Operațiuni procedurale anterioare emiterii actelor administrative: avizul și

acordul.
Exemplificați

Actul administrativ reprezintă forma juridică principală de activitate a autorităților publice și

constă într-o manifestare unilaterală și expresă de voință de a da naștere, a modifica sau stinge
drepturi și obligații, emisă în regim de putere publică, sub controlul principal de legalitate al
instanțelor judecătorești.

Este de reținut că art. 52 din Constituția revizuită optează pentru ideea de act administrativ.

Regimul juridic administrativ, așa cum este reglementat la ora actuală în România, cunoaște o
formă tipică, ce presupune contenciosul administrativ judiciar, potrivit dreptului comun, Legea
nr. 554/2004 (fosta Lege nr. 29/1990) ori a altor reglementări speciale și forme atipice, care nu
îngăduie controlul instanțelor judecătorești. Din acest punct de vedere actele administrative sunt
tipice și atipice.

Ca trăsături specifice actelor administrative întâlnim faptul că acestea reprezintă forma juridică
principală de activitate a autorităților publice, o manifestare unilaterală și expresă de voință, că
sunt emise în regim de putere publică și, nu în ultimul rând, că sunt supuse controlului de
legalitate în contenciosul administrativ.

Pentru ca actele administrative să poată fi emise de autoritățile publice, este necesar să fie
îndeplinite, anterior, concomitent sau posterior, anumite operațiuni procedurale prin care actul
administrativ capătă forță juridică și își poate produce efectele.

Operațiunile procedurale de emitere a actului administrativ pot fi împărțite, așadar, în trei

categorii și anume: operațiuni procedurale anterioare emiterii actului, concomitente emiterii
actului și posterioare emiterii actului.

În ceea ce privește operațiunile procedurale anterioare emiterii actului de către autoritățile

publice, acestea sunt în număr de două: avizul și acordul.
În opinia unor autori, anumite forme procedurale ( avize, propuneri, rapoarte, aprobări,
confirmări, ratificări) produc prin ele însele efecte juridice, în timp ce alți autori de drept
administrativ neagă acest punct de vedere.

Regulile procedurale ale regimului actelor administrative, analizate ca forme procedurale de

emitere a actelor administrative, sunt, de regulă, împărțite în trei categorii, în raport cu momentul
emiterii actului: anterioare, concomitente și posterioare.

Dintre operațiunile procedurale prealabile, propunerile, rapoartele, sesizările sunt, ca natură

juridică, operațiuni tehnico-administrative ce declanșează sistemul decizional administrativ,
procedura strictă de elaborare a actelor administrative.

Probleme teoretice ridică avizele și acordul prealabil.

Avizul reprezintă punctul de vedere pe care îl solicită organul care urmează să emită un act
administrativ. Acesta reprezintă o manifestare unilaterală de voință care condiționează sau, după
caz, fundamentează manifestarea unilaterala de voință a organului administrativ.

Avizele nu produc efecte juridice, acestea contribuind doar la întărirea caracterului legal al
actului administrativ. De asemenea, avizele se pot clasifica, la rândul lor în:

- Avize facultative;

În cazul avizelor facultative, organul emitent al actului administrativ este liber să solicite un aviz
sau, dacă l-a solicitat, nu este obligat să țină cont de acest aviz.

- Avize consultative;

Pentru această categorie de avize, organul emitent al actului administrativ este obligat să le
solicite, dar nu este obligat să se și conformeze conținutului lor.

Un exemplu de astfel de aviz consultativ este menționat în articolul 95 din Constituția României
și privește avizul cerut de către Parlament Curții Constituționale în procedura de suspendare a
Președintelui României.

- Avize conforme;

Aceste avize sunt cele pe care organul care emite actul administrativ trebuie să le ceară, iar
opiniile pe care le conțin sunt obligatorii pentru acesta.
Exemple de astfel de avize ar putea fi: avizul psihologic în vederea obținerii permisului de
conducere, avizul Curții Constituționale a României pentru ca Guvernul și ministerele să poată
înființa, în subordinea lor, organe de specialitate, altele decât cele de care deja beneficiază prin
lege (potrivit articolelor 67 și 68 din Codul Administrativ - Ordonanța de Urgență numărul
57/2019), avizul ministerului care coordonează instituția prefectului pentru ca această instituție
să poată emite ordine privind înființarea și organizarea, respectiv desființarea oficiilor
prefecturale (potrivit articolului 269, alineatul 2 din Codul Administrativ - Ordonanța de Urgență
numărul 57/2019).

Pe lângă avize, o altă operațiune procedurală anterioară emiterii actului administrativ este
acordul.

Acordul reprezintă consimțământul pe care un organ public îl dă unui alt organ în vederea
emiterii de către acesta din urmă a unui act administrativ, cum ar fi, de exemplu, acordul de
mediu.

Acordul poate fi de mai multe feluri și anume: prealabil, concomitent sau posterior.

Acordul nu este un act administrativ, neputând forma obiectul unei acțiuni de sine stătătoare în
contenciosul administrativ. Acesta poate fi, totuși, verificat sub aspectul legalității sale, de către
instanța de contencios administrativ, însă numai în cadrul acțiunii formulate împotriva actului
administrativ pe care îl fundamentează. În cazul acțiunii în anulare, de exemplu, în litigiu va
trebui să figureze ca pârât atât organul emitent al actului administrativ, cât și cel care și-a dat
acordul raportat la respectivul act.

Spre deosebire de aviz, care reprezintă o simplă părere, acordul este un consimțământ, adică o
manifestare de voință care se adaugă la cea a emitentului, întărind-o.

Pe de altă parte, acordul nu obligă organul care emite actul administrativ să-l pună în executare și
nu acoperă viciile actului administrativ la care se referă.

Câteva exemple de avize din legislația care se află în vigoare în România ar putea fi:

- Articolul 89, alineatul 9 din Codul Administrativ (Ordonanța de Urgență numărul 57/2019) -
Formele de asociere a unităților administrativ-teritoriale;
„Unitățile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot încheia între ele acorduri de
cooperarea transfrontalieră cu structuri similare din statele vecine, în condițiile legii”.

- Articolul 129, alineatul 10, litera a din Codul Administrativ (Ordonanța de Urgență numărul
57/2019) - Atribuțiile consiliului local;

„Consiliul local poate asigura, în tot sau în parte, cu acordul titularului dreptului de proprietate
sau al celui de administrare, lucrările și fondurile necesare pentru reabilitarea, dotarea și
funcționarea clădirilor în care își desfășoară activitatea autorități sau instituții publice a căror
activitate prezintă un interes local”.

- Articolul 135, alineatul 6 din Codul Administrativ (Ordonanța de Urgență numărul 57/2019) -
Ordinea de zi;

„Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face în situația în care acesta
nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 136, alin. 8 sau numai cu acordul inițiatorului, dacă
acesta îndeplinește condițiile prevăzute la art. 136, alin. 8”.

- Articolul 139, alineatul 12 din Codul Administrativ (Ordonanța de Urgență numărul 57/2019) -
Adoptarea hotărârilor consiliului local;

„Dacă în urma dezbaterilor din ședința consiliului local se impun modificări de fond în
conținutul proiectului de hotărâre, la propunerea primarului, a secretatului sau a consilierilor
locali și cu acordul majorității consilierilor locali prezenți, președintele de ședință retransmite
proiectul de hotărâre, în vederea reexaminării de către inițiator și de către compartimentele de
specialitate”.

Operațiuni procedurale de emitere ale actelor administrative

Operațiuni anterioare Operațiuni concomitente Operațiuni posterioare
- Avizul; - Cvorumul; - Aprobarea;
- Acordul; - Majoritatea; - Confirmarea;
- Motivarea; - Publicarea sau comunicarea;
- Semnarea și - Ratificarea;
contrasemnarea;
- Ordinea de zi;
- Convocarea la ședință,