Asigurarea bunurilor n transporturile terestre i cele aeriene

I. Conceptul de asigurare
Conform profesorilor Vcrel Iulian si Bercea Florian1 ,,asigurarea actioneaz n strns legtur cu existenta unor riscuri comune a cror producere poate provoca pagube importante economiei nationale si populatiei,, . Profesorul Bistriceanu Gheorghe2 consider c: ,,asigurarea este un sistem de relatii economico-sociale, proces obiectiv necesar al dezvoltrii economice si sociale izvort din actiunea legilor economice obiective, care const n crearea n comun, de ctre populatie si agentii economici amenintate de anumite riscuri, a unui fond din care se compenseaz daunele si se satisfac si alte cerinte economico-financiare, probabile, imprevizibile,,. Dictionarul Le etit Larrousse, , precizeaz c: ,,asigurarea este o garantie acordat de un asigurtor asiguratului su, de a indemniza eventualele pagube, n sc!imbul unei prime sau cotizatii,,. Conform Legii !2"1#.#$.2###: ,,asigurarea este operatiunea prin care un asigurtor constituie, pe principiul mutualittii, un fond de asigurare, prin contributia unui numr de asigurati, expusi la producerea anumitor riscuri, si i indemnizeaz pe cei care sufer un pre"udiciu pe seama fondului alctuit din primele ncasate, precum si pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activittilor desfsurate,,

Iulian Vcrel, Florin Bercea Asigurri i reasigurri, editura Expert, Bucureti, 200

!"eorg"e #$ Bistriceanu % Asigurari si reasigurari in &o'ania (, Editura )ni*ersitara, Bucuresti, 200+ , Editia 1--+

1.1 Considera%ii generale asupra asigurrii

Problemele asigur#rii sunt abordate, dup# caz, sub aspect "uridic, economic sau finanaciar. Abordarea &uridic este frecvent# $i "ustificat#, ntruct asigurarea, pentru a fi operant#, trebuie s# capete form# "uridic#, iar aceast# form# este cea dinti sesizabil# mbr#cnd forma contractului de asigurare. %cesta reprezint# & legea p#r'ilor( precum si legea propriu zis#. Contractul de asigurare prezint# anumite tr#s#turi caracteristice $i anume: ). este un contract consensual, adic# se inc!eie valabil prin simplul consim'#mnt al p#rilor asigur#torul con'inut. *. este un contract sinalagmatic, adic# p#r'ile contractante $i asum# obliga'iile reciproce $i interdependente. %stfel, asiguratul se oblig# s# fac# declara'ii de risc exacte, n aten'ia asigur#torului, att la nc!eierea contractului ct $i la producerea sinistrului precum $i la ac!itarea primelor de asigurare datorate. %sigur#torul se oblig# s# acopere riscul asiguratului, n cazul producerii acestuia, acordnd intemniza'ia cuvenit#. . este un contract aleatoriu, adic# la nc!eierea acestuia p#r'ile nu cunosc existen'a sau ntinderea exact# a avanta"elor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract. %ceasta deoarece obliga'iile asumate de asigurat $i asigur#tor depind de un eveniment incert. %ceste eveniment, denumit aleator, este esen'ial deoarece dac# s-ar cunoa$te momentul producerii lui, asigurarea nu ar mai avea sens, riscul respectiv urmnd s# fie acoperit cu certitudine de c#tre asigur#tor. +. este un contract cu titlu oneros, adic# fiecare parte urm#re$te s# ob'in# un folos, o contrapresta'ie n sc!imbul obliga'iei ce $i asum#. %siguratul beneficiaz# de protec'ia ce i-o ofer# asigur#torul, care preia asuprasa riscul asigurat, nu n mod gratuit, ci n sc!imbul pl#'ii primei de asigurare. $i este valabil din momentul n care $i asiguratul $i-au exprimat acordul de voin'# cu privire la

,. este un contract succesiv, adic# se e$aloneaz# n timp. %sigur#torul se anga"eaz# s# acopere un risc pe o perioad# foarte lung# de timp sau foarte scurt# de timp, cu plata la nc!eierea contractului. -. este un contract de adeziune, adic# de$i este redactat $i imprimat de asigur#tor, la el a aderat asiguratul. .. este un contract de bun#-credin'#, adic# presupune ca executarea acestuia s# se fac# cu buna-credin'# de c#tre p#r'i legea constituie, al#turi de contract, o alt# form# "uridic# de realizare a asigur#rii $i anume ex contractu $i ex lege. %sigurarea e' contractu se bazeaza pe principiul facultativitatii, se inc!eie din proprie initiative, de catre persoanele fizice si "uridice interesate, impotriva acelor fenomene care le ameninta bunurile, viata sau integritatea corporala/ %sigurarea e' lege are la baza principiul obligativitatii, adica persoanele fizice si "uridice detinatoare de bunuri care fac obiectul asigurarii obligatorii sunt obligate sa le asigure impotriva riscurilor prevazute de lege, iar societatile de asigurari care au primit autorizatie legala de a practica asemenea asigurari sunt obligate sa le realizeze. 0ub aspect econo(ic, fondul de asigurare se constituie, se repartizeaz# $i se utilizeaz# n procesul reparti'iei produsului na'ional brut, cnd ntre asigura'i $i asigur#tori se folosesc $i se ivesc anumite rela'ii socialeconomice, b#ne$ti. %ceste rela'ii b#ne$ti de reparti'ie se concretizeaz# n primele de asigurre pe care le pl#tesc companiile na'ionale, regiile autonome $i societ#'ile comerciale pentru asigurarea unor bunuri ale lor, unit#'ile $i organiza'iile cooperatiste, private $i persoanele fizice pentru asigurarea bunurilor lor sau c!iar a persoanelor fizice. 1ela'iile de asigurare se folosesc $i cu prile"ul utiliz#rii fondului de asigurare pentru finan'area diferitelor masuri de prevenire, limitare $i combatere a efectelor distructive ale manifes'#rii for'elor naturii, accidentelor, pentru compensarea daunelor survenite $i plata sumelor asigurate n cazul accident#rii sau decesului persoanelor asigurate. 1ela'iile de asigurare economice. 2ondul de asigurare mbrac# n mod necesar form# b#neasc#, se formeaz# n mod descentralizat, dar se utilizeaza n mod centralizat, $i se , sunt o component# a finan'elor, a rela'iilor

constituie n vederea acoperirii unor bagupe provocate de fenomene viitoare $i nesigure. %sigurarea presupune existen'a unei comunit#'i de risc care se formeaz# n mod spontan, prin simpla participare la constituirea fondului de asigurare la dispozi'ia unei organiza'ii specializate. %cest fond se imparte apoi conform principiului mututalit#'ii, adic# la constituirea fondului de asigurare perticip# to'i membrii comunit#'ii dar acesta se reaprtizezaz# numaia celor asigura'i care au suferit pre"udicii dup# urma producerii riscului asigurat. Deci, 3 asigurarea exprim# rela'ii de distribuire $i redistribuire a valorii adaugate brute, rela'ii care apar n procesul constituirii $i utiliz#rii fondului de asigurare n vederea desf#$ur#rii nentrerupte aa ctivit#'ii economice, p#str#rii integrit#'ii bunurilor asigurate, prote"#rii perdoanelor fizice, mpotriva anumitor evenimente care le-ar putea aecta via'a ori integritatea corporal#, precum $i onor#rii obliga'iilor de r#spundere civil# ce revin persoanelor fizice $i "uridice fa'# de ter'i.(+ %sigurarea sub aspect )inanciar apare a fi considerat# o ramur# prestatoare de servicii, un intermediar4 financiar $i un active financiar ntr-o economie de incertitudini. 0ociet#'ile de asigurare $i desf#$oar# activitatea pe o pia'# concuren'ial#. %stfel apar ca o ramur# prestatoare de servicii atunci cnd, n sc!imbul primelor ncasate de la persoane fizice $i "uridice, ofer# acestora un produs sui generis, $i anume obliga'ia de a prelua asupra sa efectele negative ale producerii unui anumit fenomen sau complex de fenomene. 1olul de intermediar financiar l ndeplinesc mai cu seam# societ#'ile de asigur#ri de via'#, de$i $i societ#'ile de asigur#ri de bunuri $i de r#spundere civil# dispun de anumite resurse financiare temporar libere, pe care le ofer# spre plasare pe pia'#. 5n spatele societ#'ilor de asigurare, ca intermediar4 financiar, stau persoanele fizice, care au nc!eiat asigur#ri de via'# n dublu scop:pe de o parte, pentru a se prote"a mpotriva unor posibile evenimente viitoare, iar pe de alta, pentru a-$i fructifica economiile ncredin'ate societ#'ilor de asigurare. Pentru persoanele fizice titulare ale unor contracte de asigur#ri de via'#, asigurarea constituie veritabile active financiare, cu scaden'e de valorificare mai lungi sau mai scurte. 5n concluzie, ntr-o economie de incertitudini, asigurarea favorizeaz# afilirea economiilor popula'iei c#tre pia'a financiar#: incertitudinile din
Iulian Vcrel, Florin Bercea Asigurri i reasigurri, editura Expert, Bucureti, 200 , pag$ +0

economie pot s# favorizeze sau s# defavorizeze evolu'ia avu'iei viitoare a agen'ilor economici, iar contractul de asigurare apare ca o crean'# condi'ionat#, emis# de asigur#tor $i ac!izi'ionat# de asigurat.

1.2 Considera%ii generale ale asigurrilor de bunuri la ni*el na%ional i interna%ional

Dezvoltarea activit#'ii productive, dezvoltarea $i modernizarea

transporturilor de marfuri au dus la cre$terea numeric# $i valoric# a bunurilor asigurate. Pe de alt# parte se constat# amplificarea $i diversificarea riscurilor ce pot produce pagube precum $i cre$terea pagubelor. Datorit# cre$terii volumului bunurilor asigurate, aglomer#rii utila"elor $i instala'iillor n spa'ii restrnse, cu toate m#surile luate pentru prevenirea $i limitarea consecin'elor efectelor generatoare de pagupe, acestea nu pot fi eviate pe toate planurile. Ca urmare se apeleaz# la asigur#rile de bunuri. Pn# n anul )66, n 'ara noastr#, asigur#rile de bunuri s-au realizat att obligatoriu ct $i facultativ. %stfel erau asigurate obligatoriu cl#dirile, animalele, culturile agricole, bunuri la care existau n completare $i asigur#ri facultative. 7xisten'a asigur#rilor obligatorii $i dup# )668 a fost necesar# preciznd asigur#torii care puteau practica aceste asigur#ri $i de acee, ncepnd cu )66- exclusivitatea asigur#rilor obligatorii o avea %091:;<=. Pe plan interna'ional, asigur#rile au ap#rut odat# cu descoperirea de c#tre om a incendiilor devastatoare cu pierderi de vie'i omene$ti $i mari pagube. Practica actual# a asigur#rilor de incendiu se bazeaz#, n mare m#sur#, pe experien'a britanic#. %stfel au ap#rut numeroase 2ire :ffices care $i f#ceau publicitate crend o pia'# concuren'ial#. De$i la nceput se nc!eiau asigur#ri doar pentru riscul de incendiu, nevoiele de protec'ie erau mult mai mari/ de aceea, asigur#torii au nceput s# adauge la condi'iile de asigurare $i alte riscuri, evident contra pl#'ii de c#tre asigurat a unei prime suplimentare de asigurare.

II. Asigurrile de bunuri

2.1 Conditii generale de asigurare a bunurilor
a. Caracteristicile contractului de asigurri de bunuri asiguratul trebuie s# aib# un interes patrimonial cu privire la asigur#ri facultative de bunuri pot nc!eia persoane fizice $i asigurarea de bunuri se nc!eie, n general, pe o perioad# de primele de asigurare se stabilesc de asigur#tor n urma unor r#spunderea asigur#torului ncepe dup# *+ ore de la plata bunul asigurat/ "uridice cu domiciliul sau re$edin'a n 1omnia/ maximum un an, minimum trei luni/ calcule statistico-matematice riguroase/ primei de asigurare $i se nc!eie la ora *+ a ultimei zile din contract/ Asigur+ri (oderne de bunuri Contractul se reziliaz# de drept n situa'iile: dac# dup# nainte de a ncepe r#spunderea asigur#torului, asigur#torului producerea evenimentul s-a produs/ nceperea r#spunderii evenimentului asigurat a devenit imposibil#/ %siguratul poate denun'a asigurarea dac# asiguratul a dat r#spunsuri nexacte>incomplete sau nu a n$tiin'at unele sc!imb#ri ?modific#ri@ ale bunului asigurat/ asiguratul nu a p#strat bunul asigurat n bune condi'ii $i n conformitate cu dispozi'iile legii/ desp#gubirea datorat# de asigur#tor nu poate dep#$i valoarea bunului, cuantumul pagubei $i suma asigurat#, dac# nu este altfel prev#zut n contract/ dup# fiecare pagub# suma asigurat# se mic$oreaz# cu suma cuvenit# ca desp#gubire/ la cerere se poate pl#ti o diferen'# pentru a se men'ine suma de asigurare avut# ini'ial.

b. Interesul asigurabil <n contract de asigurare dac# nu are interes asigurabil nu poate fi valid ?"uridic@/ este valoarea pecuniar# a bunului expus# pierderii A valoarea patrimonial# care o poate pierde asiguratul > beneficiarul n urma producerii evenimentului asigurat. Conditiile esentiale pentru a exista interesul asigurabil: 9n cazul pierderii>degrad#rii bunului, asiguratul s# sufere o daun# evaluat# n bani, bunul men'ionat s# constituie obiectul asigur#rii, asiguratul s# aib# o rela'ie patrimonial# cu obiectul asigurat/ Regula general: s# existe interes asigurabil att n momentul nc!eierii asigur#rii ct $i n momentul producerii riscului asigurat. 5n afara proprietarului bunului exist# $i alte situa'ii n care $i alte persoane pot avea interes asigurabil: proprietate n comun/ proprietate ipotecat#/ proprietate nc!iriat#/ proprietate aflat# n custodie/ asiguratul s# fac# parte din familia proprietarului.

c. Obiectul asigurrii mentionat n contract Bunuri apar'innd persoanelor fizice > "uridice cu domiciliu>re$edin'a n 1omnia/ bunuri primite n folosin'# sau aflate la acesta spre p#strare, cur#'are, vopsire, vnzare, etc./ spre a fi expuse muzeelor, expozi'iilor, colec'iilor, etc./ bunuri ce fac obiectul unor contracte de cesionare, nc!iriere, bunurile $i riscurile ce pot fi asigurate $i situa'iile n care se loca'ie de gestiune/

acord# desp#gubiri sunt prev#zute n conditiile speciale stabilite pentru fiecare fel de asigurare.

d. rincipalele riscuri asigurate riscuri civile/ riscuri comerciale $i industriale.

5n general, societ#'ile de asigurare acord# desp#gubiri n caz de pierdere sau avariere a bunului asigurat, produs de: incendiu, inunda'ii, grindin#, furtuni, secet#, cutremur de p#mnt, tr#snet, explozie, ploaie toren'ial#, uragan, pr#bu$ire sau alunecare de teren, greutate a stratului de z#pad#, etc. 0e pot acorda desp#gubiri $i dac# sau produs pierderi datorate unor ac'iuni motivate de dega"area, mutarea unor cl#diri sau alte bunuri dect cl#diri n scopul prevenirii unor pagube mai mari sau cur#'irii locului unde s-a petrecut evenimentul asigurat. <nele societ#'i de asigurare pot trata furtul prin efrac'ie > tl!#rie ca risc de sine st#t#tor, altele pot cere prime corespunz#toare pentru o asigurare complementar# sau altele le refuz#. <nele societ#'i de asigurare emit poli'e distincte pentru bunuri din locuin'e $i birouri $i bunuri din unit#'i de produc'ie $i comerciale. Cele mai multe societ#'i de asigurare ofer# produse de asigurare pe mai multe niveluri, n func'ie de riscul asigurat: . - Poli'e de asigurare mpotriva incendiului / - Poli'e de asigurare 2=7C%: 2ire =ig!tening 7xplosion and %ircraft/ . Poli'e de asigurare standard ?incendiu, tr#snet, explozie, c#deri de corpuri@/ . Poli'e de asigurare extinse / . Poli'e de asigurare 3toate riscurile3 A se men'ioneaz# excluderile, dac# este cazul. e. rincipalele e'cluderi Principalele excluderi din contractul de asigurare privesc refuzul de desp#gubire pentru cauze de: r#zboi, invazie, insurec'ie armat#, revolu'ie, altele se refer# la uzura fizic#, la pagubele rezultate n urma actelor inten'ionate ale asigur#torului, n urma radia'iilor nucleare sau a viciului intern, s.a.m.d.

). ,odalit+ti de stabilire a su(ei de asigurare . suma de asigurare nu trebuie s# dep#$easc# valoarea real# a bunului n momentul nc!eierii asigur#rii/ . asigurarea este astfel conceput# nct s# nu permit# acordarea unei desp#gubiri mai mari dect pierderea efectiv suferit# de asigurat ?subevaluarea sau supraevaluarea valorii reale a bunului@/ Prin *aloarea bunului la data asigur+rii se n'elege : . la cldiri si constructii A valoarea de nlocuire din care se scade uzura n raport cu vec!imea, cu gradul de ntrebuin'are $i cu starea de ntre'inere a acesteia/ . la mijloacele fixe si obiectele de inventar A valoarea de nlocuire din care s-a sc#zut uzura, n raport cu vec!imea, cu gradul de ntrebuin'are $i cu starea de ntre'inere a acesteia/ . la bunuri casabile A valoarea de nlocuire/ . la materii prime, materiale, produse finite, mrfuri si altele asemntoare A pre'ul de cost sau pre'ul de ac!izi'ie al acestora/ . pentru bani n numerar, timbre sau librete de economii A valoarea nominal#/ . pentru hrtii de valoare A pre'ul pie'ei/ . pentru metale nobile neprelucrate, bunuri din metale nobile, bijuterii , perle pietre pretioase, precum si alte asemenea A pre'ul pie'ei/ . pentru colectii si obiecte de art A valoarea de circula'ie determinat# pe baz# de cataloage $i>sau expertize. 5n asigurarea de bunuri se folose$te o varietate de limite n ceea ce prive$te suma asigurat#, aplicate unui singur articol ?cl#diri@ sau unei categorii de bunuri ?bunuri personale@. : alt# problem# n stabilirea cu exactitate a sumei asigurate o constituie rata infla'iei, destul de ridicat# n ultimul deceniu a multe '#ri ale lumii $i care a determinat cre$terea rapid# a valorii bunurilor. <nii asigur#tori rezolv# problema infla'iei crescnd automat suma de asigurare $i primele la fiecare rennoire anual#, pe baza ratei medii anuale a infla'iei. %lte societ#'i coreleaz# suma asigurat# cu valoarea bunului n func'ie de un indice al pre'urilor sau alte metode.

g. ri(a de asigurare . element important al contractului de asigurare A reprezentnd suma de bani primit# de asigur#tor de la asigurat n sc!imbul prelu#rii n asigurare a riscului la care acesta este expus/ . se stabile$te aplicnd cota de prim# la suma asigurat#, plata f#cndu-se anticipat $i integral, sau n rate subanuale/ . cota de prim# este diferen'iat# n func'ie de felul bunului asigurat, de frecven'a $i intensitatea producerii riscului asigurat. h. -elatia e'istent+ ntre )ransi.+ si *aloarea pagubei . n general, fran$iza reprezint# partea din valoarea fiec#rei daune, stabilit# anticipat prin contractul de asigurare, care este suportat# de c#tre persoana asigurat#. /*aluarea pagubelor si stabilirea desp+gubirilor Desp#gubirea se acord# dac#: acela$i risc/D a predat asigur#torului ntreaga documenta'ie necesar#. asiguratul dovede$te legitimitatea sa de a incasa indemniza'ia/ declar# dac# a mai nc!eiat asigur#ri cu alte societ#'i pentru

=a acoperirea pagubei, se aplic# n general trei principii de desp#gubire: ). principiul r#spunderii limitate, *. principiul primului risc $i . principiul r#spunderii propor'ionale. 9nspectorul de daun# desemnat de societatea de asigur#ri, are rolul de a determina cauzele producerii riscului asigurat, nlocuire al bunului asigurat. Cuantumul pagubei se stabile$te n func'ie de tipul pagubei: pagub# total# sau pagub# par'ial#. de a verifica ncadrarea oferit# prin poli'#, de a estima costul opera'iilor de desp#gubire sau pre'ul de

10

In cele doua cazuri se stabile$te distinct la celelalte bunuri >

pentru cldiri si alte

constructii/ bunuri a cror cantitate se exprim n diverse unitti de msur, Din cuantumul desp#gubirii se scad: fran$iza prev#zut# n contract ?partea de daun# suportat# de asigurat@ $i primele datorate pn# la sfr$itul perioadei de asigurare, dac#este cazul. ;etodele de plat# a desp#gubirii: ). plata unei indemniza'ii/ *. nlocuirea bunului/ . repararea bunului sau a cl#dirii avariate.

2.2 /le(entele asigurrilor de bunuri

5n vederea cunoa$terii modului $i a condi'iilor n care se nf#ptuie$te asigurarea, se impune, mai nti, o prezentare a elementelor specifice asigur#rii de bunuri. ). %09E<1%F<= - este persoana fizic# sau "uridic#, care n sc!imbul pl#'ii primei de asigurare c#tre asigur#tor, $i asigur# bunurile mpotriva anumitor calamit#'i naturale sau accidente. 5n cadrul asigur#rilor de bunuri, n calitate de asigura'i pot ap#rea att persoanele "uridice, ct $i deiferite pentru persoane fizice. %ce$tia sunt obliga'i s# manifeste precau'ii rezonabile pentru prevenirea pierderilor, s# ia cele mai eficiente m#suri pentru conservarea bunurilor asigurate, s# ntre'in# bunul n perfect# stare de

func'ionare, s# respecte norme agrote!nice $i 4ooveterinare, dup# caz, s# ntreprind# m#suri pentru prentmpinarea, combaterea, limitarea pegubelor $i minimizarea lor ulterioare. *. %09E<1GF:1<= A este persoana "uridic#, care n scimbul primei de asigurare ncasate de la asigura'i $i asum# r#spunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamit#'i naturale sau accidentale. %cesta trebuie s# evalueze corect anga"amentele luate fa'# de gradului de extindere a daunei, precum $i m#suri pentru salvarea bunurilor, p#strarea $i paza bunurilor r#mase, prevenirea degrad#rii

11

asigura'i $i s# calculeze exact nivelul rezervelor ce trebuie constituite, cu care s# fie prote"ate interesele asigura'ilor. . :B97CF<= A Bunurile cuprinse n sfera acestor asigur#ri sunt din urm#toarele categorii:a@ bunurile ce apar'in persoanelor fizice sau "uridice b@ bunurile primite n folosin'# sau aflate la acestea pentru p#strare, reparare, prelucrare, cur#'ire, vnzare, expunere c@ bunurile sau activele ce fac obiectul unor contracte de cesionare, nc!iriere sau loca'ie de gestiune. Hu sunt cuprinse n asigurare bunurile care datorit# degrad#rii nu mai pot fi folosite conform destina'iei lor. +. 190C<= A este fenomenul sau un grup de fenomene care o dat# produs?e@ datorit# efectelor sale oblig# pe asigur#tor s# pl#teasc# asiguratului desp#gubirea sau suma asigurat#. Ho'iunea de risc asigurat are mai multe sensuri: a@ este folosit n sensu$ de probabilitate a producerii fenomenului mpotriva c#ruia se nc!eie asigurarea. b@ posibilitatea de distrugere a bunurilor de unele fenomene imprevizibile c@ poate fi ntlnit $i n sensul de m#rime a r#spunderii asumate de asigur#tor prin nc!eierea unei anumite asigur#ri. Hu orice risc poate fi asigurat. Pentru ca un risc s# fie asigurat el trebuie s# ndeplineasc# urm#toarele condi'ii: survenirea evenimentului s# fie posibil#, dar nu inevitabil# , adic# s# se poat# produce, altfel asigurarea nu devine necesar#. 0urvenirea evenimentului s# fie real#, respectiv s# prezinte un anumit grad de periculozitate pentrua sigurat 0# fie de domeniul viitorului, dar incert# Producerea evenimentului s# fie posibil# pe un teritoriu ct mai ntins, astfel nct s# cuprind# un num#r ct mai mare de asigura'i $i s# se poat# realiza ec!ilibrul financiar al asigur#torului Caracterul ntmpl#tor, imprevizibil al evenimentului att n ceea ce prive$teevenimentul nsu$i, ct $i momentul survenirii $i intensitatea acestuia. Producerea evenimentulu s# nu depind# de voin'a asiguratului, a beneficiarului $i a asigur#torului, s# fie urmare a !azardului 12

Pentru a fia cceptabile, riscurile trebuie s# fie ndea"uns de diseminate, adic# s# nu se produc# n acela$i timp $i s# vizeze un foarte mare num#r de ansigura'i

0# poat# fi cuprins n datele statistice, s# fie supuse statistice $i s# i se poat# calcula propabilitatea 0# fie evaluabil

eviden'ei

9n cazul asigur#rilor de bunuri nu se acord# desp#gubiri pentru: pagube indirecte ca reducerea valorii bunurilor asigurate dup# repara'ii, sc#derea pre'urilor sau ntrzierea livr#rilor c!iar dac# acestea sunt datorate riscurilor asigur#rilor pagube produse prin ntreruperea folosirii bunurilor sau prin ntreruperea produc'iei pagube produse prin opera'iuni militare n timp de r#zboi c!eltuieli f#cute pentru transformarea bunurilor fa'# de stadiul anterior producerii riscului pagupe ca urmare a temperaturii atmosferice asupra motorului reducerea valorii autove!icoleleor cu fiecare repara'ie efectuat# efectele cutremurului asupra funda'iilor, frescelor $i decora'iunilor interioare pagube produse cl#dirilor care nu au fost date nc# n folosin'# pagube produse ca urmare a uzurii morale autove!iculului, etc ,. 7I%=<%17% 5H I7D717% %09E<1G199 A reprezint# opera'iunea prin care se stabile$te valoarea bunurilor n vederea cuprinderii lor n asigurare. Hici un bun nu poate fi cuprins n asigurare f#r# cunoa$terea prealabil# a valorii reale a acestuia, deoarece, n caz de daune, desp#gubirea de asigurare pe care o acord# societatea de asigur#ri se determin# pe baza valorii bunului cuprins n asigurare. Ialoarea cu care sunt cuprinse bunurile n asigurare este necesar s# fie n deplin# concordan'# cu valoarea real# a acestora. %stfel, supraevaluarea acestora poate conduce la sl#birea preocup#rii asigura'ilor pentru prevenirea pagubelor, trecndu-se pe un plan secundar preocuparea privind p#strarea $i ntre'inerea cu gri"# a acestora. 0ubevaluarea bunurilor nu permite, n caz de pagub#, acordarea unei desp#gubiri cu care asiguratul 1, $i>sau fizice a

s# poat# compensa n ntregime pierderea suferit#. 7valuarea se face pe baza pre'urilor de cump#rare sau de vnzare/valoarea bunului asigurat poate s# coincid# cu valoarea de inventar. De exemplu, la cl#diri $i alte construc'ii apar'innd unor agen'i economici, valoarea de asigurare, cu care acestea sunt cuprinse n asigurare, se stabile$te pornind de la valoarea de inventar, f#r# a putea dep#$i valoarea r#mas#. =a animalele care pot fi asigurate facultativ, apar'innd unor persoane fizice, valaorea de asigurare se stabile$te n func'ie de pre'urile ce se practic# pe pia'a local# la data nc!eierii contractului de asigurare. -. 0<;% %09E<1%FG A este partea din valoarea de asigurare pentru care aigur#torul $i asum# r#spunderea n cazul producerii fenomenului pentru care s-a nc!eiat asigurarea. 0uma asigurat# reprezint# n toate cazurile limita maxim# a r#spunderii asigur#torului $i constituie unul din elementele care stau la baza calcul#rii primei de asigurare. asigurat# nu poate fi in nici un caz mai mare dect valoarea 0uma bunului

asigurat, deoarece asigurarea este astfel conceput# nct s# nu permit#, sub nici o form#, acordarea unor desp#gubiri mai mari dect pierderile efectiv suportate de asigura'i. =a asigur#rile de bunuri obligatorii, suma asigurat# facultative se stabile$te pe baza normelor de asigurare , iar la cele n func'ie de propunerea asiguratului, f#r# ca ea s# poat# din momentul nc!eierii asigur#rii sau, pentru

dep#$i valoarea bunului

unele bunuri, sumele stabilite de asigur#tor. Ialoarea are n vedere: - la activele fixe $i la obiectele de inventar, valoarea din nou a acestora ? val$oarea de ntocmire, pre'ul de nlocuire@, din care sJa sc#zut uzura stabilit# general dup# vec!ime, ntrebuin'are $i stare de func'ionare - la bunurile de natura activelor circulante costul acestora sau pre'ul de ac!izi'ie - la obiectele de muzeu $i de expozi'ie, valoarea lor de circula'ie. .. D<1%F% %09E<1G199 A %sigur#rile facultative se c!eie pe o perioad# de ) an sau, la cerere, pe perioade mai scurte dar de minim luni, pe baza declara'iei cererii de asigurare ntocmit# de asigurat.

%sigurarea se consider# nc!eiat# o dat# cu plata primelor de c#tre asigur#tor a contractului de asigurare. K. P19;7=7 D7 %09E<1%17 A se ac!it# anticipat $i integral sau la cerere n rate subanuale la termenele stabilite n contract. =a asigur#rile la care primele se pl#tesc n rate, asigur#torul nu este obligat s# aminteasc# asiguratuli scaden'ele de plat# nici s# ncaseze primele n sens c!erabil. 5n caz de neplat# la termen, asigur#torul poate pl#ti sumele restante printr-un termen de p#suire de la scaden'# f#r# a-$i pierde drepturile. Dac# se dep#$e$te $i acest termen contractul de asigurare se reziliaz# f#r# restituirea sumelor de"a ac!itate. 6. D<1%F% %09E<1%199 - reprezinta perioada de timp in care raman valabile raporturile de asigurare dintre asigurator si asigurat asa cum au fost ele stabilite prin contractul de asigurare. )8. P%E<B% 0%< D%<H% - reprezinta pierderea intervenita la un bun asigurat ca urmare a producerii evenimentului impotriva caruia s-a inc!eiat asigurarea. 9ntalnim aici doua notiuni si anume paguba totala in cazul in care bunul a fost distrus in intregime si paguba partiala atunci cand pierderea intervenita este mai mica decat valoarea bunului. )). D70P%E<B917% P=%F9F% D7 %09E<1%F:1 - este suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului in vederea compensarii pagubei produse de riscul asigurat. Despagubirea de asigurare poate fi in limita sumei asigurate egala sau mai mica decat paguba in functie de principiul de raspundere al asiguratorului. 0e intalnesc trei principii: 1. Principiul raspunderii proportionale 9n cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se stabileste in aceeasi proportie fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea bunului asigurat. 2. Pricipiul primului risc 9n cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare este egala cu paguba fara a putea depasi nivelul sumei asigurate. !. Principiul raspunderii limitate 9n cazul aplicarii acestui principiu despagubirea de asigurare se acorda numai daca paguba produsa de riscul asigurat depaseste o anumita limita dinainte 1.

stabilita. Partea din valoarea pagubei dinainte stabilita, care cade in sarcina asiguratului poarta denumirea de fransiza. 7a poate fi de doua feluri: atinsa si deductibila. -9n cazul fransizei atinse, asiguratorul acopera in intregime paguba pana la nivelul sumei asigurate - daca aceasta este mai mare decat fransiza -2ransiza deductibila se scade in toate cazurile din paguba indiferent cat este volumul acesteia din urma. 7xistenta fransizei il determina pe asigurat sa manifeste mai multa gri"a pentru prevenirea pagubelor.

2.! Iposta.e ale asigurarilor pe ti(pul transportului

2.!.1. Asigurarea bunurilor pe ti(pul transportului terestru
Obiectul asigurrii: Se asigur facultativ mrfurile obinuite ce fac obiectul transportului pe cile ferate, cu vehicule sau prin pot. n condi!ii speciale se asigur i mrfurile perisabile, periculoase, bunurile de valoare mare "bani, documente, hrtii de valoare, obiecte pre!ioase, colec!ii, tablouri i animale vii#. Riscurile asigurrii: Sunt acoperite urmtoarele riscuri$ incendiu, ploaie, trsnet, grindin, explozie, inunda!ii, furtun, accidente ale mijloacelor de transport & ciocniri, loviri, derapri, acte de tlhrie & spargere, scurgere'risipire sau furt al bunurilor accidente n timpul ncrcrii'descrcrii bunurilor. avalane, etc% rsturnri% asigurate, ca urmare a accidentului mijloacelor de transport%

1+

Excluderi: (u se acord despgubiri pentru$ pagube produse din cauza unor nsuiri proprii bunurilor transportate% pagube produse ca urmare a relei conservri, de ctre asigurat, a

bunurilor transportate ca urmare a ambalrii i transportului bunurilor n stare deteriorat% pagube produse bunurilor transportate de$ insecte, ger, cldur, etc% pagube produse bunurilor transportate ca urmare a predrii spre

expediere a unor bunuri excluse de la transport sub denumire fals, inexact, incomplet. Suma asigurat: )a asigurearea de tip *+,-. & suma poate fi format din$ valoarea bunurilor potrivit facturii% costul transportului i costul asigurrii dac acestea nu sunt incluse n cheltuielile i taxele vamale% supraasigurarea de /01 din valoarea bunurilor, doar dac nu s2a

valoarea facturii%

convenit altfel, pentru acoperirea acelor cheltuieli ce nu pot fi prevzute la ncheierea asigurrii. Prima de asigurare: Se determin prin nmulirea sumei asigurate cu cota de prim ce variaz n uncie de elul transportului. Pentru prote!area bunurilor n timpul transportului terestru se pot nc"eia asigurri acultative de abonament #transportul pe calea erat$ transportul cu ve"icule$ prin po%t sau n transportul combinat&. +sigurarea se ncheie fr termen pentru sumele maxime stabilite de asigurtor pe un vagon de cale ferat, un autovehicul, un colet. 3ac la transport, valoarea bunurilor este mai mare dect cea prevzut n asigurarea de abonament, pentru diferen! se poate ncheia o asigurare suplimentar.

1/

2.!.2. Asigurarea auto*rhiculelor

Ce auto*ehicule se pot asigura0 0e pot asigura autove!icule, vehicule pentru transporturi terestre de bunuri sau persoane, actionate pe principiul motorului, precum si altele, construite si ec!ipate pentru diverse destinatii speciale. ,emorcile si semiremorcile se asigura separat. %sigurarea se inc!eie numai pentru riscurile prevazute in conditii, cu fransizele, excluderile, extinderile, clauzele speciale prevazute expres in aceasta si in suplimentele de asigurare. Cine poate sa incheie o asigurare CA1C2 si ce conditii trebuie sa indeplineasca auto*ehiculul0 %siguratorul asigura persoanele fizice si juridice numite asigurati in sc!imbul platii primelor de catre acestea, pentru pagubele produse, ca urmare a intervenirii riscurilor asigurate, autove!iculelor inmatriculate in 1omania, fata de care acestea au un interes. %utove!iculele trebuie sa aiba in momentul inc!eierii asigurarii, inspectia te!nica valabila. Care sunt riscurile asigurate0 %siguratorul acorda despagubiri in limita sumei asigurate, %siguratului sau, dupa caz, Beneficiarului desemnat, pentru: - pagubele provocate autove!iculului de ciocniri3 lo*iri3 rasturnari3 .garieri3 caderi ?inclusiv cu prile"ul transbordarii@, caderea unor corpuri pe autove!icul/ - furtul autove!iculului sau al unor parti componente ori piese ale acestuia, precum si pentru pagubele provocate acestuia ca urmare a )urtului sau tentati*ei de )urt / - pagubele produse autove!iculului de incendiu3 e'plo.ie3 a)u(are3 patare3 carboni.are sau diverse distrugeri, ca urmare a incendiilor/ - pagubele produse autove!iculului de inundatii3 uragan3 cutre(ur3

10

prabusire sau alunecare de teren3 ploaie torentiala3 grindina3 trasnet3 greutatea stratului de .apada sau gheata3 a*alansa de .apada , actiunea mecanica a apelor curgatoare sau a obiectelor purtate de ape/ - pagubele produse dotarilor suplimentare montate la autove!icul, declarate de %sigurat in cererea-c!estionar, a caror valoare este inclusa in suma asigurata a autove!iculului, numai daca aceste pagube au rezultat ca urmare a producerii riscurilor asigurate/ - pagubele produse ca urmare a riscurilor asigurate partilor componente sau pieselor autove!iculului in timp ce acestea se aflau demontate in vederea efectuarii reparatiei sau intretinerii/ - pagubele produse autove!iculului ca urmare a masurilor luate pentru salvarea lui/ Care riscuri sunt e'cluse din asigurare0 Hu sunt cuprinse in asigurare si, deci nu se acorda despagubiri pentru: - pagubele cauzate autove!iculului de intretinerea necorespunzatoare sau de o utilizare improprie destinatiei acestuia, cele cauzate prin intrebuintare, functionare, uzare ori ca urmare a defectelor de fabricatie ale materialului sau pieselor ?inclusiv amplasarea gresita@, influentei temperaturii asupra motorului autove!iculului ?de exemplu ca urmare a ing!etarii apei din instalatia de racire@, precum si cele produse motorului, cutiei de viteze sau diferentialului ca urmate a lipsei sau insuficientei ungerii ori supraincalzirii/ - pagubele produse anvelopelor ori camerelor prin taiere, intepare, explozie, cu exceptia cazurilor cand aceste pagube au rezultat ca urmare a producerii unor riscuri asigurate insusi autove!iculului/ - pagubele produse prin actiunea curentului electric asupra oricaror componente ale instalatiei electrice/ - pagubele produse dotarilor suplimentare montate la autove!icul, daca nu au fost declarate de %sigurat in cererea-c!estionar si valoarea acestora nu a fost inclusa in suma asigurata a autove!iculului/ - pagubele de orice fel produse autove!iculului ca urmare a patrunderii cu acesta in locuri inundate/ - pagubele indirecte ?de exemplu: reducerea valori autove!iculului dupa 1-

reparatie, pierderi cauzate de lipsa folosintei autove!iculului, etc.@/ - inlocuirea anumitor piese avariate ale caroseriei autove!iculului asigurat, aflat in perioada de garantie,pentru remedierea carora, desi reparatia este te!nic posibila si nu afecteaza siguranta circulatiei,unitatea reparatoare impune inlocuirea piesei in scopul mentinerii garantiei/ - pagubele produse oricarui subansamblu sau parti componente ale autove!iculului prin nerespectarea normelor privind incarcarea amararea marfii pe timpul transportului/ - pagubele produse pieselor de rezerva, !uselor, prelatelor ?cu exceptia celor montate la autove!iculele cu coviltir@, combustibililor sau oricaror altor bunuri existente in autove!icule/ - accidentul a fost produs cu intentie/ - accidentul a fost produs in timpul conducerii autove!iculului sub influenta bauturilor alcoolice, precum si in timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice ca infractiuni, c!iar daca aceste fapte nu s-au produs pe astfel de drumuri, sau in timpul comiterii altor infractiuni/ - accidentul a fost produs in timpul cat autorul infractiunii incearca sa se sustraga de la urmarire/ - autove!iculul nu avea certificat de inmatriculare valabil sau o autorizatie de circulatie valabila/ - in momentul accidentului, autove!iculul era condus sau actionat de o persoana fara permis de conducere valabil pentru categoria respectiva de autove!icule, ori dupa ce permisul de conducere 9-a fost retras, anulat sau retinut in vederea anularii, ori ca urmare a suspendarii dreptului de a conduce. Cu( se stabilesc su(ele asigurate0 %utove!iculele se asigura la *aloarea reala a acestora la data inc!eierii sau reinnoirii asigurarii. Ialoarea reala a autove!iculului reprezinta valoarea de comercializare din nou la data asigurarii ?conform facturilor, cataloagelor sau listelor de preturi@, mai putin uzura, stabilita in raport cu vec!imea acestuia.

20

Ce repre.inta )ransi.a si pentru ce riscuri o intalni( la asigurarea CA1C20 2ransiza este partea din fiecare dauna ?calculata ca procent din suma asigurata@ stabilita prin contract, suportata de %sigurat. 2ransizele sunt dupa cum urmeaza: :bligatorii pentru: - furtul total al autove!iculului: procent din suma asigurata ?exemplu : *8L sin suma asigurata@/ - furtul unor parti componente ori piese ale acestuia, precum si pentru pagubele provocate acestuia ca urmare a furtului sau tentativei de furt: procent din suma asigurata ?exemplu: ,L din suma asigurata@. :ptionale ?facultative@ pentru avarii totale sau partiale, caz in care %siguratul, in functie de procentul din suma asigurata ales ca fransiza, beneficiaza de o reducere a primei de asigurare. Cu( se incheie polita0 Polita de asigurare se inc!eie in baza declaratiilor %siguratului din cerereac!estionar, numai dupa efectuarea de catre reprezentantul %siguratorului a inspectiei de risc a autove!iculului ?constatarea starii autove!iculului la inc!eierea asigurarii@. Cererea-c!estionar, raportul de inspectie al autove!iculului, impreuna cu anexele la polita, clauzele si orice alte declaratii facute in scris de %sigurat, fac pare integranta din polita. =a inc!eierea politei de asigurare, solicitantul trebuie sa prezinte actele originale ale autove!iculului: certificatul de inmatriculare si cartea de identitate, in cazul autove!iculelor noi, ac!izitionate direct de la producatorii sau dealerii din 1omania, polita se poate inc!eia si in baza facturii de cumparare si a autorizatiei provizorii de circulatie. %sigurarea se considera inc!eiata prin emiterea de catre %sigurator a politei de asigurare si plata primei de asigurare, respectiv a primei rate de prima, de catre %sigurat si este valabila exclusiv pentru autove!iculele si riscurile specificatein polita. 21

Cand incepe si cand se ter(ina *alabilitatea unei polite0 1aspunderea %siguratorului incepe la ora 8 a primei zile din perioada de valabilitate inscrisa in polita, dar nu mai devreme de data emiterii politei si platii primei de asigurare de catre %sigurat si inceteaza: - la ora *+ a ultimei zile din perioada de valabilitate/ - la data producerii unei daune totale, prin plata despagubirii de catre %sigurator. 0uplimentele de asigurare la polita existenta incep cu prima zi din perioada de valabilitate inscrisa in suplimentul de asigurare, dar nu mai devreme de ziua urmatoare datei emiterii suplimentului si platii primei de asigurare corespunzatoare si inceteaza odata cu polita la care este anexat acesta. 9n cazul instrainarii autove!iculului, in termen de , zile lucratoare de la data interventiei acesteia, %siguratul poate sa solicite in scris transferul politei de asigurare pentru un alt autove!icul detinut de acesta. Fransferul se face prin emiterea de catre %sigurator a unui supliment de asigurare, dupa completarea unei cereri-c!estionar si intocmirea unui raport de inspectie pentru noul autove!icul, prin recalcularea primelor de asigurare in functie de caracteristicile si de valoarea acestuia. 9n cazul in care nu s-a solicitat efectuarea transferului, polita de asigurare se reziliaza de la data instrainarii. e ce perioada se poate incheia o polita de asigurare0 Politele de asigurare se inc!eie pe ani de asigurare. =a cerere, politele se pot inc!eia si pe perioade subanuale, dar minim pentru - luni de asigurare. Pentru autove!iculele comercializate in sistem leasing sau rate, politele de asigurare se pot inc!eia pe toata durata contractului de leasing>vanzare in rate.

22

Cu( se poate plati pri(a de asigurare0 9n conditiile in care suma asigurata este stabilita: - in lei, ratele de prima de asigurare se stabilesc si se platesc in lei/ - in valuta convertibila ?<0D, 7<1:, etc.@ ratele de prima de asigurare se stabilesc in valuta convertibila si se platesc in valuta sau, in lei la cursul de sc!imb al Bancii Hationale a 1omaniei ?BH1@ din data platii. Prima de asigurare se ac!ita anticipat si integral, pentru intreaga perioada mentionata in polita, sau in rate. Heac!itarea unei rate de prima pana la data scadenta sau in perioada stabilita pentru pasuire ?acolo unde ea exista@ are drept consecinta rezilierea de drept a politei de asigurare. Polita poate fi repusa in vigoare, in baza unui supliment de asigurare, in urmatoarele conditii: a. in termenul stabilit prin contract %siguratul trebuie sa solicite in scris repunerea in vigoare a politei/ b. %siguratul nu solicita pretentii de despagubire pentru eventualele pagube produse autove!iculului in perioada in care polita este reziliata/ c. reprezentantul %siguratorului sa intocmeasca un nou raport de inspectie al autove!iculului/ d. %siguratul sa efectueze plata ratei restante la data solicitarii repunerii in vigoare a politei. Polita de asigurare se considera repusa in vigoare incepand cu ora 8 a zilei urmatoare zilei in care s-a platit rata de prima restanta si s-a emis suplimentul de asigurare. =a asigurarile inc!eiate pe o perioada mai mica de ) an ?dar nu mai putin de - luni@, primele de asigurare se calculeaza pro-rata, in proportie de )>)8 din prima anuala, orice luna de asigurare inceputa considerandu-se luna intreaga. Cu( se reinnoieste polita CA1C20 =a asigurarile ce se reinnoiesc pe perioade de cate ) an, daca reinnoirea se face inainte de expirarea valabilitatii politei existente, se acorda reduceri de prima in procent corespunzator cu numarul anilor anteriori consecutivi de 2,

asigurare, calculati la data reinnoirii. 1educerea se acorda numai daca nu sau platit ori nu se datoreaza despagubiri la asigurarea autove!iculelor pentru avarii si furt. 9n cazul in care nu se respecta termenul prevazut pentru reinnoire, termen stabilit prin contractul de asigurare, polita de asigurare se inc!eie in aceleasi conditii ca pentru un autove!icul nou intrat in asigurare. Care sunt obligatiile asiguratului0 %siguratul este obligat: a. sa intretina autove!iculul asigurat in bune conditii si in conformitate cu dispozitiile legale, in scopul prevenirii producerii riscurilor asigurate si sa permita %siguratorului sa verifice modul in care autove!iculul asigurat este intretinut/ b. sa comunice %siguratorului, in termenul stabilit prin contractul de asigurare numarul de inmatriculare sau modificarea acestuia, in vederea emiterii de catre %sigurator a suplimentului de asigurare cu precizarea numarului de inmatriculare/ c. sa depuna la %sigurator o fotocopie a tic!etului de asigurare emis pentru autove!iculul vinovatului de producerea accidentului, daca in procesul verbal al politiei nu este mentionat numarul tic!etului si societatea de asigurare emitenta a tic!etului pentru asigurarea obligatorie de raspundere civila auto a celui vinovat de producerea accidentului, in cazul in care vinovat este conducatorul auto al unui autove!icul inmatriculat in strainatate, %siguratul are obligatia de a pune la dispozitia %siguratorului fotocopia documentului de asigurare de raspundere civila auto al acestuia, valabil la data accidentului/ d. sa ia masuri pentru limitarea pagubelor, in cazul producerii riscului asigurat/ e. sa comunice politiei sau altor organe de cercetare, precum si %siguratorului orice informatii utile pentru gasirea autove!iculului ?in cazul furtului@ si sa faca demersurile necesare pentru redobandirea acestuia/ f. sa avizeze in scris %siguratorul despre pierderea sau furtul cartii de identitate, a certificatului de inmatriculare, a c!eilor sau a telecomenzilor autove!iculului, in termenul stabilit prin contract si sa depuna la %sigurator dovada de la politie referitoare la acest lucru/ 2

g. sa instiinteze imediat politia, unitatile de pompieri sau alte organe de cercetare in cazul producerii unui risc asigurat si sa solicite acte de constatare cu privire la cauzele si impre"urarile producerii acestuia/ %siguratorul are dreptul ca, inainte de producerea riscului asigurat sa denunte polita de asigurare, iar dupa producerea acestuia sa refuze plata despagubirii, in cazul nerespectarii obligatiilor prevazute mai sus. 9n cazul in care autove!iculul furat sau partile componente ale acestuia au fost gasite, %siguratul este obligat sa restituie catre %sigurator, in termenul stabilit prin contract, despagubirea incasata sau diferenta dintre aceasta si costul reparatiilor ori inlocuirii partilor componente sau a pieselor ce au fost gasite avariate ori incomplete, daca autove!iculul a fost gasit dupa plata despagubirii. Cu( se )ace constatarea3 e*aluarea pagubelor si plata despagubirilor0 Constatarea si evaluarea pagubelor prouse pe teritoriul 1omaniei se face de catre reprezentantii %siguratorului impreuna cu %siguratul ori reprezentantii acestuia. 9n afara teritoriului 1omaniei, constatarea si evaluarea pagubelor se efectueaza prin corespondenta %siguratorului din tara in care sa produs riscul asigurat, mentionati in lista societatilor corespondente din strainatate, care face parte integranta din polita de asigurare. 9n cazul producerii riscurilor asigurate in afara teritoriului 1omaniei, daca %siguratul nu a avizat corespondentul %siguratorului din tara in care sau produs acestea, la intoarcerea in 1omania, constatarea pagubelor si plata despagubirii se va efectua de catre %sigurator numai daca impre"urarile, cauzele si persoana responsabila de producerea riscului asigurat sa rezulte din actele emise de organele in drept din tara unde s-a produs riscul asigurat si sa se poata constata partile avariate si intinderea pagubelor. 7valuarea pagubelor si plata despagubirilor se face in baza procesului verbal de constatare, intocmit de catre reprezentantul %siguratorului, prin examinarea autove!iculului, precum si a documentatiei complete solicitate de %sigurator, privind cauzele si impre"urarile in care s-a produs riscul asigurat. 9n cazurile in care, cu ocazia efectuarii lucrarilor de reparatie, se constata si alte pagube, produse ca urmare a riscului asigurat, ce nu au putut fi 2.

constatate initial, reconstatarea se va face numai la cererea scrisa a %siguratului, in lipsa reconstatarii, se vor despagubi numai daunele consemnate in procesul verbal de constatare. 9n cazul riscurilor asigurate produse pe teritoriul 1omaniei, reparatiile se efectueaza la atelierele de specialitate din 1omania, fiind exclusa efectuarea reparatiilor in strainatate. 9n cazul riscurilor asigurate, in afara teritoriului 1omaniei, se pot efectua in strainatate numai reperatiile strict necesare continuarii calatoriei. %siguratorul despagubeste, in limita sumei asigurate, si c!eltuielile de transport al autove!iculului pana la atelierul sau domiciliul %siguratului din 1oman9a. Despagubirea nu poate depasi suma la care s-a facut asigurarea, nici cuantumul pagubei si nici valoarea reala a autove!iculului la data producerii riscului asigurat. 9n cazul pagubelor produse aparaturii montata suplimentar pe autove!icul, despagubirea se acorda in limita valorii acestei aparaturi, inscrisa in cererea-c!estionar completata la inc!eierea asigurarii sau intr-un supliment de asigurare. 9n cazul pagubelor produse aparaturii montate pe autove!icul de catre producator, acestea se vor despagubi in limita pretului aparatului mentionat in factura de cumparare a autove!iculului sau in cataloagele de preturi. =a avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia in considerare numai inlocuirea partilor componente sau a pieselor care au fost avariate, c!iar daca, cu prile"ul reparatiei a fost inlocuit intregul ansamblu sau subansamblu ?de exemplu, in cazul avarierii cutiei de viteze, prin spargerea carcasei, se ia in considerare numai inlocuirea acesteia si nu a intregii cutii de viteze@. Prin parti componente sau piese care se considera necesar a fi inlocuite se inteleg numai acelea a caror reparare sau folosire, c!iar reparate, nu mai este posibila din punct de vedere te!nic, datorita gradului de avariere a acestora ori, cu toate ca repararea este posibila, costul reparatiei depaseste valoarea din nou a partii componente sau a piesei respective, la data producerii riscului asigurat. 0e accepta revopsirea integrala a caroseriei numai atunci cand partile avariate ale acesteia, in unul si acelasi risc, reprezinta mai mult de ,8L din totalul suprafetei exterioare a caroseriei, in celelalte situatii se acorda numai 2+

revopsirea pertilor avariate constatate in procesul verbal de constatare. Daca %siguratul a efectuat unele operatiuni suplimentare sau inlocuiri fata de avariile constatate si mentionate in procesul verbal, costurile acestora vor fi suportate de %sigurat. 9n caz de furt al autove!iculului, despagubirile se acorda dupa -8 de zile de la disparitia acestuia, daca intre timp nu a fost gasit. 9n caz de furt al pieselor si>sau partilor componente, despagubirea se acorda anterior termenului de -8 de zile, insa numai dupa primirea de la politie a confirmarii furtului ?si a faptului ca acestea nu au fost gasite@. %stfel: a. daca, inainte de plata despagubirii, autove!iculul ?respectiv partile componente sau piesele acestuia@ a fost gasit, despagubirile se acorda numai pentru eventualele pagube produse ca urmare a furtului/ b. daca, dupa plata despagubirii, autove!iculul ?respectiv partile componente sau piesele acestuia@ a fost gasit, %siguratul este obligat sa respecte prevederile de mai sus. 9n cazul avariilor autove!iculului, despagubirile se acorda intr-un termen stabilit prin contract ?de exemplu ), zile lucratoare, de la data cand %siguratul a depus la %sigurator toate documentele solicitate de acesta@. Despagubirile se platesc astfel: in lei sau in valuta, in cazul daunelor partiale, cand au fost efectuate reparatii in strainatate?cu acordul %siguratorului@ ori in cazul daunelor totale, daca asigurarea a fost inc!eiata in valuta, iar primele>ratele de prima de asigurare au fost platite in valuta. 9n cazul procurarii direct de catre %sigurat, din strainatate, a unor parti componente sau piese necesare pentru inlocuirea celor avariate, cuantumul despagubirii acestora este egal cu: a. contravaloarea facturii de cumparare, exprimata in valuta convertibila, inclusiv c!eltuielile de transport si taxele vamale dovedite cu acte, minus taxa pe valoarea adaugata ?FI%-ul extern@, fara a depasi preturile unitare de la reprezentanta din 1omania, daca asigurarea a fost inc!eiata in valuta, iar primele>ratele de prima de asigurare au fost platite in valuta/ b. contravaloarea in lei a facturii de cumparare, exprimata in valuta convertibila, inclusiv c!eltuielile de transport si taxele vamale dovedite cu acte, minus taxa pe valoarea adaugate ?FI%-ul extern@, prin aplicarea cursului de sc!imb BH1 de la data facturarii, fara a depasi preturile unitare de la 2/

reprezentanta din 1omania, indiferent de valuta in care a fost stabilita suma asigurata, daca primele>ratele de prima de asigurare au fost platite in lei. =a cererea scrisa a %siguratului reparatia se poate face si in regie proprie, in urmatoarele conditii: - costul reparatiilor se stabileste pe baza evaluarii facute de %sigurator si a documentelor "ustificative depuse de catre %sigurat privind platile efectiv facute/ - costul reparatiilor se stabileste pe baza facturilor pentru piesele de sc!imb ac!izitionate/ aceste documente vor fi acceptate la plata. Din cuantumul despagubirii, %siguratorul scade: a. fransizele inscrise in polita de asigurare/ b. in caz de dauna totala, contravaloarea pieselor ramase neavariate ale autove!iculului, care ramane in proprietatea %siguratului, cu exceptia situatiei cand %siguratorul plateste despagubiri integrale si isi exercita dreptul de optiune 9n a prelua autove!iculul/ c. contravaloarea primlor datorate pana la sfarsitul perioadei de asigurate, iar in cazul autove!iculelor comercializate in sistem leasing sau rate, cand asigurarea este inc!eiata pe toata durata contractului de leasing>vanzare in rate, contravaloarea primelor datorate pana la sfarsitul anului de asigurarein care s-a produs dauna. Prin dauna totala se intelege fie furtul total al autove!iculului, fie avarierea acestuia, astfel incat costul reparatiilor estimate pe baza de deviz antecalcul, insumate cu eventualele costuri de transport ale autove!iculului si ale masurilor de limitare a pagubelor, sunt egale sau depasesc suma asigurata. =a cererea %siguratului, %siguratorul poate sa acorde un avans pentru despagubiri, stabilit pe baza unui deviz antecalcul. Dupa fiecare dauna platita, suma asigurata se reduce cu suma platita drept despagubire, %siguratul fiind obligat sa plateasca prima pentru reintregirea sumei asigurate, in caz contrar pentru urmatoarele daune despagubirile se vor reduce corespunzator raportului dintre suma asigurata ramasa dupa plata despagubirii si suma asigurata inscrisa in polita.

20

2.!.!. Asigurarea aerona*elor

2biectul asigurrii sunt navele aeriene apar!innd companiilor de transport i asocia!iilor sportive care se asigur4 pentru$ 5 5 5 pierderea $i avarierea navei/ r#spunderea fa'# de pasagerii sau baga"ele acestora $i pentru m#rfurile r#spunderea civil# fa'# de ter'i. Riscurile asigurate 5n baza contractului de asigurare se acord# desp#gubiri pentru: 5 5 5 5 5 pierderea fizic# direct# sau pierderea total# constructiv# ori avarierea dispari'ia aeronavei/ avarii pricinuite aeronavei de m#surile de salvare/ c!eltuielile f#cute pentru salvarea $i conservarea aeronavelor/ c!eltuielile de "udecat# $i arbitra" f#cute de asigurat cu a"utorul Pierderea izic' direct' nseamn' distrugerea complet' a aeronavei$ iind imposibil' repunerea ei n stare de uncionare. Pierderea total' constructiv' reprezint' avarierea grav' a aeronavei$ ast el nc(t c"eltuielile implicate: de operaiunile de salvare$ de m'surile de limitare a pagubelor$ de transport$ de reparaii %i repunere n stare de olosire$ dep'%esc )*+ din suma asigurat'. 5n baza asigur#rii aeronavelor pentru r#spunderea legal# fa'# de ter'i, asiguratorul acord# desp#gubiri pentru sumele pe care asiguratul este obligat s# le pl#teasc# cu titlu de desp#gubiri $i c!eltuieli de "udecat#, pentru: 5 5 5 5 v#t#marea corporal# sau decesul pasagerilor, ca urmare a accident#rii pierderea, avarierea sau distrugerea baga"elor $i a bunurilor aflate pierderea, avarierea sau distrugerea m#rfurilor transportate/ v#t#marea corporal# sau decesul persoanelor ori avarierea sau acestora la bordul navei sau n cursul opera'iilor de mbarcare > debarcare/ asupra pasagerilor/ navei n timpul zborului, rul#rii la sol $i al sta'ion#rii la sol/

transportate/

asiguratorului n scopul formul#rii preten'iei fa'# de ter'i.

distrugerea bunurilor din afara aeronavelor, cu condi'ia ca acestea s# fi fost cauzate, n mod direct, de aeronav# sau de obiectele desprinse sau c#zute

2-

din aceasta. Excluderi =a asigurarea aeronavelor nu sunt acoperite: 5 5 5 5 pierderea suferit# ca urmare a folosirii pistelor sau a terenurilor de pierderi provocate de transportul de pasageri sau de m#rfuri peste pierderi provocate de ac'iunea inte'ionat# a asiguratului/ pierderi suferite n perioada n care aeronava este folosit# n scop ilegal aterizare neautorizate, cu excep'ia cazurilor de for'# ma"or#/ num#rul de locuri $i capacitatea de transport a aeronavelor/

sau este utilizat# n alt mod dect cel prev#zut n contractul de aeronavigabilitate/ 5 5 5 pierderi suferite n leg#tur# cu transferul de interese a asiguratului n pierderi provocate de r#zboi, piraterie aerian#, greve $i alte pericole pierderi produse din cauza zgomotului, polu#rii. ,siguratul nu are r'spundere civil' legal' dac' accidentul a ost produs: 5 5 5 dintr-un caz de for'# ma"or#/ din culpa exclusiv# a persoanei p#gubite/ din culpa exclusiv# a unei ter'e persoane. Suma asigurat' %eronavele se asigur# la sumele declarate de asigurat $i agreate de asigurator $i care nu trebuie s# dep#$easc# valoarea de nlocuire a aeronavei la data nc!eierii asigur#rii. 1#spunderile se asigur# la sumele declarate de asigurat pentru pasageri, pentru baga"e $i pentru m#rfuri, n limita prev#zut# de legisla'ia din 1omnia, n conven'iile interna'ionale cu care 'ara noastr# este parte sau n acordurile nc!eiate ntre asigurat $i partenerii s#i externi. -esp'gubiri 5n caz de pierdere fizic# direct# sau dispari'ie, asiguratul este desp#gubit cu suma asigurat#. 5n caz de pierdere total# constructiv#, desp#gubirile se acord# astfel: n dac# aeronava poate fi reparat#, desp#gubirea este reprezentat# de ,0 leg#tur# cu aeronava, f#r# existen'a consim'#mntul scris al asiguratorului/ asem#n#toare/

costurile necesare, din care se scade valoarea reperelor care pot fi ntrebuin'ate sau valorificate/ n dac# aeronava nu poate fi reparat# sau dac# repara'ia nu este "ustificat#, desp#gubirea este reprezentat# de suma asigurat#, din care se scade valoarea reperelor care se pot valorifica. Perioada asigurat' %sigurarea aeronavelor se poate nc!eia pentru: 5 5 o perioad# determinat# de timp/ pentru o c#l#torie determinat#. Raspunderile asiguratorului 5n asigurarea pentru pierderea sau avarierea aeronavei, la asigurarea nc!eiat# pentru o perioad# de timp, r#spunderea asiguratorului ncepe $i nceteaza# la date precise n poli'a de asigurare. =a asigur#rile nc!eiate pentru o c#l#torie, r#spunderea asiguratorului ncepe n momentul nceperii repara'iilor de mbarcare a c#l#torilor sau de nc#rcare a m#rfurilor sau n momentul pornirii motoarelor, n cazul unei c#l#torii f#r# pasageri sau m#rfuri $i nceteaz' n momentul nc!eierii oper'iilor de debarcare sau desc#rcare a m#rfurilor pe aeroportul de destina'ie sau n momentul opririi motoarelor, n cazul c#l#toriilor f#r# pasageri sau m#rfuri. R'spunderea civil' a companiilor de navigaie aerian' este reglementat#, pe plan interna'ional, prin: 5 5 Conven'ia de la Iar$ovia ?)6*6@, completat# cu Protocolul de la Maga Conven'ia de la FoN4o ?)6- @ 2 se aplic4 infrac!iunilor penale sau ?)6,,@ 2 aplicabil4 transportului de persoane, bagaje sau m4rfuri% actelor care pot compromite securitatea aeronavelor, a persoanelor sau bunurilor aflate la aeronave% 5 Conven'ia de la 1oma ?)6, @ - aplicat# n cazul daunelor provocate ter'ilor n afara aeronavei.

,1

III. olitica uniunii /uropene in transportul de bunuri

!.1. 1itua%ia curent i perspecti*ele

9ndustria transporturilor ocup# un loc important n Comunitate, constituind .L din P9B-ul acesteia, .L din locurile de munc#, +8L din investi'iile 0tatelor ;embre $i 8L din consumul de energie n Comunitate. Cererea, n special privind traficul intra-comunitar, s-a aflat n cre$tere mai mult sau mai pu'in permanent# pe parcursul ultimilor *8 de ani, cu *. L pe an pentru bunuri $i cu .)L pentru pasageri. 0tabilirea pie'ei comune a marcat un punct critic n politica comun# privind transporturile, deoarece abolirea frontierelor $i alte m#suri de liberalizare A inclusiv liberalizarea cabota"ului A ce fac parte din aceasta, ofer# posibilitatea de a face fa'# cre$terii cererii $i de a aborda problemele ce 'in de congestionare $i saturare. Dar liberalizarea transportului a 'inut cont de diferite constrngeri: Constrngerea social#, astfel nct libertatea de a presta servicii s# nu se soldeze cu ocolirea celor mai stricte legisla'ii na'ionale. Prin urmare, liberalizarea serviciilor a fost nso'it# de armonizarea condi'iilor sociale, a regulilor privind prestarea serviciilor $i a calific#rilor/ Constrngerea economic#, astfel nct investi'iile n infrastructur# s# nu fie

exploatate de ntreprinderile de transport, care nu "oac# nici un rol n finan'area acestora: aceasta constituie o preocupare ma"or# a sectorului de transport rutier. <rmeaz# a fi luate $i m#suri pentru a asigura c# modul, n care va fi organizat transportul feroviar, nu va promova starea fragmentat# din prezent a acestui tip de transport/

,2

Constrngerea de garantare a rutelor, astfel nct introducerea noilor

factori de concuren'# s# nu pun# la ndoial# continuitatea leg#turilor de transport ntre teritoriile periferice ?insulare@ $i centrale ?continentale@. ;#surile, de"a ntreprinse n vederea liberaliz#ri transportului, au fost adaptate, n ceea ce 'ine de modul aplic#rii, la caracteristicile specifice fiec#rui tip de transport. Pentru fiecare tip, scopul era de a trece de la un serviciu interna'ional ?ntre dou# 0tate ;embre@ la cabota" ?transportare ntrun alt 0tat ;embru@.

!.2. 4ransportarea auto a bunurilor

5ncepnd cu ) ianuarie )66 , un transportator, stabilit n unul dintre 0tatele ;embre ale Comunit#'ii, poate transporta liber bunuri ntr-un alt 0tat ;embru. 5n timp ce pn# la aceast# dat#, o astfel de opera'iune necesita o autorizare special# ce 'inea de acorduri bilaterale sau cote comunitare, ncepnd cu data men'ionat#, dreptul de a efectua astfel de afaceri se bazeaz# pe condi'iile privind calitatea, care urmeaz# a fi respectate de operatorii de transport $i care le ofer# dreptul de a primi o licen'# pentru transport#ri n cadrul Comunit#'ii. Fotu$i, o astfel de activitate transna'ional# nu trebuie s# se soldeze cu ntreruperi serioase pe pia'a transporturilor $i, din aceast# cauz#, Consiliul a introdus un sistem de supraveg!ere, care ofer# un mecanism de protec'ie mpotriva ntreruperilor pe pia'#. Fotu$i, ntr-o pia'# comun#, un operator de transport trebuie s# aib# $i posibilitatea de a transporta ntr-un alt 0tat ;embru ?cabota"@. %ceast# progresie natural# a dat na$tere temerilor privind concuren'a neloial# $i, din aceast# cauz#, sistemul de cabota" a fost introdus treptat ncepnd cu ) iulie )668 sub forma cotelor comunitare progresive $i va intra n vigoare la ) iulie )66K. =iberalizarea sistemului de cabota" a fost nso'it# de adoptarea aran"amentelor de suport privind impozitele pentru autostr#zi, astfel permi'nd ca utilizarea infrastructurii s# devin# subiect al impozit#rii, dar pe baz# nediscriminatorie. ,,

5n rezolu'iile din *+ octombrie )66+ $i )6 iunie )66, ?Ournalul :ficial C 86, 8,.)).)66+ $i C )-6, )6.8-.)66,@, Consiliul a accentuat necesitatea promov#rii definitiv#rii pie'ei comune n acest sector, n special n ceea ce 'ine de eliminarea restric'iilor cantitative n accesul la pia'# $i de reglementarea pre'urilor. De asemenea, s-a accentuat c# o pia'# intern# liberalizat# necesit# armonizarea condi'iilor esen'iale pentru concuren'a loial# $i aplicarea uniform# a acestora. Comisia a fost invitat# s# asiste perfec'ionarea concuren'ei n acest sector $i ea a comunicat inten'ia sa s# lucreze n aceast# direc'ie.

!.!.4ransportul aerian
Politica Comunit#'ii privind liberalizarea transportului aerian acoper# patru domenii principale: accesul la pia'#, controlul capacit#'ii, taxele $i aspectul licen'elor pentru operare a companiilor. % fost lansat# n )6K8 $i a fost implementat# n trei etape, etapa , al treilea pac!et de transport aerian, intrnd n vigoare la ) ianuarie )66 . Pentru cabota"ul aerian, a fost stabilit# o perioad# de tranzi'ie, care a devenit real# doar la ) aprilie )66.. 7lementele de baz# ale acestui proces sunt: 9ntroducerea unei licen'e unice pentru transportul aerian, acordat# ntreprinderilor de transport aerian stabilite n Comunitate/ Condi'iile privind accesul la rutele 5H Comunitate pentru companiile aeriene/ Faxele pentru pasageri, inclusiv modalitatea interven'ie directe a Comisiei n cazurile de stabilire neloial# a pre'urilor ?practici de predator@/ 0erviciile de transportare a bunurilor.

Dat fiind c# liberalizarea duce la crearea unei pie'e cu adev#rat unice pentru transportul aerian, Comunitatea a armonizat multe reguli $i ,

regulamente pentru a crea un teren de "oc uniform pentru toate liniile aeriene. 5n special, a stipulat standardele te!nice $i procedurile administrative pentru stabilirea standardelor comune privind condi'iile te!nice ale navelor $i a stabilit recunoa$terea reciproc# a licen'elor pentru persoanele care lucreaz# n industria avia'iei civile, ceea ce permite anga"area direct# a pilo'ilor din orice 0tat ;embru. 5n cele din urm#, Comunitatea a stabilit procedurile privind aplicarea regulilor de concuren'# pentru operatorii aerieni $i pentru diferite tipuri de acorduri $i practici vizate. De asemenea, a fost adoptat# o Directiv# privind accesul la pia'a serviciilor terestre n aeroporturi. : alt# preocupare a Comunit#'ii este siguran'a n aer/ aceasta adoptnd o Directiv# care stabile$te regulile de investigare a incidentelor aeriene n avia'ia civil#. De asemenea, s-au naintat propuneri privind siguran'a navelor nregistrate n afara Comunit#'ii $i privind cerin'ele fa'# de anga"a'ii din avia'ia civil#. 5n cele din urm#, n Cartea %lb# cu privire la 3=iberalizarea 0pa'iului %erian 7uropean(, Comisia sus'ine introducerea unui sistem unificat de gestionare a traficului aerian.

,.

C5 -I61

I. Conceptul de asigurare................................................1
1$1 1onsidera2ii generale asupra asigurrii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2 1$2 1onsidera2ii generale ale asigurrilor de 3unuri la ni*el na2ional i interna2ional $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$.

II. Asigurrile de bunuri...................................................7

2$1 1onditii generale de asigurare a 3unurilor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$+ 2$2 Ele'entele asigurrilor de 3unuri$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$11 2$, Iposta4e ale asigurarilor pe ti'pul transportului$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1+ 2$,$1$ Asigurarea 3unurilor pe ti'pul transportului terestru$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1+ 5ri'a de asigurare6$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$1/ 7e deter'in8 prin 9n'ul2irea su'ei asigurate cu cota de pri'8 ce *aria48 9n :unc2ie de :elul transportului$ 5entru prote;area 3unurilor 9n ti'pul transportului terestru se pot 9nc"eia asigur8ri :acultati*e de a3ona'ent <transportul pe calea :erat8, transportul cu *e"icule, prin pot8 sau 9n transportul co'3inat=$$$$$$$$$$$$$$1/ 2$,$2$ Asigurarea auto*r"iculelor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$10 2$,$,$ Asigurarea aerona*elor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2-

III. olitica uniunii /uropene in transportul de bunuri ..........................................................................................!2

,$1$ 7itua2ia curent i perspecti*ele$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$,2 ,$2$ >ransportarea auto a 3unurilor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$,, ,$,$>ransportul aerian$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$,

,+