Sunteți pe pagina 1din 8

DREPT ADMINISTRATIV

- ANULAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE -


REFERAT

1
ANULAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE

Actul administrativ, ca orice act juridic, reprezinta o manifestare unilaterala de vointa care
emana de la o autoritate publica, de regula din sfera puterii executive, cu scopul de a da naştere,
modifica sau stinge drepturi şi obligatii in regim de putere publica şi care, la nevoie, poate fi pusa
in executare in mod direct, prin forta de constrângere a statului.
Pentru ca un act administrativ emis sau adoptat sa fie legal, trebuie sa indeplineasca conditiile
de legalitate, si anume:
1. sa fie emis sau adoptat in baza şi in vederea executarii legilor (in lato senso)
2. sa fie emis sau adoptat de catre organul competent, respectiv de organul caruia legea
ii confera dreptul (eventual obligatia) de a emite acel act; totodata si funcgtionarul public care
emite acel act trebuie sa aiba competenta necesara, sa fie legal investit
3. sa fie emis sau adoptat cu respectarea conditiilor de forma (denumirea organului
emitent, data adoptarii si a intrarii in vigoare, semnatura persoanei de la care emana, stampila
organului respectiv) si a procedurii prescrise de lege.
4. sa fie adoptat sau emis in vederea realizarii unui scop licit.
5. sa fie oportun, adica sa corespunda situatiei de fapt.
Regimul juridic al actelor administrative este guvernat de principiul legalitatii, deoarece emana
de la un organ al autoritatii de stat in exercitarea atributiilor sale privind realizarea puterii de stat.
In practica, insa, pot exista situatii in care administratia publica, prin actele şi actiunile sale
incalca acest principiu, consecinta fireasca fiind sanctionarea activitatii sale ilegale, precum si a
functionarului public vinovat.
In acelasi timp, nu toate conditiile de legalitate au aceeasi valoare si, prin urmare, nu toate
determina acelasi gen de sanctiune. Functie de importanta acestora, neindeplinirea uneia (unor)
conditii va atrage, dupa caz, sanctiunea inexistentei sau nulitatii actului administrativ. Pe de alta parte,
neindeplinirea conditiilor de oportunitate are drept efect revocarea sau abrogarea actului administrativ.
Nulitatea unui act juridic, implicit şi a actelor administrative, este considerata a fi o sanctiune
care intervine in situatiile in care actul este afectat de unele vicii sub aspectul legalitatii.
Nulitatea poate viza atat actele administrative normative, cat şi cele individuale.
Cauzele nulitatii pot fi:

2
1. viciile de legalitate ce pot consta in nerespectarea unei conditii de fond, de forma, a
unei conditii procedurale pentru elaborarea actului, a unui termen, a unor cerinte
prevazute in alte acte normative in vigoare
2. netemeinicia actelor administrative; aplicarea eronata a legii la situatia de fapt
reglementata prin acel act
3. incalcarea interesului public, a bunelor moravuri ori chiar a interesului particular
In general actul administrativ are un continut relativ restrans, care-i confera unitate. De aceea,
o cauza de nulitate afecteaza de cele mai multe ori intreg actul – nulitate totala-. Exista insa si situatii
in care actul are un caracter complex (cum ar fi hotararile de guvern), caz in care doar parti din act pot
fi afectate de nulitate – nulitate partiala-, celelalte dispozitii ramanand valabile.
In functie de gravitatea viciului de legalitate, de interesul ocrotit, de norma incalcata, intalnim
in doctrina mai multe categorii de nulitati:
1. nulitate absoluta – urmareste protejarea unor interese generale ale societatii; se aplica
atunci cand sunt incalcate conditii de legalitate de mare importanta. Acest tip de
nulitate poate fi invocat de oricine.
2. nulitate relativa - intervine atunci când actul administrativ este lovit de vicii de o mai
mica importanta; ocroteste interese individuale. Aceasta nulitate poate fi invocata doar
de cei interesati.
3. inexistenta actului – apare atunci cand lipseste unul sau mai multe dintre elementele
esentiale fara de care actul nu poate exista
Cauzele care determina nulitate de orice fel a actului administrativ pot apare anterior,
concomitent sau ulterior emiterii sau adoptarii actului respectiv.
Anularea actului administrativ reprezinta operatiunea juridica ce consta intr-o manifestare
de vointa in scopul de a determina, in mod direct, desfiintarea actului şi, deci, incetarea definitiva a
efectelor juridice produse de acesta.
Suportul constitutional al materiei il regasim in art.21, 52 alin.1 şi 126 alin.6 din Constitutia
republicata, in Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ etc.
Anularea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror legalitate este
conditionata de legalitatea actului administrativ anulat, regula care, insa, cunoaşte şi unele exceptii.
Anulabilitatea se refera la acele acte administrative care, potrivit legii, pot fi anulate, adica
acele acte administrative care au fost emise sau adoptate cu incalcarea unor conditii de valabilitate de
mai mica importanta. In acest caz, actele administrative pot fi anulate in urma unei cereri adresate

3
instantelor judecatoreşti competente sau organelor administrative competente. In lipsa unei cereri de
anulare, actul administrativ işi va produce in continuare efectele.
Indiferent de situatie, anularea unui act administrativ se poate face printr-un alt act cu forta
juridica superioara fortei juridice a actului supus anularii, sau cel putin egala.
Organele competente sa constate nulitatea sau inexistenta unui act administrativ sunt:
1. organul emitetnt – avand aptitudinea de a emite acte administrative are si dreptul
de a reveni asupra acestuia printr-un alt act, mentionandu-se expres ca actul in
cauza se anuleaza (“la data emiterii prezentului act se anuleaza actul nr….). In acest
caz operatiunea de anulare se numeste – retractare –
2. organul ierarhic superior, ce dispune de drept de control general si este
supraordonat organic; acesta poate constata nulitatea unui act administrativ in
cadrul activitatii sale de control, in limitele stabilite de lege. In aceasta situatie
operatiunea de anulare se numeste – revocare -.Odata stabilita nulitatea actului,
rolul de a emite un alt act in locul celui anulat revine organului emitent (aceasta
regula este valabile mai ales in cazul actelor administrative individuale). Exista si
situatii in care legea prevede posibilitatea ca organul ierarhic superior sa emita noul
act.
3. organele judecatoresti – potrivit Constitutiei, orice om se poate adresa justitiei
pentru apararea drepturilor si libertatilor. Si in cazul actelor administrative ce le-ar
putea leza drepturile fundamentale, orice persoana se poate adresa justitiei
(instantelor de contencios administrativ) in vederea stabilirii nulitatii actelor ce le-
au produs prejudicii, precum si a recuperarii pagubei.
Organele administratiei publice pot anula acte administrative atat pe cauze de ilegalitate,
precum si cauze de inoportunitate, pe cand organele judecatoresti pot stabili doar ilegalitatea unor acte
administrative si apoi sa solicite anularea lor.
Potrivit legislatiei romane, actele administrative sunt revocabile (adica pot fi anulate sau
modificate). Acest lucru este justificat de :
 schimbarea continua a societatii si ca urmare unele acte administrative pot
devein depasite,
 incalcarea unor acte cu forta juridica mai mare decat a celui emis sau adoptat
 greseli umane, adoptarea unor solutii neconforme cu realitatea
 erori, ca de exemplu cele materiale, caz in care pentru a nu mai fi retras actul se
recurge la rectificarea lui.

4
Orice principiu in drept are si unele exceptii; astfel si in cazul revocabilitatii actelor
administrative legea a prevazut cateva situatii in care un act odata emis sau adoptat nu mai poate fi
anulat. Aceaste spete se intalnesc doar in cazul actelor administrative individuale, cele normative fiind
oricand revocabile.
Categorii de acte administrative irevocabile:
1) actele administrative pe care normele juridice le declara in mod expres ca fiind
irevocabile
2) actele administrative jurisdictionale, care ca si hotararile judecatoresti sunt
irevocabile; totusi impotriva lor se pot exercita cai de atac
3) actele administrative pe baza carora s-au nascut raporturi civile de munca; din
moment ce in temeiul lor s-au incheiat contracte de munca, actele de repartizare
devin irevocabile
4) actele administrative ce au generat drepturi subiective garantate de lege prin
stabilitate (de exemplu diploma de absolvire a unei institutii de invatamant de
stat; totusi daca dreptul respectiv a fost obtinut prin fraudarea legii, actul
administrative in baza caruia s-a obtinut devine revocabil)
5) actele administrative de aplicarea a unor sanctiuni administrative (aceste acte
pot fi insa atacate de catre cel sanctionat si daca e admisa contestatia actul poate
fi anulat / modificat
6) actele administrative care au fost executate din punct de vedere material
7) actele administrative care din momentul in care au fost atacate in fata justitiei
devin irevocabile, astfel incat nici organul emitent, nici un alt organ al
administratiei publice nu se mai poate pronunta asupra valabilitatii actului
respectiv
Efectele pe care le are anularea pe considerente de legalitate sau oportunitate a unui act
administrativ asupra celor implicati se pot manifesta in mod diferit, astfel:
 efect ex tunc - adica desfiintarea retroactiva a efectelor juridice pe care le-a
produs din momentul cand a survenit ilegalitatea si pana in momentul anularii
sale si totodata incetarea pe viitor a caracterului executoriu al acestuia
 effect ex nunc – adica prin anularea actului administrativ nu sunt desfiintate
efectele juridice produse, ci pe viitor vor inceta definitiv producerea altor efecte.
Distingem aici mai multe situatii:

5
o actele administrative anulate datorita ilegalitatii, dar la care efectele
materiale consumate nu mai pot fi desfiintate, aduse in starea initiala
(demolarea unei constructii in baza autorizatiei de demolare ilegala;
efectele datorate profesarii unei meserii pe baza unei diplome nule);
in acest caz anularea actului administrativ respectiv va afecta
raporturile juridice de alta natura (civila, de munca), care vor
desfiinta, dupa mijloace specifice acelor ramuri
o schimbarile imprejurarilor in care au fost emise sau adoptate actele
administrative pot duce la anularea acestora si emiterea altora in
conformitate cu noile schimbari, efectele anularii resimtindu-se doar
pentru viitor
o in cazul in care intervine o lege noua, ce modifica sau o abroga pe
cea veche, in baza careia autoritatea publica a emis actul
administrativ supus anularii se analizeaza in ce masura actul vine
expres si implicit in contradictie cu situatia de drept creata prin
modificarea legii; daca acesta nu contravine noii legi, atunci actul
poate fi mentinut mai departe in vigoare; daca nu, el va fi anulat si
inlocuit cu un altul, insa acest lucru nu va afecta efectele juridice din
trecut ci doar pe cele din viitor.
Asa cum am aratat mai sus, inexistenta actelor administrative reprezinta o sanctiune specifica
actului administrativ, care intervine atunci când viciile de legalitate care afecteaza actul sunt atât de
grave, de fundamentale, de vizibile incat constientizarea lor nu este o problema pentru niciun subiect
de drept. Prin urmare, actul nu beneficiaza de prezumtia de legalitate si nu opereaza caracterul
executoriu al acestuia, ca atare existenta actului poate fi contestata, iar executarea lui poate fi refuzata.
Invocarea inexistentei actului administrativ poate fi facuta de orice subiect de drept interesat si
oricând, neoperând prescriptia.
Daca viciul inexistentei afecteaza acte administrative din categoria celor irevocabile, problema
stabilitatii lor nu se mai pune deoarece irevocabilitatea vizeaza numai actele legal emise, nu si pe cele
inexistente.
In actualul sistem, institutia inexistentei a devenit de rang constitutional.
Cateva exemple de acte administrative lovite de inexistenta:
- actele administrative emise/ adoptate in baza unei legi abrogate
- actele administrative jurisdictionale ce solutioneaza litigii de competenta altor organe.

6
- actele administrative normative neaduse la cunoştinta publica, respectiv a actelor
individuale necomunicate persoanelor interesate conform legii.
- actele emise de autoritati cu conducere unipersonala nesemnate.
- actele emise/adoptate cu nerespectarea altor formalitati procedurale, atunci când legea
prevede sanctiunea inexistentei in mod expres.
- cand actul administrativ nu prevede autoritatea publica emitenta/care l-a adoptat.

In practica, datorita multitudinilor de situatii intalnite, precum si a efectelor pe care le


genereaza actele administrative in societate, legislatia in domeniu nu a putut cuprinde pe toate
aspectele, lasand de multe ori la latitudinea organului constatator sa decida daca este sau nu cazul ca
un anumit act administrativ sa fie anulat sau nu. Problema viciilor de legalitate trebuie analizata in
dinamica vietii sociale, a gradului de gravitate avut. Actionand cu discernamant, administratia este
pusa de multe ori in situatia de a decide daca viciile constatate afecteaza grav ordinea de drept si ca
atare ea trebuie sa actioneze sau nu in vederea anularii actului administrativ respectiv. De multe ori,
pentru operativitate se alege sa nu se anuleze un act , mai ales daca viciile sunt de o mai mica
importanta, inlaturand astfel si problemele ce pot fi generate de efectul retroactiv al anularii.

7
Bibliografie

1. D. Brezoianu, Drept administrativ roman, Editura All Beck, 2004


2. Agata Popescu, notite de curs
3. Dr. Ion Corbeanu, Drept administrativ

S-ar putea să vă placă și