coala contextual sau Managementul situaional

Inca din anii 40 ai secolului XX, Herbert Simon a recunoscut ca trebuie abandonate principiile tradiionale ale managementului pentru a face loc abordrii situaionale. El susinea ca principiile clasice nu sunt dect ni te !pro"erbe# si ca teoria ce fundamentea$ practica manageriala trebuie sa ptrund dincolo de principii superficiale si simpliste si sa studie$e condiiile in care sunt aplicabile principii concurente. %bia in &'(( doi teoreticieni americani )*aniel +at$ si ,obert +a-n, care au scris .mpreuna /0-e Social 1s2c-olog2 of 3rgani$ations# 45 1si-ologia sociala a organi$aiilor6, au oferit o descriere con"ingtoare a a"anta7elor perspecti"ei situaionale )sau a !sistemelor desc-ise#6 in e8aminarea relaiilor dintre organi$aie si mediul sau e8tern. *e i muli autori consider contemporan coala sistemic, un grup de manageri, consultani i cercettori ai secolului XXI, au fondat coala conte8tual care are la ba$ premisa c nu e8ist /reeta succesului# .n management, respingnd cu fermitate ideea formulrii unor principii, metode i te-nici de conducere uni"ersal "alabile. 9coala conte8tual recomand fiecrui manager s identifice conte8tul .n care e"oluea$ firma pe care o conduc i s aleag acele metode i instrumente sau s respecte acele principii i reguli care sunt adec"ate, compatibile cu situaia respecti". :u alte cu"inte, s alegi soluia potri"it la momentul potri"it, fr a fi tributar unor reguli stricte pe care le recomand tiina managementului. :-iar dac de e8emplu, un stil de management participati" este recomandat de tiina managementului .n defa"oarea unui stil autoritar, adoptarea sa .n orice situaie nu garantea$ succesul. ;ntr4un anumit conte8t, un stil de management autoritar poate fi eficient < de e8emplu .n condiiile .n care anga7aii unei firme nu4 i asum responsabiliti, nu au iniiati", sunt delstori i sunt antrenai doar de stimulente materiale. ;n conclu$ie, acela i stil de management practicat .n conte8te diferite, poate a"ea consecine diametral opuse. *e e8emplu, o anumit structur organi$atoric funcionea$ eficient la o anumit firm dar e uea$ lamentabil la o alta. Susintorii acestei coli au o e8plicaie logic= rezultatele sunt diferite pentru c sunt contexte diferite.

0eoria managementului conte8tual sau situational se concentrea$ asupra faptului c acti"itile practice ale managerilor depind de un ansamblu de circumstane date, deci de conte8t, de situaie. 0eoria managementului situational ine seama nu numai de conte8tul dat, de "ariantele sale, ci i de influenele soluiilor anterioare date problemelor sau de comportamentul u$ual al organi$aiei. %bordarea conte8tual .ncepe cu o anali$ a problemei, in"entarierea circumstanelor dominante .n timp, e"aluarea cursului posibil al aciunilor disponibile i a consecinelor fiecrei aciuni. >u e8ist dou situaii perfect identice i, prin urmare, nici o singur soluie pentru amndou. Se caut cea mai bun cale de soluionare a fiecrei situaii sau probleme. 1rin natura sa, practica managerial cere ca managerii s aib .n "edere realitile situaiei date atunci cnd aplic teoria, principiile i te-nicile manageriale. >u este sarcina tiinei s prescrie ceea ce trebuie fcut .ntr4o situaie dat. ;n acest sens, teoria managementului nu trebuie s fie a"ocatul unei ?singure i celei mai bune ci? de urmat .n fiecare situaie, a a cum, de e8emplu, mecanica nu4i spune inginerului cum s conceap un singur instrument perfect, bun la toate utili$rile. %de"rata abordare conte8tual este mai integratoare. 0eoreticienii conte8tualului folosesc principiile colii clasice, conceptele cantitati"e i "i$iunea sistemic, "alorile psi-osocialului pentru anali$a i soluionarea problemelor. %bordarea situaional .n management este logic intuiti". 3dat ce organi$aiile sunt diferite 4 ca mrime, obiecti"e etc. 4 este puin probabil c s4ar gsi principii uni"ersal aplicabile, care ar putea funciona .n toate situaiile. In tabelul &.&. sunt pre$entate patru din cele mai frec"ent .ntlnite "ariabile situaionale&.

Tabelul 1.1. Variabile situaionale frecvent ntlnite n-practic

Mrimea or anizaiei. >umrul de salariai dintr4o organi$aie, ca indicator al mrimii 4 influenea$ substanial aciunile managerilor. :re te dimensiunea organi$aiei, apar tot mai multe probleme de coordonare, care de"ine mai comple8, mai dificil de asigurat. *e e8emplu, structura organi$atoric a unei corporaii cu @000 de salariai, probabil c nu "a fi eficient .ntr4o micro4.ntreprindere. Te!nolo ia. 1entru a4 i .ndeplini obiecti"ele, organi$aiile folosesc te-nologii care
1

S. ,obbins, A. :oulter 4 /Aanagement?, Bift- Edition, 1rentice Hall, >eC DorE, &''(, pag. @4.

asigur transformarea input4urilor .n output4uri. 0e-nologiile rutiniere cer structuri organi$atorice, stiluri lideriale i sisteme de control diferite de cele cerute de te-nologiile non4rutiniere sau de inginerie. :u ct te-nologia folosit presupune acti"iti repetiti"e cu att structura "a a"ea un caracter mecanicist, .n timp ce, .n ca$ul te-nologiilor nonrutiniare, structurile eficiente sunt cele organice. "ncertitudinea mediului ncon#urtor. >i"elul de incertitudine pro"ocat de sc-imbrile politice, te-nologice, socio4culturale i economice influenea$ procesul de management. :eea ce funcionea$ bine este eficient .ntr4un mediu stabil, predictibil, poate fi absolut nepotri"it .ntr4un mediu impredictibil, aflat sub influena sc-imbrilor rapide. $eosebirile individuale. Indi"i$ii se deosebesc unii de alii prin dorinele lor de de$"oltare, autonomie, toleran la ambiguitate i e8perien. %cestea i alte deosebiri indi"iduale sunt deosebit de importante atunci cnd managerii aleg metodele de moti"are, stilurile de lideriat, proiectarea posturilor i sarcinilor etc. %u fost identificate mai mult de o sut de "ariabile5 acestea patru .ns sunt cel mai frec"ent folosite i ofer posibilitatea s se .neleag ce repre$int managementul situational. In momentul de fata teoreticienii sunt de acord ca mediul este una din "ariabilele situaionale care influenea$ forma structurii organi$aiei si managementul acesteia. 1eter *ruEer considera ca "ariabila fundamentala de care trebuie sa tina cont practica manageriala este relaia managerilor cu subalternii. 1eter *ruEer 7alonea$ cte"a reguli de comportament menite sa armoni$e$e aceste relaii= atenie la critici si propuneri de raionali$are5 respectarea propunerilor c-iar si atunci cnd sunt incorecte sau absurde5 rbdare, calm si curtoa$ie in raporturile cu subordonaii5 critica subalternilor se face fara asistenta, iar lauda si mulumirile se aduc in public5 recurgerea la autoritate si sanciuni doar dup epui$area celorlalte metode de influenta5 stimulai iniiati"a si creati"itatea subordonailor.

:aracteristici si orientri ale managementului modern )actual6

*omeniul managementului, de ma8im interes si prima importanta in societatea moderna pre$int urmtoarele trasatori definitorii si orientri de perspecti"a= &. Viziunea lobala% inte ratoare% de rezolvare a problemelor. 1otri"it acestei "i$iuni, integrarea in re$ol"area problemelor manageriale trebuie reali$ata pe doua planuri= intraorgani$aie, adic intre subsistemele acesteia, respecti" intre acti"itile si compartimentele sale5 intre organi$aie si mediul sau e8tern. F. "nterdisciplinaritatea Aanagementul este domeniul care absoarbe continuu elemente noi din alte tiine, pe care le adaptea$ si utili$ea$ potri"it ne"oilor specifice ale conducerii comple8elor socio4 economice. G. &aracterul previzional Hn rol determinant in e"oluia oricrei organi$aii .l are strategia de de$"oltare prin care se definesc direciile de e"oluie "iitoare si principalele obiecti"e de atins. 1re"i$iunea cre terii organi$aionale se ba$ea$ pe modele de cre tere, ma7oritatea acestora re$ultnd din analogii fcute cu legitile biologice ale de$"oltrii organismelor "ii. Hn e8emplu repre$entati" este modelul de cre tere propus de I. Jippit )&'('6 care considera ca e"oluia oricrei organi$aii se face prin parcurgerea succesi"a a stadiilor de na tere, tineree si maturitate. 4. &re'terea dinamismului mana erial 4 aceasta este determinata de cre terea frec"entei sc-imbrilor. @. (ccentuarea caracterului finalist al aciunilor mana eriale 4 toate domeniile manageriale trebuie sa aib, logic, o finalitate, adic sa asigure reali$area obiecti"elor generale ale organi$aiei. (. )niversalitatea mana ementului %re loc permanent un transfer de concepte, principii, te-nici si instrumente manageriale din domeniul acti"itii industriale in toate celelalte domenii ale "ieii si

acti"itii umane, astfel ca se "orbe te curent de management agrar, management in construcii, management bancar, financiar, al asigurrilor, educaional, etc. K. *rofesionalizarea funciei de mana er E8ista numeroase scoli, instituii, centre etc. de instruire a cadrelor de conducere, astfel ca elita manageriala a "iitorului "a pro"eni din colile recunoscute de business. :alitatea eseniala actuala si de perspecti"a a managementului este sugesti" definita de ceea ce 1. *rucEer nume te !noile postulate ale managementului# si anume= L managementul este general, afirmndu4se in toate domeniile economice si sociale5 L de$"oltarea spiritului de ino"are 4 este o trstura eseniala a managementului modern5 L managementul este orientat spre sporirea continua a producti"itii muncii intelectuale si fi$ice5 L managementul se grefea$ pe tradiiile culturale, sociale si politice ale fiecrei tari, pe condiiile de de$"oltare a acesteia5 L managementul constituie principalul factor de sporire a eficientei acti"itii desf urate5 L ca o consecina logica, managementul constituie principalul !animator# al de$"oltrii economice, afirmaie susinuta cu argumentul e8istentei unor tari srace in resurse materiale dar puternic de$"oltate economic.

Hni"ersitatea Mala-ia Bacultatea de Stiinte Economice Speciali$are = AarEeting %n = II, Irupa = &

A%>%IEAE>0 < 9colile managementului )Aanagementul situaional6

Student = :apraru Aonica 4 %ndreea