.L. cit si pentru centralele termice si instalatiile
aferente ale institutiilor cu care detinem contracte de mentenanta, respectiv:
- Verificari cosuri de fum;
- Verificari instalatii de utilizare a gazelor naturale;
- Verificari supape de siguranta;
- Verificare instalatii de ardere si de automatizare;
- Verificari prize de pamint.

3.2 ACTIVITATEA SERVICIULUI TEHNIC

Activitatea Serviciului Tehnic al S.C. TERMIC CALOR SERV S.R.L. Alexandria in cursul
anului 2018 s-a desfasurat bazandu-se pe colaborarea dintre toate compartimentele din componenta,
urmarindu-se organizarea cat mai eficienta a activitatii in vederea asigurarii functionarii la parametri
optimi a instalatiilor.

Principalele activitati desfasurate in cadrul compartimentelor Serviciului Tehnic in cursul

anului 2017, au fost:

3.3 ACTIVITATI IN SECTORUL CT CVARTAL

- S-au verificat cazanele si toate instalatiile aferente centralelor termice, pentru functionarea
in conditii de siguranta si eficienta;
- S-a colaborat cu institutiile cu care detinem contracte de mentenanta, pentru efectuarea
verificarilor periodice necesare ale centralelor termice si ale instalatiilor aferente acestora;
- S-au efectuat debransari si rebransari la cererea consumatorilor ;
- S-a efectuat verificarea permanenta a modului in care functioneaza aparatura de masura si a
fost inlocuita acolo unde s-a constatat ca aceasta nu functioneaza corect ;

22
 - S-a asigurat supravegherea permanenta a centralelor termice pentru functionarea la
parametri normali si s-a asigurat distributia continua a agentului termic la toti consumatorii racordati
in sistemul centralizat;
- S-a asigurat serviciul de dispecer si relatia cu consumatorii;
- S-a asigurat serviciul de mentenanta a centralelor termice, pentru institutiile cu care S.C.
TERMIC CALOR SERV S.R.L. are incheiate contracte.
3.4 ACTIVITATI IN DOMENIUL TEHNIC

- S-au introdus zilnic in calculator si s-au analizat cantitatile de energie termica citite de pe
contoare, s-au intocmit si s-au listat procesele verbale de citiri ale aparatelor de masura si
centralizatoarele de productie energie termica la nivelul societatii, in vederea facturarii;
- S-au intocmit documentele necesare in vederea debransarilor de la sistemul centralizat de
incalzire;
- S-a efectuat si s-a listat evidenta rebransarilor si debransarilor de la sistemul centralizat de
incalzire;
- S-a colaborat in cadrul comisiei tehnice de avizare la nivel de unitate, la intocmirea avizelor
tehnice necesare racordarii la reteaua de gaze, apa si canalizare;
- S-au operat in calculator modificarile suprafetelor echivalente aferente centralelor termice
aflate in functiune, in urma debransarilor efectuate de la sistemul centralizat de incalzire;
- S-au intocmit devize de lucrari pentru lucrarile executate si pentru serviciile prestate;
- S-a intocmit corespondenta la nivelul biroului si s-au indosariat documentele emise, in
vederea arhivarii;
- S-a asigurat colaborarea cu celelalte servicii din cadrul societatii si s-au furnizat datele si
documentele necesare ori de cite ori a fost necesar;
- S-a asigurat relatia permanenta cu consumatorii.
3 ACTIVITATI DE PROTECTIA MUNCII, P.S.I. SI PROTECTIA MEDIULUI

- S-au intocmit instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca pentru fiecare loc de
munca;
- S-au intocmit instructiuni proprii P.S.I. pentru fiecare loc de munca;

23
 - S-au stabilit tematicile pentru fazele de instruire si s-au efectuat instructajele periodice la
termenele stabilite, pentru toti salariatii societatii;
- S-au elaborat graficele de control pe linie de SSM si P.S.I.
- S-a coordonat efectuarea examenelor medicale pentru fiecare salariat;
- S-a intocmit necesarul de materiale si echipamente individuale de protectie precum si
necesarul de materiale igienico-sanitare in conformitate cu normativele in vigoare si s-a urmarit
asigurarea acestora pentru fiecare angajat si punct de lucru;
4 ACTIVITATI IN DOMENIUL METROLOGIEI

In cadrul sistemului de furnizare a energiei termice a societatii, in cursul anului 2018 au existat
un numar de 33 de puncte de amplasare a contoarelor de energie termica la consumatori, iar
activitatea in domeniul metrologiei a constat in:

- Coordonarea si urmarirea activitatii de verificare, demontare si curatare a aparaturii buclelor

de masura din instalatii;
- Centralizarea datelor tehnice ale gigacalorimetrelor si intocmirea fiselor de aparate.
- Verificarea gigacalorimetrelor si coordonarea reamplasarii acestora in buclele de masura;
- Coordonarea in permanenta a activitatii de citire a indicatiilor aparatelor de masura atat in
vederea urmaririi incadrarii in normele de consum, cat si pentru stabilirea consumurilor in vederea
facturarii.
5 ACTIVITATI IN DOMENIUL MECANO - ENERGETIC

Activitatea pe linie ISCIR

- S-a restructurat si reorganizt lista echipamentelor mecanice sub presiune din cadrul unitatii;
- S-a tinut evidenta personalului tehnic autorizat pe linie ISCIR din cadrul unitatii;
- S-a organizat examenul intern de verificare si testare anuala a fochistilor din cadrul unitatii;
- S-a organizat indrumarea, verificarea si testarea anuala a fochistilor si a personalului intern
desemnat pentru supravegherea centralelor termice, din cadrul institutiilor cu care S.C. TERMIC
CALOR SEERV S.R.L. are incheiate contracte de mentenanta;
- Pentru functionarea in conditii de legalitate si siguranta in exploatare, s-au efectuat
urmatoarele tipuri de verificari tehnice periodice obligatorii, pentru echipamentele tehnice din
centralele termice:

24
 o verificari ISCIR cazane;
o verificari supape de siguranta;
o verificari arzatoare;
o verificari cosuri de fum;
o verificari instalatii de utilizare a gazelor naturale;
o verificari ale prizelor de pamint.
- S-a participat la inventarierea obiectelor de inventar ce aparţin unităţii.
Relatia cu furnizorii de servicii si utilitati:

- S-au incheiat contractele de furnizare a energiei electrice;

- S-au incheiat contractele de furnizare a gazelor naturale;
- S-au urmarit consumurile si s-au verificat facturile de energie electrica si gaze naturale;
Relatia cu institutiile statului si consumatorii

- S-au efectuat comunicarile periodice cuprinzind datele statistice tehnice si economico-

financiare, catre ANRE;
- S-a efectuat comunicarea catre Primaria Municipiului Alexandria, a datelor de functionare
ale societatii, conform prevederilor Ordinului MDRAP 1121/2014;
- S-au facut demersuri si s-au incheiat contracte de mentenanta cu noi institutii;
- S-a asigurat relatia cu consumatorii – persoane fizice si institutii.

III – ACTIVITATEA BIROULUI CONTABILITATE

- A urmarit asigurarea conditiilor financiare pentru desfasurarea in conditii normale a

activitatii societatii;
- A efectuat analiza lunara a situatiilor economico-financiare, a indicatorilor de performanta, a
stadiului incasarilor privind contravaloarea serviciilor prestate;
- A efectuat fundamentarea proiectului de program de activitate si a proiectului de buget pe
anul in curs;
- A efectuat aprobarea operatiunilor de cumparare de bunuri si servicii;
- A urmarit efectuarea platilor catre furnizorii de bunuri si servicii;
- A aprobat incheierea contractelor conform competentelor;
25
 - A urmarit incasarea facturilor de la agentii economici si de la persoane fizice.
Urmarind incadrarea in prevederile legale actuale, S.C. TERMIC CALOR SERV S.R.L.
Alexandria a intocmit si a supus aprobarii Consiliului Local al Municipiului Alexandria
urmatoarele:

- aprobarea acoperirii partiale a pierderilor induse de prestarea serviciului public de distributie

si furnizare a energiei termice pentru populatie in sistem centralizat din Municipiul
Alexandria in suma de 100.000 lei din bugetul local al Municipiului Alexandria, prin HCL
nr. 10 din 30 ianuarie 2019
Din punct de vedere economic, activitatea desfasurata in cursul anului 2018 de catre SC
TERMIC CALOR SERV SRL, a dus la realizarea unei cifre de afaceri de 747.285 lei, veniturile
totale fiind in suma de 889.742 lei.

Structura cheltuielilor de productie pentru anul 2018 se prezinta astfel:

- materii prime si materiale ................................ 88.101 lei – 7,71%

- combustibili ............................................. 448.711 lei – 39,26%
- energie electrica, apa ................................... 51.499 lei – 4,51%
- alte servicii………………………………………………………191.079 lei – 16,72%
- cheltuieli de natura salariala ........................ 334.107 lei – 29,23%
- alte cheltuieli .............................................. 29.316 lei – 2,57%

TOTAL CHELTUIELI: .................................. 1.142.873 lei = 100%.

La finele anului 2018 valoarea totala a facturilor emise de catre S.C. TERMIC CALOR SERV
S.R.L. a fost de 930.648 lei.

La data de 31.12.2018 S.C. TERMIC CALOR SERV S.R.L. avea de incasat de la beneficiari:

 populatie .............................................................696.102 lei

 institutii bugetare si agenti economici .........3.453 lei
26
 TOTAL:..............................................................699.555 lei

La data de 31.12.2018, societatea avea de achitat facturi catre urmatorii furnizori:

 CEZ VANZARE SA.....................................................409.321 lei

 NEXT ENERGY SA..............................................................367 lei
 PREMIER ENERGY SA………………………………..……9.207 lei
 ALTI FURNIZORI..........................................................39.393 lei
TOTAL: .................................................................457.288 lei

In ceea ce priveste obligatiile societatii fata de bugetul asigurarilor sociale, societatea figureaza
cu o datorie curenta de ………. lei dupa cum urmeaza:

- CAS angajatI = 18.762 lei;

- CASS angajati = 6.485 lei
- CAM angajator = 662 lei
In ceea ce priveste obligatiile societatii fata de bugetul statului, societatea figureaza cu o suma
de plata de……… lei dupa cum urmeaza:

- Impozit pe venituri de natura salariilor = 4.086 lei;

- TVA de plata = 17.139 lei.
Aceste obligatii sunt aferente lunii decembrie 2018, avand termen de plata 25 ianuarie 2019 si
au fost achitate astfel:

- OP nr. 8/01.02.2018 - bugetul de stat, in valoare de 4305 lei;

- OP nr. 7/20.01.2018 - bugetul asigurarilor sociale, in valoare de 2863 lei ;
- OP nr.13/06.02.2018- diferenta bugetul asigurarilor sociale, in valoare de 9961 lei.
- OP nr.10/01.02.2018 – bugetul de stat, in valoare de 2680 lei, TVA dec.2017

27
 In cursul anului 2018 s-au efectuat plati la bugetul asigurarilor sociale si bugetul statului dupa
cum urmeaza:

Bugetul asigurarilor sociale: Bugetul de stat:

- 20.01.2017=11652 lei dec 2016 - 20.01.2017 = 2706,00 lei dec 2016

-25.01.2017 = 4575.75 lei( TVA aferenta 2015)

- 24.02.2017 = 11718,00 lei; - 24.02.2017 = 3654.00 lei

- 23.03.2017 = 12557,00 lei; -23.03.2017 = 3995,00 lei
-21.03.2017= 2440 lei(TVA)

- 25.04.2017= 15649,00 lei; -25.04.2017 = 4885,00 lei

- 25/26.04.2017= 3911 lei(TVA)

- 22.05.2017 = 12736,00 lei; -22.05.2017 = 3931,00 lei

- 23.06.2017 = 13378,00 lei; -23.06.2017 =4197,00 lei
- 24.07.2017= 13177,00 lei; - 24.07.2017 = 4177,00 lei
- 24.08.2017 = 13261,00 lei; - 24.08.2017= 4132,00 lei
- 25.09.2017 = 12920,00 lei; - 25.09.2017 = 4015,00 lei
- 25.10/08.11/16.11.2017 = 11314,00 lei; - 25.10.2017 =3251,00 lei
-25.10/23.11.2017=1052 lei (imp profit trim III)

- 04.12.2017 = 11891,00 lei; - 04.12.2017 =3692,00 lei

- 21.12.2017 = 12908,00 lei; - 21.12.2017 = 4197,00 lei
Total plati catre bugetul asigurarilor sociale =153161 ,00 lei.

Total plati catre bugetul de stat = 54633.75 lei.

3.6 ACTIVITATEA COMPARTIMENTULUI JURIDIC SI SECRETARIAT

28
 Operatorii economici prestatori ai serviciului public de alimentare a populatiei cu energie
termica se confrunta în general, cu situatii dificile, determinate de o serie de factori - in principal
rata redusa a gradului de colectare a contravalorii energiei termice, situatie in care se regaseste si
S.C. TERMIC CALOR SERV S.R.L.

In atare situatie, in cadrul Compartimentului Juridic, principalul obiectiv pe anul 2016 a

fost recupararea debitelor inregistrate in cadrul societatii prin neachitarea facturilor fiscale emise ca
urmare a serviciului prestat de catre S.C. TERMIC CALOR SERV S.R.L.

In acest sens, dupa incheierea perioadei de facturare a energiei termice furnizate catre
beneficiarii sistemului centralizat, au fost intocmite si transmise notificari de plata catre
consumatorii rau-platnici in vederea stingerii situatiilor litigioase intervenite in relatia furnizor-
consumator.

In urma transmiterii notificarilor de plata, au fost incheiate angajamente de plata,

monitorizand termenele de plata ale acestora, oferind astfel posibiliatea consumatorilor de a-si putea
plati datoria certa si exigibila in rate lunare.

In cazul celor care nu au dat curs notificarilor de plata transmise, s-a procedat la
solutionarea litigiului pe cale judecatoreasca.

Astfel, pina la finele anului 2016, in cadrul compartimentului juridic au fost intocmite si
depuse in vederea recuperarii debitelor restante in cuantum de 385459.77 lei, un numar de
aproximativ 173 de dosare civile, 57 dintre acestea aflandu-se inca in stadiu de judecata.

In cadrul Compartimentului juridic, au fost transmise notificari de incheiere a contractelor

de facturare individuala catre cei care nu au incheiat un astfel de contract cu S.C. TERMIC CALOR
SERV S.R.L.

Aceste notificari au fost intocmite cu scopul indeplinirii procedurii prealabile necesare in

cazul in care subzista necesitatea actionarii in instanta a celor care refuza incheierea contractelor.

In urma admiterii cererilor de chemare in judecata indreptate impotriva debitorilor, s-a

procedat la intocmirea dosarelor de executare silita si transmiterea acestora catre executor, in scopul
recuperarii debitelor inregistrate fata de societate.

29
 De precizat este faptul ca, intreaga procedura efectuata in scopul recuperarii acestor debite
inregistrate, necesita costuri suplimentare din partea societatii si este una de durata, ceea ce
reprezinta un dezavantaj pentru societatea noastra, deoarece recuperarea pierderilor prin intermediul
instantei de judecata este mult ingreunata.

Prin intrarea in vigoare a Legii 225/2016-pentru modificarea si completarea Legii

serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, procedura in vederea recuperarii debitelor este
simplificata, in sensul in care actualele prevederi precizeaza faptul ca facturile fiscale emise,
reprezentand contravaloarea energiei termice furnizate, reprezinta titlu executoriu, astfel ca societate
este scutita de a mai demara procese civile in incercarea de recuperare a debitelor inregistrate.

Astfel, societatea va putea demara direct procedura executarii silite, dupa trecerea
termenului legal prevazut, pe baza facturilor fiscale emise si neincasate.

Nolie prevederi legate de procedura recuperarii creantelor neincasate reprezinta un avantaj

pentru societatea noastra, deoarece debitele se pot recupera intr-un timp relativ mai scurt fata de
procedura initiala.

Compartimentul juridic va continua insa recuperarea debitelor pe calea instantei de judecata

pentru datoriile inregistrate pana la data intrarii in vigoare a legii care prevede procedura
simplificata.

De asemnea, in cadrul Compartimentului Juridic s-a procedat la intocmirea documentatiei

conform legislatiei in vigoare cu privire la transmitea declaratiilor de avere si de interese ale
membrilor Consiliului de Administratie si ale Adunarii Generale a Asociatilor din cadrul S.C.
TERMIC CALOR SERV S.R.L., monitorizarea si transmitea acestora in termenul legal prevazut
catre Agentia Nationala de Integritate.

In acest sens, s-au efectuat urmatoarele: s-au primit, s-au inregistrat declaratiile de avere si
de interese ale membrilor sus-mentionati si s-a eliberat la depunere, o dovada de primire; la cerere s-
au pus la dispozitia membrilor formularele declaratiilor de avere si ale declaratiilor de interese; s-au
evidentiat declaratile de avere si declaratiile de interese in registre speciale cu caracter public; s-au
transmis catre Agentia Nationala de Integritate copii certificate ale declaratiilor sus-mentionate si ale
registrelor de evidenta in temenul prevazut de legislatia in materie.

30
 La nivelul Compartimentului Juridic s-a elaborat si s-a intocmit documentatia necesara in
cadrul sedintelor Consiliului de Administratie, respectiv Adunarea Generala a Asociatilor, aplicarea
prevederilor legislative in concordanta cu hotararile adoptate in cadrul sedintelor acestora.

Incepand cu data de 01.07.2016, activitatea de control financiar preventiv a fost

incredintata catre Compartimentul Juridic pentru toate documentele si operatiunile care afecteaza
fonduri publice sau de patrimoniu.

De asemenea, in cadrul Compartimentului Juridic, au fost avizate deciziile interne emise,

deciziile privind organizarea, implementarea si mentinerea unui Sistem de Control
Intern/Managerial la nivelul societatii si respectiv, verificarea, actualizarea referintelor legale
utilizate in elaborarea controlului intern managerial in ansamblu; avizarea pentru legalitate si
contrasemnarea contractelor de prestari servicii incheiate de societate cu diversi beneficiari, precum
si contractele incheiate cu furnizorii de servicii.

In vederea actualizarii documentelor interne ale societatii cu noile prevederi legislative,

Compartimentul Juridic s-a ocupat de intocmirea anexelor la Regulamentul de Ordine Interioara al
S.C. TERMIC CALOR SERV S.R.L., aducand astfel la cunostiinta celorlate compartimente
functionale modificarile legislative intervenite.

De asemenea, reprezentarea intereselor societatii in fata organelor de control a fost asigurata

de Compartimenul Juridic.

Astfel, Curtea de Conturi Teleorman a efectuat un control in ceea ce priveste activitatea

juridica, daca s-a procedat la recuperarea creantelor neincasate si modalitatiile prin care s-a incercat
recuperarea acestor creante.

Responabillitatea furnizarii datelor solicitate a fost in sarcina Compartimentului Juridic, care

se va ocupa de indeplinirea tuturor obiectivelor trasate in Raportul intocmit in urma controlului,
pana la termenele trasate de organele de control.

3.7 ACTIVITATEA BIROULUI CONTABILITATE RESURSE UMANE-

SALARIZARE, ADMINISTRATIV

31
 ACTIVITATEA DE RESURSE UMANE ŞI SALARIZARE a desfăşurat următoarele activităţi
în anul 2018:

- a întocmit lunar state de plată şi documentele necesare plăţii salariilor pe care le-a înaintat
contabilităţii cu 24 de ore înainte;
- a întocmit lunar pentru fiecare salariat fluturaşi de salariu pe care i-a împărţit înainte de
lichidare;
- a întocmit şi analizat foile de prezenţă, corelând astfel timpul efectiv lucrat cu salariul care
trebuie primit;
- a ţinut evidenţa orelor de noapte lucrate de muncitori, dar şi a orelor suplimentare;
- a completat şi transmis ITM-ului Registrul de Evidenţă a salariaţilor (REVISAL) cu
modificările apărute de-a lungul anului conform HG 500/2011 privind registrul general de evidenţă
a salariaţilor;
- a întocmit la cererea conducerii unităţii decizii administrative pe care le-a comunicat
angajaţilor;
- a întocmit acte adiţionale la contractele individuale de muncă pentru fiecare modificarea a
acestuia;
- a verificat dosarele de personal ale angajaţilor existenţi şi a avut grijă ca acestea să cuprindă
toate documentele: CIM, acte de studii, fişa postului, act de identitate, etc;
- a întocmit şi actualizat de câte ori a fost nevoie statul de funcţii, statul de personal şi
organigrama;
- a întocmit documente necesare angajării pentru fiecare angajat nou;
- a eliberat la cererea salariaţilor adeverinţe;
- a ţinut evidenţa zilelor de concediu pe anul în curs;
- a ţinut evidenţa deducerilor suplimentare pentru salariaţii care au persoane în întreţinere
conform Ordinului nr.1016/2005;
- a elaborat fişe post pentru fiecare salariat al societăţii;
- a întocmit state de concedii de odihnă, ţinând la zi situaţia acestora;

32
 - s-a ocupat în fiecare lună de salvarea datelor privind salariile şi validarea declaraţiei 112
pentru trimiterea acesteia de către compartimentul de contabilitate;
- a întocmit comunicări;
- la sfârşitul anului a făcut programarea concediului de odihnă pentru anul 2018;
- a participat la inventariarerea obiectelor de inventar ce aparţin unităţii.
Mişcarea de personal:

La finele anului 2018 existau înregistraţi 13 salariaţi cu contracte individuale de muncă şi un

salariat cu contract de mandat.

VI – PERFORMANTE ALE SOCIETATII

Pe toata durata sezonului rece al anului 2018, societatea a asigurat derularea in conditii optime
a obiectului principal de activitate.

Pentru activitatea de furnizare a agentului termic in anul 2018 nu au existat reclamatii

inregistrate la protectia consumatorului sau la ANRE.

COMPARTIMENT COMPARTIMENT BIROU

RESURSE UMANE SI
JURIDIC CONTABILITATE
SALARIZARE
Cons. Juridic - Selea Roxana Ec. Barbulescu Mihaela
Popa Simona

33
 DIRECTOR,

Ionuţ Neacșu

Bibliografie

- Onofrei Mihaela, Administraţie publică. Fundamente ştiinţifice şi bune practici, Ed.

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 2007
- Decizia in administratia publica- notiţe de curs
- Constituţia României, Ed. “Sedcom Libris”, Iasi
- Legea nr. 315 din 28/06/2004 privind dezvoltarea regională în România, publicată în
Monitorul Oficial, nr. 577 din 29/06/2004
- Prep. Univ. Mihaela Pacesila- Pdf. Regionalizarea în statele Uniunii Europene
- Gheorghe Voine, Elena Rusu- Teorema descentralizării şi impactul ei asupra bunăstării
unitătilor administrativ-teritoriale
- www.dezvoltarearegionala.ro
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/nuts_nomenclature/introduction
http://sar.org.ro/wp-content/uploads/2013/03/RAPORT-SAR_FINAL.pdf

34
35