Sunteți pe pagina 1din 45

Caiet de practica Primaria comunei Puiesti

IAI, 2011

Caiet de practica ........................................................................................................................................... 4 Primaria comunei Puiesti , perioada 13.06.2011-24.06.2011 ...................................................................... 4 1 Organizare, funcionare i reglementare privind autoritile administraiei publice locale. .................... 5 1.2 Atribuii, competene i sarcini ale consiliului local........................................................................... 6 1.3 Funcionarea consiliului local ............................................................................................................. 8 1.4 Prezentare generala .......................................................................................................................... 11 2 Obiect / domeniu de activitate ................................................................................................................ 11 2.1 Obiectivele urmresc 4 perspective:................................................................................................ 12 3. Organizrea aparatului de specialitate a Primarului ................................................................................ 13 3.1 Structura organizatorica ................................................................................................................... 14 3.2 Organizarea intern .......................................................................................................................... 15 3.3 Atributiile primarului: ....................................................................................................................... 15 3.4 Atributii ale viceprimarului ............................................................................................................... 16 3.5 Secretarul ......................................................................................................................................... 16 4 Compartimente si servicii: ....................................................................................................................... 18 4.1 Compartimentul Agricol-atributii:..................................................................................................... 18 4.2 Compartimentulu Financiar - Contabilitate, Administrativ-atributii: .............................................. 19 4.3 Compartimentul asistenta sociala-atributii: ..................................................................................... 20 4.4 Compartimentul secretariat- atributii:............................................................................................. 21 4.5 Serviciul stare civil-atributii: ............................................................................................................ 21 5 Procesul decizonal in activitatea administrativa..................................................................................... 24 5.1 Initierea proiectului de decizie......................................................................................................... 24 5.2 Pregatirea proiectului de decizie ...................................................................................................... 24 5.3 Evaluarea variantelor proiectului de decizie si deliberarea .............................................................. 25 5.4 Adoptarea deciziei ............................................................................................................................ 25 6 Elaborarea si adoptarea/emiterea de acte administrative conditii si procedura ................................. 26 6.1 Activitati anterioare adoptarii (emiterii ) actului Administrativ ...................................................... 26 2

6.2 Procedura concomitenta emiterii actului Administrativ .................................................................. 28 6.3 Activitati specifice posterioare adoptarii .......................................................................................... 29 7 Principii de organizare a instituiei publice .............................................................................................. 30 7.1 Principiul autonomiei locale............................................................................................................. 30 7.2 Principiul descentralizarii serviciilor publice .................................................................................... 31 7.3 Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale ..................................................... 31 7.4 Principiul legalitatii ........................................................................................................................... 31 8 Gestiunea resurselor umane la nivelul institutiei publice ....................................................................... 32 8.1 Cariera functionarilor publici ............................................................................................................ 32 8.2 Desfasurarea raporturilor de serviciu .............................................................................................. 34 9 Controlul activitatii administratiei publice............................................................................................... 40 9.1 Notiunea controlului administrativ ................................................................................................... 40 9.2 Formele de control ale activitatii administratiei publice .................................................................. 40 10 Contenciosul administrativ ................................................................................................................... 42 10.1 Tipuri de contencios administrativ................................................................................................. 42 11 Concluzii ................................................................................................................................................. 43

Caiet de practica Primaria comunei Puiesti , perioada 13.06.2011-24.06.2011

1 Organizare, funcionare i reglementare privind autoritile administraiei publice locale.


In art. 3 alin. (3) din Constituia Romaniei se prevede c teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, n comune, orae i judee. Acestea sunt uniti administrativ-teritoriale n care se exercit autonomia local i n care se organizeaz i funcioneaz autoriti ale administraiei publice locale. Prin autonomie local se nelege dreptul i capacitatea efectiv a autoritilor administraiei publice locale de a soluiona i de a gestiona, n numele i n interesul colectivitilor locale pe care le reprezint, treburile publice, n condiiile legii. Autonomia local este numai administrativ i financiar, fiind exercitat pe baza i n limitele prevzute de lege, i privete organizarea, funcionarea, competenele i atribuiile autoritilor administraiei publice locale, precum i gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparin comunei, oraului sau judeului, dup caz. In procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al crerii de noi servicii publice, autoritile administraiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabiliti autoritilor administraiei publice locale, fr asigurarea mijloacelor financiare corespunztoare pentru realizarea respectivelor responsabiliti.Consiliile locale i primarii, precum i consiliile judeene i preedinii consiliilor judeene sunt autoriti ale administraiei publice locale care soluioneaz i gestioneaz, n numele i n interesul colectivitilor locale pe care le reprezint, treburile publice, n condiiile legii. Aceste autoriti sunt autonome, n sensul c n relaiile dintre autoritile publice locale i consiliul judeean, pe de o parte, precum i ntre consiliul local i primar, pe de alt parte, nu exist raporturi de subordonare.Comunele, oraele i judeele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au organe proprii de conducere i un patrimoniu distinct, ce le asigur realizarea obiectivului propus la nfiinare. Resursele proprii ale comunelor, oraelor i judeelor sunt gestionate de autoritile administraiei publice locale, potrivit atribuiilor ce le revin.In scopul asigurrii autonomiei locale, autoritile administraiei publice locale au dreptul s instituie i s perceap impozite i taxe locale, s elaboreze i s aprobe bugetele de venituri i cheltuieli ale comunelor, oraelor i judeelor, n condiiile legii. Acestea au, de asemenea, dreptul ca, n limitele competenelor lor, s coopereze i s se asocieze cu alte autoriti ale administraiei publice locale din ar sau din strintate, s ncheie acorduri ntre ele, s participe, inclusiv prin alocare de fonduri, la iniierea i la dezvoltarea unor programe de dezvoltare regional, n condiiile legii, s administreze sau, dup caz, s dispun de resursele financiare, precum i de bunurile proprietate public sau privat ale comunelor, oraelor i judeelor, n conformitate cu principiul autonomiei locale. Consiliile locale sunt compuse din consilieri alei n condiiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Dupa constituire, consiliul local i organizeaz comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate (agricultur , activiti economico-financiare , activiti social-culturale i culte , nvmnt, 5

sntate i familie , amenajarea teritoriului i urbanism , munc i protecie social , protecie copii , protecie mediu i turism , juridic i de disciplina etc). Comisiile de specialitate analizeaz i avizeaz proiectele de hotrri ale consiliului local din domeniul lor de activitate, se pronun asupra altor probleme trimise de consiliul local spre avizare, ndeplinesc orice alte atribuii care au legatur cu activitatea lor. Serviciile publice nfiinate de ctre consiliul local activeaz n principalele domenii de activiti, potrivit specificului i nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale n limita mijloacelor financiare de care dispune.Serviciile publice nu au dreptul de a emite acte administrative, deoarece nu au calitatea de subiect de drept, ntruct nu posed capacitate juridic proprie i deci nu particip n nume propriu n raporturile de drept administrativ, ci n numele autoritii respective Aceste autoriti au initiativ i hotrsc, n condiiile legii, n toate problemele de interes local, cu excepia celor care sunt date prin lege n competena altor autoriti publice, locale sau centrale. Actele juridice adoptate de consiliile locale poart denumirea de hotrri.

1.2 Atribuii, competene i sarcini ale consiliului local

Consiliul local are urmatoarele atribuii principale: alege din rndul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii, dupa caz; stabilete, n limitele normelor legale, numrul de personal din aparatul propriu; aprob statutul comunei sau al oraului, precum i regulamentul de organizare i funcionare a consiliului; avizeaz sau aprob, dup caz, studii, prognoze i programe de dezvoltare economico social, de organizare i amenajare a teritoriului, documentaii de amenajare a teritoriului i urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeean, regional, zonal i de cooperare transfrontaliera, n condiiile legii; aprob bugetul local, mprumuturile, virrile de credite i modul de utilizare a rezervei bugetare; aprob contul de ncheiere a exerciiului bugetar; stabilete impozite i taxe locale, precum i taxe speciale, n condiiile legii; aprob, la propunerea primarului, n condiiile legii, organigrama, statul de funcii, numrul de personal i regulamentul de organizare i funcionare a aparatului propriu de specialitate, ale instituiilor i serviciilor publice, precum i ale regiilor autonome de interes local; administreaz domeniul public i domeniul privat al comunei sau oraului;

hotrte darea n administrare, concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate public a comunei sau oraului, dup caz, precum i a serviciilor publice de interes local, n condiiile legii; hotrte vnzarea, concesionarea sau nchirierea bunurilor proprietate privat a comunei sau oraului, dup caz, n condiiile legii; nfiineaz instituii publice, societi comerciale i servicii publice de interes local; urmrete, controleaz i analizeaz activitatea acestora; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare i funcionare pentru instituiile i serviciile publice de interes local; numete i elibereaz din funcie, n condiiile legii, conductorii serviciilor publice de interes local, precum i pe cei ai instituiilor publice din subordinea sa; aplic sanciuni disciplinare, n condiiile legii, persoanelor pe care le-a numit; hotrte asupra nfiinrii i reorganizrii regiilor autonome de interes local; exercit, n numele unitii administrativ-teritoriale, toate drepturile acionarului la societile comerciale pe care le-a nfiinat; hotrte asupra privatizrii acestor societi comerciale; numete i elibereaz din funcie, n condiiile legii, membrii consiliilor de administraie ale regiilor autonome de sub autoritatea sa; analizeaz i aprob, n condiiile legii, documentaiile de amenajare a teritoriului i urbanism ale localitilor, stabilind mijloacele materiale i financiare necesare n vederea realizrii acestora; aprob alocarea de fonduri din bugetul local pentru aciuni de aprare mpotriva inundaiilor, incendiilor, dezastrelor i fenomenelor meteorologice periculoase; stabilete msurile necesare pentru construirea, ntreinerea i modernizarea drumurilor, podurilor, precum i a ntregii infrastructuri aparinnd cilor de comunicaii de interes local; aprob, n limitele competenelor sale, documentaiile tehnico-economice pentru lucrrile de investiii de interes local i asigur condiiile necesare n vederea realizrii acestora; asigur, potrivit competenelor sale, condiiile materiale i financiare necesare pentru buna funcionare a instituiilor i serviciilor publice de educaie, sntate, cultur, tineret i sport, aprarea ordinii publice, aprarea mpotriva incendiilor i protecia civil, de sub autoritatea sa; urmrete i controleaz activitatea acestora; hotrte, n localitile cu medici sau cu personal sanitar n numr insuficient, acordarea de stimulente n natur i n bani, precum i de alte facilitti, potrivit legii, n scopul asigurrii serviciilor medicale pentru populaie; asemenea facilitti pot fi acordate i personalului didactic; contribuie la organizarea de activiti tiinifice, culturale, artistice, sportive i de agrement; hotrte cu privire la asigurarea ordinii publice; analizeaz activitatea gardienilor publici , poliiei, jandarmeriei, pompierilor i a formaiunilor de protecie civil, n condiiile legii, i propune msuri de mbuntire a activitii acestora;

acioneaz pentru protecia i refacerea mediului nconjurtor, n scopul creterii calitii vieii; contribuie la protecia, conservarea, restaurarea i punerea n valoare a monumentelor istorice i de arhitectur, a parcurilor i rezervaiilor naturale, n condiiile legii; contribuie la realizarea msurilor de protecie i asisten social; asigur protecia drepturilor copilului, potrivit legislaiei n vigoare; aprob criteriile pentru repartizarea locuinelor sociale; nfiineaz i asigur funcionarea unor instituii de binefacere de interes local; nfiineaz i organizeaz trguri, piee, oboare, locuri i parcuri de distracie, baze sportive i asigur buna funcionare a acestora; atribuie sau schimb, n condiiile legii, denumiri de strzi, de piee i de obiective de interes public local; confer persoanelor fizice romne sau straine, cu merite deosebite, titlul de cetean de onoare al comunei sau al oraului; hotrte, n condiiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romne sau straine, cu organizaii neguvernamentale i cu ali parteneri sociali, n vederea finanrii i realizrii n comun a unor aciuni, lucrri, servicii sau proiecte de interes public local; hotrte nfrirea comunei sau oraului cu uniti administrativ-teritoriale similare din alte ri; sprijin, n condiiile legii, activitatea cultelor religioase; asigur libertatea comerului i ncurajeaz libera iniiativ, n condiiile legii.

1.3 Funcionarea consiliului local


Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organic, n caz de razboi sau catastrof. Consiliul local i exercit mandatul de la data constituirii pn la data declarrii ca legal constituit a consiliului nou-ales. Consiliul local se ntrunete n edinte ordinare, lunar, la convocarea primarului. Consiliul local se poate ntruni i n edine extraordinare, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numrul membrilor consiliului. Convocarea consiliului local se face n scris, prin intermediul secretarului unitii administrativ teritoriale, cu cel putin 5 zile naintea edinelor ordinare sau cu cel putin 3 zile nainte de edinele extraordinare. Ordinea de zi a edinei consiliului local se aduce la cunotina locuitorilor comunei sau ai oraului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. Sedinele consiliului local sunt legal constituite 8

dac este prezent majoritatea consilierilor n funcie.Prezena consilierilor la edin este obligatorie. Cazurile n care se consider c absena este motivat se vor stabili prin regulamentul de organizare i funcionare a consiliului local. In situaia n care un consilier absenteaz de doua ori consecutiv, fr motive temeinice, el poate fi sancionat n condiiile regulamentului de organizare i funcionare a consiliului local. Sedinele consiliului local sunt conduse de un consilier, ales ca preedinte de edin prin votul tuturor consilierilor, pe o perioada de trei luni. Sedinele consiliului local sunt publice, cu excepia cazurilor n care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea s se desfoare cu uile nchise. Problemele privind bugetul local, administrarea domeniului public i privat al comunei sau al oraului, participarea la programe de dezvoltare judeean, regional, zonal sau de cooperare transfrontalier, organizarea i dezvoltarea urbanistic a localitilor i amenajarea teritoriului, precum i cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoriti publice, organizaii neguvernamentale, persoane juridice romne sau straine se vor discuta ntotdeauna n edin public. In legtur cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetenilor prin referendum, n condiiile legii. Dezbaterile din edinele consiliului local, precum i modul n care i -a exercitat votul fiecare consilier se consemneaz ntr-un proces-verbal, semnat de consilierul care conduce edinele de consiliu i de secretarul unitii administrativ-teritoriale. Consilierul care conduce edinele de consiliu, mpreun cu secretarul unitii administrativ-teritoriale i asum, prin semntur, responsabilitatea veridicitii celor consemnate.Ordinea de zi a edinelor se aprob de consiliul local, la propunerea celui care a cerut ntrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente i numai cu votul majoritii consilierilor prezeni. Problemele nscrise pe ordinea de zi a edinei consiliului local nu pot fi dezbtute dac nu sunt nsoite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritii administraiei publice locale, care va fi elaborat n termen de 30 de zile de la solicitarea iniiatorului, precum i de avizul comisiei de specialitate a consiliului. In exercitarea atribuiilor ce ii revin consiliul local adopt hotrri, cu votul majoritii membrilor prezeni, n afar de cazurile n care legea sau regulamentul de organizare i funcionare a consiliului cere o alt majoritate. Hotrrile privind contractarea de mprumuturi, n condiiile legii, administrarea domeniului public i privat al comunei sau al oraului, participarea la programe de dezvoltare judeean, regional, zonal sau 9

de cooperare transfrontalier, organizarea i dezvoltarea urbanistic a localitilor i amenajarea teritoriului, precum i cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoriti publice, cu organizaii neguvernamentale, cu persoane juridice romne sau strine se adopt cu votul a cel puin dou treimi din numrul consilierilor n funcie.Hotrrile privind bugetul local, precum i cele prin care se stabilesc impozite i taxe locale se adopt cu votul majoritii consilierilor n funcie. Daca bugetul local nu poate fi adoptat dupa dou edine consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfura pe baza bugetului anului precedent pn la adoptarea noului buget local, dar nu mai trziu de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a legii bugetului de stat. Consiliul local poate stabili ca unele hotrri s fie luate prin vot secret. Hotrile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate ntotdeauna prin vot secret, cu excepiile prevzute de lege. Proiectele de hotrre pot fi propuse de consilieri sau de primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului i al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al autoritii administraiei publice locale. Hotrrile consiliului local se semneaz de consilierul care conduce edinele de consiliu i se contrasemneaz, pentru legalitate, de ctre secretar. In cazul n care consilierul ales ca preedinte de edin lipsete sau refuz s semneze, hotrrea consiliului local se semneaz de 3 -5 consilieri. Secretarul nu va contrasemna hotrrea n cazul n care consider c aceasta este ilegal sau c depete competenele ce revin, potrivit legii, consiliului local. In acest caz secretarul va expune consiliului local opinia sa motivat, care va fi consemnat n procesul-verbal al edinei. Secretarul va comunica hotrrile consiliului local primarului i prefectului, de ndat, dar nu mai trziu de 3 zile de la data adoptrii.Hotrrile cu caracter normativ devin obligatorii i produc efecte de la data aducerii lor la cunostin public, iar cele individuale, de la data comunicrii. Aducerea la cunosin public a hotrrilor cu caracter normativ se face n termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale ctre prefect. In exercitarea mandatului consilierii sunt n serviciul colectivitii locale. Fiecare consilier, precum i viceprimarul sunt obligai s prezinte un raport anual de activitate, care va fi fcut public prin grija secretarului. Pentru participarea la edinele consiliului local i ale comisiilor de specialitate consilierul primete o indemnizaie stabilit n condiiile legii.Consilierii rspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac parte sau, dupa caz, n nume propriu, pentru activitatea desfurat n exercitarea mandatului, precum i pentru hotrrile pe care le-au votat.

10

Dup constituire consiliul local i organizeaz comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii, cu excepia viceprimarului. Comisiile de specialitate i aleg cate un preedinte i un secretar.Comisiile de specialitate analizeaz i avizeaz proiectele de hotrre din domeniul lor de activitate i lucreaz n plen i iau hotrri cu votul majoritii membrilor lor. Organizarea, funcionarea i atribuiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare i funcionare a consiliului local.

1.4 Prezentare generala


Comuna Puieti este situat n partea de vest a judeului Vaslui, avnd ca vecini: la nord - comunele Voineti i Ghergheti, la est - Ghergheti i Iana, la sud - Iana, Pogana i Coroieti i la vest - comuna Motoeni i Rchitoasa ce aparin judeului Bacu.Comuna Puiesti se intinde pe o suprafata de 12039 ha, dintre care 839 ha de teren alcatuiesc domeniul intravilan al comunei iar restul de 11200 ha pe cel extravilan.Comuna Puiesti are o populatie de 4858 de locuitori,si un nr .de 228 de gospodarii.Comuna puiesti are in administratie un numar de 25 de institutii de invatamant , repartizate astfel: 9 gradinite, 15 scoli generale, si un liceu.Principalele activitati economice specifice zonei sunt: agricultura, zootehnia, comertul, moraritul si panificatia. Principalele obiective turistice intalnite in zona sunt: Biserica de lemn din Cetuia, din timpul lui tefan cel Mare - monument istoric ,Biserica din satul Puieti i Biserica din satul Fntnele - monumente istorice.Primaria Puiesti ofera o serie de facilitati investitorilor pentru atragerea de capital in zona , pentru a favoriza dezvoltarea activitatilor de natura economica, privilegiile oferite de catre primarie investitorilor sunt urmatoarele: scutirea de impozite si taxe locale, punerea la dispozitie a unor suprafete de teren in functie de tipul investitiei ; proiectele de investitii reprezinta si ele o atractie pentru firmele de specialitate deoarece primaria realizeaza in momentul de fata numeroase investitii pentru dezvoltarea locala , prin care se numara : construirea unei Sali de sport, construirea unei statii Peco, construirea unei baze sportive, construirea unui parc, moderrnizarea drumurior comunale, reabilitare spital, construirea unor noi scoli si gradinite si amenajarea unor spatii de recreere

2 Obiect / domeniu de activitate


Consiliul local, n frunte cu primarul sunt autoriti ale administraiei publice locale i au ca scop principal funcionarea, soluionarea i gestionarea, n numele i n interesul colectivitilor loca le pe care le reprezint, a treburilor publice, n condiiile legii. Primaria comunei Puiesti, din jud Vaslui are ca viziune satisfacia permanent a clienilor (persoane fizice si juridice), a angajailor, apreciai ca i colaboratori i a societii civile, urmrind s devin un lider regional . 11

2.1 Obiectivele urmresc 4 perspective:


PERSPECTIVA FINANCIAR cu obiectivul optimizrii utilizrii resurselor financiare avind la baz taxele si impozitele locale si de furnizare de servicii, clar definite i asigurarea pe termen lung a fondurilor de investiii necesare mbuntirii acestora. PERSPECTIVA CLIENTULUI cu obiectivul de a exista permanent n preajma clientului actual i potenial, cu perceperea dorinelor, necesitilor lui i creterea gradului de responsabilitate/ promptitudine vis--vis de CLIENT.

o o o

Responsabilitate / promptitudine; Parteneriatul cu clientul (cetatenii si agentii economici); Satisfacerea ateptrilor clientului

PERSPECTIVA PROCESELOR INTERNE


o

Sunt integrai in cadrul administratiei publice, mai precis n domeniul administratiei publice locale, i folosesc permanent efectul sinergetic. Coopereaz n sistem de parteneriat cu clientii (persoane publice si juridice), ncercnd s obin avantaje din valoarea, perspicacitatea, inteligena serviciilor acestora. Acioneaz in cadrul unui sistem de management, bazat pe standarde internaionale, pe care l implementeaza si il mbuntesc continuu. n domeniul calitii, sunt decii s implementeze sistemul de management actual pe baza ISO 9001: 2000 i s obin certificarea acestuia.

Personalul, colaboratorii sunt direct responsabili de calitatea muncii lor i deplin contieni de aciunile lor. Urmresc maximizarea competitivitii lor. Managementul de vrf elaboreaz i pune la dispoziie POLITICA DE

o o

MANAGEMENT A PRIMARIEI COMUNEI PUIESTI


o o

Aprecierea aportului personalului se face conform realizrii obiectivelor proprii stabilite. Managementul i stabilete propriile obiective utiliznd politica CONTRIBUABILILOR.

12

PERSPECTIVA NVRII-DEZVOLTRII Primaria a demarat dezvoltarea unei strategii de formare, educare i de responsabilizar e a personalului , n ideea atragerii lor permanente spre interesele societii. Doresc s mreasc autoresponsabilizarea acestora, favoriznd astfel reaciile din cadrul organizaiei i uurarea modului de aplicare n practic, trecnd de la modul de lucru prin subordonare la cooperare i colaborare intern. CONSIDER MOTIVAREA, INITIATIVA, SPECIALIZAREA SI CALIFICAREA personalului ca DETERMINANTE n cadrul politicii organizaionale.
o

Calificarea i specializarea personalului pentru munca acestuia prin cursuri atractive, gen training activ. Compararea permanent a performanelor noastre cu cele ale altor institutii, cu acelasi specific, din administratia publica locala mbuntirea continu a comunicrii interne i externe. Urmrirea pstrrii echilibrului ntre tinereea i experiena personalului.

o o

3. Organizrea aparatului de specialitate a Primarului


Aparatul de specialitate al primarului este constituit din compartimente functionale structurate ca: directii, servicii, birouri si compartimente a caror conducere este asigurata de catre primar, viceprimar si secretarul municipiului, potrivit organigramei aprobate de consiliul local. Conducerea, indrumarea si controlul activitatii curente si a personalului din cadrul compartimentelor functionale strucurate ca directii, servicii si birouri este asigurata de catre functionarii de conducere (functionari publici si personal contractual), numiti in condiiile legii. In cadrul subdiviziunilor aparatului propriu, se realizeaza atributiile consiliului local si ale primarului, prin acte si operatiuni tehnice, economice si juridice; ele nu au capacitate juridica, administrativa distincta de cea a autoritatii in numele careia actioneaza.

13

3.1 Structura organizatorica


Structura organizatorica a Primariei comunei Puiesti cuprinde urmatoarele compartimente si functii de conducere: Consiliul local Primar Viceprimar Secretar Compartimentul agricol : Consilier ing. Agronom Consilier urbanism Consilier agent agricol Referent agent agricol

Compartimentul asistenta sociala: Consilier stare civila Consilier aut. Tutelara Referent asist. Sociala Referent de specialitate Referent programator

Compartimentul contabilitate: Consilier contabil Consilier operator Consilier agent fiscal

Compartimentul cultura: Ref. Director camin cultural Bibliotecar

Compartimentul administrativ-gospodaresc: Guard ingrijitor

14

3.2 Organizarea intern


Aparatul propriu al Primriei comunei Puiesti este organizat n conformitate cu dispoziiile Legi

inr.215/2001 privind administraia public local i este structurat astfel :

3.3 Atributiile primarului:


asigura respectarea prevederilor Constitutiei,precum i punerea naplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului; dispune masurile necesare i acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor publice centrale, precum i a hotarailor consiliului judetean; asigura aducerea la ndeplinire a hotararilor consiliului local; ntocmete proiectul bugetului local si contul de ncheiere aexercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local; exercit functia de ordonator principal de credite; verifica, din oficiu sau la cerere, ncasarea i cheltuirea sumelor din bugetul local i comunica de ndata consiliului local cele constatate; raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public i domeniului privat al comunei ; ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizotiilor, impreuna cu organele de specialitate ale statului. In acest scop poate mobiliza populatia, agentii economici si institutii publice din comuna pentru a aplica masurile stabilite in planurile de protectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre ; asigura ordinea publica si linistea cetatenilor, prin intermediul politiei jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, care au obligatia sa raspunda solicitarilor sale, in conditiile legii; indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, conform angajamentelor contractuale ; asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local, in situatia in care considera ca hotararea este ilegala in trei zile de la adoptare sesizeaza prefectura propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza hotararii consiliului local, ia masuri pentru organizarea acestei consultatii in conditiile legii

15

3.4 Atributii ale viceprimarului


- exercita atributiunile Primarului n lipsa acestuia din localitate, cu exceptia celor ce nu pot fi delegate; - asigura elaborarea Regulamentului local de urbanism si a documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, le prezinta spre aprobare Consiliului local, potrivit prevederilor legale, iar dupa aprobare urmareste realizarea acestora; - solutioneaza operativ, n spiritul legii, constatarile Corpului de control a disciplinei n constructii, cat si eliberarea autorizatiilor de constructii, n conformitate cu planul urbanistic si amenajarea teritoriului; - vegheaza la respectarea normelor de protectia mediului si a ecosistemului din teritoriul administrat de municipiu, conform legii si specificului local; - urmareste tinerea la zi a bancii de date privind amenajarea teritoriului si lucrarilor de cadastru imobiliar; - indeplineste functia de Ofiter de stare civila; - controleaza activitatea de rezolvarea a scrisorilor, sesizarilor si cererilor cetatenilor n domeniul sau de activitate; Viceprimarul coordoneaza si controleaza activitatea directiilor, serviciilor si birourilor de specialitate care i-au fost ncredintate prin organigrama aprobata de Consiliul local la propunerea primarului si anume - Directia Tehnica, Serviciul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Serviciul Cadastru, Birou Mediu si Dezvoltare Regionala, Direcia de Investitii, Directia Servicii Publice, Directia de Administrare a Patrimoniului. Indeplineste si alte atributii delegate de Primar n conditiile legii;

3.5 Secretarul
In calitate de functionar public de conducere,are urmatoarele atributii principale conform Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale: Comunica in scris consilierilor invitatia la sedinta asigurind convocarea consiliului local, in termenul stabilit de lege Pregateste lucrarile supuse dezbaterii consiliului local Aduce la cunostinta publica ordinea de zi a sedintei consiliului local Participa in mod obligatoriu la sedintele consiliului local si efectueaza lucrarile de secretariat Intocmeste procesul verbal al sedintei consiliului local; Intocmeste pontajul prezentei consilierilor la sedinta; Semneaza impreuna cu presedintele de sedinta procesul verbal;

16

Pune la dispozitie consilierilor in timp util procesul verbal al sedintei anterioare, pe care ulterior il va supune spre prezentare consiliului local Intocmeste un dosar special pentru fiecare sedinta de consiliu care va fi numerotat, semnat si sigilat, impreuna cu consilierul care conduce sedinta Colaboreaza la redactarea proiectelor de hotariri si le avizeaza pentru legalitate Contrasemneaza pentru legalitate hotaririle consiliului local Comunica hotaririle consiliului local primarului si prefectului, de indata,dar nu mai tirziu de 3 zile de la data adoptarii Inregistreaza comunicarile efectuate intr-un registru special destinat acestui scop .Aduce la cunostinta publica hotaririle cu caracter normativ in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale de catre prefect Pune la dispozitia consilierilor, la cererea acestora, in termen de cel mult 20 de zile, informatiile necesare in vederea indeplinirii mandatului de catre primari Aduce la cunostinta publica rapoartele de activitate ale consilierilor si viceprimarului Avizeaza pentru legalitate dispozitiile primarului Urmareste rezolvarea corespondentei in termen legal Asigura comunicarea catre autoritatile, institutiile si persoanele interesate a actelor emise de consiliul local sau primar, in termen de cel mult 10 zile,daca legea nu prevede altfel Rezolva problemele curente ale comunei sau ale orasului, potrivit competentelor si artibitiilor ce in revin potrivit legii, pina la constituirea noului consiliu local, in caz de dizolvare, in absenta primarului si viceprimarului Indeplineste atributii de ofiter de stare civila daca acestea I s-au delegat de catre primar Elibereaza extrase sau copii de pe orice act din arhiva consiliului local, in afara celor cu caracter secret, stabilit legii Legalizeaza semnaturi de pe inscrisurile prezentate de parti si confirma autenticitatea copiilor cu acte originale, in conditiile legii; Coordoneaza si alte servicii ale aparatului propriu de specialitate, stabilite de primar.

17

4 Compartimente si servicii:
4.1 Compartimentul Agricol-atributii:
redactarea rspunsurilor la cererile adresate Compartimentului Agricol; transcrierea i completarea pe anul n curs n noile registre agricole a poziiilor din vechile registre reprezentnd gospodriile populaiei deintoare de terenuri agricole i animale; deschiderea de noi poziii n registrul agricol la solicitarea proprietarilor de terenuri sau deintori de animale; operarea modificrilor n Registrul Agricol ca urmare a vnzrilor -cumprrilor, motenirii, donaii, schimbri ale categoriilor de folosin a terenurilor; ine evidena gospodriilor populaiei deintoare de terenuri agricole i animale; nscrierea titlurilor de proprietate ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate n conformitate cu Legea Fondului Funciar i legea 10/2001; conduce evidenele persoanelor fizice sau juridice care au terenuri n arend conform Legii 16/1994; elibereaz adeverine de proprietate cu situaia existent n registrul agricol; ntocmete i elibereaz certificate de productor (pentru vnzri de produse agricole), potrivit evidenelor pe care le dein dup o prealabil verificare n teren; ntocmete procesele verbale i vizeaz trimestrial certificatele de productor; ntocmirea tabelului nominal cu titularii de certificate de productor pentru anul agricol 2008-2009 i afiarea pentru asigurarea publicitii acestora conform art.7 din HGR .nr.661/2201; comunicarea sptmnal la Direcia Economic-Serviciul Impunere Persoane a modificrilor survenite la vechile proprieti nscrise n Registrul Agricol precum i comunicarea noilor proprietari; vizeaz declaraiile de impunere fiscal conform situaiei existente n Registrul Agricol, colaboreaz cu organele specializate privind combaterea i prevenirea epizootiilor; verific n teren reclamaiile i sesizrile privind registrul agricol; elibereaz adeverine (pu) pentru vnzri de animale (la pia i abator) ntocmirea drilor de seam statistice (cu regim special) privind anumite situaii din registrul agricol i care sunt naintate Direciei Judeene de Statistic Bihor n termenele stabilite prin lege; conduce evidena asociaiilor agricole cu personalitate juridic, elibereaz adeverine de omaj, ajutor social, handicap, succesiune i burse; verificri n teren a veridicitii datelor declarate n registru agricol; 18

centralizeaz toate datele nscrise n registrul agricol; ntocmirea proceselor-verbale de predare-primire pentru arhivarea documentelor din

cadrul compartimentului; relaii cu publicul zilnic privind Registrul Agricol; actualizeaz zilnic baza de date privind evidenele de Registru Agricol; ndeplinirea oricror altor sarcini, care nu sunt cuprinse n fia postului, n funcie de solicitrile conducerii primriei sau ale efului su direct, participnd i la rezolvarea unor cereri venite de la alte compartimente din cadrul instituiei privind sesizri, verificri, reclamaii, proiecte; efectuarea studiu individual i documentare n domeniul legislaiei aplicabile

4.2 Compartimentulu Financiar - Contabilitate, Administrativ-atributii:


organizeaz i ine evidena financiar contabil a ageniei, potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanele publice, Legii nr. 82/1991-Legea contabilitii republicat; asigur fundamentarea i elaborarea proiectului bugetului de venituri i cheltuieli pentru activitatea proprie i l supune spre aprobare ordonatorului secundar de credite; propune rectificri n bugetul de venituri i cheltuieli propriu ; organizeaz i conduce contabilitatea operaiunilor de ncasri i pli derulate prin conturile proprii; ntocmete situaiile financiare trimestriale i anuale; reflect n contabilitatea ageniei operaiunile privind primirea i utilizarea sumelor din contribuia financiar nerambursabil a Comunitii Europene i cofinanarea de la bugetul de stat; exercit controlul financiar preventiv propriu, asupra operaiunilor stabilite prin decizia Directorului i aprobat de ordonatorul secundar de credite; efectueaz calculul drepturilor salariale i altor drepturi de personal cu aplicarea cu strictee a reglementrilor legale; ntocmete lunar raportrile privind asigurrile de sntate, contribuia la fondul de omaj, CAS, etc.; organizeaz i ndrum inventarierea valorilor materiale i bneti n cadrul ageniei; urmrete asigurarea lunar a surselor de finanare pentru materiale, personal i obiectivele de investiii ;

19

asigur monitorizarea cheltuielilor de personal, prevzute n bugetul ageniei i o transmite ordonatorului secundar de credite; ntocmete situaia privind cheltuielile cu organizarea twinning-urilor i o transmite ordonatorului secundar de credite; analizeaz i urmrete cheltuiala cu eficien a fondurilor bugetare aprobate ageniei; promoveaz investiiile i elaboreaz documentele privind aprobarea acestora; definitiveaz lista de utilaje independente, echipamente, aparatur i dotri diverse i le supune spre avizare conducerii ageniei i spre aprobare ordonatorului secundar de credite; actualizeaz periodic, conform prevederilor legale i a modului de realizare a obiectivelor de investiii, lista cheltuielilor de capital, o nainteaz spre analiz i avizare conducerii ageniei n vederea trimiterii spre aprobarea ordonatorului secundar de credite; centralizeaz realizrile fizice i valorice, lunare, trimestriale i anuale, corelndu -le cu datele contabile, pentru programul de investiii al ageniei, aflat n derulare, conform listelor aprobate; asigur activitatea de achiziii de bunuri i servicii (dotri aparatur, echipamente, utilaje independente), casri de mijloace fixe; se ocup de creterea capacitii instituionale n conformitate cu cerinele Aquis-ului comunitar n domeniul proteciei mediului; organizeaz i rspunde de paza sediului, ntreinerea i curenia locurilor de munc, a echipamentelor de birou, a instalaiilor sanitare, de iluminat i de nclzire; organizeaz activitile de registratur: primirea i nregistrarea tuturor documentelor interne sau din afara instituiei, prezentarea acestora conducerii ageniei pentru repartizare sau semnare, asigur distribuirea i expedierea acestora i ine evidena timbrelor i mrcilor potale; rspunde de nregistrarea, organizarea i pstrarea documentelor ce alctuiesc arhiva instituie i; procur, n limitele necesarului aprobat, materialele administrativ-gospodreti, cu respectarea prevederilor legale privind achiziiile publice; urmrete i execut activitatea de exploatare i reparare a mijloacelor de transport i urmrete ncadrarea n consumurile de combustibil normat al autoturismelor; aduce la cunotina conducerii ageniei, periodic, problemele deosebite i rezultatele activitii, propunnd totodat msurile necesare pentru mbuntirea activitii direciei

4.3 Compartimentul asistenta sociala-atributii:


de strategie, prin care asigura elaborarea strategiei de asistenta sociala, a planului de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si a programelor de actiune antisaracie, pe care le supune spre aprobare Consiliului Local; 20

de coordonare a activitatilor de asistenta sociala si protectie a copilului; de administrare a fondurilor pe care le are la dispozitie; de colaborare cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si institutiilor care au responsabilitati in domeniul asistentei sociale, cu serviciile publice locale de asistenta sociala, precum si cu reprezentantii societatii civile care desfasoara activitati in domeniu;

de executie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale si financiare, necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la actiunile antisaracie, prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, precum si pentru solutionarea urgentelor sociale individuale si colective; de reprezentare a Consiliului Local pe plan intern si extern in domeniul asistentei sociale si protectiei copilului.

4.4 Compartimentul secretariat- atributii:


Inregistreaza, repartizeaza, distribuie si expediaza corespondenta intrata la Primar, Viceprimari si Secretar Tine evidenta, patreaza si conserva documente cu informatii secrete; Asigura stenodactilografierea sedintelor Consiliului Local; Asigura convocarea consilierilor si a invitatilor la sedintele Consiliului Local; Asigura reprezentarea si intocmeste programul conducerii institutiei pentru primiri vizite; Asigura protocolul in cazul primirilor de vizite de lucru la Primar, Viceprimar si Secretar; Asigura evidenta si distribuirea corespondentei primite prin posta cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.

4.5 Serviciul stare civil-atributii:


ndrum i controleaz conform Metodologiei nr. 1/1997 pentru aplicarea unitar a dispoziiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil, n baza graficului aprobat de Secretarul General al Consiliului judeean i avizat de Inspectoratul Naional de Eviden a Persoanelor, ntreaga activitate de nregistrare a actelor i faptelor de stare civil, precum i modul de soluionare a lucrrilor de stare civil ntocmite, inclusiv gestiunea certificatelor de stare civil din jude; urmrete modul de rezolvare a deficienelor consemnate n procesul-verbal avnd ca finalitate ndreptarea erorilor din cuprinsul actelor de stare civil; primete, verific i distruge certificatele de stare civil greit completate i anulate, trimise de direciile locale de eviden a persoanelor; 21

asigur prezena unui reprezentant la predarea-primirea gestiunii de stare civil, la schimbarea din funcie a ofierilor de stare civil sau cnd, din diferite motive, ofierul de stare civil trebuie nlocuit pe o perioad mai mare de 30 de zile; ntocmete i expediaz ntreaga coresponden de stare civil; ntocmete referate cu concluziile rezultate n urma verificrilor i investigaiilor efectuate n dosarele de schimbare a numelui /prenumelui pe cale administrativ i face propuneri motivate de aprobare sau respingere a cererii pe care le prezint preedintelui Consiliului judeean spre aprobare; verific modul de ntocmire de ctre serviciile locale a dosarelor de transcriere a certificatelor de stare civil procurate din strintate i le nainteaz I.N.E.P., spre aprobare; avizeaz cererile de reconstituire i ntocmire ulterioar a actelor de stare civil; colaboreaz cu serviciile de poliie judiciar i criminalistic pentru clarificarea situaiei persoanelor cu identitate necunoscut; organizeaz instruirea ofierilor de stare civil pentru perfecionarea pregtirii prof esionale att din aparatul propriu, ct i de la serviciile locale, pentru clarificarea tuturor problemelor ridicate cu ocazia dezbaterii principalelor prevederi ale actelor normative care reglementeaz regimul actelor i faptelor de stare civil; desemneaz un reprezentant care s participe la concursurile pentru ncadrarea personalului de specialitate n domeniul strii civile din primrii; asigur colaborarea i schimbul permanent de informaii, n scopul realizrii operative i de calitate a atribuiilor de serviciu; ofer informaii de specialitate n cadrul programului de relaii cu personalul specializat n domeniul strii civile din primrii; ntocmete i transmite situaiile statistice, precum i sintezele ce conin activitile desfurate lun ar, trimestrial i anual de ctre serviciile locale de eviden a persoanelor, pe care le nainteaz Inspectoratului Naional pentru Eviden a Persoanelor; asigur protecia datelor i informaiilor gestionate i dispune msuri de prevenire a scurgerii d e informaii clasificate; soluioneaz alte sarcini prevzute de lege, ncredinate de conducerea Consiliului judeean; informeaz Inspectoratul Naional pentru Evidena Persoanelor cu privire la dispariia unor documente de stare civil cu regim special, n alb i particip la verificrile i cercetrile ce se efectueaz n cazul dispariiei acestora; asigur sprijinul necesar soluionrii speelor de stare civil, atipice, sesizate de serviciile locale ale primriilor;

22

efectueaz controale la serviciile locale pe linia asigurrii securitii documentelor de stare civil cu regim special, n vederea prevenirii cazurilor de dispariie a unor registre sau certificate de stare civil, n alb; urmrete punerea n legalitate cu certificatele de natere a persoanelor internate n unitile sanitare i de protecie social, centralizeaz periodic rezultatele obinute; primete cererile i documentaia necesar pentru acordarea dispensei de vrst i de grad de rudenie, le analizeaz i propune preedintelui Consiliului judeean aprobarea sau respingerea motivat a acestora; aprob, n condiiile legii, modificarea codului numeric personal atribuit sau scris greit n actele de stare civil; colaboreaz cu instituiile Direciei de Sntate Public i cu maternitile, pentru prevenirea cazurilor de internare a gravidelor a cror identitate nu este cunoscut sau, n cazul n care se constat acest lucru, pentru stabilirea cu operativitate a identitii acestora. primete i distribuie n teritoriu listele de coduri numerice precalculate (C.N.P.) i controleaz modul de atribuire i nscriere a codurilor n actele de stare civil; primete, actualizeaz, pstreaz i gestioneaz registrele i opisele de stare civil exemplarul II de la oficiile de stare civil locale, asigurnd securitatea i conservarea acestor documente; primete comunicri de meniuni de la serviciile de stare civil locale, precum i de la Inspectoratul Naional pentru Evidena Persoanelor pe care le nregistreaz n registratura proprie, curent i special, le opereaz n exemplarul II, dup care le trimite pentru operare i la exemplarul I; nscrie pe marginea actelor de stare civil meniuni privind modificrile survenite n statutul civil al persoanelor, comunicrile fiind clasate n vederea arhivrii; identific actele de stare civil vizate, ntocmete i elibereaz extrase pentru uzul oficial al organelor n drept a le solicita (instane judectoreti, parchet, poliie, notari publici, primrii); asigur, n condiiile legii, reconstituirea prin copiere a registrelor de stare civil distruse, parial ori total, dup exemplarul existent, certificnd exactitatea datelor nscrise; verific modul de completare a registrelor de stare civil, exemplarele I i II, depuse de serviciile locale dup completarea tuturor filelor din registru, dup care restituie exemplarul I. asigur constituirea fondului arhivistic neoperativ al serviciului, din documentele rezultate din activitatea de profil; soluioneaz alte sarcini prevzute de lege, ncredinate de conducerea direciei.

23

5 Procesul decizonal in activitatea administrativa


La elaborarea unei decizii se parcurg urmatoarele etape:1 5.1 initierea iproiectului de decizie (identificarea problemei); 5.2 pregatirea proiectului de decizie; 5.3 evaluarea proiectului de decizie si deliberarea; 5.4 adoptarea deciziei.

5.1 Initierea proiectului de decizie

In general, pentru ca aceasta etapa sa aiba loc administratia trebuie sa constientizeze existenta unei probleme. In cele mai multe cazuri, impulsul de la originea proiectului vine din exteriorul administratiei care este direct interesata in satisfacerea cerintelor actuale si mai putin a celor viitoare. Din acest motiv, mecanismul administrative functioneaza lent si echilibrul care se stabileste intre elementele sale componente are un caracter static. Cum orice tendinta de schimbare este neutralizata, initiative proiectului de decizie vine din afara institutiei publice. Initiativa poate apartine organelor legislative sau celor administrative ierarhic superioare, organelor emitente ori celor subordinate, organizatiilor nonguvernamentale etc. Initiativa organelor superioare rezulta din adoptarea unui act normative, a carui executare implica sarcini sau masuri tehnico-organizatorice pentru institutiile subordonate. Si acestea din urma pot initia elaborarea unor decizii in cazurile prevazute de lege sau cand activitatea lor ori a organului superior solicita o reglementare in care este necesar sa se implice. Cetatenii, societatea civila, in general, determina initierea unei decizii administrative iprin cereri, sesizari si reclamatii.

5.2 Pregatirea proiectului de decizie


Aceasta este probabil cea mai importanta faza a procesului decisional si poate avea loc, atat in cadrul unui proces de grup, fie ca activitate individuala a managerului. Ea are un caracter dinamic si intern, referindu-se la actiunea participantilor la procesul decisional. In aceasta faza este precizat continutul deciziei, fapt care influenteaza strategia si mijloacele concrete de actiune, in vederea realizarii unui anumit scop. La randul ei este structurata ipe mai multe etape:

Onofrei M., Decizia in Administratia Publica, suport curs, anul II, Administratie Publica, p. 26

24

determinarea obiectivului deciziei decumentarea sau informarea analiza materialului documentar elaborarea proiectului de decizie.

5.3 Evaluarea variantelor proiectului de decizie si deliberarea


Evaluarea si studierea variantelor proiectului de decizie revin in sarcina conducatorului institutiei, precum si raspunderea ipentru aceste operatiuni. Actul deliberarii este precedat de dezbateri, in care se apreciaza argumentele pro si contra, procedandu-se la analiza critica a proiectului de decizie. In cazul in care se propun, pentru rezolvarea aceleiasi probleme, solutii total diferite, inseamna ca obiectivul proiectului de decizie n-a fost exact definit, documentarea este nesatisfacatoare ori s-au strecurat interese personale sau de grup care influenteaza rezultatul deliberarii. Sedintele in care se delibereaza trebuie pregatite si convocate in termen util, transmitandu-se persoanelor implicate in aceasta activitate, textul proiectelor de decizie, impreuna cu cu materialele utilizate la intocmirea lor. Fara furnizarea la timp a documentatiei, membrii forului nu cunosc continutul proiectelor de decizie si nu isi pot exprima pozitia in legatura cu acestea.

5.4 Adoptarea deciziei


Adoptarea deciziei constituie un drept si o obligatie a conducerii. Atitudinea de nehotarare a conducerii prejudiciaza activitatea subordonatilor, atunci cand o decizie este indispensabila pentru functionarea lor. O conducere eficienta se poate insela in adoptarea deciziilor sale, dar atunci cand imprejurarile o cer, ea decide cu orice risc si isi asuma aceasta raspundere. Adoptarea deciziei este rezultatul unui proces de o complexitate deosebita, care ia in considerare conditiile interne si externe, practica experimentala si rezultatele anterioare. Pentru ca adoptarea sa fie fundamentata stiintific, este necesar sa se respecte urmatoarele principii: principiul definitiei; principiul justificarii suficiente; principiul identitatii. In general, pentru ca procesul de implementare a unei decizii sa aiba success, el trebuie planificat cu atentie si a se depuna toate eforturile pentru a castiga suportul celor implicate in reusita sa. Sunt nenumarate cazurile in care programe si decizii importante nu si-au atins obiectivele, pentru ca, fie nu au fost elaborate norme metodologice de aplicare, fie cei care trebuiau sa se ocupe de aplicarea in practica aveau prea putine

25

motive sa o faca. In dinal, monitorizarea aplicarii deciziei este si ea o etapa importanta, deoarece este dovadat certa ca problema respective si-a gasit sau nu rezolvarea.

6 Elaborarea si adoptarea/emiterea de acte administrative conditii si procedura


Elaborarea actelor administrative Actele administrative pot fi emise/adoptate numai de personalul administrativ competent si in limitele competentei pe care legea o confera. Regulile care stabilesc competenta au caracter de ordine publica, ceea ce semnifica faptul ca in cadrul unui litigiu de contencios administrativ, oricare din parti si chiar instanta de contencios administrativ din oficiu, poate ridica in orice moment al procesului, exceptia de necompetenta a autoritatii publice parate, motiv de nulitate absoluta a actului administrativ atacat. Cea mai mare parte din personalul angajat in administratie intocmeste sau pregateste emiterea/adoptarea actelor si efectueaza, in acest sens, operatiunile administrative si tehnico-materiale potrivit atributiilor stabilite de lege. Aceste operatiuni sunt valabile numai daca s-au respectat conditiile de fond si de forma la intocmirea sau realizarea lor. Adoptarea sau emiterea actelor Administrativ se face in general, dupa o procedura complexa care cuprinde mai multe activitati desfasurate atat de functionarii autoritatilor care adopta actul cat si a altor activitati care colaboreaza cu acestea. In doctrina juridica toate aceste activitati sunt grupate pe 3 nivele de lucru: 6.1 activitati anterioare;

6.2 activitati concomitente adoptarii actului; 6.3 activitati specifice posterioare adoptarii actului adm.

6.1 Activitati anterioare adoptarii (emiterii ) actului Administrativ


Culegerea si prelucrarea informatiilor reprezinta activitatea care are cea mai mare pondere in desfasurarea etapei de pregatire a actului adm., intrucat informatiile culese satu la baza elaborarii solutiilor cuprinse in act.

26

La elaborarea proiectului de act. Adm. trebuie avuta in vedere si respectarea unor cond. de tehnica jurid., referitoare la redactarea proiectului, la forma sa exterioara. Prin H.G. 390/1993, pt aprobarea Metodologiei privind pregatirea, elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de acte normative este stabilita procedura pregatirii si elaborarii proiectelor de legi, ordonante si hot. ale Guvern., precum si ordine cu caracter normativ si instructiuni ale ministrilor: - textul trebuie sa sa fie clar, precis si corect redactat, pt a nu produce confuzii si interpretari diferite in aplicarea sa concreta; - stilul folosit in redactare sa fie imperativ, iar continutul bine sistematizat, structurat in parti, capitole, sectiuni, paragrafe, articole, alineate; - intelesul unor notiuni si termeni utilizati sa fie precizat, daca este cazul, in chiar continutul actului, evitandu-se notiunile cu mai ulte intelesuri; - acetele adm. trebuie sa aiba un antet care cuprinde denumirea acutoritatii care il adopta (emite), un titlu scurt, un preambul, in care, de obicei, se arata pe scurt scopul actului adm. si temeiul jurid. pe baza caruia este emis. Urmeaza cuprinsul actului, iar la sfarsit nr. de ordine, data emiterii, localitatea. In locul unde este indicata fct celui care emite actul se va aplica semnatura sa, precum si stampila autoritatii emitente. Dupa elaborarea proiectului de act adm., acesta este transmis spre avizarea autoritatii pub. abilitate in acest sens, carora de regula, le revin si unele sarcini in asigurarea aplicarii actului adm. In cadrul masurilor anterioare adoptarii actelor adm., un loc important il ocupa avizele; ele reprezinta opiniile unei autoritati a adm. pub. solicitate de o alta autoritate pub. in legatura cu o anumita problema asupra careia autoritatea il solicita. Avizele sunt de 3 tipuri: facultative, consultative, conforme. - avizele facultative - sunt acelea in care organul ce emite actul adm. are DREPT de a hotari sa ceara sau nu parerea altui organ si, daca a cerut-o, are facultatea sa tina cont sau nu de aceasta parere. Adoptarea sau emiterea actului fara acest aviz nu are nici o consecinta pe planul validitatii lui.

27

- avizele consultative organul ce emite sau adopta actul adm. are obligatia sa le solicite altui organ, dar nu este obligat sa se conformeze acestora. Nesolicitarea si neobtinerea acestui aviz duce la nulitatea actului adm., intrucat nu se respecta o cerinta a legii. - avizele conforme in cazul lor, organul care emite actul adm. are atat obligatia de a le solicita, cat si de a se conforma acestor avize. In aceasta situatie, actul adm. emis nu poate fi contrar continutului avizului, poate sa renunte la DREPT de a mai emite actul adm. respectiv. Avizele pot fi solicitate de la un organ subordonat sau de la un organ care face parte din alta ierarhie de organe si care se situeaza la acelasi nivel sau la un nivel inferior ori superior organului care il solicita. Ele nu pot sa emane niciodata de la un organ ierarhic superior. Sunt situatiii in care legea prevede acordul unui organ care reprezinta manifestarea de vointa a organului stabilit de lege, care este de fapt consitamantul la adoptarea sau emiterea actului. Acordul este de 3 tipuri: prealabil, concomitent si posterior. - in cazul acordului prealabil, organul emitent nu poate stabili masuri contrare continutului acestuia. Acordul prealabil produce el insusi efecte jurid. cu cond. ca prin continut sa nu fie contrar manifestarii de vonita a organului emitent. In unele cazuri, legea conditioneaza emiterea actului adm. de aprobarea, confirmarea sau autorizarea altui organ.

6.2 Procedura concomitenta emiterii actului Administrativ


In cadrul acestui nivel se trece la adoptarea sau emiterea actului adm. in care se realizeaza o serie de activitati, unele dintre ele strict reglementate de lege, ce se resfrang asupra validitatii si implicit a efectelor pe care le produce. Aceasta procedura consta in dezbaterea proiectului intocmit de catre conducerea colegiala a organului care il adopta si adoptarea lui propriu-zisa sau in luarea deciziei conducatorului servic. pub. care il emite. Dupa ce actul adm. a fost adoptat sau emis, acesta se semneaza de catre conducatorul organului respectiv. 28

Validitatea actelor adm. este conditionata si de qvorumul intrunit, de pilda, de organele colegiale. In general, pt validitatea actului adm. este necesar votul pt a 50%+1 din nr membrilor organului. Sunt situatii in care se cere o majoritate calificata, adica votul a cel putin 2/3 din nr. total al membrilor (ex: dezbaterea sia doptarea bugetului de Consil.Judetean). CONDITIA DE OPORTUNITATE Actele adm. trebuie sa fie emise (adoptate) in cel mai proprice moment al eficacitatii lor, facandu-se cu cele mai potrivite mijloace si cele mai reduse cheltuieli, dar sa vizeze obiectivele si rezultate de interes, sa conduca la rezolvarea eficienta a problemelor din domeniu. Oportunitatea se apreciaza in mod concret in fct de atributiile cu care a fost investit organul adm. de la cre emana, de timp si de loc. Nerespectarea cond. de oportunitate conduce la nulitatea actului adm. in cauza, fara a se confunda insa cu legalitatea care este intotdeauna sanctionata cu nulitatea actului respectiv. Dupa semnare, actul adm trebuie sa fie stampilat, dat un nr. de ordine si mentionate ziua, luna si anul, adica actul adm. trebuie sa fie datat.

6.3 Activitati specifice posterioare adoptarii


Aceste activitati privesc intrarea in vigoare is incetarea efectelor actelor adm. Actele adm. de regula, intra in vigoare din momentul existentei lor legale, adica a emiterii lor, pt. organul de la care emana si de la data aducerii la cunostinta lor. Sunt situatii in care acetele adm. intra in vigoare la o data ulterioara emiterii lor prevazuta in mod expres in actul adm. respectiv (fie dupa un anumit interval de timp de la publicare, fie de la o anumita data certa). Momentul si modalitatea aducerii la cunostiinta a unui act adm. difera, in fct de natura actului si de organul emitent al acestuia, astfel:

29

actele adm. individuale sunt aduse la cunostinta printr-o notificare, care este o instiintare scrisa, prin care cei interesati iau cunostiinta de existenta actului si de obligatia lor de a-l executa, in fct de continutul sau.

actele adm. normative sunt aduse la cunostinta prin modalitati variate, in fct de organul emitent. Hot. Guvern. cu caracter normativ, actele normative ale ministerelor si ale celorlalte organe

centrale ale adm. de stat se publica in M.Of. al Rom. Nepublicarea lor constituie o cauza de nevalabilitate pt asemenea acte, ele fiind considerate ca inexistente. Actele adm. normative emise de organele locale ale adm. pub. nu prezinta o modalitate obliagtorie ptaducerea lor la cunostinta. Oeganul emitent al actului adm. are deplina libertate de a alege modalitatea de aducere la cunostinta pub a actului, in fct de imprejurarile concrete, optand pt cea mai adecvata modalitate de aducere la cunostinta a actului, in raport de acele imprejurari de timp si loc.

7 Principii de organizare a instituiei publice


Administratia publica la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale si consultarea cetatenilor in probleme de interes local.

7.1 Principiul autonomiei locale


Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva pentru activitatile locale sa reglementeze si sa administreze in cadrul legii, sub propria lor raspundere si in favoarea populatiei respective, o parte importanta din treburile publice. Dreptul si capacitatea de a reglementa si a administra treburile publice locale se exercita, in cadrul legii, respectiv tinand seama de prevederile Constitutiei si ale altor legi. Autonomia locala, in calitate de principiu de organizare si functionare al autoritatilor administratiei publice locale se poate manifesta numai in limitele prevederilor din Constitutia statului si altor reglementari fundamentale. Reglementarea si administrarea unei parti importante din treburile piblice se realizeaza sub propria raspundere si in beneficiul populatiei. Aceasta trasatura a autonomiei locale reflecta raspunderea autoritatilor administratiei publice locale de a reglementa si a administra o parte importanta din treburile publice. In acelasi timp, reglementarea si administrarea treburilor publice are drept obiectiv principal satisfacerea cerintelor populatiei.

30

Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca in limitele legii sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date, in mod expres in competenta altor autoritati publice.

7.2 Principiul descentralizarii serviciilor publice


Serviciile publice care se manifesta ca activitate a autoritatilor publice pentru satisfacerea unei nevoi de interes general, datorita importantei lor, trebuie sa functionze in mod regulat si continuu. Rolul acestor servicii este tocmai de a concepe si a asigura strategia guvernului in acel sector de activitate careia I se subsumeaza activitatile practice concrete realizate la niveluri inferioare.

7.3 Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale


In constituia Romaniei se prevede numai ca primarii, consiliile locale sunt alese in conditiile legii. Menirea lor este numai de a administra treburile unitatilor administrativ teritoriale in care sunt alesi in interesul locuitorilor.

7.4 Principiul legalitatii


Aplicat in administratia publica locala, acest principiul imbraca toate aspectele organizatorice si functionale prin care se infaptuieste administratia publica in unitatile administrativ teritoriale Deciziile si hotarare care le i-au autoritatile administratiei publice locale pot viza urmatoarele domenii de interes local: organizarea elaborarii, administarii si executarii bugetului local ; infiintarea de activitati economice si de aparare a dreptului omului; efectuarea de investitii si executarea de lucrari publice. O trasatura a institutii lor publice este cea a producerii si distribuirii, in mod gratuit de bunuri si sercivii pentru populatie. Producerea acestor bunuri este de regula , obiectul de activitate al unei institutii publice. Institutiile publice pot produce bunuri publice, avand la baza legea bugetara anuala, in urmatoarele domenii : actiuni social culturale : invatamant, sanatate, cultura si religie, asistenta sociala, actiuni sportive si de tineret, sistemul de protectie a copilului si a persoanelor cu handicap, actiuni privind ordinea publica alte actiuni economice

31

8 Gestiunea resurselor umane la nivelul institutiei publice


8.1 Cariera functionarilor publici2
Managementul carierei in functia publica se asigura de catre: a) Agentia Nationala a Functionarilor Publici, denumita in continuare Agentia, prin elaborarea cadrului legal, a politicilor si a instrumentelor necesare planificarii, organizarii si dezvoltarii carierei in functia publica, precum si prin monitorizarea si controlul implementarii acestora, in conditiile legii; b) autoritatile si institutiile publice, prin elaborarea politicilor si instrumentelor interne de gestiune si planificare a resurselor umane, aplicarea principiilor egalitatii de sanse, motivarii si transparentei; c) functionarul public, prin imbunatatirea performantelor profesionale si a perfectionarii continue in vederea dezvoltarii profesionale individuale. Instrumentele de planificare privind dezvoltarea carierei in functia publica sunt: a) planul de ocupare a functiilor publice, elaborat si aprobat in conditiile legii; b) instrumentele interne de gestiune si planificare a resurselor umane din cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice; c) planurile de formare profesionala a functionarilor publici. Ocuparea functiilor , n,inpublice se face potrivit modalitatilor stabilite anual prin planul de ocupare a functiilor publice. Functiile publice care se vacanteaza in cursul anului si nu au fost prevazute in planul de ocupare a functiilor publice pot fi ocupate prin recrutare sau, dupa caz, promovare, in cazul functiilor publice de conducere, transfer si redistribuire. Postul aferent unei functii publice reprezinta suma atributiilor stabilite unei pozitii din structura unei autoritati sau institutii publice. Posturile aferente functiilor publice si repartizarea lor pe compartimente se stabilesc pe baza: a) atributiilor si functiilor stabilite prin acte normative pentru autoritatea sau institutia publica respectiva;

Legea nr. 188/1999 privind Statutul Functionarului Public

32

b) structurii organizatorice aprobate; c) activitatilor care implica exercitarea prerogativelor de putere publica. Fisa postului aferenta unei functii publice defineste si delimiteaza, in principal, urmatoarele elemente: a) contributia la realizarea scopurilor, functiilor, atributiilor si obiectivelor institutiei; b) continutul si rezultatele preconizate ale muncii care va fi prestata; c) limitele de autoritate aferente exercitarii functiei publice; d) cerintele si conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a ocupa postul respectiv. Intrarea in corpul functionarilor publici se face prin concurs de recrutare, organizat potrivit prevederilor prezentei hotarari sau potrivit regulilor stabilite pentru persoanele care ocupa, in conditiile legii, o functie publica specifica de manager public, si prin transformarea posturilor ocupate in regim contractual in functii publice. Concursul de recrutare se organizeaza in vederea ocuparii unei functii publice pe perioada nedeterminata. In situatia in care concursul de recrutare se organizeaza in vederea ocuparii, pe o perioada determinata, a unei functii publice de executie cu grad profesional debutant, candidatului declarat admis ii va fi aplicabil regimul functionarilor publici debutanti pe intreaga durata a ocuparii functiei publice. Functionarii publici care intra in corpul functionarilor publici pe o functie publica de executie cu grad profesional debutant efectueaza o perioada de stagiu, in conditiile legii, in scopul cunoasterii activitatii si a obiectivelor autoritatii sau institutiei publice, precum si in scopul deprinderii abilitatilor specifice exercitarii functiei publice. Evaluarea functionarilor publici se realizeaza, in conditiile legii, in vederea stabilirii gradului de atingere de catre functionarii publici a obiectivelor profesionale, prin raportare la atributiile curente din fisa postului, precum si in vederea stabilirii gradului de indeplinire a criteriilor de performanta. Promovarea reprezinta modalitatea de dezvoltare a carierei functionarilor publici prin ocuparea, in conditiile legii, ca urmare a promovarii concursului sau examenului organizat in acest sens: a) unei functii publice cu grad profesional superior celui detinut anterior promovarii; b) unei functii publice dintr-o clasa superioara; c) unei functii publice de conducere.

33

Functiile publice ajunse la gradul profesional superior ca urmare a promovarii functionarilor publici si care devin vacante se pot transforma, in conditiile legii, in functii publice cu grad profesional debutant sau asistent, in functie de necesitatile identificate in cadrul autoritatii ori institutiei publice.

8.2 Desfasurarea raporturilor de serviciu3


Modificarea raportului de serviciu Modificarea raportului de serviciu are loc prin: a)delegare; b) detasare; c) transfer; d) mutarea in cadrul altui compartiment al autoritatii sau institutiei publice; e) exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere. Delegarea se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care este incadrat functionarul public, pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an.Functionarul public poate refuza delegarea daca se afla in una dintre urmatoarele situatii: a) graviditate; b) isi creste singur copilul minor; c) starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata delegarea. Delegarea pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice in cursul unui an se poate dispune numai cu acordul scris al functionarului public. Masura se poate dispune pentru o perioada de cel mult 90 de zile calendaristice intr-un an.Pe timpul delegarii functionarul public isi pastreaza functia publica si salariul, iar autoritatea sau institutia publica care il deleaga este obligata sa suporte costul integral al transportului, cazarii si al indemnizatiei de delegare. Detasarea se dispune in interesul autorit atii sau institutiei publice in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea functionarul public, pentru o perioada de cel mult 6 luni. In cursul unui an calendaristic un functionar public poate fi detasat mai mult de 6 luni numai cu acordul sau scris.Detasarea se poate dispune doar daca pregatirea profesionala a functionarului public corespunde atributiilor si responsabilitatilor functiei publice pe care urmeaza sa fie detasat.Functionarul public poate refuza detasarea daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:
3

Ibidem

34

a) graviditate; b) isi creste singur copilul minor; c) starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata detasarea; d) detasarea se face intr-o localitate in care nu i se asigura conditii corespunzatoare de cazare; e) este singurul intretinator de familie; f) motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs detasarii. Pe perioada detasarii functionarul public isi pastreaza functia publica si salariul. Daca salariul corespunz ator functiei publice pe care este detasat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detasarii in alta localitate autoritatea sau institutia publica beneficiara este obligata sa-i suporte costul integral al transportului, dus si intors, cel putin o data pe luna, al cazarii si al indemnizatiei de detasare. Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc intre autoritatile sau institutiile publice dupa cum urmeaza: a) in interesul serviciului; b) la cererea functionarului public. . In cazul transferului in interesul serviciului in alta localitate, functionarul public transferat are dreptul la o indemnizatie egala cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioara celei in care se transfera, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport si la un concediu platit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suporta de autoritatea sau institutia publica la care de face transferul, in termen de cel mult 15 zile de la data aprobarii transferului.Transferul in interesul serviciului se face intr-o functie publica echivalenta cu functia publica detinuta de functionarul public.Transferul la cerere se face intr-o functie publica echivalenta, in urma aprobarii cererii de transfer a functionarului public de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice la care se solicita transferul. Mutarea in cadrul altui compartiment al autoritatii sau institutiei publice poate fi definitiva sau temporar a. Mutarea definitiva in cadrul altui compartiment se aproba, cu acordul scris al functionarului public, de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea functionarul public. Mutarea temporara in cadrul altui compartiment se dispune motivat, in interesul autoritatii sau institutiei publice, de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice, pe o perioada de maximum 6 luni intr-un an, cu respectarea pregatirii profesionale si a salariului pe care il are functionarul public. Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere vacante se realizeaza prin promovarea temporara a unui functionar public care indepline ste conditiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice.Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere al carei titular este suspendat in conditiile prezentei legi se realizeaza prin promovarea temporar a, pe durata suspendarii 35

titularului, a unui functionar public care indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice.Daca salariul corespunzator functiei publice pe care este delegat sa o exercite este mai mare, functionarul public are dreptul la acest salariu. Suspendarea raportului de serviciu Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci cand functionarul public se afla in una dintre urmatoarele situatii: a) este numit sau ales intr-o functie de demnitate publica, pentru perioada respectiva; b) este incadrat la cabinetul unui demnitar; c) este desemnat de catre autoritatea sau institutia publica sa desfasoare activitati in cadrul unor misiuni diplomatice ale Romaniei ori in cadrul unor organisme sau institutii internationale, pentru perioada respectiva; d) desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea, in conditiile legii; e) efectueaza stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat; f) este arestat preventiv; g) efectueaza tratament medical in strainatate, daca functionarul public nu se afla in concediu medical pentru incapacitate temporara de munca, precum si pentru insotirea sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude pana la gradul I inclusiv, in conditiile legii; h) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, in conditiile legii; i) carantina, in conditiile legii; j) concediu de maternitate, in conditiile legii; k) este disparut, iar disparitia a fost constatata prin hotarare judecatoreasca irevocabila; l) forta majora; m) in alte cazuri expres prevazute de lege. In termen de 5 zile calendaristice de la data incetarii motivului de suspendare de drept, functionarul public este obligat sa informeze in scris conducatorul autorit atii sau institutiei publice despre acest fapt. Conducatorul autoritatii sau institutiei publice are obligatia sa asigure, in termen de 5 zile, conditiile necesare reluarii activitatii de catre functionarul public. Raportul de serviciu se suspenda la initiativa functionarului public in urmatoarele situatii: a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, in conditiile legii; b) concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;

36

c) pentru participare la campania electorala; d) pentru participarea la greva, in conditiile legii. Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivata a functionarului public.Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face in scris cu cel putin 15 zile calendaristice inainte de data cand se solicita suspendarea. Reluarea activitatii se dispune prin act administrativ al conducatorului autoritatii sau institutiei publice. Actul administrativ prin care se constata, respectiv se aproba suspendarea raportului de serviciu, precum si cel prin care se dispune reluarea activitatii de catre functionarul public se comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in termen de 10 zile lucratoare de la data emiterii. Pe perioada suspendarii raportului de serviciu autorit atile si institutiile publice au obligatia sa rezerve postul aferent functiei publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioada determinata, de un functionar public din corpul de rezerva. In situatia in care in corpul de rezerva nu exista functionari publici care sa indeplineasca cerintele specifice, postul poate fi ocupat in baza unui contract individual de munca pe o perioada egala cu perioada suspendarii raporturilor de serviciu. Incetarea raportului de serviciu Incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici are loc in urmatoarele conditii: a) de drept; b) prin acordul partilor, consemnat in scris; c) prin eliberare din functia publica; d) prin destituire din functia publica; e) prin demisie. Raportul de serviciu inceteaza de drept: a) la data decesului functionarului public; b) la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public; c) la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta ori invaliditate a functionarului public; d) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functia publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva;; e) ca urmare a interzicerii exercitarii profesiei sau a functiei, ca masura de siguranta ori ca pedeapsa complementar a, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia; f) la data expirarii termenului pe care a fost exercitata, cu caracter temporar, functia publica.

37

Constatarea cazului de incetare de drept a raportului de serviciu se face, in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al conducatorului autoritatii sau institutiei publice. Actul administrativ prin care s-a constatat intervenirea unui caz de incetare de drept a raporturilor de serviciu se comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in termen de 10 zile lucratoare de la emiterea lui.Conducatorul autoritatii sau institutiei publice va dispune eliberarea din functia publica prin act administrativ, care se comunica functionarului public in termen de 5 zile lucratoare de la emitere, pentru motive neimputabile functionarului public, in urmatoarele cazuri: a) autoritatea sau institutia publica si-a incetat activitatea ori a fost mutata intr-o alta localitate, iar functionarul public nu este de acord sa o urmeze; b) autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul ca urmare a reorganizarii activitatii, prin reducerea postului ocupat de functionarul public; c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia publica ocupata de catre functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare;

d) starea sanatatii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, nu ii mai permite acestuia sa isi indeplineasci a atributiile corespunzatoare functiei publice detinute. Destituirea din functia publica se dispune prin act administrativ al conducatorului autoritatii sau institutiei publice, care se comunica functionarului public in termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii, pentru motive imputabile functionarului public, in urmatoarele cazuri: a) ca sanctiune disciplinara, aplicata pentru savarsirea repetata a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinte grave; b) daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acestuia intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate. Functionarul public poate sa comunice incetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificata in scris conduc atorului autoritatii sau institutiei publice. Demisia nu trebuie motivata si produce efecte dupa 30 de zile calendaristice de la inregistrare. Reducerea unui post este justificata daca atributiile aferente acestuia se modifica in proportie de peste 50% sau daca sunt modificate conditiile specifice de ocupare a postului respectiv.La incetarea raportului de serviciu functionarul public are indatorirea sa predea lucrarile si bunurile care i-au fost incredintate in vederea exercitarii atributiilor de serviciu. La incetarea raportului de serviciu functionarul public isi pastreaza drepturile dobandite in cadrul carierei, cu exceptia cazului in care raportul de serviciu a incetat din motive imputabile acestuia. In perioada de preaviz conducatorul autoritatii sau 38

institutiei publice poate acorda celui in cauza reducerea programului de lucru, pana la 4 ore zilnic, fara afectarea drepturilor salariale cuvenite. Redistribuirea functionarilor publici se face de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, astfel: a) in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice din aceeasi localitate sau dintr-o localitate aflata la o distanta de pana la 50 km de localitatea de domiciliu; b) in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice din alt judet sau aflate la o distanta mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea functionarului public. Redistribuirea functionarilor publici se face pe o functie publica echivalenta cu functia publica detinuta. Redistribuirea se poate face si intr-o functie publica inferioara vacanta, cu acordul scris al functionarului public. Agentia Nationala a Functionarilor Publici va asigura redistribuirea pe functii publice temporar vacante, ca urmare a suspendarii titularului pe o perioada de cel putin o luna, a functionarilor publici din corpul de rezerva care indeplinesc conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice respective. In cazul in care exista mai multi functionari publici care indeplinesc conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice respective, Agentia Nationala a Functionarilor Publici organizeaza, in colaborare cu autoritatea sau institutia publica in cadrul careia se afla functia publica vacanta, o testare profesionala pentru selectarea functionarului public care urmeaza sa fie redistribuit.Redistribuirea functionarilor publici din corpul de rezerva se dispune prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice au obligatia de a numi functionarii publici redistribuiti cu caracter permanent sau temporar. Functionarii publici parasesc corpul de rezerva si pierd calitatea de functionar public in urmatoarele situatii: a) dupa implinirea termenului de 2 ani de la data trecerii in corpul de rezerva; b) in cazul in care Agentia Nationala a Functionarilor Publici il redistribuie intr-o functie publica vacanta corespunz atoare studiilor absolvite si pregatirii profesionale, iar functionarul public o refuza; c) angajarea in baza unui contract de munca pe o perioad a mai mare de 12 luni; d) la cererea functionarului public. In cazul in care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus incetarea raportului de serviciu, in termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, si plata de catre autoritatea sau institutia publica emitenta a actului administrativ a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate, si cu celelalte drepturi de

39

care ar fi beneficiat functionarul public. La solicitarea functionarului public, instanta care a constatat nulitatea actului administrativ va dispune reintegrarea acestuia in functia publica detinuta.

9 Controlul activitatii administratiei publice


Administratia, ca structura prin intermediul careia se urmareste realizarea interesului general al societatii, sau ca prestatoare de servicii, constituie una dintre cele mai utile activitati umane, contribuind la punerea in valoare a bogatiilor sociale. Activitatea de control are rolul de a regla executarea deciziei administrative si a insasi actului decizional, fiind o importanta latura a factorilor de conducere sociala. Controlul este, de asemenea, si un important mijloc de realizare a functiilor de reglare si autoreglare a intregului sistem. Necesitatea si insemnatatea controlului activitatii administrative rezulta din specificul acesteia, de a fi in continua confruntare cu realitatea, pentru realizarea permananta a conformitatii actelor administrative, emise de organele inferioare, cu prevederile actelor normative cu forta juridica superioara.

9.1 Notiunea controlului administrativ


Prin conceptul de control se are in vedere actiunea de descoperire si constatare a starilor de fapt negative, a dereglarilor si neconcorcondantelor din activitatea controlata, urmata de aplicarea de catre organele competente, a unor sanctiuni sau a altor masuri prevazute de lege. Controlul administrativ nu este instituit numai pentru a constata abaterile si a aplica sanctiunile ci si pentru a indruma activitatea administratiei si a trege invataminte din cele constate pentru perfectionarea muncii administrative.

9.2 Formele de control ale activitatii administratiei publice


In primul rand asupra activitatii autoritatilor administratiei publice se exercita un control parlamentar prin mijioace si metode specifice. Acest control are prin excelenta un caracter politic care se manifesta prin verificarea activitatii executive, nu numai pe baza unor considerente juridice, ci si pe motivatii politice. Ca urmare, controlul parlamentar vizeaza atat legalitatea, cat si oportunitatea actelor administrative, dar prin aceasta forma de control nu se poate sanctiona ilegalitatea actelor administrative, decat tot prin mijioace politice. In al doilea rand administratia publica exercita un control asupra propriei sale activitati, care cuprinde atat activitatea desfasurata in forma juridica, cat si cea realizata prin operatiuni materiale si tehnice, de prestari de servicii si chiar productive. Sfera larga a acestui control se manifesta si prin aceea ca el nu se reduce numai la confruntarea actelor sau operatiunilor materiale tehnice cu dispozitiile legale in vigoare, ci

40

vizeaza activitatea organelor controlate sub multiple aspecte, in care rolul esential il ocupa aprecierea oportunitatii acestora, in scopul obtinerii celor mai eficiente rezultate. Potrivit legii controlul intern reprezinta ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acesteia si cu reglementarile legale, in vederea asigurarii administrarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace. Totodata controlul intern include structurile organizatorice, metodele si procedurile de control. a) Controlul financiar-preventiv este activitatea prin care se verifica legalitatea si regularitatea operatiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, inainte de aprobarea acestora. Acest control se organizeaza si se exercita sub forma controlului propriu, la toate entitatile publice si asupra tuturor operatiunilor cu impact financiar precum si asupra fondurilor publice si a patrimoniului public, si sub forma controlului delegat, realizat de catre controlori delegati ai Ministerului Finantelor publice, la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si ai bugetului oricarui fond special, la Fondul national si la agentiile de implementare a fondurilor comunitare, precum si la alte entitati publice cu risc ridicat. b) Auditul financiar are ca object principal verificarea situatiilor financiare anuale ale agentilor economici iar auditul intern priveste cu precadere utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile sau institutiile publice. Ca forma de exercitare, auditul financiar se desfasoara in mod independent de catre persoane care au dobandit calitatea de auditor financiar, in timp ce auditul public intern se realizeaza in cadrul structurii interne a entitatilor publice de catre persoane care au independenta functionala si care raporteaza conducerii toate constatarile facute si masurile propuse pentru eliminarea deficientelor existente. Controlul extern este efectuat de organisme specializate si exercita o deosebita influenta asupra controlului intern, contribuind la perfectionarea acestuia si la eficientizarea actului decizional. El poate imbraca forma controlului ierarhic, a controlului specializat si a controlului de tutela administrativa, fiind exercitat de catre functionari sau organe din afara celor controlate. a) Controlul ierarhic nu este prevazut expres de lege si nici nu este legat de vreun termen de efectuare. El este o consecinta a principiului subordonarii ierarhice a organelor administratiei de stat si are un caracter general, vizand intreaga activitate desfasurata de catre autoritatea controlata atat sub aspectui legalitatii, cat si a oportunitatii. Controlul ierarhic se declanseaza din oficiu sau la cererea oricarei persoane fizice sau juridice interesate, in apararea intereselor lor legitime. Cand controlul este efectuat ca urmare a unei sesizari sau

41

reclamatii, el poarta denumirea de recurs ierarhic, fiind o importanta cale oferita de lege celor vatamati in drepturile lor, de a-si valorifica aceste drepturi, inainte de a se adresa instantei de judecata. b) Controlul extern specializat difera de controlul ierarhic, deoarece este infaptuit de organe ce nu se afla intr-o anumita ierarhie, iar activitatea lor priveste numai acele activitati ce sunt prevazute de lege si se incadreaza in sfera competentei lor materiale. c) Controlul de tutela administrativa se exercita de catre prefect, asupra actelor administrative ale autoritatilor publice locale, constituite pe baza principiului autonomiei locale. Acest control priveste doar legalitatea actelor administrative si se infaptuieste prin atacarea actului ilegal, la instanta de contencios administrativ, actui fiind suspendat de drept.

10 Contenciosul administrativ
Contenciosul administrative desemneaza conflictul, lupta de interese dintre doua parti , respective, componentele sistemului de administratie publica , care , printr-un act administrative ilegalsau refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri indreptatite , au incalcat drepturi legitime si cei administrati ,personae fizice sau juridice , carora li s-au incalcat acele drepturi.

10.1 Tipuri de contencios administrativ


contencios de anulare- atunci cand judecatorul nu face altceva decat sa anuleze actul administrativ considerat ilegal ; in acest caz instant nu se poate pronunta asupra eventualelor despagubiri, acestea fiind solutionate de instantele de drept comun; contencios de plina jurisdictie- caruia ii este specific faptul ca puterile judecatorului sunt mai largi si in decizia lui nu se limiteaza numai la a pronunta anularea a unui act ilegal, ci poate ordona si alte masuri , cum ar fi recunoasteri de drepturi subiective , restituiri, reintegrari, despagubiri, si chiar eventual unui act sau a unei deciziuni administrative , cand cu alte cuvinte puterile lui sunt mai depline.

42

11 Concluzii
Una din cele mai utile activitati umane care apare in toata complexitatea vietii sociale este administratia. In limbajul current, aceatsa reprezinta actiunile de conducere, organizare, dirijare , a unor activitati publice sau particulare. In orice compartiment al vietii sociale, procesul complex al adimistrarii-administratia- consta intr-o .activitate rationala si eficienta de utilizare a resurselor umane, materiale si financiare in scopul obtinerii unor rezultate maxime cu eforturi minime;Organele adimistratiei publice reprezinta acele verigi ale structurii organizationale care, potrivit Constitutiei si legii, au personalitate de drept public si actioneaza din oficiu pentru executarea legii sau prestarea serviciilor publice in limitele legii, sub controlul direct al parlamentului. In sens formal, prin administraie publica nelegem ansamblul autoritilor i instituiilor publice care realizeaz, pe baza i n vederea executrii legii, o activitate cu un anumit specific. In sens material, prin administraie public nelegem activitatea de organizare a executrii i executarea n concret a legilor de ctre autoritile care compun acest sistem n vederea satisfacerii intereselor generale, scop n care adopt acte juridice, organizeaz i asigur buna funcionare a serviciilor publice i execut anumite prestaii ctre populaie. Din modul de organizare si functionare a activitatilor publice , deducem ca autonomia locala de care beneficiaza , in cazul nostru , Primaria comunei Puiesti, are un caracter pur administrativ si financiar, aceasta autonomie fiind exercitata in limitele prevazute de lege , si priveste organizarea , functionarea , competentele si atributiile institutiei primariei , precum si gestionarea resurselor care potrivit legii, apartin comunei. In scopul asigurarii autonomiei locale , autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele de venituri si cheltuieli ale comunei in conditiile legii. Scopul principal al primariei comunei Puiesti este acela de a rezolva si de a raspunde prompt si cu profesionalism la cerintele si nevoile clientilor sai ( atat persoane fizice cat si juridice) , a angajatilor si a societatii civile .Obiectivele primariei si ale intregului aparat organizatoric sunt bine evidentiate si delimitate avand ca interes primar utilizarea optima a resurselor financiare , al caror fond are la baza taxele si impozitele locale cat si veniturile din furnizarea de servicii . Un alt obiectiv important dupa care institutia isi coordoneaza activitatile este reprezentat de modul de eficient de comunicare cu actualii si potentialii clienti , si felul in care autoritatea raspunde 43

necesitatilor societatii civile , acesta trebuind sa se realizeze cu responsabilitate si promptitudine , realizandu-se o cooperare in sistem de parteneriat cu persoanele fizice si juridice si societatea civila , incercand sa se obtina avantaje din valoarea, perspicacitatea, inteligenta serviciilor acestora. In perioada actuala , sarcinile administratiei au sporit continuu, fapt care se explica prin complexitatea vietii sociale si cerintele din ce in ce mai mari ale oamenilor si din acest motiv primaria a adoptat o strategie de formare , educare si responsabilizare a personalului in ideea atragerii lor permanente spre interesele societatii. Indispensabil administratiei , poate chiar elementul principal , cu ajutorul caruia administratia isi exercita atributiile este functionarul public; Definit de Statutul Functionarilor Publici , functionarul public este persoana numita , intr-o functie publica si investita in mod legal cu atributiile acesteia , persoana titulara de drepturi si obligatii chemata sa le exercite in scopul realizarii competentei autoritatii publice sau institutiei publice din care face parte functia publica. Din legislatia aflata in vigoare si conform reglementarilor actuale ,deducem ca functionarul public nu poate fi decat o persoana fizica , nu si o persoana juridica , persoana care trebuie sa fie cetatean roman si sa aiba domiciliul in tara, a carui investire intr-o functie publica se face cu respectarea prevederilor legale , printr-un act de numire , de regula precedat de un concurs si urmat de depunerea juramantului. Conform Legii 188/1999, functionarii publici se afla in raporturi de serviciu cu institutiile si autoritatiile de care apartin , raport care se exercita in baza unui act administrativ de numire .Rezulta , astfel ca functionarul public isi desfasoara activitatea in temeiul unui raport de serviciu si nu in baza unui contract individual de munca . Pentru a se evita si preveni abuzurile , si a eficientiza activiatea administratiei publice , se exercita anumite forme de control asupra acesteia , notiunea de control , intr-o acceptiune larga semnifica o activitate de verificare a conformitatii unei anumite activitati ( in cazil de fata , activitatea de administratie publica ) cu anumite valori, de regula cele instituite de normele juridice.Asupra administratiei publice se poate realiza atat un control intern , cu rol autoregulator , cat si un control extern , realizat de structuri exterioare sistemului de administratie publica cu rolul de eficientizare a activitatii administrative .Activitatea de control a administratiei publice are ca obiect verificarea existentei , intrunirii conditiilor de valabilitate referitoare la actele administrative si la legalitatea intregii activitai desfasurate.Controlul realizat asupra administratiei publice poate fi : necontencios( controlul parlamentar si administrativ) si contecios ( jurisdictional si judiciar).

44

In concluzie administratia publica poate fi inteleasa ca un sistem de institutii administrative care realizeaza activitatea de organizare a executatii si de executare in concret a legii. Astfel spus, administratia
publica

reprezinta un corp de functionari constituiti intr-un sistem de institutii pulbice, inzestrate cu

mijloace materiale si banesti, cu personalitatea juridica si competenta de a actiona pentru executarea legii.

45