UNIVERSITATEA BOGDAN VOD DIN CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE SPECIALIZAREA: MANAGEMENT

Analiza bugetului Municipiului Ortie

ndrumtor: Lect. Univ. Anamaria Popa Student: Todea Florin Marius

2011

Cuprins
1. Prezentarea general a municipiului Ortie 2. Analiza Swot 3. Analiza veniturilor i cheltuielilor a bugetului local n perioada 2008-

2010 4. Concluzii i propuneri Bibliografie

Capitolul 1 Prezentarea general a municipiului Ortie

Istoric n anul 2010 oraul a mplinit 786 de ani de la prima atestare documentar, vrst la care puine aezri hunedorene au ajuns. Dar cei 786 de ani reprezint doar o verig dintr-un trecut istoric ndelungat, al crui nceput se pierde n negura vremurilor, confirmat de numeroasele urme ale civilizaiei materiale i spirituale descoperite pe teritoriul orasului. Ultimele cercetri arheologice din interiorul cetii atest existena unei rotonde, alturi de un donjon din piatr construit pe o palisad din secolele X-XI, distruse de ttari la 1241. n registrul dijmelor papale din anii 1332-1337, Ortia este nregistrat cu 334 de fumuri (gospodrii), fiind puin mai mare dect satul vecin Romos, care avea 255 gospodrii. nc din anul 1334, Ortia are statutul de oras (civitas Woras nominata). Ortia s-a remarcat de-a lungul secolelor prin statutul su de centru cultural. nc din anul 1582 se tiprea aici Palia, prima traducere romneasc a celor 2 cri de la nceput ale Vechiului Testament. n acelai timp s-au dezvoltat instituii de nvmnt care atrag elevi si profesori din Transilvania si Banat. La sfritul secolului al XVI-lea si n cel urmtor va funciona aici o scoal reformat al crei rector va fi, ntre anii 16671669, Mihail Halici, fiul unui nobil romn din s, un umanist instruit la scoli din Anglia si Olanda. Dup ncheierea revoluiei, Ortia va deveni sediul prefecturii militare cu acelasi nume. n aceast perioad, romnii nu deineau nici un post de conducere n cadrul magistraturii orsenesti, ceea ce l-a determinat pe protopopul greco-catolic Ioan Pop Ilies s nainteze, n octombrie 1851, o petiie de revendicri guvernatorului Transilvaniei, principele Schwarzenberg, cernd acordarea unor drepturi n favoarea romnilor. Abia la nceputul epocii liberale (1860), romnii pot avea acces la o serie de funcii n cadrul administraiei oreneti. Nemultumii de numrul mic de funcii acordate, romnii cer comitelui Salmen ca dregtoriile oraului si ale scaunului Ortie s se mpart proporional, 12 pri la romni i o parte la sai. n anul 1919 se va nfiina Liceul de Stat "Aurel Vlaicu", ceea ce va constitui una din cele mai mari realizri ale ortienilor n domeniul nvmntului. Instaurarea

comunismului n Romnia va nsemna si pentru Ortie lichidarea tuturor organizaiilor culturale i economice, trecerea la producia planificat si cooperativizarea agriculturii. Se vor dezvolta ntreprinderi precum "Chimica", "Vidra" i "ntreprinderea Mecanic Ortie", care vor atrage fora de munc din mprejurimi, dnd noi dimensiuni demografice oraului. Tradiiile culturale pstrate au determinat renfiinarea unor vechi asociaii culturale si economice, ntre care amintim Desprmntul Ortie al Astrei (1993), Reuniunea meseriailor romni (1996) si se pun bazele a noi asociaii culturale si sportive. Ortia demonstra i de ast dat c este capabil s depseasc perioada dictaturii comuniste i s-i redobndeasc strlucirea cultural pe care o avusese secole de-a rndul. Datorit tradiiilor sale istorice, importanei culturale i gradului de dezvoltare economic i urban, n anul 1995, Ortia a fost ridicat la gradul de municipiu.

Catedrala Ortodox Sf. Arhangheli Mihail si Gavril

Primria Ortie

Colegiul Naional Aurel Vlaicu Ortie

Cetatea Ortiei

Demografie

n anul 1977 populaia oraului Ortie era de 17.861 locuitori, la recensmntul din 1992 populaia orasului era de 24.174 locuitori iar la recensmntul din 2002 populaia orasului era de 21.213 locuitori. Evoluia populaiei la recensminte:

Municipiul Ortie este situat n partea dinspre est a judeului Hunedoara, la 27 km distan de reedina de jude, oraul Deva. Suprafaa municipiului este de 3862 ha din care terenul intravilan este de 995 ha. Coordonatele geografice: 4547'30" latitudine nordic i 2311'30" longitudine estic, pe drumul naional ce leag Deva de Sebe i AlbaIulia. Ci de comunicaie rutier: - DN 7 Bucureti - Rmnicu-Vlcea - Sibiu - Sebe - Ortie - Deva - Arad - Ndlac; - DJ 705 Ortie - Costeti; - DC 40 Ortie - Pricaz; - DC 42 Ortie - Gelmar Geoagiu Municipiul Ortie se ncadreaz n Culoarul Mureului. Acesta este ncadrat de Munii ureanu (Munii Ortiei), parte a Carpailor Meridionali i de ramura sudic a Munilor Apuseni (Munii Metaliferi). n zon sunt prezente depozite fluviale: nisipuri, pietriuri, argile din zonele de lunc; acumulri deluviale: argile; acumulri coluviale. Pe lng acestea exist i formaiuni antropice, care sunt cele mai recente.

Capitolul 2. Analiza Swot

Primria municipiului Ortie se organizeaz i funcioneaz potrivit prevederilor Legii nr.215/2001 privind administraia public local, cu modificrile i completrile ulterioare i ale Regulamentului de organizare i funcionare. Sediul Primriei municipiului Orstie este n Orstie, Piaa Aurel Vlaicu, nr.3. Primria municipiului Ortie este o instituie public cu activitate permanent, care aduce la ndeplinire hotrrile consiliului local i dispoziiile primarului, soluionnd problemele curente ale cetenilor municipiului Ortie. Primarul, viceprimarul i secretarul municipiului Ortie, mpreun cu aparatul de specialitate al primarului, constituie Primria municipiului Ortie, care duce la ndeplinire hotrrile consiliului local i dispoziiile primarului, soluionnd problemele curente ale colectivitii locale. Analiza SWOT reprezinta baza strategiei de dezvoltare si, la recomandarea Comunitatii Europene, trebuie sa fie realizata pentru orice proiect de dezvoltare,ea trebuie extinsa si asupra economiei zonei pentru a putea identifica cat mai bine lucrurile cu adevarat bune, iar cele rele ar trebui alungate prin oportunitati de dezvoltare a zonei si a orasului.Vom incerca sa stabilim punctele tari si slabe ale primariei precum si oportunitatile de azi si de maine, dar si ce s-ar intampla daca nu am urmari planul de dezvoltare propus de prezenta strategie. De la bun inceput trebuie spus ca, fara o strategie, nu te poti nici dezvolta, nici atrage investitori si nici fonduri europene, toti vor sa stie ce vrei sa faci maine. Din analiza de mai jos vor rezulta doar cele mai importante lucruri de care se bucura primaria si amenitariile actuale, necesitatea de proiecte care sa rezolve problemele ce vor aparea, deoarece problemele de teritoriu, sol, aer, pamant, asezare, se gasesc in extrasele din PUG ( Plan Urbanistic General) Analiza de fata sta la baza intregii lucrari si este o forma moderna de a justifica proiecte. Marea arta a acestei analize este sa transformam ceea ce pana ieri era un necaz, intr-o victorie, si vom incerca sa aducem pe un drum favorabil dezvoltarii comunitatii si civilizatiei, tot ceea ce pentru altii parea nefolositor. Aceasta inseamna arta dezvoltarii, sa folosesti pentru bunastarea oamenilor tot ce Dumnezeu ne-a dat, fiindca nimic nu este inutil, totul este la randul sau / la locul sau.

Puncte tari: - primria municipiului Orstie dispune de un imobilul n care funcioneaz dotrile necesare desfsurrii n bune condiii a activitii compartimentelor ce o alctuiesc - patrimoniul propriu al Primriei municipiului Orstie este format din bunuri imobile si mobile, menionate distinct n evidena contabil si dup caz, n evidenele de carte funciar. - Consiliul local al municipiului Orstie, poate nfiina si organiza ncadrul structurii sale si alte servicii pe domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si n limita mijloacelor financiare de care dispune. Modalitatea de constituire a acestora si relaiile ntre servicii si dintre acestea si teri se reglementeaz potrivit prezentului Regulament de Organizare si Funcionare. - finanarea Primriei municipiului Orstie se asigur din bugetul local, constituit din impozitele si taxele locale instituite potrivit legii si din alte venituri proprii. - exist o bun comunicare ntre autoritile publice locale i autoritile publice judeene, astfel c proiectele de dezvoltare local se integreaz n rndul proiectelor de dezvoltare regional; - program informatic modernizat - contruirea a 3 blocuri ANL - forta de munca calificata, in special in domeniul blanurilor, maselor plastice - aparatul propriu al Consiliului local al municipiului Orstie este alctuit din direcii, servicii si compartimente de specialitate prevzute n organigrama Primriei municipiului Orstie. Direciile si serviciile ce alctuiesc aparatul propriu al Consiliului local realizeaz activitatea consiliului si a primarului, prin acte si operaiuni tehnico-materiale. Nu au capacitate juridic administrativ distinct de cea a autoritiilor n numele crora acioneaz, ele fiind subordonate att consiliului ct si primarului, care le organizeaz. Organizarea aparatului propriu al Consiliului local al municipiului Orstie, potrivit organigramei, este urmtoarea: I DIRECIA ECONOMIC; II DIRECIA ADMINISTRAIE PUBLIC LOCAL; III DIRECIA TEHNIC ; IV SERVICIUL IMPOZITE SI TAXE LOCALE; V SERVICIUL ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT; VI COMPARTIMENTUL RESURSE UMANE, PRIVATIZARE SI CONTROL COMERCIAL;

VII COMPARTIMENTUL ARHITECT SEF; VIII COMPARTIMENTUL AUDIT INTERN; IX COMPARTIMENTUL PROTECIE CIVIL. Pucte slabe: terenuri intravilan care apartin primariei, dar care nu au fost racordate la reteaua de utilitati: apa, gaz, energie electrica, canalizare, pentru a fi date in folosiinta tinerilor nevoiasi. drumuri interne putin dezvoltate imbatranirea populatiei dezvoltarea slaba a IMM-urilor si posibilitati reduse de atragere a altora cetatenii orasului nu sunt interesati de bugetul local, pentru a merge la primarie sa isi exprime punctul de vedere nemultumirea tuturor departamentelor dupa repartizarea bugetului bugetul alocat institutiilor de invatamant a fost mai scazut decat cel estimate foarte putine locuri de munca comparative cu numarul persoanelor apte de munca, somaj Amenintari: migrarea populatiei, in special in ultimii zece ani catre tari precum Spania, Italia,Germania, datorita nivelului de trai redus si a veniturilor foarte mici munca la negru evaziunea fiscala

Oportunitati: dezvoltarea drumurilor din oras, prin asfaltarea tuturor strazilor schimbare conductelor de apa si canalizare prin modernizare accesarea de fonduri europene pentru utilitati ( apa, electricitate, gaz, canalizare) pentru terenurile care apartin primariei si ar putea fi date in folosiinta pentru ajutorarea tinerilor casatoriti, care ar duce la dezvoltarea si extinderea orasului atragerea de firme in apropriea orasului, prin creearea unei zone industriale, care ar atrage dupa sine mai putini someri, si tot mai putini oameni si in secial tineri nu ar mai fi nevoiti sa plece la munca in alt oras, sau alta tara incurajarea tinerilor sa acceseze fonduri europene nerambursabile, in special tineri de la tara, prin programe de educare ( cusuri) oferite de catre primarie gratuit

Capitolul 3 Analiza veniturilor si cheltuielilor a bugetului local n perioada 20082010

Indicatorii financiari si bugetari constituie instrumente ale procesului complex al analizei financiare elemente esentiale in managementul financiar al administratiei publice locale. Analiza financiara reprezinta asadar un ansamblu de instrumente si tehnici, inclusiv indicatori financiari si prognoze, care permite masurarea situatiei financiare prezente a unei orgnizatii publice si private. Pentru a realiza analiza financiara a unei administratii publice locale este necasarca bugetul acesteia sa fie structurat in asa fel incat sa sublinieze informatiile cele mai importante, intr-un mod structurat si logic, grupand tipurile de venituri si cheltuieli ntr-o maniera utila. Veniturile operationale reprezinta totalitatea resurselor financiare de care beneficiaza n mod curent (repetitiv) o administratie locala; Cheltuielile operationale sunt reprezentate de totalitatea cheltuielilor unei administratii publice locale cu furnizirea serviciilor publice, adica toate cheltuielile unei administratii locale, cu exceptia celor de capital si a celor cu serviciul datoriei. Veniturile curente (autonome) sunt o parte a veniturilor operationale care depind ntr-o masura importanta de administratia locala respectiva si au un grad de predictibilitate ridicat: veniturile proprii fiscale si nefiscale, taxele speciale si cota defalcata din impozitul pe venit. Indicatorii de performanta sunt grupati n patru categorii relevante pentru evaluarea performantei financiare: I. Indicatori ai veniturilor sau care reflecta capacitatea de a genera venituri sunt acei indicatori care arata existenta unui nivel corespunzator al veniturilor si masura n care administratia public locala are controlul asupra veniturilor locale; II. Indicatori ai cheltuielilor sau care reflecta rigiditatea acestora definesc gradul de flexibilitate pe care l detin autoritatile locale n alocarea resurselor pentru diferite scopuri (destinatii). Aceasta analiza face distinctia ntre cheltuielile discretionare ale administratiei publice locale (pe care aceasta poate decide sa le faca sau nu) si cheltuielile nediscretionare (obligatorii) pe care o administratie public locala nu poate decide sa nu le faca. III. Indicatori ai capacitatii de investire, de contractare a datoriei si a structurii acesteia sunt acei indicatori care definesc masura n care autoritatile locale acorda importanta

cheltuielilor de capital si capacitatea acestora de a atrage finantare pe termen lung pentru finantarea investitiilor. IV. Indicatori ai rezultatului operational sau care reflecta capacitatea managementului financiar se refera la relatia dintre venituri si cheltuieli si definescgradul n care administratia public locala implementeaza un management performant alresurselor financiare. Pentru a analiza cu usurinta veniturile municipiului Orastie, vom porni de la veniturile totale pentru anii: 2008- 2009- 2010. Veniturile totale se compun din: venituri curente, venituri din capital, donatii si sponsorizari, subventii.
Bugetul local de venituri pentru anul 2008 este format din : -mii leiVENITURI TOTAL, din care: venituri curente venituri din capital donaii si sponsorizri subveii 26.870,38 24.026,76 2.447,62 40,00 356,00

Bugetul local de venituri pentru anul 2009 este format din : -mii lei-

VENITURI TOTAL, din care: venituri curente venituri din capital subventii

28.344,12 27.597,41 550,00 196,71

Bugetul local de venituri pentru anul 2010 este format din : -mii lei-

VENITURI TOTAL, din care: venituri curente venituri din capital subventii

28.320,63 27.295,68 284,00 740,95

Se poate observa faptul ca, in anul 2009 primaria Orastie a inregistrat cel mai ridicat venit cu 0,55 % mai mare fata de 2008, si aproximativ 0,1%mai mic in 2010 fata de 2009. Sub forma grafica:

Venituri totale - mii lei-

28.320,63

26.870,38 2008 2009 2010 28.344,12

Cheltuielile totale ale primariei municipiului Orastie sunt prezentate in cele ce urmeaza: In anul 2008
Ia anul 2009

26.870,38 mii lei

28.344,12 mii lei 28.320,63 mii lei

In anul 2010

Se poate obesrva faptul ca, pe parcursul celor 3 ani analizati ponderea veniturilor a fost egala cu ponderea cheltuielilor, ceea ce inseamna ca, aceasta primarie si-a gestionat corect bugetul in toti acesti ani. Sub forma grafica:

cheltuielile totale -mii lei-

26.870,38

28.344,12

28.320,63

2008 2009 2010

2008

2009

2010

Cheltuielile defalcate pentru anul 2008 exprimate in mii lei sunt urmatoarele:

CHELTUIELI TOTAL, din care : 26.870,38 - Servicii publice generale 5.347,81 -autoriti executive 3.998,20 -servicii publice de eviden a persoanelor 288,00 -tranzacii privind datoria public (dobnzi) 1.061,61 - Aprare,ordine public si siguran naional 454,00 -poliia comunitar 449,00 -protecia civil 5.00 -Cheltuieli social- culturale 15.133,88 -nvmnt 10.497,10 -sntate 349,00 -biblioteci 95,50 -cas de cultur 150,00 -sport 125,00 -tineret 10,00 -ntreinere parcuri, zone verzi, baze sportive si de agrement 252,20 -servicii religioase 230,00 -alte servicii n domeniile culturii, recreerii si religiei 170,00 -asistenta acordata persoanelor in varsta 536,20 -asisten social n caz de invaliditate 900,00 -asisten social pentru familie si copii 120,00 -crese 199,80 -ajutoare sociale 287,00 -cantine de ajutor social 430,90 -alte cheltuieli n domeniul asistenei sociale 781,18 -Servicii si dezvoltare public, locuine, mediu si ape 4.165,80 -locuine 143,30 -alimentare cu ap 356,00 -iluminat public 823,00 -alte servicii n domeniul locuinelor, serviciilor si dezvoltrii comunale 468,50 -salubritate 828,50 -colectarea, tratarea si distrugerea deseurilor 311,00 -canalizarea si tratarea apelor reziduale 1235,50 -Aciuni economice 1768,89 -agricultur, silvicultur 500,00 -drumuri si poduri 00,00 -transport n comun 25,00 -strzi 1243,89

Cheltuielile pentru anul 2009 exprimate in mii lei sunt urmatoarele :

CHELTUIELI TOTAL, din care : 28.344,12 - Servicii publice generale 6.219,70 - autoriti executive 4.235,00 - servicii publice de eviden a persoanelor 271,70

- tranzacii privind datoria public (dobnzi) - transfer din bug. local ctre bug. fondului de sntate 1.700,00 13,00 - Aprare, ordine public si siguran naional 770,50 - poliia comunitar 761,50 - protecia civil 9.00 - Cheltuieli social - culturale 17.108,20 - nvmnt 12.449,50 - sntate 346,00 - biblioteci 131,20 - cas de cultur 210,00 - sport 121,00 - tineret 8,50 - ntreinere parcuri, zone verzi, baze sportive si de agrement 174,70 - servicii religioase 385,00 - alte servicii n domeniile culturii, recreerii si religiei 150,00 - asisten acordata persoanelor in vrst - asisten social n caz de invaliditate 1170,00 - asisten social pentru familie si copii 125,00 - crese 265,90 - ajutoare sociale 247,00 - cantine de ajutor social 427,40 - alte cheltuieli n domeniul asistenei sociale 896,50 - Servicii si dezvoltare public, locuine, mediu si ape 3.583,15 - locuine 101,90 - alimentare cu ap 430,00 - iluminat public 731,50 - alte servicii n domeniul locuinelor, serviciilor si dezvoltrii comunale 747,61 - salubritate 694,30 - colectarea, tratarea si distrugerea deseurilor 119,70 - canalizarea si tratarea apelor reziduale 758,14 - Aciuni economice 662,57 - agricultur, silvicultur - drumuri si poduri 00,00 - transport n comun 30,00 - strzi 632,57
Cheltuielile pentru anul 2010 exprimate in mii lei sunt urmatoarele:

CHELTUIELI TOTAL, din care : 28.320,63 - Servicii publice generale 6.076,42 -autoriti executive 4.206,42 -servicii publice de eviden a persoanelor 230,00 -tranzacii privind datoria public 1.600,00 -transfer din bug. local catre bug fondului de sanatate 40,00 - Aparare,ordine public si siguran naional 788,58 -poliia comunitar 778,58 -protecia civil 10.00 - Cheltuieli social-culturale 16.013,56 -nvmnt 10.147,76 -spitale 300,00

-servicii de sntate publica 340,45 - alte cheltuieli in domeniul sanatatii 150,00 -biblioteci 169,04 -cas de cultur 200,00 -sport 121,00 -tineret 4,50 -ntreinere parcuri, zone verzi, baze sportive si de agrement 309,93 -servicii religioase 189,00 -alte servicii n domeniile culturii, recreerii si religiei 80,00 -asistenta acordata persoanelor in varsta 185,65 -asisten social n caz de invaliditate 1439,76 -asisten social pentru familie si copii 110,00 -crese 276,63 -ajutoare sociale 703,00 -cantine de ajutor social 418,44 -alte cheltuieli n domeniul asistenei sociale 868,40 - Servicii si dezvoltare public, locuine, mediu si ape 3.966,18 -locuine 182,71 -alimentare cu ap 215,28 -iluminat public 1.279,26 -alte servicii n domeniul locuinelor, serviciilor si dezvoltrii comunale 751,87 -salubritate 573,26 -colectarea, tratarea si distrugerea deseurilor 254,80 -canalizarea si tratarea apelor reziduale 709,00 - Aciuni economice 1.475,89 -drumuri si poduri 3,25 -transport n comun 30,00 -strzi 1.442,64

La o comparatie a servicilor pblice generale se poate remarca ca, in 2009 cheltuielile au fost cele mai ricate 6.219,70 mii lei comprativ cu 2008 de5.347,81 mii lei si in 2010 de 6.076,42 mii lei. In anul 2009 au crescut cu 1,63% fata de 2008 si cu 0,23 % fata de 2010.

Grafic se prezinta:

Chel.serv.pub.generale
6.219,70 6.076,42 mii lei

5.347,81

2008

2009 ani 5.347,81 6.219,70

2010

Cheltuielile social culturale au crescut cu 13% in anul 2009 fata de anul 2008, si cu 0,68 fata de anul 2010

Chelt.social - culturale - mii lei

17.108,20

16.013,56 15.133,88 2008 2009 2010

2008 2008 2009 2010 15.133,88

2009 17.108,20

2010 16.013,56

Cheltuielile privind serviciile si dezvoltare public, locuine, mediu si ape au fost cele mai ridicate in anul 2008 cu 1,63 % mai mult in 2008 fata de 2009 si cu 0,50% mai mare in 2008 fata de anul 2010.

chelt.dezv. Publica, locuinte, mediu si ape 4.200,00 4.100,00 4.000,00 mii lei 3.900,00 3.800,00 3.700,00 3.600,00 3.583,15 3.966,18 chelt.dezv. Publica, locuinte, mediu si ape

4.165,80

3.500,00 2008 2008 2009 2009 2010 2010 2011 ani

Cheltuielile cu aciuniile economice au fost mai mari cu 67% in anul 2008 fata de anul 2009 si cu aproximativ 2% mai mari in 2008 fata de 2010

Chelt. actiuni ec.

3.966,18

1.768,89 2008 2009 2010 662,57

2008

2009 ani

2010

Capitolul 4. Concluzii i propuneri

Pentru realizarea sarcinilor si functiilor ce-i revin, statul organizeaza o vasta retea de institutii publice. Acestea nu desfasoara in principiu activitati productive, obiectul lor de activitate plasand-se, de regula, in sfera materiala. Institutiilor publice le revin sarcini deosebite in domeniul socio cultural (invatamant, sanatate, cultura,arta si protectie sociala),al justitiei si procuraturii, asigurarii ordinii de drept in stat,apararii nationale. Desi isi desfasoara activitatea in sfera neproductiva,institutiile publice joaca un rol deosebit de important in realizarea practica a obiectivelor publice si sociale ale fortelor aflate la guvernare. Bugetele de venituri i cheltuieli pentru activitile finanate integral din venituri proprii se ntocmesc o dat cu bugetul instituiei publice de care aparin i se aprob o dat cu bugetul acesteia. Veniturile i cheltuielile activitilor finanate integral din venituri proprii se grupeaz pe baza clasificaiei bugetare aprobate de Ministerul Finanelor Publice. n situaia nerealizrii veniturilor prevzute n bugetele activitilor finanate integral din venituri proprii cheltuielile vor fi efectuate n limita veniturilor realizate. Excedentele anuale rezultate din execuia bugetelor de venituri i cheltuieli ale activitilor finanate integral din venituri proprii se reporteaz n anul urmtor. Elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli ale institutiilor publice ca niste componente ale bugetului general consolidate se bazeaza pe propunerile formulate de ordonatorii orincipali de credite pe baga unor metode. Rolul bugetului e foarte important in procesul de administratie democratica. Bugetul institutiilor publice trebuie sa creeze un plan clar si logic de alocare a resurselor publice pentru indeplinirea bugetar cerintelor legale si satisfacerea nevoilor cetatenilor. Pentru a asigura o gestionare corespondenta a bugetului de venituri si cheltuieli este necesara inlocuirea strategiei actuale de elaborare a acestuia,prin trecerea de ka elaborarea lui pe baza de programe. Potrivit Legii finantelor publice locale,ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale vor initia actiuni de implementare a finantelor bugetare pe baza de programe care vor fi inlocuite de catre institutiile si serviciile publice de interes local in scopul finantarii unor actiuni,obiective.

Din analiza bugetelor pentru anii 2008-2010, se poate observa ca, una dintre principalele probleme cu care se confrunta primaria este neabsortia de fonduri europene,

in special pentru modernizarea orasului si a strazilor, care ar atrage investitori economici si ar duce la cresterea veniturilor la bugetul de stat, cresterea nivelului de trai al orasului. O alta problema care ar trebui stopata este munca la negru, ar trebui sa formeze oameni care sa se ocupe de acest aspect, iar rezultatul sa fie cresterea veniturilor la buget. O atentie deosebita o merita si cheltuielile, in special impozitele si taxele de la populatie, care ar trebui calculate cu mai multa atentie in functie de zona in care locuiesc. Incepand cu Februarie 2011 in apropierea orasului se va construi centura Orastie Deva, care va avea urmari asupra bugetului local, dar care va oferi in aceleas timp noi locuri de munca pentru populatie. Ortia, este un ora cu multa istorie, cu multe obiective turistice si imprejuri care ar merita puse in valoare si facute cunoscute intregii lumii, ar putea fi valorificat mult mai mult prin turism.

Bibliografie:
1. Tatiana Moteanu - Buget i trezorerie public, Ed. Universitar, Bucureti, 2009 - Bugetul de stat al Romaniei, Ed.

2. Gheorghe D. Bistriceanu, Gheorghe H. Popescu Universitara, Bucuresti Internet 3. www.orastie.info. ( primaria Orastie) 4. www.wikipedia.ro 5. www.mfinante.ro

6. Legea nr. 11 din 26 ianuarie 2010-Buget de Stat pe 2010