Sunteți pe pagina 1din 37

“UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA “ din IASI

CAIET DE PRACTICA

Student : Buiciuc Cosmin-Alin

IASI
2012
STAGIU DE PRACTICA

Perioada de desfasurare:

18-28 iunie 2012

Luni-Vineri, interval orar 9-15

Persoana de coordonare a practicii in institutie:

Nume si prenume : Starica Virgil - Marius

Functia : Sef Serviciu Resurse Umane

Institutia gazda:

Primaria Municipiului Iasi

B-dul Stefan cel Mare si Sfant, nr 11, Iasi

Centru de informare pentru cetateni

2
PRIMARIA MUNICIPIULUI IASI

CAP.1. ORGANIZAREA SI FUNCTIONALITATEA PRIMARIEI IASI

1.1 Scurt istoric


1.2 Obiectul/ domeniul de activitate al Primăriei Municipiului Iaşi
1.3 Organizarea internă a Primăriei Municipiului Iaşi
1.4 Funcţionalitate
1.5 Structura de personal
1.6 Relaţii cu exteriorul
1.7 Organigrama

CAP.2.CENTRU DE INFORMARE PENTRU CETATENI

2.1 Avantajele existentei CIC


2.2 Activitate CIC
2.3 Obstacolele in activitatea curenta CIC
2.4 Incidente in activitatea CIC. Probleme si solutii

Bibliografie
Anexe

3
PRIMARIA MUNICIPIULUI IASI

1.1Scurt istoric

Municipiul Iaşi se numără printre cele mai vechi şi mai importante aşezări ale ţării, fiind
menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei
Alexandru cel Bun. Iaşul a fost capitala Moldovei în perioada 1564 - 1859, una dintre cele două
capitale ale Principatelor Unite între 1859 şi 1862 şi capitala României între 1916-1918.
Important centru universitar, cu peste 60.000 studenţi anual în 5 universitaţi de stat şi 3
universităţi private, Iaşul este de asemenea şi un puternic centru cultural ( în acest sens se
menţionează deseori sintagma de “capitala culturală a României”) şi istoric ( în anul 2008 s-au

4
sărbătorit 600 ani de atestare documentară a Iaşului). Iaşul este oraşul marilor idei, al primei mari
uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial.
Primăria Municipiului Iaşi a fost înfiinţată prin Legea comunală din 1864, votată de
Adunarea generală a României în ziua de 9 martie 1864 şi promulgată sub nr. 394 de către
Alexandru Ioan Cuza la data de 31 martie 1864. Astfel, a început o nouă etapă în istoria
administraţiei comunale moderne
Primul primar al “Ieşilor” a fost Dimitrie Gusti care a condus municipiul în patru
mandate, de numele său fiind legate multe din realizările edilitare ale acelor vremuri. Actualul
sediu al primăriei este fostul Palat Roznovanu, situat în inima oraşului, în apropierea celor mai
semnificative monumente istorice. Clădirea impresionantă prin somptuozitate şi fastul
interioarelor, a fost construită în deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea şi restaurată între 1830 - 1833
de către cunoscutul arhitect Johan FREYWALD, cel care a proiectat şi Catedrala Mitropolitană.
Această clădire a avut un rol deosebit pe scena istoriei mai ales în Primul Război
Mondial, între 1916 – 1918, când a gazduit sediile conducerii politice refugiate de la Bucureşti.
In încăperea în care se află acum Cabinetul Primarului îşi avea biroul M.S. Regele Ferdinand, iar
în actuala Sala de şedinte a Consiliului Local s-a întrunit în 1918 Consiliul de Razboi al
României. In deceniile 2-4 ale secolului XX, Palatul a cunoscut din nou stralucirea vieţii
mondene de altădată, pentru ca, din 1944 să devină sediul Comitetului Orăşenesc de Partid şi din
1970 sediul Primăriei oraşului.
După anul 1990 au trecut prin Sala Mare a Palatului cele mai semnificative personalităţi
ale vieţii politice româneşti, membrii ai Casei Regale, ambasadori şi reprezentanţi ale statelor din
toate colţurile lumii.
Primăria Municipiului Iaşi este organizată şi funcţionează ca autoritate a administraţiei
publice locale, desfăşurându-şi activitatea la un nivel inferior subordonat conducerii realizate
prin Parlament, dar superior conducerii de la nivelul regiilor autonome sau al societăţilor
comerciale cu activităţi productive, de prestări – servicii sau social – culturale.
Primăria, ca structură funcţională cu activitate permanentă, este constituită din primar,
viceprimar, secretar şi aparatul propriu al consiliului local, care duc la îndeplinire hotărârile
consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii.

5
1.2Obiectul/ domeniul de activitate al Primăriei Municipiului Iaşi

Primăria Municipiului Iaşi, ca membră a Asociaţiei Muncipalităţilor din România îşi


propune să satisfacă în permanentă clienţii (persoane fizice şi juridice), angajaţii, apreciaţi ca şi
colaboratori şi societatea civilă în ansamblul ei, urmărind să devină un lider regional şi naţional.
Aparatul propriu al Primăriei Municipiului Iaşi este organizat în conformitate cu
dispoziţiile Legii nr.215/2001 (cu modificările ulterioare) privind administraţia publică locală.
Primăria municipiului Iaşi contribuie la asigurarea realizării în judeţ a strategiei şi obiectivelor
cuprinse în Programul de guvernare. Principalele obiective decurg din sarcinile pe care le au
departamentele din cadrul instituţiei. Aceste sarcini vizează soluţionarea problemelor
colectivităţii locale şi constau în următoarele:
a) elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;

b) stabilirea, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale;

c) stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale;

d) administrarea bunurilor din proprietate publică sau privată a municipiului Iaşi;

e) angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung;

f) administrarea resurselor financiare;

g) elaborarea, aprobarea, modificarea şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare;

h) asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale;

i) cooperarea pe plan intern şi internaţional.

În calitate de autorităţi ale administraţiei publice locale, consiliul local, în frunte cu


primarul au ca scop principal gestionarea, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care
le reprezintă, a treburilor publice, în condiţiile legii, după cum urmează:

6
 Servicii publice cu caracter statal: serviciul de pază asigurat de Corpul Gardienilor
Publici, serviciul public de protecţie civilă, serviciul de autorizare a construcţiilor,
serviciul public de stare civilă;
Referitor la relaţiile dintre autorităţile publice locale şi Consiliul Judeţean nu există
raporturi de subordonare. Consiliul Local reprezintă autoritatea deliberativă care adoptă acte
juridice numite hotărâri, iar primarul reprezintă autoritatea executivă şi este şeful administraţiei
publice locale şi al aparatului propriu de specialitate.
Consiliul Judeţean coordonează activitatea Consiliilor Locale, acordă asistenţă Consiliilor
Locale în ceea ce priveşte organizarea şedinţelor Consiliului Local, lucrări de secretariat,
legalitatea proiectelor de hotărâri şi a dispoziţiilor, întocmirea caietelor notariale şi elaborează
programe., după cum urmează:
 Propune măsuri pentru crearea condiţiilor necesare petrecerii timpului liber şi
pentru asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor ştiinţifice, culturale, artistice,
sportive şi de agrement;
 Asigură colaborarea cu organizaţii nonguvernamentale în vederea realizării
condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor ştiinţifice, culturale, sportive şi de agreement;
 Urmăreşte actualizarea entităţilor de date privind instituţiile de învăţământ,
culturale , artistice, sanitare, sportive şi de agrement de pe raza administrativă;
 Organizează vizite periodice de informare şi control cu privire la buna desfăşurare a
acelor unităţi subordonate şi aduce aceste probleme la cunoştinţa conducerii Primăriei;
 Semnalează serviciile de specialitate pentru orice încălcare a actelor cu caracter
normativ adoptate în Consiliul Local, precum şi a legilor, care împiedică buna desfăşurare a
activităţii în domeniile menţionate;

1.3Organizarea internă a Primăriei Municipiului Iaşi


În ceea ce priveşte organizarea internă a Primăriei Municipiului Iaşi, se poate spune că la
nivelul acestui organ fiscal, se identifică mai multe tipuri de organizări, fiecare tip de organizare
având mai multe niveluri. Acest lucru este evidenţiat prin organigrama primăriei

7
Structura organizatorică este următoarea:

 Personal de conducere:
 Primar: Gheorghe Nichita
 Viceprimari: Romeo Olteanu şi Gabriel Grigore
 Secretar: cons. jr. Lăcrămioara Vernica
 Posturi din aparatul propriu P.M.I.:
 Director general
 Directori executivi
 Directori executivi adj.
 Şefi servicii
 Şefi birouri
 Personal de execuţie
Organigrama Primăriei Municipiului Iaşi este una piramidală, specifică unei structuri
organizatorice de tip ierarhic - funcţional.
Organizarea este evidenţiată în documentele de formalizare a structurii organizatorice,
respectiv Regulamentul de organizare şi funcţionare, organigrama şi fişele de post.
Făcând o analiză a aparatului propriu al Consiliului Local, se poate afirma faptul că, prin
Consiliul Local trebuie să fie percepută imaginea organului local al puterii de stat, prin
intermediul căruia se coordoneazã întreaga activitate de dezvoltare economico-socială a
municipiului.
Consiliul Local al Municipiului Iaşi funcţionează ca autoritate a administraţiei publice
locale, fiind compus din 27 de consilieri, doi dintre aceştia fiind viceprimari, care sunt aleşi prin
vot universal, direct şi secret şi liber exprimat. Aceştia sunt aleşi o dată la 4 ani, din partea
partidelor politice. Despre consilieri se poate afirma că au rolul de a aproba documentele şi
acţiunile propuse de executiv, în limitele legii.
De precizat este faptul că alegerea consilierilor nu trebuie să se realizeze dintr-un anume
domeniu de activitate, aceştia având diverse profesii, printre care jurist, profesor, inginer,
subinginer mecanic, medic primar, economist, maistru, informatician, tehnician etc.

8
Aşa cum reiese din cuprinsul organigramei, se poate constata faptul că, Consiliul Local
intră în relaţii cu primarul, viceprimarul şi secretarul, „personaje” care la rândul lor conduc sau
administreazã alte structuri organizatorice. Se identifică în această situaţie relaţii de subordonare
între Consiliul Local şi Primar, Viceprimar şi Secretar, relaţii de subordonare axate pe cooperare,
în vederea obţinerii unor rezultate cât mai satisfăcatoare în ceea ce priveşte administraţia publicã
localã.
La nivel organizatoric, Primãria Municipiului Iaşi cuprinde pe primele două nivele
ierarhice Consiliul Local al Municipiului, Primarul, cei doi Viceprimari şi Secretarul. Din analiza
acestor două nivele ierarhice, se desprinde concluzia potrivit căreia între Primar şi Consiliul
Local existã o relaţie reversibilã de comunicare, primarul reprezentând, alături de Viceprimar şi
de Secretar, Executivul, în timp ce Consiliul Local reprezintã Legislativul.
De asemenea, se remarcă faptul că cei doi Viceprimari şi Secretarul se află în relaţii de
colaborare cu Primarul, fiind totodată şi în subordinea acestuia.
Primarul, cei doi viceprimari, secretarul municipiului şi aparatul de specialitate al
primarului municipiului Iaşi, constituie astfel, o structurã funcţionalã, cu activitate permanentă,
denumită Primăria Municipiului Iaşi, care duce la îndeplinirea hotărârilor Consiliului Local şi
dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale activităţii locale.
În ceea ce priveşte Primarul, se poate afirma cã acesta are în subordine direcţii,
compartimente, birouri şi servicii, în acest sens fiind menţionate:
 Direcţia Investiţii
 Direcţia Dezvoltare Urbană
 Direcţia Tehnică
 Biroul Protecţia Muncii, Securitate şi Sănătate în muncă
 Direcţia de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat
 Direcţia Pieţe
 Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale, care cuprinde:
 Activitatea Economică
 Activitatea de Taxe şi Impozite
 Direcţia Control
 Direcţia Comunicare
 Direcţia de Programe şi Servicii pentru Comunitate

9
 Serviciul Asigurarea Calităţii
 Serviciul Informatizare
 Serviciul Resurse Umane
 Serviciul Audit Public Intern
 Cabinet Primar
 Consilieri Primar

1.4. Funcţionalitate
Primăria Municipiului Iaşi are o funcţionalitate multiplă, datoritã structurii organizatorice
complexe, compusã din direcţii, compartimente, birouri şi servicii. Atât la nivel de
compartimente, cât şi de posturi sunt delimitate atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele
fiecărui angajat. Atribuţiile, responsabilităţile şi competenţele organismelor ce asigură
funcţionarea primăriei sunt evidenţiate în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi în Legea
administraţiei publice locale1.
Făcând o analiză a legăturilor care se formeazã în cadrul primãriei, trebuie menţionat
faptul că rolul de “pilon” îi este atribuit Consiliului Local, întrucât acesta, ca entitate
administrativă, are o serie de atribuţii, după cum urmează :
a) Alege din rândul consilierilor viceprimarii ; stabileşte, în limitele normelor legale,
numărul de personal din aparatul propriu ;
b) Aprobă statutul oraşului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a
consiliului ;
c) Avizează sau aprobă, după caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-
socială, documentaţii de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la
programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală şi de cooperare transfrontalieră, în
condiţiile legii ;

1
Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001

10
d) Aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei
bugetare ; aprobă contul de încheiere a exerciţiului bugetar ; stabileşte impozite şi taxe
locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii ;
e) Aprobă la propunerea primarului, în condiţiile legii, organigrama, statul de funcţii,
numărul de personal şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului propriu de
specialitate , ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale regiilor autonome de
interes local ;
f) Administreazǎ domeniul public şi domeniul privat al oraşului ;
g) Hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
publică a oraşului, precum şi a serviciilor publice de interes local ;
h) Hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a oraşului,
în condiţiile legii ;
i) Infiinţează instituţii publice, societăţi comerciale şi servicii publice de interes local ;
urmăreşte, controlează şi analizează activitatea acestora ; instituie, cu respectarea
criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare şi funcţionare pentru
instituţiile şi serviciile publice de interes local ; numeşte şi eliberează din funcţie
conducătorii serviciilor publice de interes local, precum şi pe cei ai instituţiilor publice
din subordinea sa ; aplică sancţiuni disciplinare persoanelor pe care le-a numit ;
j) Hotărăşte asupra înfiinţării şi reorganizării regiilor autonome de interes local ; exercită,
în numele unitǎţii administrativ-teritoriale, toate drepturile acţionarului la societăţile
comerciale pe care le-a înfiinţat ; hotărăşte asupra privatizării acestor societăţi
comerciale ; numeşte şi eliberează din funcţie membrii consiliilor de administraţie ale
regiilor autonome de sub autoritatea sa ;

Un alt membru important în cadrul Primăriei Municipiului Iaşi este reprezentat de către
Primar, care intră în relaţii directe cu Consiliul Local, între Consiliul Local şi Primar existând
relaţii de subordonare, precum şi de colaborare.
Primarul este ales o dată la 4 ani de către locuitorii municipiului.
În ceea ce priveşte ordonatorii de credite bugetare, trebuie precizat faptul că aceştia se
identifică cu persoana – conducătorul sau persoana căreia acesta i-a delegat, potrivit legii,
atribuţiile în acest domeniu – responsabilă de utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru

11
instituţia respectivă. De asemenea, coroborat cu această calitate, ordonatorul de credite bugetare
este responsabil de elaborarea şi execuţia bugetului instituţiei respective, de finanţarea
instituţiilor publice subordonate, de organizarea contabilităţii publice, de întocmirea şi
prezentarea dărilor de seamă periodice privind execuţia bugetară şi realizarea serviciilor publice
corespunzătoare.
În conformitate cu această precizare, trebuie menţionat faptul cã Primarul Municipiului
Iaşi se încadrează în prima dintre cele trei categorii ale ordonatorilor principali de credite, fiind
astfel unul dintre ordonatorii principali de credite bugetare. Astfel, din această perspectivă,
primarul repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele
instituţiilor publice ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari
de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Printre atribuţiile Primarului, se pot enunţa:
 Asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor
Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României,
a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului;
 Asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului Local;
 Poate propune Consiliului Local, consultarea populaţiei prin referendum, cu privire la
problemele locale de interes deosebit;
 Prezintă Consiliului Local, anual, sau ori de câte ori este necesar, informări cu privire la
starea economică şi socială a municipiului, în concordanţă cu atribuţiile ce revin
autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi a informării asupra modului de
aducere la îndeplinire a horărârilor Consiliului Local;
 Întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheire a exerciţiului bugetar, şi le
supune spre aprobare Consiliului Local;
 Exercită funcţia de ordonator principal de credite ;
 Asigură ordinea publică şi linistea locuitorilor, prin intermediul poliţiei;
 Ia măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor,
împreună cu organele specializate ale statului;
 Îndrumă şi supraveghează activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor
contractuale;

12
 Controlează igiena şi salubritatea localurilor publice şi produselor alimentare puse în
vânzare către populaţie, cu ajutorul serviciilor de specialitate;
În ceea ce priveşte atribuţiile viceprimarilor, se poate afirma faptul că aceştia exercită
atribuţiile care sunt delegate de primar, întrucât, potrivit legii 215/2001, o parte din atribuţiile
primarului pot fi delegate viceprimarului ales din rândul membrilor Consiliului Local. Dintre
atribuţii pe care le poate exercita viceprimarul amintim:
 poate exercita funcţia de ordonator principal de credite;
 poate lua măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor,
incendiilor, epidemiilor, împreuna cu organele specializate ale statului;
Schimbarea din funcţie a unui viceprimar se poate face de consiliul local, la propunerea
motivată a unei treimi din numărul consilierilor sau a primarului, prin hotărâre adoptata cu votul
a doua treimi din numărul consilierilor în funcţie.
Referitor la atribuţiile secretarului, se poate afirma ca acesta îndeplineşte o serie de
atribuţii, printre care pot fi enunţate:

 Participă în mod obligatoriu la şedinţele Consiliului Local;


 Coordoneazã compartimentele şi activitãtile cu caracter juridic, de stare civilã, autoritate
tutelarã şi asistenţã social㸠în cadrula aparatului propriu de specialitate al consiliului
local;
 Avizeazã proiectele de hotãrâre ale Consiliului Local, asumându-şi rãspunderea pentru
legalitatea acestora , consemnând hotãrâri pe care le considerã legale;
 Asigurã îndeplinirea preocedurilor de convocare a Consiliului Local şi efectuarea
lucrãrilor de secretariat;
 Pregãteşte lucrãrile supuse dezbaterii Consiliului Local;
 Asigurã aducerea la cunoştinţã publicã a hotãrârilor şi dispoziţiilor cu caracter normativ;
 Elibereazã extrase sau copii de pe orice act din arhiva Consiliului Local, în afara celor cu
caracter secret, stabilite potrivit legii;
 Legalizeazã semnãturi de pe înscrisurile prezentate de pãrţi şi confirmã autenticitatea
copiilor cu acte originale, în condiţiile legii.
Despre compartimentele existente în cadrul Primãriei Municipiului Iaşi, este de precizat
faptul cã dintre acestea, importanţa cea mai mare o are Direcţia Economică şi Finanţe Publice
Locale. Aceasta este principala structurã organizatoricã, care are în vedere atât elementele

13
caracteristice bugetului şi contabilitãţii, cât şi elemente care au legãturã directã cu organizarea,
coordonarea, îndrumarea şi controlul activitãţii de determinare a impozitelor, taxelor şi altor
venituri destinate bugetului local, precum şi gestionarea cheltuielilor necesare de realizat. Despre
aceastã componentã a structurii organizatorice, se poate afirma faptul cã este cea care contribuie,
în cea mai mare parte la fundamentarea şi realizarea veniturilor bugetare, precum şi la
gestionarea eficientã a bazei financiare destinatã cheltuielilor bugetare, compartimentul având
din aceastã perspectivã un impact marcant asupra planului financiar.
Din perspectiva prezentului studiu de caz, prezintă importanţă organizarea, atribuţiile şi
funcţionarea a trei servicii : Seviciul de Audit, Buget şi cel Fiscal.
Serviciul de Audit cuprinde 2 birouri : Contabilitate venituri şi Contabilitate cheltuieli.
Atribuţiile Serviciului de Audit sunt următoarele :
 rǎspunde de legalitatea tuturor operaţiunilor contabile;
 rǎspunde de întocmirea corectǎ şi la timp a balanţei de verificare pe total instituţie (în
colaborare cu serviciul buget, financiar, contabilitatea veniturilor) care va fi înaintată
serviciului buget pentru întocmirea Situaţiilor financiare şi a Bilanţului;
 rǎspunde de înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor cronologic şi sistematic
potrivit planului de conturi şi normelor emise de Ministerul Finanţelor folosind modelele
registrelor şi formularelor comune privind activitatea contabilǎ şi respectând normele
metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora;
 rǎspunde de înregistrarea contabilǎ pe bazǎ de documente justificative înaintate de
compartimentele de specialitate cu vizele şi aprobǎrile persoanelor autorizate şi cu
respectarea normelor interne privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor,et

Atribuţiile Serviciului Financiar sunt urmǎtoarele :


 rǎspunde de legalitatea operaţiunilor economice şi respectarea disciplinei financiare;
 rǎspunde de deschiderea de conturi bugetare, extrabugetare şi speciale;
 rǎspunde de decontarea sumelor prin bancǎ şi prin casierie, întocmind instrumentele de
platǎ, pentru plǎţile pe care le efectueazǎ în cadrul serviciului, cu ordin de platǎ sau cu
numerar ;
 rǎspunde de întocmirea statelor de platǎ de la brut la rest de platǎ, pentru salariaţii din
aparatul propriu ;

14
 rǎspunde de plata la timp a drepturilor de naturǎ salarialǎ, a viramentelor cǎtre bugetul de
stat, etc.
Un compartiment care se află în strânsã legătură cu Direcţia Economică şi Finanţe
Publice Locale este reprezentat de Serviciul de Resurse Umane. Această legătură constă în
faptul cã pot fi identificate anumite documente justificative, care, fie sunt primite de la aceastã
direcţie, fie sunt emise într-acolo.
Astfel, dinspre Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale cãtre Serviciul Resurse
Umane sunt evidenţiate reţinerile şi imputaţiile pentru personal. Aceste informaţii sunt primite
de la biroul de contabilitate, fiind întocmite lunar, şi având în componenţã numele şi prenumele
salariatului, felul reţinerii, data începerii reţinerii, precum şi data ultimei imputãri şi suma
reţinutã.
Un alt element care atestã legãtura serviciului Resurse Umane cu Direcţia Economică şi
Finanţe Publice Locale este reprezentat de situaţia penalizãrilor, precum şi de grila de impozite
şi taxe.
În ceea ce priveşte fluxul de informaţii dinspre Serviciul Resurse Umane spre Direcţia
Economico- Financiarã, materializarea legãturii este redatã prin statul de salarii, acesta fiind
utilizat pentru calculul drepturilor salariale, a contribuţiilor pentru asigurãri sociale şi al tuturor
datoriilor.
Despre statul de salarii se poate afirma cã este întocmit în douã exemplare, lunar, pe baza
documentelor de evidenţã a muncii şi a timpului lucrat efectiv, a documentelor de centralizare a
salariilor individuale, pe baza fişelor de evidenţã efectivã a salariilor, a reţinerilor legale, a
certificatelor medicale şi a concediilor de odihnã.
De asemenea, un alt document justificativ este reprezentat de cãtre lista indeminizaţiilor
pentru concediul de odihnã, aceasta fiind utilizatã ca un document prin care sunt stabilite
drepturile privind indemnizaţiile cuvenite salariaţilor în timpul efectuãrii concediului de odihnã.
Aceastã listã a indemnizaţiilor pentru concediul de odihnã se întocmeşte în douã exemplare, pe
baza datelor din fişa de evidenţã a salariilor, fiind apoi trimisã la casierie, pentru a fi plãtitã,
ulterior fiind marcatã înregistrarea acesteia în contabilitate.
Printre atribuţiile acestei componente de structuri organizatorice, se pot menţiona:

 rãspunde de calcularea si aplicarea corectã a reglementãrilor legale în domeniu

15
 întocmeşte dãrile de seamã statistice referitoare la salarizarea, evidenţa, încadrarea,
promovarea şi a altor aspecte din domeniul personalului
 participã la elaborarea proiectului de buget pentru sumele necesare drepturilor salariale şi
verificã încadrarea în sumele aprobate de bugetul local
 întocmeşte rapoarte de specialitate pentru problemele specifice compartimentului înscris
în ordinea de zi a şedinţei consiliului local
 urmãreşte şi aplicã documentele de reţineri, propuneri, imputaţii ale personalului.

Compartimentul Juridic este un alt compartiment care se gãseşte în relaţie cu Direcţia


Economică şi Finanţe Publice Locale. Pentru a ilustra aceastã legãturã, este necesarã o trimitere
la fişa postului numãrul 25411, postul fiind acela de inspector, însãrcinat cu aplicarea legislaţiei
existente privind constatarea-determinarea impozitelor, taxelor, precum şi a altor venituri ale
bugetelor locale.
Printre atribuţiile acestui compartiment se pot aminti:

 participarea la acţiuni de control fiscal ale agenţilor economici cu capital de stat mixt sau
privat
 constatarea şi stabilirea categoriilor de impozite şi taxe datorate de persoanele fizice
autorizate, societãţi comerciale
 identificarea, sancţionarea şi impunerea persoanelor fizice şi juridice, conform legislaţiei
în vigoare în materie de impozite şi taxe locale,etc.
Astfel, Compartimentul Juridic este cel care realizeazã controlul şi verificã buna
desfãşurare a activitãţilor de colectare a impozitelor şi taxelor din Compartimentul Financiar
Contabil.

 Relaţii interne
În cadrul instituţiei primăriei, potrivit criteriilor de constituire în sistem a sarcinilor
publice, se pot identifica relaţii obligatorii, care sunt reglementate de anumite acte juridice sau
relaţii facutative. La nivel intern se diferenţiază următoarele relaţii:

16
 relaţiile dintre compartimentul impozite şi taxe şi compartimentul cheltuieli, ca urmare a
datelor furnizate de primul compartiment, necesare in fundamentarea bugetului de
venituri si cheltuieli ;

 relaţiile dintre compartimentul asistenţă socială şi compartimentul cheltuieli, ca urmare a


datelor furnizate despre dosarele întocmite pentru ajutorul minim garantat, pentru
sustinerea persoanelor cu handicap şi protecţie a copilului ;

 relaţiile dintre compartimentul urbanism şi compartimentul impozite si taxe.

 relaţiile dintre agentul agricol şi compartimentul impozite şi taxe, ca urmare a datelor


care se furnizează în registrul agricol despre fiecare contribuabil şi despre averea acestuia
(clădiri, terenuri) care constituie sursa de stabilire din oficiu a impozitelor si taxelor ;

Relaţii între consiliul local şi primar sunt relaţii de autoritate deoarece primarul este
autoritate executivă iar consiliul local deliberativă. In acelaşi timp, din punct de vedere al
modului de formare, ambele autorităţi sunt constituite prin votul cetăţenilor, ceea ce le conferă in
egală măsură legitimitate, deosebirea intre ele fiind de natura juridică.

17
Fig.nr.1. Relaţiile interne din cadrul Direcţiei Economice şi Finanţe publice local

Serviciul
Serviciul date drepturi salariale Informatizare
Resurse Serviciul
Umane -prelucrare date Buget
-evidenţa
salariaţilor -intocmire stat plata

-stabilire angajament

Retineri salariale

borderou postal,
drepturi bugetar

state plata,
mandate
salariale

State de plată
Serviciul Financiar
PRIMAR
-verificare state plata

State de plată aprob.

Fluxul financiar al informaţiilor, în cadrul Primăriei Iaşi, vizează aprobarea normelor


metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice
din sistem. Informaţiile circulă la nivelul mai multor departamente, trecând prin diferite etape,
după cum se poate observa în figura de mai jos :

Fig.nr.2. Fluxul informaţional între compartimente

COMPARTI COMPARTI
MENT DE MENT
COMPARTIM Viza de control OPC
SPECIALIT FINANCIAR
ENT JURIDIC financiar preventiv
ATE CONTABIL

Etapele de transmitere a informaţiilor sunt :

18
a). Compartimentul de specialitate din cadrul unităţii poate iniţia un proiect de angajament
care se prezintă, sub formă scrisă şi care trebuie să respecte toate prevederile legale. Acest
angajament se prezintă sub formă de contracte de achiziţii publice, comenzi, convenţii, contracte
de muncă, acte de control, acorduri de împrumut. Angajamentul trebuie să aibă viza privind
realitatea, regularitatea şi legalitatea prin semnătura sefului de compartiment sau responsabilului
cu achiziţii publice.
b). Atestarea juridică a documentului se realizează de către compartimentul juridic prin
însuşire şi avizare.
c). Prezentarea la compartimentul financiar contabil pentru încadrarea în prevederile
legale.
d). Pentru a fi prezentat ordonatorului de credite, angajamentul trebuie să aibă şi viza de
control financiar preventiv, care presupune aprobarea angajamentului din punct de vedere al
legalităţii, regularităţii şi încadrarea în creditul bugetar aprobat.
e). Prezentarea documentului spre analiză si aprobare de către ordonatorul principal de
credite.

1.5. Structura de personal

Structura de personal a Primăriei Municipiului Iaşi se prezinta astfel:

 Funcţii de conducere:
 Primar: 1
 Viceprimari: 2
 Secretar : 1
Total personal de conducere: 4

 Personal din aparatul propriu de specialitate:


 Directori executivi: 6
 Director executiv adj. : 1
 Sefi servicii: 26

19
 Sefi birouri : 20
 Personal de executie: 417
Total personal: 470

 Funcţii publice:
 Directori executivi : 6
 Director executiv adj.: 1
 Sefii servicii : 24
 Sefi birouri : 19
 Personal de execuţie: 381
Total personal: 431

 Salariaţi cu contract de munca:


 Directori
 Sefi servicii
 Sefi birouri
 Personal de executie

Numărul total al personalului din cadrul Primăriei Municipiului Iaşi este de aproximativ
1020, luându-se în considerare faptul că s-au făcut disponibilizări din funcţie începând de la
sfârşitul anului 2008 şi continuând în anul 2009, măsură necesară în condiţiile rectificărilor
bugetare.
Din analiza structurii de personal se poate observa prezenţa unui număr de personal
foarte mare în această instituţie precum şi o structură supra - ierarhizată, ceea ce poate afecta
funcţionalitatea instituţiei şi celeritatea de care ar trebui să dea dovadă în relaţia Primărie-
Cetăţean. Dacă structura de personal ar fi mai aplatizată, acest lucru ar putea îmbunătaţi modul
de organizare al activităţii în interiorul instituţiei, precum şi inter-relaţiile de personal ale
instituţiei. Această măsură ar avea efecte pozitive şi în gestionarea fondurilor destinate
întreţinerii instituţiei, precum şi a fondurilor de salarii pentru personalul instituţiei.

20
1.6. Relaţii cu exteriorul
Primăria Municipiului Iaşi are relaţii externe cu următoarele instituţii :
 cu Directia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Iaşi, cu privire la dările de seamă
contabile (trimestriale şi anuale), a contului de execuţie ;
 cu Consiliul Judeţean, în legătura cu transferul şi subvenţiile de credite bugetare de la
această instituţie către administraţiile publice locale ;
 cu Trezoreria Finanţelor Publice referitor la aprobarea de către aceasta a deschiderii de
credite bugetate conform bugetului de venituri şi cheltuieli, a efectuării de plăţi conform
deschiderii făcute, a efectuării de încasări în contul instituţiei publice locale de la diferite
instituţii publice şi de la contribuabili ;
 cu alte instituţii publice (Direcţia de Sănătate Publică, Casa Judeţeană de Pensii, bugetul
de stat) în calitate de contribuabil ;
 cu contribuabilii (agenţii economici, instituţii publice şi persoane fizice) cu privire la
încasarea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la bugetul local;
 cu furnizorii de bunuri şi servicii.

Relaţiile cu Administraţia Financiarǎ şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi

Relaţiile dintre cele douǎ instituţii şi Primăria Municipiului Iaşi se concretizează în faza
de elaborare şi aprobare a bugetului local. Astfel ordonatorul principal de credite al bugetului
local trebuie sǎ prezinte proiectul bugetului local la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi
pânǎ la data de 15 mai a fiecǎrui an. Pânǎ la 1 iunie, Ministerul Finanţelor comunicǎ Direcţiei
Generale a Finanţelor Publice limitele sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,
transferurile cu destinaţie specialǎ şi criteriile de repartizare în vederea definitivǎrii proiectelor
bugetelor locale. Pe baza limitelor sumelor primite, primarul elaboreazǎ şi depune la Direcţia
Generală a Finanţelor Publice noile propuneri pentru proiectul bugetului local, în termen de 10
zile de la primirea limitelor de cheltuieli aprobate de Guvern. Urmează apoi etapa în care
Ordonatorul principal de credite, elaborează şi depune la Direcţia Generală a Finanţelor Publice,

21
până la data de 1 iulie a fiecărui an, bugetul local echilibrat şi anexele la acesta pentru anul
bugetar următor, precum şi estimările pentru următorii trei ani2. Bugetul aprobat de Consiliul
local al municipiului Iaşi este transmis, de asemenea, şi Administraţiei Financiare, iar pe baza
acestuia se lucreazǎ la deschiderea de credite bugetare pentru toate activitǎţile prevǎzute,
acordându-se şi subvenţii pentru protecţie socialǎ, pentru energie termicǎ şi transport cǎlǎtori.
O altǎ accepţiune pentru relaţiile dintre cele douǎ pǎrţi este reprezentatǎ de atribuţiile de
control administrativ şi de specialitate exercitat de Ministerul Finanţelor, prin organele
specializate, Direcţia Generalǎ a Controlului Financiar de Stat şi Garda Financiarǎ. La nivel local
controlul se exercitǎ prin Direcţii ale Controlului Financiar de Stat, având în structurǎ secţii ale
Gǎrzii financiare. În cazul de faţǎ, controlul vizeazǎ administrarea şi folosirea de fonduri de la
bugetul local de cǎtre instituţiile publice şi agenţii economici, realizarea veniturilor bugetului
local şi combaterea evaziunii fiscale.

Relaţiile cu Trezoreria Finanţelor Publice Iaşi

Primăria municipiului Iaşi are relaţii cu Trezoreria Finanţelor Publice, efectuând


operaţiuni de încasǎri şi plǎti şi pǎstrând disponibilităţi băneşti numai la Trezoreria municipiului
Iaşi.
Se poate face afirmaţia potrivit căreia relaţia care se dezvoltă între Primăria Iaşi şi
Trezorerie este una reversibilă. Printre documentele care justifică existenţa unei legături între
cele douã organe, poate fi amintit ordinul de platã, perceput ca formã prin care se poate realiza
plata. De asemenea, mai poate fi menţionat, ca document justificativ şi foaia de vărsământ care
se întocmeşte pentru depunerea tuturor banilor încasaţi de la clienţi. Nu în cele din urmã se poate
vorbi şi despre registrul de casă, care este întocmit zilnic, în douã exemplare, de către casier, pe
baza documetelor justificative de încasări şi plăţi. Despre acest ultim document se poate afirma
cã este utilizat în principiu, pentru:

 înregistrarea operaţiunilor de încasãri şi plãţi în numerar, efectuate prin casieria


Municipiului Iaşi;
 stabilirea la finele zilei a soldurilor de casã;

2
Conform Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, secţiunea a 2-a

22
 înregistrarea zilnicã în contabilitate a operaţiunilor de casã.
Primãria Municipiului Iaşi se află în relaţii directe cu Trezoreria, prin intermediul
cheltuielilor şi a încasărilor veniturilor bugetare. Astfel, se pot efectua plăţi privind:

 contribuţia la asigurarea pentru accidente de muncã şi boli profesionale


 contribuţia la fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale
 contribuţia pentru asigurãrile de şomaj
 contribuţia pentru asigurãrile sociale de sãnãtate
 contribuţia pentru asigurãrile sociale
 impozit pe venit din salarii
 contribuţia individualã de asigurãri sociale
 contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii
 contribuţia individualã de asigurãri pentru şomaj.
Aşadar, prin trezoreria statului se derulează operaţiunile de încasari şi plãţi privind
fonduri publice care privesc, dupã caz, fără a se limita la acestea:

 veniturile şi cheltuielile bugetului de stat, bugetului asigurãrilor sociale de stat, bugetelor


locale, bugetului trezoreriei statului;
 veniturile şi cheltuielile bugetelor fondurilor speciale, care se constituie şi se utilizeazã
potrivit reglementãrilor legale;
 veniturile şi cheltuielile bugetelor instituţiilor publice;
 emiterea certificatelor de trezorerie pentru populaţie, rãscumpãrarea acestora la scadenţã
şi transformarea certificatelor de trezorerie în certificate de depozit;
 datoria publicã internã şi externã, inclusiv serviciul datoriei publice interne şi externe,etc.
Veniturile bugetului local care se încasează prin Trezorerie de la agenţii economici şi
instituţiile publice sunt : impozitul pe profit, impozitul pe salarii, accizele, taxe vamale de la
persoane fizice şi juridice, TVA, contributia pentru asigurările sociale, fondul pentru pensia
suplimentară, fondul pentru ajutorul de somaj, fondul special pentru sănătate, precum şi
impozitele şi taxele locale a căror plată se realizează prin virament.
Încasǎrile în numerar la acest tip de impozite şi taxe se realizeazǎ prin Serviciul Fiscal
din cadrul Primǎriei Municipiului Iaşi care are obligaţia sǎ dispunǎ de plǎţi din credite bugetare
deschise la Trezorerie, din mijloacele extrabugetare şi din fondurile speciale numai pentru

23
cheltuieli şi acţiuni strict necesare şi autorizate prin reglementǎrile în vigoare, asigurând
utilizarea economicoasǎ şi cu maxim de eficienţǎ a fondurilor. Pentru majoritatea operaţiunilor,
Primǎria Municipiului Iaşi are legǎturi cu Trezoreria, însǎ decontǎrile privind investiţiile se
realizeaza prin Banca Românǎ de Dezvoltare.

Fig.nr.3. Flux informational între Primăria Municipiului Iaşi şi Trezoreria


Municipiului Iaşi

Birou Impunere
Persoane Juridice

Ordin
de
plată

2
1
Casierie Monetar CASIERIE TREZORERIA
CENTRALĂ MUN. IAŞI

3
Biroul
Contabilitate

1- Registru de Casă
2- Foaie de Vărsământ
3- Extras de cont

Relaţiile Primăriei Municipiului Iaşi cu organismele financiar- bancare


Cheltuielile primăriei se efectuează în limita prevederilor din bugetul local cu
repartizarea pe trimestre care se acoperă cu veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat
pentru echilibrarea bugetului local respectiv. Plăţile dispuse de ordonatorii de credite se
efectuează prin Trezorerie numai după deschiderea creditelor bugetare din bugetul local
respectiv.

24
Cheltuielile ce urmează să se efectueze din bugetul local, se stabilesc lunar de
Ordonatorii principali de credite, avându-se în vedere prevederile de cheltuieli aprobate prin
bugetul de stat. În limita volumului creditelor bugetare urmează să se efectueze plăţi prin
Trezorerie din mijloacele bugetului local atât pentru activitatea proprie cât şi pentru instituţiile
publice din subordine.
Primăria Municipiului Iaşi are relaţii cu următoarele organisme financiar bancare:
Trezoreria Municipiului Iaşi, Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare -
Groupe Societe Generale, Banca Ion Ţiriac, Raiffeissen Bank, Credit Europe Bank, C.E.C., Coop
Viitorul.
Prin Direcţia Economică şi Finanţe Publice Locale, Primăria asigură contabilizarea
zilnică a veniturilor pe fiecare fel de venit bugetar, conform extraselor de cont şi documentelor
justificative ridicate de la Trezoreria Municipiului Iaşi, verifică zilnic execuţia emisă de
Trezorerie, disponibilul existent în conturile de la Trezorerie.
Prin intermediul băncilor comerciale, Primăria Iaşi realizează plăţi către furnizorii ce au
conturi deschise la acestea, către proprii salariaţi prin intermediul cardurilor şi către alte instituţii
sau societăţi cu care lucrează.

Relaţiile Primăriei Municipiului Iaşi cu organismele financiar – bancare

În ceea ce priveşte relaţia Primãriei Municipiului Iaşi cu instituţiile subordonate acesteia,


se pot aminti în aceastã situaţie relaţiile instituţiei publice cu agenţii furnizori de diverse servicii
publice, de pe plan local, după cum urmează :

 Termoservice
 Salubris
 Citadin
 CET
 Direcţia de Servicii Publice Municipale
 Poliţia comunitară

25
 Direcţia locală de evidenţă a persoanelor
 Direcţia de Asistenţă Comunitară.
Este foarte important de menţionat faptul că între Primăria Iaşi se stabilesc relaţii mai ales
cu furnizori de energie electrică, energie termică, apă, gaz, de materii şi materiale necesare
primăriei.
Legat de furnizarea energiei electrice, precizez că Primăria Municipiului Iaşi are stabilite
relaţii în această direcţie cu E-ON Moldova. Astfel, relaţiile sunt conturate în aceastã situaţie de
faptul cã Primãria Iaşi trebuie sã achite, ca orice client de energie electricã, contravaloarea
curentului consumat. Plata este anunţatã prin intermediul unei facturi fiscale, iar plata principalã
este realizatã pe baza unui ordin de platã, plãtitorul fiind în aceastã situaţie Consiliul Local iar
cel care beneficiazã este E-ON Moldova.
Primăria Municipiului Iaţi se află în relaţie şi cu alţi furnizori locali, dintre aceştia fiind
amintiţi:

 Romtelecom SA, prin care este menţinutã reţeaua telefonicã localã;


 Rcs şi Rds, prin intermediul cãrora este asiguratã atât reţeua de telefonie fixã, cât şi
reţeua de televiziune prin cablu, la nivel local;
 R.A.T.P Iaşi, prin care se asigură serviciul de transport în comun;
 Detaşamentul de pompieri Mihail Grigore Sturza;
 R.A.J.A.C;
 CET Iaşi, prin care se furnizează energia termică.
De asemenea, Primãria Municipiului Iaşi se află în relaţii şi cu furnizorii de materii şi
materiale necesare primăriei pentru desfăşurarea activităţilor curente.
Cu scopul de a ilustra cât mai concis relaţia Compartimentului Financiar Contabil din
cadrul Primăriei Iaşi cu furnizorii, am ales spre exemplificare, relaţia acestui compartiment cu E-
ON Moldova. În cazul acestei relaţii, existã un flux informaţional reversibil atât de la
Compartimentul Financiar Contabil cãtre furnizor, cât şi de la furnizor cãtre acest compartiment.
Pentru a evidenţia relaţia dintre cele douã parţi implicate, este necesarã analiza
urmãtoarelor elemente, respectiv etape:
 Balanţa analiticã a contului furnizori;
 Contract de furnizare pentru furnizor ;
 Factura emisã de furnizor;

26
 NIR încheiat de beneficiar;
 Bon de consum încheiat;
 Angajamentul bugetar;
 Ordonanţare de platã;
 Propunere de angajare a unei cheltuieli;
 Ordin de platã a furnizorului;
 Decontarea plãţii prin trezorerie (extras cont);
În afară tipurilor de relaţii precizate deja, nu trebuie uitat însã faptul cã Primãria Iaşi are
relaţii şi cu instituţiile de învãtãmânt, precum şi cu cele de sãnãtate, aceste instituţii fiind
finanţate de la bugetul de stat, însã prin intermediul bugetelor locale, întocmite de cãtre primar,
în conformitate cu realele trebuinţe în domeniile de activitate mai sus menţionate.

De asemenea administraţia publică locală are relaţii externe şi cu contribuabilii:

 relaţii de cooperare (colaborare), relaţii de utilizare a serviciilor publice (servicii efectuate


de către administraţie pentru cetăţeni), relaţii de subordonare a cetăţenilor faţă de
organele administraţiei publice locale.

Relaţiile de colaborare între autorităţile administraţiei publice locale şi cetăţeni trebuie să


ocupe rolul cel mai important, atât din punct de vedere al ponderii cât şi al valorii conţinutului.
Relaţiile de colaborare a administraţiei publice locale cu cetăţenii sunt o expresie a accesului
participativ al populaţiei la realizarea treburilor publice. Aceste relaţii subliniază sprijinul acordat
de către cetăţeni administraţiei publice locale pentru îndeplinirea misiunii acesteia. Aceste relaţii
pot fi : relaţii de colaborare directă sau indirectă şi relaţii de prestări servicii.
Relaţiile de colaborare directă vizează acţiunile cetăţenilor, care participă la realizarea
unui interes general al comunităţii locale împreună cu structurile administraţiei publice locale.
Relaţiile de colaborare indirectă apar în cazul în care cetăţenii sprijină acţiunea
autorităţilor publice locale fără să participe direct.
Relaţiile de prestări servicii vizează organizarea de către autorităţile publice locale a unor
servicii publice care să presteze activităţi în beneficiul cetăţenilor. Acest aspect este mai evident
la administraţia publică locală dar şi la serviciile descentralizate ale administraţiei publice locale.
Serviciile aduse cetăţenilor de către administraţia publică locală au o specializare diferenţiată,
ceea ce determină o pregătire corespunzătoare a personalului din acest domeniu. Slaba calitate a

27
prestaţiilor oferite de către administraţiile locale cetăţenilor lezează interesele acestora şi ale
statului.
Din punct de vedere juridic relaţiile dintre administraţia publică locală si cetăţeni pot fi :
relaţii care au la bază normele de drept administrativ şi relaţiile care au la bază normele de
drept civil.
Relaţiile de tip administrativ au la bază norma juridică sau actul normativ care stabileşte
competenţele autorităţilor administraţiei publice locale. În această situaţie cetăţeanul are dreptul,
în temeiul unui act normativ, să se adreseze administraţiei publice locale pentru a-şi rezolva
probleme personale. Administraţia publică locală va rezolva problema cetăţeanului numai dacă
solicitarea acestuia îndeplineşte anumite condiţii prevăzute de actul normativ.
Relaţiile de tip civil au la bază normele de drept civil, şi apar în situaţia în care cetăţeanul
utilizează servicii publice precum transport in comun, telefon etc, în baza unor contracte
încheiate între prestatorii acestor servicii şi beneficiarii lor.
Relaţiile de autoritate, de subordonare a cetăţenilor fata de autorităţile administraţiei
publice locale vizează hotarâri luate în mod unilateral de către autorităţi, pe care cetăţeanul este
obligat sa le respecte. Din punct de vedere juridic relaţiile de autoritate pot fi stabilite prin legi
sau prin decizii administrative.

28
CAP.2. CENTRU DE INFORMARE PENRTU CETATENI

2.1 Avantajele existenţei CIC


 Utilizarea eficientă a timpului (cetăţeanului şi funcţionarului public)
 Îmbunătăţirea imaginii administraţiei locale
 Transparenţa şi accesibilitatea activităţii administraţiei locale
 Creşterea încrederii reciproce cetăţean- funcţionar public
 Activitate mai eficientă a administraţiei locale
 Îmbunătăţirea competenţei funcţionarilor publici
 Economii (câştig financiar pentru administraţia locală)
 Sistem eficient de educare şi informare a publicului
 Posibilităţi practice de evaluare a activităţii de ansamblu a administraţiei locale
 Abordare realistă a relaţiei cu cetăţeanul

2.2 Activitatea CIC


Activităţi curente Programe

Informare (despre compartimentele Primăriei,


servicii oferite, documente necesare, documente Civice
eliberate, fluturaţi informativi, pliante, afişe cu Comitete Consultative Cetăţeneşti
informaţii publice)
Tineret
Registratura (verificarea documentelor, Firma Virtuală pentru elevi/studenţi
înregistrarea, primirea/eliberarea documentelor)
Educaţie civică în şcoli şi licee
Arhiva
Ecologice
Predare corespondenţă Reciclarea deşeurilor menajere

Documente curente Informare-rezolvare


Telefonul 984
Relaţia cu mass media
Colaborarea cu mass media
Purtător de cuvânt Emisiune radio în direct
Audienţe (înscriere, organizare, nota audienţei,
urmărirea aplicării rezoluţiilor din audienţe)

Coordonare programe
Telefonul cetăţeanului 984

Relaţii internaţionale

Pregătirea manifestărilor/evenimentelor

29
Ziua oraşului

Consultarea populaţiei (condica de propuneri şi


sugestii)

Şedinţe operative
Completarea notelor de plată (pentru Certificat de
urbanism şi alte documente eliberate de Primărie)

Actualizarea informaţiei pe soft CIC

Raport annual al stării economico-sociale a


localităţii

Publicaţii (ziarele Primăriilor)

2.3 Obstacole în activitatea curentă a CIC

Personalul
 Personal fără calificare, fără experienţă
 Teama de nou
 Supraîncărcare şi suprasolicitarea personalului (personal insuficient)
 Reacţie negativă a celorlalte compartimente (conlucrare deficientă)
 Lipsa motivaţiei
 Stress mare!

Aleşii locali
 Nu au încredere în funcţionarii publici
 Mentalitatea de superioritate a aleşilor
 Nemulumiţi pentru că nu se rezolvă problemele în timp real
 Depăşirea termenului de răspuns
 Neconcordanţa între opiniile partenerilor: Consiliul Local, Consiliul Judeţean, Prefectură,
etc.

Spaţiul
 Spaţiu neadecvat (amplasare nepotrivită, lăturalnică, prost luminat, condiţii grele de lucru,
aglomeraţie, mobilier depăşit, dotare insuficientă)

Proceduri
 Lipsa bazelor de date cu informaţii sau informaţii incomplete
 Nu există un Regulament privind statutul personalului care lucrează la CIC
 Educaţie civică insuficientă
 Mentalitate
 Lipsa de consideraţie faţă de cetăţean
30
 Cadu legislativ incomplet, instabil sau confuz
 Solicitări în afara competenţei CIC sau autorităţilor locale
 Promovare slabă (sau inexistentă) a CIC şi activităţii CIC
 Conducerea Primăriei nu susţine activitatea CIC

2.4 Incidente în activitatea CIC

Probleme şi soluţii

CIC – cetăţeni
1. Cetăţenii se adresează CIC cu probleme de o mare diversitate. Dintre acestea, 30% nu sunt de
competenţa Primăriei. Cum poate acţiona CIC?
Soluţii:

 70% se soluţionează la Primărie, 30% se redirecţionează adecvat (Baza de date cu informaţii


din afara Primăriei trebuie completată şi actualizată)
2. Programarea audienţelor se face la CIC. Cetăţenii sunt nemulţumiţi de procesul birocratic de
înscriere în audienţe şi au impresia că funcţionarii de la CIC îi împiedică să vorbească cu
alesul lor. Cum poate rezolva problema echipa CIC?
Soluţii:

 Jetoane numerotate pentru audienţe


 Limitarea numărului de persoane pentru audienţă (maximum 25 persoane)
 Audienţe colective pentu grupuri care se confruntă cu aceeaşi problemă
 Atribuţiile/competenţele CIC trebuie făcute publice
 Trebuie specificat termenul de valabilitate al răspunsurilor la audienţe

CIC – Serviciile Primăriei


3. CIC solicită informaţii de la celelalte servicii ale Primăriei pentru a informa corect cetăţenii.
Serviciile se plâng că sunt asaltate de telefoanele colegilor de la CIC, că sunt tracasate de
aceştia cu problemele individuale ale cetăţenilor, că sunt întrebate chestiuni stricte de
serviciu care poate, nu ar trebui să fie publice! Unii colegi din aceste servicii nu văd care
este motivaţia existenţei CIC, dacă oricum, colegii de acolo îi întreabă pe ei despre orice
detaliu, lege, procedură, etc. Cum poate reacţiona CIC?
Soluţii:
 Stucturarea corectă şi eficientă a informaţiilor + reactualizarea periodică a informaţiei
(personalul CIC merge la servicii pentru actualizarea informaţiilor)
 Invitaţii colegiale la CIC (colegii vin la CIC)
 Folosirea grupurilor de colaboratori din alte servicii - ,,antenele”
 Eliminarea percepţiei de serviciu privilegiat
 Sărbătorirea reuşitelor în cadrul echipei

31
CIC – CIC
4. Toţi membrii echipei CIC au atribuţii de serviciu stabilite şi consimţite, prin semnătură, pe
fişa postului. Totuşi, unii colegi au o atitudine refractară faţă de cetăţeni (îi suspectează de
nesinceritate, de interese individuale, de rea-credinţă, fără a avea dovezi în acest sens) şi îi
tratează cu o atitudine de superioritate şi uneori chiar cu lipsă de politeţe sau cu obrăznicie.
Alţi colegi, dimpotrivă, simpatizează cu cetăţenii şi devin purtătorii lor de cuvânt în relaţia cu
colegii din alte servicii. De aici o atitudine ostilă a colegilor din alte servicii. Cum ar trebui
acţionat ca toţi cetăţenii să fie trataţi cu solicitudine şi să fie mulţumiţi de serviciile oferite?
Soluţii:

 Formare continuă şi perfecţionare profesională


 Sistem funcţional de recompense şi pedepse
 Mediul de lucru sănătos şi eficient: calculatoare suficiente, software dedicat, aer condiţionat,
mobilier ergonomic, program de lucru adecvat
 Feedback privind gradul de satisfacţie al cetăţenilor
7. Între colegii din cadrul echipei CIC se iscă adeseori discuţii despre modul de abordare a unor probleme legate de
comunicarea cu cetăţenii. Ele se învârt în jurul următoarelor întrebări:
 Este oportun ca CIC să ofere informaţii despre alte instituţii/servicii/organizaţii decât cele
legate de Primărie?
 Este atribuţia CIC să ofere informaţii despre impozite şi taxe locale?
 De ce are CIC iniţiative şi nu se restrânge strict la atribuţiile de serviciu?
Soluţii:
 Recitirea fişei postului
 Formare continuă şi perfecţionare profesională
 Diagnostic personal
 Discuţii în echipă

PRACTICI UTILE

Registrul Agricol
 Declaraţia de proprie răspundere privind faptul că cetăţeanul nu deţine terenuri agricole
 Adeverinţă de la Registrul Agricol că cetăţeanul nu deţine teren agricol: nu e nevoie de
semnătura primarului; se dă pe loc, cu semnătura funcţionarului căruia i s-a delegat
responsabilitatea

Documente
 Stabilirea traseelor minime pentru diferite tipuri de documente
 Ex.: Certificatul de Urbanism în loc de traseul secretar-urbanism-secretar, urmează traseul
urbanism-secretar
 Scanarea documentului şi ataşarea imaginii la numărul de înregistrare; astfel, la eliberearea
documentului, la numărul de înregistrare se află şi imaginea scanată a documentului original

Reţeaua ANCIC
 Identificarea unui set minim de tipuri de informaţii comune tuturor CIC
 Portarea acestor seturi de informaţii pe un server propriu de Internet accesibil reţelei ANCIC

32
Date comune pentru CIC
 Informaţii despre comunitate (aşezare geografică, climă, populaţie, etc.)
 Informaţii despre acte necesare pentru obţinerea unui serviciu de la Primărie, Consiliul
Judeţean şi alte instituţii publice
 Hotărâri ale Consiliului Local (Judeţean), dispoziţii ale primarului

33
BIBLIOGRAFIE

1) www.primaria-iasi.ro/

2) Manual C.I.C. online

3) Manual RESURSE UMANE

4) Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001


5) Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, secţiunea a 2-a

34
ANEXE

Borderou notare interviu

Punctaje acordate de către comisia de examen/concurs la interviul examenului/concursului


de ............................... organizat pentru funcţia de execuţie / conducere ..................................
în cadrul ................................................................. (instituţia publică)

Candidat: (nume, prenume) ............................................................

Funcţii de conducere

Funcţii de executie

Membrii Comport. Capacitatea Exercitarea Capacita


Nr. Abilitatea Capacitate în situaţiile de decizie şi controlului tea
comisiei de Abilitaţile Moti-
crt. de a de de criză Total
examen impuse de vaţia evaluare a decizional manager
comunicar analiză şi
funcţie impactul ială max.
e sinteză max. max. ..... max ……
max …… 100
max. ….. ….. max…
max. …. max. …..

1. (nume /
prenume)
2. (nume /
prenume)
3. (nume /
prenume)
4. (nume /
prenume)
5. (nume /
prenume)

COMISIA DE EXAMEN/CONCURS :

Preşedinte: (prenume şi nume), (funcţia),

Membrii: (prenume şi nume), (funcţia)

Secretar, (prenume şi nume), (funcţia)

35
Borderou privind prezenţa candidaţilor şi evidenţa

lucrărilor predate în urma susţinerii probei scrise

la examenul/concursul de ............................... organizat pentru funcţia de

execuţie / conducere ..................................

în cadrul ................................................................. (instituţia publică)

Nr. Numele şi prenumele Prezent Predat Nr. Semnătura


crt. candidaţilor Da / Nu lucrarea: pagini
Da/Nu

Secretar,

......................................... (nume, prenume)

..........................................(funcţia publică)

36
Document afişare rezultate interviu

Rezultatul interviului din cadrul

examenului/concursului de ............................... organizat pentru funcţia de execuţie


conducere .................................. în cadrul .................................................................

Având în vedere prevederile art. 62 alin (3) din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008
privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici cu modificările şi completările
ulterioare, comisia de concurs comunică următoarele rezultate ale probei scrise :

Nr. Numele şi prenumele Funcţia publică Punctajul Rezultatul


crt. candidatului interviului interviului

1.

2.

3.

 Candidaţii declaraţi admişi vor susţine interviul în data de .............................., ora .........,
la sediul …………………………………...

 Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele obţinute pot formula contestaţie în termen de 24 de


ore de la afişare, conform art. 63 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 privind
organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici cu modificările şi completările
ulterioare, care se depune la secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor,
…………………………………………………..(nume, prenume, funcţia)

 Afişat astăzi, ...................., ora ......., la sediul ……………………………………..

Secretar,

...............................(nume, prenume)

...............................(funcţia)

37