Tema pentru acasă

1. În baza textul „experimentul moldav”, de la pag. 122-123, și a altor surse ce reflectă

tema, realizați un eseu structurat, în volum de o pagină, cu tema:

Consecințele „experimentului moldav” asupra stării actuale a

agriculturii din Republica Moldova (22 puncte)
În textul eseului: Scor
formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte
din punct de vedere științific, pentru a-ți susține opinia 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
referitoare la tema propusă;
explică relația de cauză-efect (cel puțin două); 012345
expune ideile în baza unui plan logic care să includă 012345
întroducere, cuprins, concluzie;
utilizează corect limbajul istoric. 012

În cei peste 50 de ani de aflare sub jugul sovietic, cetățenii Basarabiei au fost martorii
groaznicelor acțiuni ale Uniunii Sovietice. Basarabenii au fost nevoiți să treacă prin calvaruri
greu de imaginat chiar și în prezent. De și s-a aflat sub dominația Imperiului Țarist încă din
1812, cea mai grea perioadă începete după reanexarea din 1940, Basarabia fiind transformată în
republică soviectico-socialistă rusă(RSSM) înființată la 2 august .

Vorbind despre experimentele societice în Basarabia, vorbim de 2 etape: Stalinistă( până în

1953) și post-stalinistă(după moartea acestuia). Prima fază s-a caracterizat prin colectivizări,
deportări, foamete, represiuni, deznaționalizare. Prin aceste acțiuni se dorea controlul deplin al
regiunii, importantă strategic și exterminarea poporului băștinaș, cu origini române. Potrivit unor
date oficiale, din RSS Moldovenească au fost deportaţi:

în 1941, 12-13 iunie - 3.470 familii (22.648 persoane);

în 1949, 5-6 iulie - 11.293 familii (35.050 persoane);
în 1951, 1 aprilie - 723 familii ( 2.671 persoane).

60.000 de persoane deportate din Moldova în perioade diferite.

După moartea lui Stalin (1953) organele MAI a URSS au început să examineze cererile şi
plîngerile deportaţilor speciali pentru exilarea nejustificată. Regimul de guvernare devenise mai
blînd, deportaţii, treptat, fiind puşi în libertate, dar sistemul de colonii speciale a fost păstrat.
RSS Moldovenească a fost una dintre cele mai mici republici ale Uniunii Sovietice, dar a jucat
un rol cheie în menținerea reputației unei puteri internaționale. Cursele interminabile între URSS
și SUA au afectat aproape toate domeniile industriei. Cursa agro-culturală, care a lăsat în urmă
celebrele câmpuri de porumb ale lui Hrușciov, s-a desfășurat în principal pe teritoriul Moldovei.
Agricultorii, cot la cot cu biologii au luptat pentru rate mari în toate domeniile industriei
agricole. Până în anii ’60, Moldova s-a transformat într-un centru de cercetare, unde au fost
efectuate experimente importante și au fost testate echipamente complexe și scumpe. De
exemplu, pentru a crește numărul de puieți, semințele au fost supuse unei proceduri de stimulare
radio înainte de însămânțare, adică au fost iradiate pur și simplu folosind dispozitive special
inventate în astfel de scopuri. Experimentele genetice s-au dovedit a fi direcția principală și
principalul instrument în dezvoltarea agro-culturală a statului. S-au făcut multe pentru a se
asigura că nivelul de trai în Uniune nu este mai rău decât în Statele Unite. Dar calitatea a fost
lăsată repede pe plan secundar, autoritățile reorientându-se spre cantitate și scară. În anii '70, la
25 km de Chișinău, oamenii de știință sovietici au implementat proiectul “Cîmpul Gama”, unde,
ca parte a experimentului, au fost iradiate mai multe hectare de teren și culturi în aer liber.

În ultimii 50 de ani, cancerul a devenit una dintre cele mai frecvente boli din Moldova.
Tot odată, conform unor informații, toți participanșii experimentului( oameni de știință, biologi,
chimiști, au decedat de tineri, din cauza radiației Odată cu începutul experimentelor, diversitatea
biologică a țării a scăzut brusc - astăzi doar trei sferturi din totalul de plante și animale mai
persită pe teritoriul țării.

Acestea fiind spuse, pot spune că, în pofida celor 28 de ani de independent, resimțim și
astăzi consecințele ocupației sovietice, în plan politic, economic și social. Ne rămâne doar să
sperăm ca generațiile de după noi să nu mai treacă prin ce au trecut strămoșii noștri și să aibă un
viitor mai clar decât al nostru.