ȘCOALA CANTITATIVĂ

A MANAGEMENTULUI
 OBIECTIVELE URMĂRITE:
- Identificarea principiilor școlii cantitative a managementului
- Constatarea contribuției acestei școli asupra dezvoltării managementului
- Analiza ramurilor școlii cantitative și caracteristicilor acestora
- Abordarea limitărilor și atributelor pozitive ale managementului cantitativ
Potrivit lui R.M. Hodgetts, „Școala cantitativă, numită și școala științei de
management, este formată din acei teoreticieni care văd managementul ca un corp de
instrumente cantitative și metodologii concepute pentru a-l ajuta pe managerul de
astăzi să ia decizii complexe legate de operațiuni și producții."

Figura 1. Procesul de rezolvare a problemelor în teoria cantitativă

1. Determinarea obiectivelor companiei

2. Identificarea problemelor care împiedică atingerea obiectivelor
3. Identificarea tehnicilor de rezolvare a problemelor
4. Utilizarea modelelor matematice
5. Calcule asistate de calculator
6. Formularea soluțiilor
7. Atingerea obiectivelor
 PRINCIPALELE IDEI ALE
ȘCOLII CANTITATIVE
oStudiile elaborate s-au concentrate asupra activității de producție, a funcțiilor de
previziune și organizare
oMeritele principale constau în adaptarea instrumentarului statistico-matematic,
conferind un plus de precizie analizelor manageriale și soluțiilor strategice propuse
oUtilizează în vederea optimizării obiectivului organizației, cercetarea operațională,
teoria jocurilor, teoria deciziilor și elemente de statistică matematică
oÎn prima fază, problemele au fost abordate în sistemele militare, cu specific logistic,
de apărare și numai în etapa următoare au fost transferate în planul producției
materiale
 PRINCIPALELE IDEI ALE
ȘCOLII CANTITATIVE (2)
oAbordarea cantitativă înlocuiește analiza și descrierea verbală a problemei cu
modele și simboluri și cuantificări
oCel mai mare sprijin al abordării cantitative pentru management a fost dezvoltarea
computerului. Acesta a făcut posibil ca în cadrul cercetărilor operaționale să fie
construite modele de complexitate sporită, care puteau aproxima realitatea mult mai
exact și corect
 CONTRIBUȚII ALE ACESTEI ȘCOLI LA
DEZVOLTAREA MANAGEMENTULUI:
oUtilizarea unor concepte și a unor instrumente deosebit de precise, atât în aprecierea
sistemelor, cât și în elaborarea deciziei (cum ar fi cercetarea operațională, teorii
matematice)
oRezultatele finale ale unor acțiuni sunt bine motivate deoarece la baza stau variante
de decizie (ca urmare, apariția riscului este diminuată)
oPrin metodologia aplicată, această școală a permis efectuarea unor activități
interdisciplinare în cadrul echipei de lucru
 RAMURILE ȘCOLII CANTITATIVE.
ȘTIINȚA MANAGEMENTULUI
„Știința managementului este o abordare care vizează creșterea eficacității deciziilor
prin utilizarea unor modele matematice sofisticate și a unor metode statistice.”
Știința managementului, cunoscută și sub numele de cercetare operațională, folosește
modele matematice precum programarea liniară, PERT, CPM, teoria jocurilor,
probabilitatea, teoria eșantionării, bugetarea capitalului, teoriile structurii financiare și
simbolurile pentru a rezolva problemele organizaționale.
ȘTIINȚA
MANAGEMENTULUI
Managerii folosesc mai multe aplicații științifice, spre exemplu:
oPrognoza matematică ajută la realizarea de proiecții utile în procesul de planificare;
oModelarea inventarului ajută la controlul stocurilor stabilind matematic cum și când
să comandați un produs;
oTeoria cozilor ajută la alocarea personalului de service sau a stațiilor de lucru pentru
a minimiza așteptarea clienților și costurile de service.
MANAGEMENTUL
OPERAȚIUNILOR
„Managementul operațiunilor este funcția sau domeniul de expertiză care este în
primul rând responsabil de gestionarea producției și livrării produselor și serviciilor
unei organizații.”
În gestionarea operațiunilor, oamenii folosesc tehnici cantitative de prognoză,
analiza stocurilor, metode statistice de control al calității, modele de rețea, zone în
unități de fabricație.
Se concentrează pe gestionarea procesului de transformare a materialelor, a forței de
muncă și a capitalului în bunuri și / sau servicii utile.
SISTEMUL INFORMAȚIONAL DE
MANAGEMENT (MIS)
„MIS este domeniul managementului care se concentrează pe proiectarea și
implementarea sistemelor informatice bazate pe computer pentru utilizare de către
conducere.”
Cantitatea mare de informații este procesată rapid (conversia datelor brute în
informații utile) pentru a lua decizii utile de afaceri.
Sistemele informaționale sunt, de asemenea, capabile să organizeze datele în formate
accesibile. Ca rezultat, managerii pot identifica alternativele rapid, le pot evalua
utilizând un program de calcul tabelar, pot pune o serie de întrebări „ce ar fi dacă” și,
în cele din urmă, pot selecta cele mai bune alternative pe baza răspunsurilor la aceste
întrebări.
 IPOTEZELE
MANAGEMENTULUI
CANTITATIV
1. Organizațiile sunt unități decizionale care iau decizii eficiente prin modele
matematice.
2. Problemele de afaceri pot fi rezolvate prin eforturile comune ale unei echipe care
este formată din experți din domeniile matematicii, statisticii, contabilității,
ingineriei etc.
3. Problemele de afaceri pot fi exprimate în modele matematice, unde factorii
relevanți pot fi cuantificați în termeni numerici. Managementul este văzut ca un
proces matematic exprimat în termeni de simboluri și relații matematice.
ATRIBUTELE POZITIVE ALE
ACESTEI TEORII
1. Stabilește relații între variabilele cuantificabile ale situațiilor de luare a deciziilor
și facilitează gândirea disciplinată.
2. Modelele matematice ajută la obținerea de rezultate precise prin analiza datelor
statistice complexe.
3. Această abordare este utilă în domeniile planificării și controlului în care datele
sunt disponibile în termeni cantitativi. Deciziile se bazează mai degrabă pe date și
logică decât pe intuiție și judecată.
4. Calculatoarele au facilitat analiza aproape a fiecărei variabile care afectează locul
de muncă. Sunt disponibile pachete statistice care facilitează analiza datelor
calitative (variabilele fictive sunt utilizate pentru a analiza datele necuantificabile).
LIMITĂRILE
MANAGEMENTULUI
CANTITATIV
1. Aplicarea acestei teorii este restricționată în zonele care se ocupă de
comportamentul uman. Comportamentul uman nu poate fi prezis prin ecuații
matematice. Utilizarea tehnicilor comportamentale este mai adecvată în astfel de
situații.
2. Printre diferitele funcții ale managementului, utilizarea sa este limitată în
organizare, personal și direcționare. Se aplică mai mult în funcțiile de planificare și
control.
3. Chiar și acolo unde această teorie este aplicabilă, nu elimină riscul, ci doar
încearcă să-l reducă. De fapt, în multe situații, modelele matematice pot fi folosite
doar ca modele pentru analiza rezultatelor, mai degrabă decât utilizate ca bază pentru
luarea deciziilor.
 LIMITĂRILE
MANAGEMENTULUI
CANTITATIV (2)
4. Această abordare presupune că toate variabilele care afectează problema pot fi
cuantificate în termeni numerici, ceea ce nu este întotdeauna adevărat.
5. În unele cazuri, managerii sunt constrânși de timp, cost și considerații tehnologice
în colectarea datelor relevante pentru luarea deciziilor. Deciziile în astfel de cazuri se
bazează pe disponibilitatea informațiilor limitate. Astfel de decizii nu sunt decizii
optime, ci doar „decizii satisfăcătoare”.
 REPREZENTANȚII ȘCOLII
CANTITATIVE
Această școală este reprezentată de: A. Kauffman, J. Starr, C. Afanasiev, F.
Goronzy, O. Morgenstern, J. Von Neumann, H. Kuhn, L.A. Zadeh.
Mulți dintre laureații Premiului Nobel pentru economie (K. Arrow, G. Debreu, F.
Modigliani, R. Solow, M. Allais, L. Kantarovici) au contribuit remarcabil la
dezvoltarea economiei matematice.
VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!