Tema 2.

Activitatea economică (AE) şi agenţii economici (AgE)

Studentul va fi capabil:  Activitatea economică şi
- să delimiteze conceptele de resurse economice şi factori de producţie; raţionalitatea activităţii economice.
- să compare bunurile publice, private şi mixte;  Agenţii economici: funcţii, rolul lor
- să analizeze fazele activităţii economice; şi sursa de venit.
- să prezinte sectoarele activităţii economice;
- să explice posibilitatea utilizării alternative a resurselor disponibile;
- să analizeze categoriile de agenţi economici şi funcţiile lor.

 Activitatea economică (AE) şi raţionalitatea activităţii economice

AE - parte componentă a acțiunii umane (AU), are ca scop producerea de BE și satisfacerea NU.
„Acțiunea umană - comportament conștient, intenționat, orientat către atingerea unor scopuri,  prin utilizarea
unor mijloace, comportament ce poate fi controlat prin voință”.
Particularitățile AE:
1. are finalitate economico-socială – urmărește atigerea unor
AE - un proces complex, ce reflectă obiective propuse;
comportamentul indivizilor referitoare la 2. se realizează în condiții de incertitudine și risc;
utilizarea RE, în vederea producerii, circulației, 3. AE are loc pe baza diviziunii sociale a muncii;
repartiției și consumului de BE, în funcție de 4. AE trebuie să fie rațională, eficientă și rentabilă;
nevoile și interesele economice. 5. repetabilitate ce presupune reluarea continuă a proceselor de
producție propriu-zise (datorită caracterului permanent al NU).
 Fazele AE:
1. producția – combinarea FP cu utilizarea resurselor materiale și umane ? în vederea obținerii bunurilor și serviciilor
necesare existenței umane;
2. repartiția (distributia) – procesul prin care bunurile materiale și serviciile create în producție sunt orientate spre
destinațiile lor ?;
Repartiția ca proces economic cuprinde:
 alocarea resurselor - punctul de plecare în desfășurarea AE, deoarece asigură FP necesari;
 repartiția funcțională - distribuirea veniturilor fundamentale obținute, către posesorii FP (plata salariilor, a profiturilor,
dobânzilor, rentei),
 redistribuirea veniturilor prin sistemul asigurării sociale (pensii, indemnizații, burse etc.) și prin sistemul de fiscalitate
(impozite directe, indirecte, taxe)
3. schimbul – deplasarea în spațiu a bunurilor materiale? pe calea vânzării-cumpărării ? Acesta s-a amplificat, diversificat si
complicat pe masura adâncirii diviziunii sociale a muncii, a autonomiei si independentei producatorilor.
• se manifesta sub forma schimbului de activități sau a schimbului de produse ale muncii între membrii societății.
4. consumul – AE de utilizare efectivă a bunurilor în scopul satisfacerii NU. Poate fi: final sau intermediar.
Sectoarele AE: • quinar include Ak domestice (sarcini
 primar: agricultură, silvicultură, pomicultură
îndeplinite de către un membru al
 secundar: idustrie și construcții
familiei: îngrijirea copiilor sau menaj),
 terțiar: servicii comerciale, sociale, culturale, religioase si administrative
ce nu sunt remunerate; poliția și
 cuaternar (economia cunoașterii): care include cercetarea știintifică și
departamente de pompieri, care sunt
dezvoltarea tehnologică fundamentală și aplicativă. Ak asociate:
servicii publice spre deosebire de Î cu
guvernul, cultura, bibliotecile, educația. Mass-media și alte forme de
scop lucrativ.
industrii de divertisment sunt, de asemenea, incluse în sectorul cuaternar și
sunt denumite servicii "pure".
  Agenţii economici (AgE): funcţii, rolul lor şi sursa de venit

AE este realizată de către diferiți subiecți, numiți AgE – o persoană sau un grup de persoane fizice și/sau
juridice care participă la viața economică, îndeplinind funcții asemănătoare.
Într-o societate coexistă următorii AgE:
 firmele (întreprinderile) - organizații economice cu un
 menajele (gospodăriile casnice) - o gospodărie gestionată de
complex patrimonial autonom (încăperi, utilaje,
o persoană sau un grup de persoane care trăiesc sub același
mijloace bănești, stocuri de materiale, patente etc.),
acoperiș, posedă un buget comun și funcționează ca o unitate
luînd decizia „ce , cum și pentru cine să producă”,
economică.
pornind de la RE și tehnologiile disponibile, costuri,
Funcții:
cererea consumatorilor și posibilitățile de câștig.
1. obținerea veniturilor din vinderea factorilor/producție (FP) și
Funcții:
a averii posedate (plata de arendă, dobânzi la conturi bancare,
1. cumpărări de FP (intrări), producerea și vinderea BE,
dividente pe acțiuni)
prestarea serviciilor, efectuarea lucrărilor (ieșiri) în
2. gestionarea gospodăriei casnice
vederea satisfacerii NU. Intrările și ieșirile generează:
3. menținerea legăturilor cu exteriorul: achitarea impozitelor,
a) fluxuri de la menaje spre firme; b) fluxuri de la
obținerea indemnizațiilor/transferurilor sociale, pensii etc.
firme spre menaje și stat?
4. educația copiilor
2. distribuirea veniturilor obținute
5. cumpărători, luînd decizia „ce și cât să consume”, pornind de
3. crearea locurilor de muncă
la preferințele lor, veniturile de care dispun și modificările de
4. menținerea legăturilor cu „exteriorul” firmelor
prețuri la bunurile finale
(achitarea impozitelor, obținerea transferurilor
6. deținători de economii, plasate în sistemul bancar sau pe piața
economice, atragerea investițiilor străine, cooperarea
hârtiilor de valoare.
cu agenții străini)
 administrațiile – AgE care îndeplinesc funcții de
redistribuire a venitului național și prestează diverse
servicii celorlalți AgE:
a) administrația publică (organele admin. publice centrale și
locale, de procuratură și cele judecătorești, școli, spitale,
armate, etc.)
b) administarații private, care produc servicii nedestinate
pieței (organiz. religioase, sindicate, partide politice, asociații  instituțiile de credit și asigurări (financiar bancare) –
sportive, culturale, Crucea Roșie) intermediari financiari între ceilalți AgE:
- Banca Centrală,
- băncile comerciale,
 străinătatea- AgE, care provin din afara țării de origine. - companii de asigurări.
 Pe baza interdependențelor ce se creează între AgE,
totalitatea fluxurilor economice (reale și monetare)
formează circuitul economic.

Clasificarea întreprinderilor din Republica Moldova

Activitatea de antreprenoriat poate fi practicată sub următoarele
forme organizatorico-juridice:
    a) întreprindere individuală;
    b) societate în nume colectiv;
    c) societate în comandită;
    d) societate pe acţiuni;
    e) societate cu răspundere limitată;
    f) cooperativă de producţie;
    g) cooperativă de întreprinzător;
    h) întreprindere de arendă;
    i) întreprindere de stat şi întreprindere municipală.
 Întreprinderea (Î) individuală - este Î care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei
acestuia, cu drept de proprietate comună. În agricultură există un singur tip de Î individuală - gospodăria ţărănească (de
fermier). Antreprenorul-posesor și membrii familiei-posesori ai Î individuale poartă răspundere nelimitată pentru obligaţiile
acesteia cu întreg patrimoniul său, exceptîndu-se acele bunuri care, conform legislaţiei în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.
Societatea în nume colectiv reprezintă o Î fondată de două şi mai multe persoane juridice şi (sau) persoane fizice care şi-
au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei Ak de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului de
constituire (de societate) încheiat între acestea.
Societatea în comandită reprezintă o Î fondată de două şi mai multe persoane juridice şi (sau) persoane fizice care şi-au
asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei Ak de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului
de  constituire (de societate) încheiat între acestea. Are în componenţa sa cel puţin un comanditat ( fiind răspunzători nelimitaţi
şi solidari pentru obligaţiile societăţii) şi un comanditar ( fiind răspunzători în limita cotei de participare la capitalul Î).

Întreprinderea individuală, societatea în nume colectiv, societatea în comandită nu sunt persoane

juridice şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoane fizice. Pentru obligaţiile Î și
societăţilor toţi asociaţii poartă răspundere solidară nelimitată cu întreg patrimoniul lor, exceptîndu-se
bunurile care,  în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.

Societatea pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată reprezintă întreprinderi fondate de două şi mai multe
persoane juridice şi (sau) persoane fizice, care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei activităţi de
antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire (de societate) şi a statutului. SA și SRL sînt persoane
juridice şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cu întreg patrimoniul lor. Acţionarii, precum şi  asociaţii societăţii cu
răspundere limitată poartă răspundere pentru obligaţiile întreprinderii numai în limitele valorii acţiunii (cotelor) care le aparţin.
 Cooperativa de producţie este o întreprindere înfiinţată de către cinci sau mai multe persoane fizice în scopul
desfăşurării în comun a Ak de producţie şi a altei AE, bazate preponderent pe munca personală a membrilor ei şi pe
cooperarea cotelor de participare la capitalul acesteia.
Cooperativa de întreprinzător este o întreprindere fondată de cel puţin cinci persoane juridice şi (sau) fizice care
practică Ak de întreprinzător, ce are scopul de a contribui la obţinerea de către membrii săi a profitului.
Cooperativele de producţie şi de întreprinzător sînt persoane juridice şi răspund pentru obligaţiile asumate cu patrimoniul lor.
Membrii cooperativei de producţie sau ai cooperativei de întreprinzător îşi asumă riscul pentru obligaţiile cooperativei în
limitele cotelor care le aparţin, iar dacă patrimoniul cooperativei este insuficient, poartă răspundere suplimentară cu averea lor
personală în limita stabilită de lege sau de statutul cooperativei.
  

Întreprinderile de arendă sînt unităţi fondate de membrii colectivelor întreprinderilor de stat (municipale), reorganizate
în scopul desfăşurării în comun a activităţii de antreprenor, sub aceeaşi firmă, pe baza statutelor şi contractului de
arendare a bunurilor statului (municipiului).
Întreprinderile de arendă sînt persoane juridice şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate cu patrimoniul său.
Membrii întreprinderii poartă răspundere pentru obligaţiile acesteia în limita cotei (părţii) ce le revine din patrimoniul
întreprinderii.
  Întreprinderea de stat se înfiinţează şi se dotează cu bunuri de Guvern sau de organul administraţiei de stat
împuternicit pentru acest lucru.
     Întreprinderea municipală se înfiinţează şi se dotează cu bunuri de organul de autoadministrare locală.
Întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală sînt persoane juridice şi poartă răspundere pentru obligaţiile asumate
cu întreg patrimoniul lor.