Primăria 

Municipiului  Iași
 Organizare şi funcţionalitate la Primăria Municipiului Iaşi

Scurt istoric
Situat în partea de nord – est a României, în Podişul Moldovei, Judeţul Iaşi, este mărginit
la vest de râurile Moldova şi Siret, iar la est de râul Prut (care constituie şi graniţa cu Republica
Moldova).
Organizarea administrativ teritorială a judeţului (la 31.12.2011) include 2 municipii (Iaşi
şi Paşcani), 3 oraşe (Hârlău, Tg. Frumos şi Podu Iloaiei), 93 comune şi 418 sate; reşedinţa
judeţului este municipiul Iaşi, unul dintre cele mai importante oraşe ale României (cu 309631
locuitori la 01.07.2010, ocupând locul 3 pe ţară, după municipiile Bucureşti şi Timişoara).
Unul dintre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării, municipiul Iaşi , a fost
menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei
Alexandru cel Bun. Iaşul a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două
capitale ale Principatelor Unite între 1859 şi 1862 şi capitala României între 1916-1918.
Iași, reprezintă unul dintre cele mai importante centre universitare, cu peste 60.000
studenţi anual în 5 universitaţi de stat şi 3 universităţi private, Iaşul este de asemenea şi un
puternic centru cultural şi istoric. Iaşul este oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului
spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial.
Primăria Municipiului Iaşi a fost înfiinţată prin Legea comunală din 1864, votată de
Adunarea generală a României în ziua de 9 martie 1864 şi promulgată sub nr. 394 de către
Alexandru Ioan Cuza la data de 31 martie 1864. Astfel, a început o nouă etapă în istoria
administraţiei comunale moderne
Primul primar al “Ieşilor” a fost Dimitrie Gusti care a condus municipiul în patru
mandate, de numele său fiind legate multe din realizările edilitare ale acelor vremuri. Actualul
sediu al primăriei este fostul Palat Roznovanu, situat în inima oraşului, în apropierea celor mai
semnificative monumente istorice. Clădirea impresionantă prin somptuozitate şi fastul
interioarelor, a fost construită în deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea şi restaurată între 1830 - 1833
de către cunoscutul arhitect Johan FREYWALD, cel care a proiectat şi Catedrala Mitropolitană.
Această clădire a avut un rol deosebit pe scena istoriei mai ales în Primul Război
Mondial, între 1916 – 1918, când a gazduit sediile conducerii politice refugiate de la Bucureşti.
In încăperea în care se află acum Cabinetul Primarului îşi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar
în actuala Sala de şedinte a Consiliului Local s-a întrunit în 1918 Consiliul de Razboi al
României. In deceniile 2-4 ale secolului XX, Palatul a cunoscut din nou stralucirea vieţii
mondene de altădată, pentru ca, din 1944 să devină sediul Comitetului Orăşenesc de Partid şi din
1970 sediul Primăriei oraşului.
Primăria Municipiului Iaşi este organizată şi funcţionează ca autoritate a administraţiei
publice locale, desfăşurându-şi activitatea la un nivel inferior subordonat conducerii realizate
prin Parlament, dar superior conducerii de la nivelul regiilor autonome sau al societăţilor
comerciale cu activităţi productive, de prestări – servicii sau social – culturale.
Primăria, ca structură funcţională cu activitate permanentă, este constituită din primar,
viceprimar, secretar şi aparatul propriu al consiliului local, care duc la îndeplinire hotărârile
consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii.

2
 Obiectul/ domeniul de activitate al Primăriei Municipiului Iaşi

Primăria Municipiului Iaşi, ca membră a Asociaţiei Muncipalităţilor din România îşi

propune să satisfacă în permanentă clienţii (persoane fizice şi juridice), angajaţii, apreciaţi ca şi
colaboratori  şi societatea civilă în ansamblul ei, urmărind să devină un lider regional şi naţional.
Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Iaşi este organizat în conformitate cu
dispoziţiile Legii nr.215/2001 (cu modificările ulterioare) privind administraţia publică locală
(vezi anexa 1).
Primăria municipiului Iaşi contribuie la asigurarea realizării în judeţ a strategiei şi
obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare. Principalele obiective decurg din sarcinile pe
care le au departamentele din cadrul instituţiei. Aceste sarcini vizează soluţionarea problemelor
colectivităţii locale şi constau în următoarele:
a) elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
b) stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale;
c) stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale;
d) administrarea bunurilor din proprietate publică sau privată a municipiului Iaşi;
e) angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung;
f) administrarea resurselor financiare;
g) elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare;
h) asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale;
i) cooperarea pe plan intern şi internaţional.
În calitate de autorităţi ale administraţiei publice locale, consiliul local, în frunte cu
primarul au ca scop principal gestionarea, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care
le reprezintă, a treburilor publice, în condiţiile legii, după cum urmează:
 Servicii publice cu caracter statal: serviciul de pază asigurat de Corpul Gardienilor
Publici, serviciul public de protecţie civilă, serviciul de autorizare a construcţiilor,
serviciul public de stare civilă;
 Servicii publice edilitare: serviciul public de electricitate, de alimentare cu apă, serviciul
de transport public local de călători, de întreţinere a spaţiilor verzi, de salubrizare a
localităţii, întreţinerea, repararea şi exploatarea drumurilor publice;
 Servicii publice comerciale: licenţierea transportului privat de călători, organizarea şi
funcţionarea cimitirelor;
 Serviciul public pentru activităţi culturale;
 Serviciul public pentru relaţii externe: al administraţiei locale în România în contextual
autonomiei locale, funcţia de protocol extern, negocierea contractelor externe, funcţia de
cooperare internaţională;

3
  Serviciul public financiar.

Cu referire la relaţiile dintre autorităţile publice locale şi Consiliul Judeţean nu există

raporturi de subordonare. Consiliul Local reprezintă autoritatea deliberativă care adoptă acte
juridice numite hotărâri, iar primarul reprezintă autoritatea executivă şi este şeful administraţiei
publice locale şi al aparatului propriu de specialitate.
Consiliul Judeţean coordonează activitatea Consiliilor Locale, acordă asistenţă Consiliilor
Locale în ceea ce priveşte organizarea şedinţelor Consiliului Local, lucrări de secretariat,
legalitatea proiectelor de hotărâri şi a dispoziţiilor, întocmirea caietelor notariale şi elaborează
programe., după cum urmează:
 Propune măsuri pentru crearea condiţiilor necesare petrecerii timpului liber şi
pentru asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice,
sportive şi de agrement;
 Asigură colaborarea cu organizaţii nonguvernamentale în vederea realizării
condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor ştiinţifice, culturale, sportive şi de agreement;
 Urmăreşte actualizarea entităţilor de date privind instituţiile de învăţământ,
culturale , artistice, sanitare, sportive şi de agrement de pe raza administrativă;
 Organizează vizite periodice de informare şi control cu privire la buna desfăşurare a
acelor unităţi subordonate şi aduce aceste probleme la cunoştinţa conducerii Primăriei;
 Semnalează serviciile de specialitate pentru orice încălcare a actelor cu caracter
normativ adoptate în Consiliul Local, precum şi a legilor, care împiedică buna desfăşurare a
activităţii în domeniile menţionate;

Organizarea internă a Primăriei Municipiului Iaşi

În ceea ce priveşte organizarea internă a Primăriei Municipiului Iaşi, se poate spune că la
nivelul acestui organ fiscal, se identifică mai multe tipuri de organizări, fiecare tip de organizare
având mai multe niveluri. Acest lucru este evidenţiat prin organigrama primăriei ( a se vedea
ANEXA nr. 2).
Structura organizatorică este următoarea:
 Personal de conducere:
 Primar: Gheorghe Nichita
 Viceprimari: Romeo Olteanu şi Gabriel Grigore
 Secretar: cons. jr. Lăcrămioara Vernica
 Posturi din aparatul propriu P.M.I.:
 Director general
 Directori executivi
 Directori executivi adj.
 Şefi servicii
 Şefi birouri
 Personal de execuţie
Organigrama Primăriei Municipiului Iaşi este una piramidală, specifică unei structuri
organizatorice de tip ierarhic - funcţional.
Organizarea este evidenţiată în documentele de formalizare a structurii organizatorice,
respectiv Regulamentul de organizare şi funcţionare, organigrama şi fişele de post.

4
 Făcând o analiză a aparatului propriu al Consiliului Local, se poate afirma faptul că, prin
Consiliul Local trebuie să fie percepută imaginea organului local al puterii de stat, prin
intermediul căruia se coordoneazã întreaga activitate de dezvoltare economico-socială a
municipiului.
Consiliul Local al Municipiului Iaşi funcţionează ca autoritate a administraţiei publice
locale, fiind compus din 27 de consilieri, doi dintre aceştia fiind viceprimari, care sunt aleşi prin
vot universal, direct şi secret şi liber exprimat. Aceştia sunt aleşi o dată la 4 ani, din partea
partidelor politice. Despre consilieri se poate afirma că au rolul de a aproba documentele şi
acţiunile propuse de executiv, în limitele legii.
Aşa cum reiese din cuprinsul organigramei, se poate constata faptul că, Consiliul Local
intră în relaţii cu primarul, viceprimarul şi secretarul, „personaje” care la rândul lor conduc sau
administreazã alte structuri organizatorice. Se identifică în această situaţie relaţii de subordonare
între Consiliul Local şi Primar, Viceprimar şi Secretar, relaţii de subordonare axate pe cooperare,
în vederea obţinerii unor rezultate cât mai satisfăcatoare în ceea ce priveşte administraţia publicã
localã.
La nivel organizatoric, Primãria Municipiului Iaşi cuprinde pe primele două nivele
ierarhice Consiliul Local al Municipiului, Primarul, cei doi Viceprimari şi Secretarul. Din analiza
acestor două nivele ierarhice, se desprinde concluzia potrivit căreia între Primar şi Consiliul
Local existã o relaţie reversibilã de comunicare, primarul reprezentând, alături de Viceprimar şi
de Secretar, Executivul, în timp ce Consiliul Local reprezintã Legislativul.
De asemenea, se remarcă faptul că cei doi Viceprimari şi Secretarul se află în relaţii de
colaborare cu Primarul, fiind totodată şi în subordinea acestuia.
Primarul, cei doi viceprimari, secretarul municipiului şi aparatul de specialitate al
primarului municipiului Iaşi, constituie astfel, o structurã funcţionalã, cu activitate permanentă,
denumită Primăria Municipiului Iaşi, care duce la îndeplinirea hotărârilor Consiliului Local şi
dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale activităţii locale.
În ceea ce priveşte Primarul, se poate afirma cã acesta are în subordine direcţii,
compartimente, birouri şi servicii, în acest sens fiind menţionate:
 Direcţia Investiţii
 Direcţia Dezvoltare Urbană
 Direcţia Tehnică
 Biroul Protecţia Muncii, Securitate şi Sănătate în muncă
 Direcţia de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat
 Direcţia Pieţe
 Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale, care cuprinde:
 Activitatea Economică
 Activitatea de Taxe şi Impozite
 Direcţia Control
 Direcţia Comunicare
 Direcţia de Programe şi Servicii pentru Comunitate
 Serviciul Asigurarea Calităţii
 Serviciul Informatizare
 Serviciul Resurse Umane
 Serviciul Audit Public Intern
 Cabinet Primar
 Consilieri Primar

5
 Funcţionalitate
Primăria Municipiului Iaşi are o funcţionalitate multiplă, datoritã structurii organizatorice
complexe, compusã din direcţii, compartimente, birouri şi servicii. Atât la nivel de
compartimente, cât şi de posturi sunt delimitate atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele
fiecărui angajat. Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor ce asigură
funcţionarea primăriei sunt evidenţiate în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi în Legea
administraţiei publice locale1.
Făcând o analiză a legăturilor care se formeazã în cadrul primãriei, trebuie menţionat
faptul că rolul de “pilon” îi este atribuit Consiliului Local, întrucât acesta, ca entitate
administrativă, are o serie de atribuţii, după cum urmează :
a) Alege din rândul consilierilor viceprimarii ; stabileşte, în limitele normelor legale,
numărul de personal din aparatul propriu ;
b) Aprobă statutul oraşului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului ;
c) Avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-
socială, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la
programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, în
condiţiile legii ;
d) Aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei
bugetare ; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar ; stabileşte impozite şi taxe
locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii ;
e) Aprobă la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii,
numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de
specialitate , ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de
interes local ;
f) Administreazǎ domeniul public şi domeniul privat al oraşului ;
g) Hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
publică a oraşului, precum şi a serviciilor publice de interes local ;
h) Hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a oraşului,
în condiţiile legii ;
i) Infiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local ;
urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora ; instituie, cu respectarea
criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru
instituţiile şi serviciile publice de interes local ; numeşte şi eliberează din funcţie
conducătorii serviciilor publice de interes local, precum şi pe cei ai instituţiilor publice
din subordinea sa ; aplică sancţiuni disciplinare persoanelor pe care le-a numit ;
j) Hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de interes local ; exercită,
în numele unitǎţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului la societăţile
comerciale pe care le-a înfiinţat ; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi
comerciale ; numeşte şi eliberează din funcţie membrii consiliilor de administraţie ale
regiilor autonome de sub autoritatea sa .

6
 Un alt membru important în cadrul Primăriei Municipiului Iaşi este reprezentat de către
Primar, care intră în relaţii directe cu Consiliul Local, între Consiliul Local şi Primar existând
relaţii de subordonare, precum şi de colaborare.
Primarul este ales o dată la 4 ani de către locuitorii municipiului.
În ceea ce priveşte ordonatorii de credite bugetare, trebuie precizat faptul că aceştia se
identifică cu persoana – conducătorul sau persoana căreia acesta i-a delegat, potrivit legii,
atribuţiile în acest domeniu – responsabilă de utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru
instituţia respectivă. De asemenea, coroborat cu această calitate, ordonatorul de credite bugetare
este responsabil de elaborarea şi execuţia bugetului instituţiei respective, de finanţarea
instituţiilor publice subordonate, de organizarea contabilităţii publice, de întocmirea şi
prezentarea dărilor de seamă periodice privind execuţia bugetară şi realizarea serviciilor publice
corespunzătoare.
În conformitate cu această precizare, trebuie menţionat faptul cã Primarul Municipiului
Iaşi se încadrează în prima dintre cele trei categorii ale ordonatorilor principali de credite, fiind
astfel unul dintre ordonatorii principali de credite bugetare.
Printre atribuţiile Primarului, se pot enunţa:
 Asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor
Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României,
a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului;
 Asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului Local;
 Poate propune Consiliului Local, consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la
problemele locale de interes deosebit;
 Prezintă Consiliului Local, anual, sau ori de câte ori este necesar, informări cu privire la
starea economică şi socială a municipiului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin
autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a informării asupra modului de
aducere la îndeplinire a horărârilor Consiliului Local;
 Întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheire a exerciţiului bugetar, şi le
supune spre aprobare Consiliului Local;
 Exercită funcţia de ordonator principal de credite ;
 Asigură ordinea publică şi linistea locuitorilor, prin intermediul poliţiei;
 Ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor,
împreună cu organele specializate ale statului;
 Îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale;
 Controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în
vânzare către populaţie, cu ajutorul serviciilor de specialitate;
În ceea ce priveşte atribuţiile viceprimarilor, se poate afirma faptul că aceştia exercită
atribuţiile care sunt delegate de primar, întrucât, potrivit legii 215/2001, o parte din atribuţiile
primarului pot fi delegate viceprimarului ales din rândul membrilor Consiliului Local. Dintre
atribuţii pe care le poate exercita viceprimarul amintim:
 poate exercita funcţia de ordonator principal de credite;
 poate lua măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor, împreuna cu organele specializate ale statului;
Schimbarea din funcţie a unui viceprimar se poate face de consiliul local, la propunerea
motivată a unei treimi din numărul consilierilor sau a primarului, prin hotărâre adoptata cu votul
a doua treimi din numărul consilierilor în funcţie.

7
 Referitor la atribuţiile secretarului, se poate afirma ca acesta îndeplineşte o serie de
atribuţii, printre care pot fi enunţate:
 Participă în mod obligatoriu la şedinţele Consiliului Local;
 Coordoneazã compartimentele şi activitãtile cu caracter juridic, de stare civilã,
autoritate tutelarã şi asistenţã social㸠în cadrula aparatului propriu de specialitate al
consiliului local;
 Avizeazã proiectele de hotãrâre ale Consiliului Local, asumându-şi rãspunderea
pentru legalitatea acestora , consemnând hotãrâri pe care le considerã legale;
 Asigurã îndeplinirea preocedurilor de convocare a Consiliului Local şi efectuarea
lucrãrilor de secretariat;
 Pregãteşte lucrãrile supuse dezbaterii Consiliului Local;
 Asigurã aducerea la cunoştinţã publicã a hotãrârilor şi dispoziţiilor cu caracter
normativ;
 Elibereazã extrase sau copii de pe orice act din arhiva Consiliului Local, în afara
celor cu caracter secret, stabilite potrivit legii;
 Legalizeazã semnãturi de pe înscrisurile prezentate de pãrţi şi confirmã autenticitatea
copiilor cu acte originale, în condiţiile legii.
Despre compartimentele existente în cadrul Primãriei Municipiului Iaşi, este de precizat
faptul cã dintre acestea, importanţa cea mai mare o are Direcţia Economică şi Finanţe Publice
Locale. Aceasta este principala structurã organizatoricã, care are în vedere atât elementele
caracteristice bugetului şi contabilitãţii, cât şi elemente care au legãturã directã cu organizarea,
coordonarea, îndrumarea şi controlul activitãţii de determinare a impozitelor, taxelor şi altor
venituri destinate bugetului local, precum şi gestionarea cheltuielilor necesare de realizat.
Din perspectiva prezentului studiu de caz, prezintă importanţă organizarea, atribuţiile şi
funcţionarea a trei servicii : Seviciul de Audit, Buget şi cel Fiscal.
Serviciul de Audit cuprinde 2 birouri : Contabilitate venituri şi Contabilitate cheltuieli.
Atribuţiile Serviciului de Audit sunt următoarele :
 rǎspunde de legalitatea tuturor operaţiunilor contabile;
 rǎspunde de întocmirea corectǎ şi la timp a balanţei de verificare pe total instituţie (în
 colaborare cu serviciul buget, financiar, contabilitatea veniturilor) care va fi înaintată
serviciului buget pentru întocmirea Situaţiilor financiare şi a Bilanţului;
 rǎspunde de înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor cronologic şi sistematic
 potrivit planului de conturi şi normelor emise de Ministerul Finanţelor folosind modelele
registrelor şi formularelor comune privind activitatea contabilǎ şi respectând normele
metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora;
 rǎspunde de înregistrarea contabilǎ pe bazǎ de documente justificative înaintate de
 compartimentele de specialitate cu vizele şi aprobǎrile persoanelor autorizate şi cu
respectarea normelor interne privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor,et

Atribuţiile Serviciului Financiar sunt urmǎtoarele :

 rǎspunde de legalitatea operaţiunilor economice şi respectarea disciplinei financiare;
 rǎspunde de deschiderea de conturi bugetare, extrabugetare şi speciale;
 rǎspunde de decontarea sumelor prin bancǎ şi prin casierie, întocmind instrumentele de
platǎ, pentru plǎţile pe care le efectueazǎ în cadrul serviciului, cu ordin de platǎ sau cu
numerar ;

8
  rǎspunde de întocmirea statelor de platǎ de la brut la rest de platǎ, pentru salariaţii din
aparatul propriu ;
 rǎspunde de plata la timp a drepturilor de naturǎ salarialǎ, a viramentelor cǎtre bugetul de
stat, etc.
Un compartiment care se află în strânsã legătură cu Direcţia Economică şi Finanţe
Publice Locale este reprezentat de Serviciul de Resurse Umane. Această legătură constă în
faptul cã pot fi identificate anumite documente justificative, care, fie sunt primite de la aceastã
direcţie, fie sunt emise într-acolo.
În ceea ce priveşte fluxul de informaţii dinspre Serviciul Resurse Umane spre Direcţia
Economico- Financiarã, materializarea legãturii este redatã prin statul de salarii, acesta fiind
utilizat pentru calculul drepturilor salariale, a contribuţiilor pentru asigurãri sociale şi al tuturor
datoriilor.
Despre statul de salarii se poate afirma cã este întocmit în douã exemplare, lunar, pe baza
documentelor de evidenţã a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a
salariilor individuale, pe baza fişelor de evidenţã efectivã a salariilor, a reţinerilor legale, a
certificatelor medicale şi a concediilor de odihnã.
De asemenea, un alt document justificativ este reprezentat de cãtre lista indeminizaţiilor
pentru concediul de odihnã, aceasta fiind utilizatã ca un document prin care sunt stabilite
drepturile privind indemnizaţiile cuvenite salariaţilor în timpul efectuãrii concediului de odihnã..
Printre atribuţiile acestei componente de structuri organizatorice, se pot menţiona:
 rãspunde de calcularea si aplicarea corectã a reglementãrilor legale în domeniu
 întocmeşte dãrile de seamã statistice referitoare la salarizarea, evidenţa, încadrarea,
promovarea şi a altor aspecte din domeniul personalului
 participã la elaborarea proiectului de buget pentru sumele necesare drepturilor salariale şi
verificã încadrarea în sumele aprobate de bugetul local
 întocmeşte rapoarte de specialitate pentru problemele specifice compartimentului înscris
în ordinea de zi a şedinţei consiliului local
 urmãreşte şi aplicã documentele de reţineri, propuneri, imputaţii ale personalului.

Compartimentul Juridic este un alt compartiment care se gãseşte în relaţie cu Direcţia

Economică şi Finanţe Publice Locale. Pentru a ilustra aceastã legãturã, este necesarã o trimitere
la fişa postului numãrul 25411, postul fiind acela de inspector, însãrcinat cu aplicarea legislaţiei
existente privind constatarea-determinarea impozitelor, taxelor, precum şi a altor venituri ale
bugetelor locale.
Printre atribuţiile acestui compartiment se pot aminti:
 participarea la acţiuni de control fiscal ale agenţilor economici cu capital de stat mixt sau
privat
 constatarea şi stabilirea categoriilor de impozite şi taxe datorate de persoanele fizice
autorizate, societãţi comerciale
 identificarea, sancţionarea şi impunerea persoanelor fizice şi juridice, conform legislaţiei
în vigoare în materie de impozite şi taxe locale,etc.
Astfel, Compartimentul Juridic este cel care realizeazã controlul şi verificã buna
desfãşurare a activitãţilor de colectare a impozitelor şi taxelor din Compartimentul Financiar
Contabil.

9
 În cadrul instituţiei primăriei, potrivit criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor
publice, se pot identifica relaţii obligatorii, care sunt reglementate de anumite acte juridice sau
relaţii facutative. La nivel intern se diferenţiază următoarele relaţii:
 relaţiile dintre compartimentul impozite şi taxe şi compartimentul cheltuieli, ca urmare a
datelor furnizate de primul compartiment, necesare in fundamentarea bugetului de
venituri si cheltuieli ;
 relaţiile dintre compartimentul asistenţă socială şi compartimentul cheltuieli, ca urmare a
datelor furnizate despre dosarele întocmite pentru ajutorul minim garantat, pentru
sustinerea persoanelor cu handicap şi protecţie a copilului ;
 relaţiile dintre compartimentul urbanism şi compartimentul impozite si taxe.
 relaţiile dintre agentul agricol şi compartimentul impozite şi taxe, ca urmare a datelor
care se furnizează în registrul agricol despre fiecare contribuabil şi despre averea acestuia
(clădiri, terenuri) care constituie sursa de stabilire din oficiu a impozitelor si taxelor ;
Relaţii între consiliul local şi primar sunt relaţii de autoritate deoarece primarul este
autoritate executivă iar consiliul local deliberativă. In acelaşi timp, din punct de vedere al
modului de formare, ambele autorităţi sunt constituite prin votul cetăţenilor, ceea ce le conferă in
egală măsură legitimitate, deosebirea intre ele fiind de natura juridică.
In ceea ce priveşte fluxul informaţional, se pot întâlni mai multe situaţii: comunicare
verticală descendentă, comunicare verticală ascendentă, comunicare oblică şi comunicare
orizontală.
Fluxul financiar al informaţiilor, în cadrul Primăriei Iaşi, vizează aprobarea normelor
metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice
din sistem. Informaţiile circulă la nivelul mai multor departamente, trecând prin diferite etape.

Etapele de transmitere a informaţiilor sunt :

a). Compartimentul de specialitate din cadrul unităţii poate iniţia un proiect de angajament
care se prezintă, sub formă scrisă şi care trebuie să respecte toate prevederile legale. Acest
angajament se prezintă sub formă de contracte de achiziţii publice, comenzi, convenţii, contracte
de muncă, acte de control, acorduri de împrumut.
b). Atestarea juridică a documentului se realizează de către compartimentul juridic prin
însuşire şi avizare.
c). Prezentarea la compartimentul financiar contabil pentru încadrarea în prevederile
legale.
d). Pentru a fi prezentat ordonatorului de credite, angajamentul trebuie să aibă şi viza de
control financiar preventiv, care presupune aprobarea angajamentului din punct de vedere al
legalităţii, regularităţii şi încadrarea în creditul bugetar aprobat.
e). Prezentarea documentului spre analiză si aprobare de către ordonatorul principal de
credite.

Structura de personal

10
 Structura de personal a Primăriei Municipiului Iaşi se prezinta astfel:
 Funcţii de conducere:
 Primar: 1
 Viceprimari: 2
 Secretar : 1
Total personal de conducere: 4
 Personal din aparatul propriu de specialitate:
 Directori executivi: 6
 Director executiv adj. : 1
 Sefi servicii: 26
 Sefi birouri : 20
 Personal de executie: 417
Total personal: 470
 Funcţii publice:
 Directori executivi : 6
 Director executiv adj.: 1
 Sefii servicii : 24
 Sefi birouri : 19
 Personal de execuţie: 381
Total personal: 431
 Salariaţi cu contract de munca:
 Directori
 Sefi servicii
 Sefi birouri
 Personal de executie

Numărul total al personalului din cadrul Primăriei Municipiului Iaşi este de aproximativ
1020

11