Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV FACULTATEA DE DREPT I SOCIOLOGIE SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

SOCIOLOGA ORGANIZAIEI Etapele proces l ! "ec!#!o$al

Studeni: Anul IV, SO, Gr.3

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO !ra"o# $% &artie '(()

Etapele procesului deci ional

DECIZIA %N ORGANIZAIE
INTRODUCERE De&!$!rea "ec!#!e! '$ (e$eral: * A decide +nsea&n, a alege dintr-o mulime de variante de aciune, innd cont de anumite criterii, pe cea care este considerat cea mai avantajoas pentru atingerea unor obiective-$ De&!$!rea "ec!#!e! "e )a$a(e)e$t* * .eci ia de &ana/e&ent repre int, procesul de alegere a unei ci de aciune, din mai multe posibile, n vederea realizrii unor obiective, a carei aplicare influeneaz activitatea i/sau comportamentul a cel puin unei alte persoane dect decidentul-' De&!$!rea proces l ! "ec!s!o$al+ Procesul deci ional este de0init ca - un ansamblu de activiti pe care le desfoar un individ i/sau un grup, confruntai cu un eveniment care genereaz mai multe variante de aciune, obiectivul activitii fiind alegerea unei variante care corespunde sistemului de valori al individului i/sau grupului- 1.O!2334 CO,PONENTELE PROCESULUI DECIZIONAL-* 5 Decidentul 6 este indi#idul sau &uli&ea de indi#i i, care ur&ea , s, alea/, #arianta cea &ai a#anta7oas, din &ai &ulte posi8ile9 acesta tre8uie s, dein, +n procesal deci ional ur&,toarele ele&ente:

Lo/ic,

E:perien,

Intuiie

$'
'

, , %Eu/en !urdu" 6 Fundamentele managementului organizaiei $;%


3
%

Ed. Econo&ic,, !ucure"ti, '((;, p/.

2olul siste&elor suport de deci ie +n procesul deci ional din a0aceri

'

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

!ariante decizionale < sau de aciune= 6 pot 0i 0inite sau in0inite "i constau +n ansa&8lul alternati#elor < soluiilor= posi8ile pentru reali area unui o8iecti#. 5 "riteriile decizionale < sau de anali ,= 6 repre int, punctele de #edere ale decidentului, cu a7utorul c,rora se i olea , aspecte ale realit,ii +n cadrul procesului deci ional9 .in acest punct de #edere e:ist,: 5deci ii unicriteriale 5deci ii &ulticriteriale 5 #biectivele decizionale 6sunt repre entate de ni#elurile criteriilor deci ionale, care se pot reali a prin aplicarea #ariantelor deci ionale +n 0iecare stare a naturii sau a condiiilor o8iecti#e. $ediul ambiant < 0actorii de in0luen,= 6 e repre entat de ansa&8lul condiiilor interne "i e:terne or/ani aiei care sunt in0luenate "i in0luenea , deci ia. In raport cu starile naturii e:ist,: 5 deci ii in condiii de certitudine < Sau relati#a certitudine= 5 deci ii in condiii de incertitudine "i de risc $ulimea consecinelor cuprinde ansa&8lul re ultatelor poteniale ce s5ar o8ine 0iec,rui criteriu deci ional

Cal!tatea "ec!#!e! >n orice do&eniu de acti#itate soluionarea pro8le&elor are drept de iderat +&8un,t,irea 0uncion,rii siste&ului, re ultatele 0iind dependente de calitatea deci iilor luate. E:ista % cerinte de calitatea deci iei:

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

AALIATTEA .EAI.ENTULUI

AOBPLETC DI ALA2C AALIATTEA .EAIGIEI

EUN.ABENTA2EA DTIINFIEIAC

LUATA LA TIBP TIBP

ETAPELE PROCESULUI DECIZIONAL Luarea unei deci ii la ni#el or/ani aional este 0oarte i&portant, deoarece deci iile /re"ite pot /enera pierderi +n or/ani ie9 pa/u8ele pot 0i cu at?t &ai &ari cu c?t /re"elile sunt asociate ni#elurilor superioare ale conducerii, putand duce la disparitia +ntreprinderii <E:: iei credite pe care nu le &ai poi inapoia= >n literatura de specialitate e:ist, &ulte teorii despre structura procesului deci ional din punctul de #edere al ele&entelor, etapelor, &o&entelor "i rolurilor actorilor <0actorul u&an=. .intre acestea pre ent,& ur&,toarele: Proces l "ec!#!o$al al a.or"ar!! $or)at!/e "e & $"a)e$tare 0! "e ela.orare a "ec!#!!lor strate(!ce 0! tact!ce1*

23 I"e$t!&!carea 0! "e&!$!rea pro.le)e! 2olul decidentului +n aceast, etap, const, +n a identi0ica o pro8le&, deci ional, "i a o di0erenia de una nedeci ional, prin operaia de constatare a e:istenei a &ai &ultor c,i de aciune +n reali area unui o8iecti#. .up, identi0icarea pro8le&ei deci ionale, decidentul #a pre enta +ntr5un scurt re u&at, principalele sale caracteristici. O scurt, sta8ilire a situaiei per&ite o &ai 8un, co&unicare a ideilor +ntre &e&8rii /rupului decident. 43 Sta.!l!rea /ar!a$telor pos!.!le Aceste #ariante sunt cercetate +n a&,nunt prin in#entarierea alternati#elor posi8ile de reali are a o8iecti#elor deci ionale. In#entarierea se 0ace +n 0uncie de /radul de participare al decidentului: inventariere pasiv c?nd decidentului +i sunt pre entate #ariantele, 0,r, ca el s, depuna un e0ort pentru a le o8ine
@ %

Eu/en !urdu" 6 Fundamentele managementului organizaiei

Ed. Econo&ic,, !ucure"ti, '((;, p/ $))

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

inventariere activ c?nd +nsu"i decidentul sta8ile"te #ariantele Buli&ea #ariantelor deci ionale poate 0i 0init, sau in0init,, decidentul ale/?nd #arianta opti&,. +3 Sta.!l!rea cr!ter!!lor 0! o.!ect!/elor "ec!#!o$ale Ariteriile de deci ie sunt puncte de #edere ale decidentului. La ela8orarea deci iilor pot 0i ela8orate nu&eroase criterii precu&: profitul, calitatea, gradul de ncrcare a capacitii de producie, durata de realizare a unui obiectiv, volumul de investitii, etc. O8iecti#ul unui proces deci ional, din punctul de #edere al unui criteriu, este ni#elul propus a 0i reali at pentru acel criteriu. .e e:e&plu daca criteriul de deci ie este pro0itul, se poate sta8ili ca o8iecti# &a:i&i area pro0itului. >naceast, 0a ,, decidentul tre8uie s, in, cont de proprietatea de independen, al criteriilor "i de posi8ilitatea di#i ,rii criteriilor.

-3 Caracter!#area /ar!a$telor "ec!#!o$ale Aonst, +n sta8ilirea pentru 0iecare #ariant, a consecinelor < re ultatelor poteniale = o8inute +n ur&a aplic,rii acestora. Au c?t se pot sta8ili &ai corect aceste consecine, cu at?t calitatea procesului deci ional #a 0i &ai 8un,. 13 Ale(erea /ar!a$te! opt!)e Eiec,rei #ariante ii corespund anu&ite consecine. Bulti&ea consecinelor constituie 8a a pentru ale/erea #ariantei opti&e. 53 Apl!carea /ar!a$te! alese .up, ce deci ia a 0ost adoptat,, ur&ea , redactarea, trans&iterea "i aplicarea acesteia. Au c?t decidentul reu"e"te &ai &ult s, &oti#e e din punct de #edere al e0icacit,ii acelei deci ii luate, cu at?t aplicarea deci iei respecti#e se #a des0,"ura +n condiii &ai 8une. 63 E/al area re# latelor E#aluarea presupune co&pararea re ultatelor o8inute cu o8iecti#ele propuse, +n #ederea depist,rii a8aterilor. >n aceast, 0a , se tra/ conclu ii pentru #iitor pentru un nou ciclu de &ana/e&ent, care tre8uie s, se des0,"oare la un ni#el superior. ,o"el l l ! S!)o$ "e re#ol/are a pro.le)e! >n $3H@, Si&on 1TU2!3)4 identi0ic, trei etape +n procesul deci ional: i= identificarea i formularea problemei% ii= proiectarea <identi0icarea "i anali a= iii= alegerea <selectarea unei alternati#e=. Bodelul lui Si&on pre int, procesul de re ol#are a pro8le&ei ca un 0lu: de e#eni&ente ce pot 0i sec#eniale sau iteracti#e. Bodelul ori/inal al lui Si&on nu coninea

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

etapa de i&ple&entare, etap, care a 0ost &ai t?r iu ad,u/at, de Spra/ue "i Aarlson <$3)'= <0i/ura $5$=.

Etapa "e !"e$t!&!care 0! &or) lare a pro.le)e! "ec!#!o$ale Aceasta etap, cuprinde: 5identi0icarea o8iecti#elor or/ani aiei, 5identi0icarea pro8le&ei, 5de0inirea ei, 5sta8ilirea tipului <structurat,, se&istructurat, sau nestructurat,=, 5sta8ilirea unei priorit,i O pro8le&, este de0init, ca percepia unei diferene ntre starea curent a afacerii i o stare dorit. A de0ini co&plet o pro8le&, +nsea&n, a identi0ica "i descrie: i= starea curent, a a0acerii9 ii= starea dorit, a a0acerii9 iii= "i o8iecti#ul central <o8iecti#e= ce deter&in, di0erena +ntre cele dou, st,ri. >n procesul deci ional este 0oarte i&portant de a di0erenia pro8le&a de si&pto&ele sale. Se poate de0ini un si&pto& ca un e0ect &ani0estat al unei cau e, pune +n e#iden, e:istena unei pro8le&e. Trata&entul unui si&pto& duce la eli&inarea lui <a e0ectului= dar nu conduce la eli&inarea pro8le&ei <cau a=. In#ers dac, se de0ine"te co&plet "i corect pro8le&a, #o& 0i capa8ili s, /,si& o soluie care #a duce la eli&inarea pro8le&ei dar "i a si&pto&elor asociate. >n /eneral scopul pro8le&ei #a 0i deter&inat de cerinele decidentului. >ntre8,ri ca : JA?i oa&eni sunt a0ectaiK-, JAare sunt costurile realeK-, JAe s5a +ncercat p?n, acu& pentrusoluionarea pro8le&eiK-, JAine cunoa"te 0oarte 8ine aceast, pro8le&,K-, JAine &ai lucrea , la soluionarea acestei pro8le&eK-, JAare este &a/nitudinea real, a pro8le&eiKJ, +l a7ut, pe decident s, deter&ine scopul pro8le&ei.

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

IEtapa "e pro!ectare Aea &ai creati#, parte a procesului deci ional este identificarea alternativelor i evaluarea lor. Generarea alternati#elor depinde de #ala8ilitatea in0or&aiilor "i de costurile de o8inere a in0or&aiilor supli&entare "i cere &ult, e:perien, +n do&eniu. Ao&pararea "i e#aluarea alternati#elor este uneori &ai &ult La ard dec?t un proces structurat. Pre0erinele de risc nu sunt de o8icei incluse +n &od e:plicit +n procesul deci ional. Pentru &uli &ana/eri co&pararea "i e#aluarea alternati#elor este o co&8inaie de 7udecat,, anali , li&itat, "i ne/ocieri politice. .e ase&enea, &ana/erii pri&esc uneori in0or&aii inco&plete "i incorecte sau se con0runt, cu #olu&e &ari de in0or&aii /reu e &anipulat sau cu presiunea ti&pului. .eci iile pot 0i a0ectate "i de interesele personale.. .ecidentul tre8uie s, in, cont de structura pro8le&ei. Structura unei pro8le&e poate 0i &odelat, +n 0uncie de trei ele&ente co&ponente: i= alternati#e ii= incertitudine iii= o8iecti#e Pentru a lua o deci ie corect,, decidentul tre8uie s, dispun, de toate cuno"tinele teoretice "i de in0or&aiile despre starea &ediului econo&ic +n care deci ia respecti#, ur&ea , a 0unciona. .i0icultatea lu,rii unei deci ii nu st, nu&ai +n inco&pletitudinea cuno"tinelor ci "i +n 0ra/ilitatea lor. .e ase&enea, din punctul de #edere al co&porta&entului u&an +n procesul deci ional apare o !$cert!t "!$e o.!ect!/7 "i una s .!ect!/7. J&ncertitudinea obiectiv poate fi considerat drept o msur a cunoaterii reale de care decidentul dispune, e'primat printr-un raport dintre calitatea i cantitatea cunotinelor necesare lurii unor decizii i cunotinele pe care decidentul le deine n mod efectiv() &ncertitudinea subiectiv se refer la percepia pe care decidentul o are asupra gradului su de certitudine/incertitudine) "*iar dac nu poate estima n mod riguros propria sa incertitudine, decidentul poate face ns o estimare apro'imativ a acesteia) Eiecare etap, a procesului deci ional este caracteri at, printr5un tip de incertitudine. Au alte cu#inte +n procesul deci ional, decidentul se con0runt, nu cu o Jsin/ur, incertitudine-, ci cu J&ai &ulte incertitudini-. Eiecare etap, a procesului deci ional se +ncLeie printr5o deci ie particular, <deci ie de etap,= "i care per&ite trecerea la etapa ur&,toare, ca ur&are decidentul +"i pune +ntre8,rile: JAceasta este pro8le&a care ur&ea , a 0i re ol#at,K-, JAcestea sunt alternati#ele +ntre care s, ale/K- etc. IEtapa "e ale(ere 8sta.!l!rea sol 9!e!:a "ec!#!e!; >n aceast, etap,, decidentul selectea , una dintre alternati#ele #ala8ile /enerate "i anali ate +n etapa anterioar,. Si&on consider, c, li&it,rile co/niti#e ale o&ului 0ac practic i&posi8il, identi0icarea tuturor alternati#elor posi8ile. ALiar dac, s5ar putea identi0ica toate alternati#ele rele#ante, o&ul nu este capa8il s, asi&ile e toate in0or&aiile ce ar putea ;

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

deter&ina o deci ie corespun ,toare. Si&on considera c, oa&enii si&pli0ic, realitatea prin /,sirea unei soluii accepta8ile "i utili a ter&enul de satis0acere pentru a se re0eri la strate/ia de li&itare a c,utarii. Teoretic decidentul ar tre8ui s, caute "i s, teste e 0iecare soluie posi8il, "i s, identi0ice cea &ai 8un, soluie. >n realitate nu se +nt?&pl, acest lucru +ntr5un proces deci ional. .ecidentul nu cLeltuie"te ener/ia necesar, pentru a colecta toate in0or&aiile rele#ante, #ala8ile pentru o anu&it, deci ie. ALiar dac, in0or&aiile sunt #ala8ile, decidentul pro8a8il nu le #a 0olosi. O alt, pro8le&, este strate/ia utili at, de decident +n e:plorarea spaiului pro8le&ei "i selectarea soluiei 0inale. Si&on su/era c, decidenii de #olt, un set de euristici <ce pro#in din e:periena lor, opinii, intuiie= pentru a +&8un,t,i e0iciena procesului de c,utare, care adesea reduc e0icacitatea decidentului. Procesele co/niti#e ale decidentului sunt li&itate +n &ulte &oduri "i anu&e: i= oa&enii pot reine nu&ai o cantitate &ic, de in0or&aii +n &e&orie, pe ter&en scurt9 ii= decidenii au di0erite /rade de inteli/en,9 iii= decidenii care risc, cer &ai puine in0or&aii dec?t cei care e#it, riscul9 i#= ni#elul de aspiraie al decidentului este corelat cu dorina pentru in0or&aie9 #= +n /eneral, decidenii &ai 8,tr?ni par s, 0ie &ai li&itai dec?t cei &ai tineri 1BA2A334. #i= decidenii adesea i&pun restricii sau re/uli ce nu e:ist, +n realitate, ceea ce &ic"orea , setul de soluii. IEtapa "e !)ple)e$tare .up, ce s5a sta8ilit cea &ai 8un, soluie pentru re ol#area pro8le&ei, se declan"ea , aciuni +n or/ani aie ce pun accentul pe i&ple&entarea soluiei "i re ol#area pro8le&ei <crearea consensului, ne/ocierea etc=. Aomunicarea, e'plicarea i justificarea deciziilor sunt 0oarte i&portante, decidentul 0iind cel &ai i&portant 7uc,tor. Succesul sau insuccesul i&ple&ent,rii unei soluii depinde +n 0inal de decident. IEtapa "e e/al are B,surarea "i e#aluarea consecinelor unei deci ii ce a 0ost i&ple&entat, +nsea&n, pentru decident s, accepte responsa8ilitatea pentru deci ia luat,. >n ti&pul e#alu,rii, noi pro8le&e pot sau nu s, apar,. >n unele ca uri, sunt necesare &ici &odi0ic,ri sau aciuni corectoare, deoarece situaiile deci ionale nu sunt statice, iar &ana/erii sunt adesea o8li/ai s, &odi0ice soluiaMdeci ia luat,. .e"i si&plu, &odelul lui Si&on a ser#it ca inspiraie pentru celelalte &odele propuse de a lun/ul ti&pului. .e e:e&plu 1PONE((4 <0i/ura $5'= sau 1.O!2334 <0i/ura $53=. >n 0i/ura $5', etapele +tabilirea decidentului "i "olectarea informaiilor corespund la etapa de &dentificare i formulare a problemei decizionale din &odelul lui Si&on.

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

>n 0i/ura $53 etapa de ,roiectare din &odelul lui Si&on corespunde la su8etapele: +tabilirea strilor naturii, +tabilirea probabilitilor asociate strilor naturii "i -laborarea variantelor de decizie, deoarece se consider, c, se i&pune o structurare c?t &ai detaliat, a proceselor deci ionale co&ple:e 1.O!2334, pentru ca decidentul s, le +nelea/, &ai 8ine.

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

$(

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

Anali a etapelor prin perspecti#a &odelului Jdecide- "i identi0icarea erorilor posi8ile

<D< 8De&!$!re;

$$

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

$. De&!$!rea pro.le)e! care $eces!t7 (7s!rea $e! sol 9!! <presupune ca pas iniial identi0icarea pro8le&ei=. Se&ni0ic, recunoa"terea <identi0icarea= situaiei care i&pune luarea deci iei "i deter&inarea o8iecti#elor prin aceasta. Aceast, etap, i&portant, are ca pas inter&ediar, +ns, 0oarte i&portant pentru e0iciena lu,rii deci iei preci area corespun atoare a o8iecti#ului, ast0el +nc?t acesta s, 0ie real, &o8ili ator "i sti&ulator. Sarcina &ana/erului este de a e#alua situaia. Tre8uie e#itat, tendina de a trata nu&ai si&pto&ele 0,r, a se cauta ade#arata pro8le&a. Tipuri de /reseli: $O de0inirea prea lar/, sau prea restrans, a pro8le&ei 'O concentrarea asupra si&pto&elor "i nu asupra cau elor reale 3O concentrarea asupra unei pro8le&e 0ara prioritate <de0inirea unor o8iecti#e secundare= PE< 8E$ )erare; '. Enu&erarea #ariantelor de aciune posi8ile. >n aceasta etap,, at?t creati#itatea dar "i e:periena &ana/erial, tind s, 7oace un rol 0oarte i&portant +n luarea deci iei. Erori posi8ile: $O i/norarea unor alternati#e considerate Pa prioriP ca secundare sau i/norarea acestora din cau a e0ectelor ne/ati#e9 'O adoptarea 0acila a unei Pliste de solutii M #arianteP care nu e su0icient de co&pleta in co&paraie cu cea care ar 0i 0ost /asit, daca e0orturile de c,utare ar 0i 0ost &ai &ari. <C< 8C le(ere; 3. Aule/erea in0or&aiei pri#ind #ariantele posi8ile de aciune "i esti&area e0ectelor acestora. Esenial +n aceasta etap, este adunarea principalelor in0or&aii ce caracteri ea , 0iecare curs preala8il de aciune "i ordonarea lor lo/ic,. >n acest scop se +ntoc&esc liste cuprin ?nd ele&ente necesare e#alu,rii alternati#elor identi0icate, e#ideniind +n acela"i ti&p li&itele, a#anta7ele, de a#anta7ele "i e0ectele 0iecarei alternati#e. Pentru a nu se /enera erori +n cadrul acestei etape, criteriile principale utili ate +n e#aluarea e0ectelor tre8uie s, respecte ur&atoarele cerine: $O 0e a8ilitate 5 alternati#a aleas, suport, contr?n/erile or/ani aionale: ti&p, 8u/et, teLnolo/ie, strate/ia 0ir&ei, etc9 'O 8ene0icii9 3O costuri 5 care sunt costurile i&ple&ent,rii unei anu&ite alternati#e, inclu ?nd at?t cLeltuielile directe c?t "i e0ectele ne/ati#e secundare potentiale9 %O durata 5 procesul care #a conduce la adoptarea unei anu&e alternati#e este &ult prea +ndelun/at +n raport cu o alta #arianta considerata cu o pondere &ai &ic,9 @O accepta8ilitatea 5 alternati#a #a 0i acceptat, "i spri7init, de cei care #or participa la i&ple&entare9 HO caracterul etic 5 alternati#a corespunde criteriilor etice ale staQeLolderilor9 <I< 8I"e$t!&!care;

$'

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

%. Identi0icarea <"i ale/erea= celei &ai con#ena8ile dintre alternati#e, adic, a deci iei. >n preala8il tre8uie sta8ilite criteriile de e#aluare a 0iec,rei #ariante posi8ile "i de aceea pentru adoptarea deci iei, se cere 0olosirea &odalit,ilor participati#e de luare a deci iei. >n teoria &ana/erial, se pot identi0ica &ai &ulte &odele deci ionale: $O &odelul deci ional clasic 5 pre&isa ca &ana/erul acionea a +ntr5un &ediu cert <se cunosc alternati#ele "i consecinele lor=. 'O &odelul deci ional ad&inistrati# 5 oa&enii acionea , nu&ai +n 0uncie de percepia lor +ntr5o anu&ita situaie. .eoarece aceste perceptii sunt 0rec#ent i&per0ecte, decidentul nu cunoa"te dec?t parial alternati#ele "i consecinele posi8ile. Bodelul se poate aplica +n ca ul +n care costul a&?n,rii unei deci ii sau al cautarii unei alternati#e &ai 8une dep,"e"te costul aplic,rii i&ediate a unei deci ii satis0acatoare <e:: dac, o persoan, conduce pe o autostrad, "i ur&ea , s, i se ter&ine 8en ina cel &ai 8ine e s, ali&ente e de la pri&a 8en inarie dec?t s, +ncerce s, a7un/a la una cea cu cele &ai 8une preuri, calitate, etc=. $O &odelul deci ional al a&elior,rii 5 ale/erea soluiei care reduce pro8le&a la un ni#el tolera8il. Este destinat, re ol#arii pro8l&elor pe ter&en scurt. 'O &odelul deci onal aleatoriu 5 ur&,rirea unui siste& aleatoriu +n luarea deci iilor nepro/ra&ate. Se pot atin/e scopurile +ns, se poate a7un/e "i la di0icult,i serioase. Testul etic: este necesar datorit, &ediului co&ple: "i dina&ic. Poate conduce la o deci ie &ai 8un, "i la reducerea costurilor le/ate de e#entualele liti/ii. PD< 8De#/oltare; @. .e #oltarea "i i&ple&entarea #ariantei adoptate. Aceast, etap, necesit, luarea +n preala8il a unui ansa&8lu de &,suri siste&ati ate su8 0or&a unui Plan de Aciune "i M sau pre/,tirea cli&atului psiLosocial +n ca ul +n care deci ia antrenea , scLi&8,ri radicale +n acti#itatea a/entului econo&ic. Pentru a adopta o deci ie nu este su0icient ca &ana/erii s, dea do#ada de deter&inare "i creati#itate, ei tre8uie s, do#edeasc, "i c, au capacitatea "i dorina de a le i&ple&enta. Bodul +n care au 0ost parcurse etapele anterioare are un puternic i&pact asupra etapei de i&ple&entare. I&plicarea +n procesul de deci ie "i soluionare a pro8le&ei cLiar de la +nceput a persoanelor interesate poate 0ace ca i&ple&entarea s, se reali e e rapid, 0ar, di0icult,i "i cu spri7inul celor i&plicai. <E< 8E/al are; H. E#aluarea re ultatelor o8inute. .eter&in, &,sura +n care o8iecti#ele 0i:ate au 0ost +ndeplinite "i se sta8ilesc cau ele care au /enerat e#entualele a8ateri. .aca nu s5au o8inut re ultatele a"teptate, procesul deci ional tre8uie re#i uit. E#aluarea re ultatelor i&plic, colectarea continu, a in0o&aiilor re0eritoare la per0or&antele o8inute. Se pot aduce ast0el +&8un,t,iri soluiei iniiale, se poate continua sau opri procesul de i&ple&entare a soluiei pentru a e#ita capcana Jan/a7arii +n cascada-.

$3

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO

Etapele procesului deci ional

E#aluarea se poate 0ace &ai 0acil dac, soluia adotpat, pre#ede o8iecti#e clare, e:pri&ate +n indicatori &,sura8ili "i ter&ene de ti&p 0i:e.

5 5 5 5 5 5 5 5

D3 Ba=er . !arQer identi0ic, ur&atoarele etape ale procesului deci ional:H de0inirea pro8le&ei, de0inirea constr?n/erilor <+n interiorul carora tre8uie re ol#ata pro8le&a deci ionala= sta8ilirea o8iecti#elor, identi0icarea alternati#elor, de0inirea criteriilor, selectarea instru&entelor deci ionale, e#aluarea alternati#elor con0or& criteriilor sta8ilite, #alidarea soluiei.

Di +n literatura ro&?n, e:ist, 0oarte &ulte a8ord,ri pri#ind structurarea procesului decisional: O/3 N!colesc "i I3 Ver.o$c O/3 N!colesc "i I3 Ver.o$c identi0ic, ur&atoarele "ase etape:; 5 identi0icarea si de0inirea pro8le&ei, 5 preci area o8iecti#elor, 5 sta8ilirea alternati#elor sau #ariantelor deci ionale, 5 ale/erea celui &ai 0a#ora8il curs de actiune, 5 aplicarea deci iei, 5 e#aluarea re ultatelor o8tinute ,3 Pr!cop B .Pricop "i colecti# descriu un proces deci ional cu ur&atoarea structurare:) 5 perceperea necesitatii si oportunitatii de a decide, 5 e#aluarea a#anta7elor 0iecarei #ariante de aciune, 5 ale/erea c,ii sau a c,ilor de aciune ce tre8uie ur&ate, 5 aplicarea "i ur&,rirea re ultatelor deci iei >n opinia noastr,, procesul deci ional ar tre8ui sa cuprind, ur&atoarele etape: &onitori area &ediului, captarea tuturor se&nalelor <cLiar "i a celor &ai discrete= "i identi0icarea pro8le&ei9 +ntele/erea "i apro0undarea pro8le&ei9

5 5 5

H ;

.. !aQer, .. !rid/es, 2. Runter, G. SoLnson, S. Trupa, S. BurpLU, T. Sorenson, Guide 8ooQ to .ecision5 O#. Nicolescu, I. Ver8oncu, Bana/e&ent, Editura Econo&ica, !ucuresti, $33;, pa/. '$H. ) B. Pricop, A. !?/u, E. P?r#u, Bana/e&entul +ntreprinderii, Editura Tri8una Econo&ica, !ucuresti, '((3, pp.'H'5'H%.

$%

PANAIT IULIA, PUIU LAVINIA, An. IV, SO 5 5 5 5 5 5 5 5 5

Etapele procesului deci ional

identi0icarea decidentului autori at 0or&al pentru e0ectuarea ale/erii <deci iei=, a celor responsa8ili pentru reali area di#erselor etape necesare, precu& "i a tuturor staQeLolderilor procesului deci ional9 sta8ilirea o8iecti#elor9 sta8ilirea criteriilor "i a i&portanei relati#e a 0iec,rui criteriu9 /enerarea alternati#elor9 e#aluarea alternati#elor9 e0ectuarea ale/erii9 co&unicarea deci iei9 i&ple&entarea cursului de aciune ales9 controlul "i e#aluarea i&ple&ent,rii.

CONCLUZII FINALE I&portante +n procesul decisional sunt: ela8orarea &ai &ultor alternati#e de aciune "i de0inirea criteriului de opti&i are sau raionali are. .intre toate ele&entele de anali ,, intuiia, cuno"tinele "i e:periena conducVtorului sunt de ne+nlocuit pentru deci iile ce tre8uiesc luate 0VrV a dispune de su0icient ti&p pentru prelucrarea in0or&atiilor necesare unei LotVr?ri stiini0ice 0unda&entate sau pentru deci iile ce tre8uiesc luate +n conditii de incertitudine. Tre8uie de ase&enea luatV +n considerare e0iciena procesului deci ional, raionalitatea utili Vrii unor &i7loace costisitoare +n condiiile unor deci ii &inore din punct de #edere al e0ectelor lor asupra &odului cu& or/ani aia condus, +"i atin/e scopurile sale.

!I!LIOG2AEIE: .a#id !o/dan 5 $odel mnemote*nic utilizat in definirea etapelor procesului decizional - erori posibile ce pot distorsiona rezultatele acestui proces Eu/en !urdu" 6 Fundamentele managementului organizaiei Ed. Econo&ic,, !ucure"ti, '((; B,r,cine V., Decizii manageriale, Ed. Econo&ic,, !ucure"ti, $33) Popescu ., ,rocesul decizional n intreprinderile mici i mijlocii , Ed Econo&ic,,!ucure"ti, '(($ Popescu, B., Antonoaie N., State I., $anagement- procesul decizional,Ed. Lu: Li8ris, !ra"o#, '((' .olul sistemelor suport de decizie n procesul decizional din afaceri

$@