Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Schimbarea sistemului socio – economic, problemele care apar în procesul tranziţiei,
globalizarea economiei au creat dificultăţi în viaţă, în activitatea localităţilor, iar deciziile
factorilor responsabili sunt deosebit de importante pentru depăşirea acestor probleme. În acest
context, dezvoltarea economică constituie o alternativă pe care o pot utiliza folosind potenţialul
existent al localităţii.
Afacerile reprezintă motorul dezvoltării economice constituind sursa de bază a creării
veniturilor şi implicit a bunăstării locuitorilor. Dezvoltarea economică este un proces continuu şi
coerent de planiificare a programelor strategice şi a politicilor de dezvoltare în scopul
îmbunătăţirii calităţii vieţii ţinând seama de interdependenţele dintre problemele mediului
înconjurător, bunăstării generale şi procesului creşterii economice.
Dezvoltarea locală este un proces de diversificare şi dezvoltare a activităţilor economice
şi sociale la nivelul unui teritoriu pornind de la mobilizarea şi coordonarea resurselor şi
energiilor existente. Această dezvoltare se află la intersecţia mai multor domenii de intervenţie
publică – în acest sens, putem avea pe lângă politicile economice locale şi politicile urbane de
amenajare a teritoriului.
În ţara noastră conceptul de dezvoltare economico – socială locală îşi face apariţia odată
cu manifestarea fenomenelor de descentralizare teritorială şi de deconcentrare a serviciilor
publice. Dezvoltarea societăţii depinde de politica guvernului şi administraţiei centrale şi rolul
administraţiei locale prin care se asigură armonizarea intereselor naţionale cu cele locale.
Cabinetul primarului
Cabinetul primarului are următoarele atribuţii:
• Asigură serviciul de secretariat.
• Execută lucrări de dactilografiere, tehnoredactare şi multiplicare.
• Îndeplineşte atribuţii de protocol şi reprezentare.
• Organizează acţiunile de reprezentare a primarului la ceremonii şi solemnităţi.
• Asigură păstrarea şi folosirea corectă a însemnelor oficiale, în conformitate cu prevederile
legale în vigoare.
• Întocmeşte documentele necesare şi asigură cheltuielile de protocol.
• Întocmeşte toate lucrările necesare pentru primiri de vizite, delegaţii oficialităţi la primar.
• Informează zilnic primarul în legătură cu problemele ridicate de mas - media, a căror rezolvare
este de competenţa primăriei.
• Participă la audienţele primarului şi se preocupă de evidenţa şi soluţionarea acestora.
Atribuțiile corpului de control al primarului
Corpul de control al primarului este subordonat direct primarului, ca ordonator principal
de credite şi are în principal următoarele atribuţii:
• Întocmeşte lista sarcinilor periodice de control şi o transmite spre aprobare primarului, după
care trec la realizarea acestora.
• Efectuează controlul gestionar de fond la toate direcţiile, serviciile şi unităţile bugetare
finanţate de la bugetul local şi prezintă rapoarte cu constatările făcute direct primarului, pentru a
decide.
• Propune măsuri de stabilire a răspunderii materiale şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare,
potrivit legislaţiei muncii.
• Prezintă la cererea primarului rapoarte şi informări privind constatările făcute şi măsurile luate.
• Întocmeşte procese verbale de constatare a contravenţiilor conform legislaţiei şi actelor
normative în vigoare specifice disciplinei în construcţii.
• Verifică corelarea între preţurile practicate pe piaţă şi cele ale comercianţilor care vând cu
amănuntul, pentru a putea constata dacă preţurile practicate nu sunt rezultatul unei neînţelegeri
între comercianţi pentru impunerea unor preţuri superioare.
• Fundamentează propunerile de cheltuieli din bugetul local necesare asigurării funcţionalităţii
compartimentului şi realizării atribuţiilor acestora.
Viceprimarul
Comunele, oraşele şi sectoarele Municipiului Bucureşti au câte un viceprimar, iar oraşele
reşedinţă de judeţ şi Municipiul Bucureşti au câte 2 viceprimari aleşi dintre consilierii locali.
Potrivit O.U.G. nr. 74/200113,până la organizarea alegerilor locale , numărul viceprimarilor
municipiului Bucureşti şi a sectoarelor municipiului Bucureşti a rămas cel stabilit în urma
alegerilor locale .
Viceprimarii nu pot fi aleşi în acelaşi timp şi consilieri. În acest scop Legea nr.215/2001
prevede, în art. 156,că pe termen de 30 de zile de la intrarea sa în vigoare, viceprimarii aveau
obligaţia să opteze, fie pentru calitatea de consilier, fie pentru funcţia de viceprimar.
Alegerea viceprimarilor se face de către consiliile locale din rândul membrilor acestora,
cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie. Durata mandatului viceprimarului este egală
cu cea a mandatului consiliului local. Pe toată durata exercitării mandatului viceprimarului,
contractul său de muncă la instituţii publice, regii autonome, companii naţionale se suspendă,de
drept,ca mandatul primarului. De asemenea, viceprimarul primeşte pe durata exercitării
mandatului său o indemnizaţie stabilită, potrivit legii.
Mandatul viceprimarului poate înceta prin act administrativ ( hotărârea consiliului local )
sau de drept. Încetarea mandatului viceprimarului prin act administrativ poate avea loc prin
schimbarea din funcţie a acestuia.
Schimbarea din funcţie a viceprimarului se face de consiliul local,la propunerea motivată
a unei treimi din numărul consilierilor sau a primarului, prin hotărâre adoptată cu votul a două
treimi din numărul consilierilor în funcţie după cum prevede art.78 alin(2). Hotărârea consiliului
local poate fi atacată în instanţa de contencios administrativ, în condiţiile Legii nr. 29/1990,însă
instanţa de judecată se va pronunţa asupra temeiniciei acestei hotărâri atacate, nu şi asupra
oportunităţii acestei hotărâri,care se apreciază, în exclusivitate, de către consiliul local.
Cu alte cuvinte instanţa de contencios administrativ va verifica dacă hotărârea a fost
adoptată cu respectarea condiţiilor prevăzute în art. 78 alin (2) din Legea nr. 215/2001, ci nu se
va pronunţa asupra temeiniciei acestei hotărâri, numirea şi schimbarea din funcţie a
viceprimarilor putând fi chiar rezultatul unor ,,calcule politice’’.
De altfel, nu poate fi contestat faptul că activitatea viceprimarilor poate fi cel mai bine
apreciată de către consiliul local, cesta având un drept de apreciere exclusiv şi nelimitat în
această privinţă.
În concluzie, numirea şi schimbarea din funcţie a viceprimarului au la bază criterii
politice şi nu profesionale. De aceea, aceste măsuri administrative nu pot fi asimilate cu numirea
şi eliberarea din funcţie a funcţionarilor publici, care trebuie să aibă loc pe baza unor criterii
obiective, ci nu pe baza unor considerente de apreciere subiectivă a conducătorilor administraţiei
publice.
Administraţia publică locală reprezintă aceea totalitate a organelor cu competenţă
generală ale locuitorilor unei unităţi administrativ – teritoriale – judeţul şi comuna. Spre
deosebire de administraţia publică centrală, competenţa la nivelul întregii ţări, administraţia
publică locală este de competenţa – îşi exercită atribuţiile – numai în limitele unităţii
administrativ teritoriale, în care aceasta funcţionează sau, cum susţinea Prof. A. Teodorescu, a
căror autoritate se termină la hotarele teritoriale ale circumscripţiei respective. Potrivit art. 3
alin.(3) din Constituţia României teritoriul statului nostru este organizat în următoarele unităţi
administrativ – teritoriale:comune, oraşe şi judeţe. Potrivit art. 18 din Legea Administraţiei
Publice Locale nr. 215/2001, unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii.
Municipiile por avea subdiviziuni administrativ – teritoriale a căror delimitare şi organizare se
stabilesc prin lege. Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate şi cătune.
Delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice
modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate face numai prin lege şi cu consultarea
cetăţenilor din unităţile administrativ - teritoriale respectiv, prin referendum(art.20 din Legea nr.
2315/2001).
Aceste unităţi administrativ teritoriale au personalitate juridică. În calitate de persoane
juridice civile ele au în proprietate bunuri din domeniul privat, iar în calitate de persoane
juridice de drept public, ele sunt proprietare ale bunurilor din domeniul public de interes local şi
emit acte administrative de autoritate.
Unităţile administrativ – teritoriale au organe proprii de conducere care se ocupă de
soluţionarea problemelor de interes local, acestea fiind consiliile locale şi primarii. Consiliile
locale sunt autorităţi deliberative, iar primarii sunt autorităţi executive. Atât consiliile locale cât
şi primarii sunt autorităţi administrative autonome(art.21din Legea nr.215/2001).
La nivel judeţean funcţionează consiliile judeţene care coordonează activitatea consiliile
comunale şi orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean (art.22 din
Legea nr. 215/2001).În relaţiile dintre consiliile locale şi dintre acestea şi consiliile judeţene, nu
există raporturi de subordonare (art. 6 alin. 2 din Legea nr.215/2001).
Potrivit art. 119 din Constituţie şi art. 2 ali.(1)din Legea nr.215/2001, administraţia
publică locală se organizează şi funcţionează în temeiul următoarelor principii:
• Principiul autonomiei locale.
• Principiul descentralizării serviciilor publice.
• Principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale.
• Principiul legalităţii.
• Principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
Potrivit art. 68 alin.(1) lit.c din Legea 215/2001, primarul poate propune consiliului local
consultarea populaţiei prin referendum cu privire la problemele locale de interes deosebit.
Bibliografie
Cristian Iftimoaie „Serviciile Publice Locale”, Editura Economică, 2001;
Corneliu Manda „Administraţia Publică Locală Din România”, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
1993;
Mircea Preda „Drept Administrativ, Probleme ale Administraţiei Publice Locale”, Editura
Amiva, 1992
Pendiuc T. „Managementul Administraţiei Publice”, Editura Independenţa Economică, Brăila
1999;
Legea nr.215 din 2001 Legea Administraţiei Publice Locale