UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE BRAOV

LUCRARE DE LICEN

Absolvent: NUME PRENUME Con !"#to$ %t&&n'&(&": Con()!n&v) $) D*n&% A $&*n*

BRAOV +,-.

UNIVERSITATEA CRETIN "DIMITRIE CANTEMIR"

FACULTATEA DE RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE BRAOV
SPECIALI/AREA: ECONOMIE I AFACERI INTERNAIONALE

An*l&0* s&t!*'&&lo$ (&n*n"&*$e l* SC ONI1 SRL

Absolvent: NUME PRENUME Con !"#to$ %t&&n'&(&": Con()!n&v) $) D*n&% A $&*n*

BRAOV +,-.

UNIVERSITATEA CRETIN 2DIMITRIE CANTEMIR3 FACULTATEA DE RELAII ECONOMICE INTERNAIONALE 4 BRAOV S5e"&*l&0*$e*: ECONOMIE I AFACERI INTERNAIONALE CONDUCTOR TIINIFIC:

ABSOLVENT: Fo$6* e 7nv#'#68nt: /I9FR D!$*t* st! &&lo$: : *n& P$o6o'&*: +,-. VI/A FACULTII:

LUCRARE DE LICEN
-) TITLUL:

+) CUPRINS:

:) BIBLIO;RAFIE:

.) APRECIEREA LUCRRII DE LICEN L!"$*$e* e l&"en'# este9n! este !n&t*$#< *$e9n! *$e o st$!"t!$# "o$es5!n0#to*$e< $e0olv#9n! $e0olv# 5$oble6ele en!n'*te 7n te6#< este9n! este e n&vel %t&&n'&(&" $& &"*t96e &!9s*t&s(#"#to$9 nes*t&s(#"#to$< "on'&ne9n! "on'&ne "ont$&b!'&& %& &nte$5$et#$& 5e$son*le< n! este9este "o5&*t# !5# o *lt# l!"$*$e s&6&l*$#< %& 7n "onse"&n'# 5o*te9n! 5o*te (& s!s'&n!t# 7n (*'* "o6&s&e& e l&"en'#) Not* *"o$ *t# *$e l* b*0# !$6#to*$ele "$&te$&& e *5$e"&e$e: N$) "$t) 1. 2. 3. 4. 5. ". %. '. ). 1*. C*l&(&"*t&ve 9 Note *"o$ *te= C$&te$&& e *5$e"&e$e Actualitatea, complexitatea i originalitatea temei lucrrii de licen Documentarea din literatura naional i internaional Documentarea practic pentru realizarea studiului de caz Utilizarea unor surse statistice din ar i din strintate relucrarea i sistematizarea in!ormaiilor din literatura de specialitate rezentarea in!ormaiilor i rezultatelor #n ta$ele statistice i su$ !orm gra!ic &la$orarea i !undamentarea economic a propunerilor (oncluziile !inale ale lucrrii i contri$uia personal a autorului Utilizarea surselor $i$liogra!ice i modul de trimitere la sursele $i$liogra!ice +odul de te,noredactare a lucrrii i utilizarea diacriticelor S!6* 5e "olo*n# * notelo$ *"o$ *te 5e "$&te$&&: S!6* tot*l# * notelo$ *"o$ *te: Not* *"o$ *t#==: Se6n#t!$* "on !"#to$!l!& %t&&n'&(&":
--

Fo*$te b&ne

B&ne

S*t&s(#> "#to$

Nes*t&s> (#"#to$

-,

entru !iecare criteriu de apreciere se trece semnul ., corespunztor cali!icati/ului i notei acordate. 0ota acordat de conductorul tiini!ic se calculeaz cu relaia1 2uma total a notelor acordate 3 1*

C) De"l*$*'&* 5e 5$o5$&e $#s5!n e$e 5$&v&n *!tent&"&t*te* l!"$#$&& e l&"en'# S!bse6n*t!l 9 s!bse6n*t* ))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) e"l*$ 5e 5$o5$&e $#s5!n e$e< s!b $e0e$v* s*n"'&!n&lo$ leD*le %& 6o$*le< "# l* $e *"t*$e* l!"$#$&& 6ele e l&"en'# n! *6 (olos&t e"8t s!$sele b&bl&oD$*(&"e 6en'&on*te 7n teEt %& 7n b&bl&oD$*(&* e l* (&n*l!l l!"$#$&& e l&"en'#) De"l*$ "# n! *6 6*& 5$e0ent*t *"e*st# l!"$*$e 7n (*'* !ne& *lte "o6&s&& e eE*6en e l&"en'#) Se6n#t!$* *bsolvent!l!&:

4U(5A5& D& 46(&078

CUPRINS
INTRODUCERE))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))-

4U(5A5& D& 46(&078

INTRODUCERE
Aa cum se prezint #n zilele noastre, economia este rezultatul unui proces e/oluti/ i al dez/oltrii sc,im$ului reciproc de acti/iti de la !orme in!erioare la cele superioare. 9uncionarea i dez/oltarea pe coordonate dura$ile a #ntreprinderilor economice presupune #n mod necesar o$inerea de rezultate c:t mai ridicate i satis!acerea necesitilor prezente, !r a negli;a sau compromite posi$ilitile /iitoare. er!ormanele economico<!inanciare sunt necesare pentru a se putea asigura remunerarea con/ena$il a tuturor !actorilor implicai, pentru meninerea potenialului organizaional corespunztor cerinelor unei economii a!late #n continu sc,im$are i pentru asigurarea unei expansiuni rezona$ile pe pia. =n procesul cunoaterii, o metod de cercetare indispensa$il o reprezint analiza, prin intermediul creia se creaz nu numai posi$ilitatea cercetrii lucrurilor i a !enomenelor, ci se descoper structura se /eri!ic i se sta$ilesc legturile de cauzalitate, !actorii care le genereaz i se pot lua decizii pentru acti/itile /iitoare. =n toate domeniile tiinei, analiza ;oac rolul unui mi;loc necesar cunoaterii ca metod de cercetare. Diagnosticul !inanciar const #ntr<un ansam$lu de instrumente i metode care permit aprecierea situaiei !inanciare i a per!ormanelor unei #ntreprinderi. 2copul diagnosticului !inanciar este de a aprecia situaia !inanciar a #ntreprinderii. e $aza acestui diagnostic are loc ela$orarea unei noi strategii de meninere i dez/oltare #n mediul speci!ic economiei locale. =n sens general, !inalitatea diagnosticului !inanciar const #n o!erirea de in!ormaii !inanciare at:t celor din interiorul #ntreprinderii, c:t i celor interesati din a!ara acesteia. (:nd pro$lema diagnosticului este pus din interiorul #ntreprinderii >diagnostic !inanciar intern? utilizatorii pot !i conductorii, acionarii actuali sau salariaii. @$iecti/ul urmrit #n acest caz este de a detecta e/entuale situatii de dezec,ili$ru !inanciar si de a adopta noi decizii de gestionare a intreprinderii. Aceste decizii se $azeaz pe identi!icarea originii i cauzelor dezec,ili$relor, pe de o parte, iar pe de alt parte, pe sta$ilirea msurilor de remediere a dezec,ili$relor. (:nd pro$lema este pus din exteriorul #ntreprinderii >diagnostic !inanciar extern? utilizatorii pot !i analitii !inanciari, acionarii poteniali, organisme $ancare i !inanciare sau c,iar statul. @$iecti/ul urmrit este capacitatea !inanciar #ntreprinderii de a genera pro!it, capacitatea #ntreprinderii de a<i onora o$ligaiile pe termen scurt sau lung >lic,iditatea i sol/a$ilitatea #ntreprinderii?, precum i /aloarea #ntreprinderii. De cele mai multe ori utilizatorii externi au ne/oie de un diagnostic !inanciar !ie pentru acordarea de credite #ntreprinderilor >#n special $ncile?, !ie pentru luarea deciziilor de ptrundere #n capitalul unei #ntreprinderi >acionarii poteniali sau alte #ntreprinderi?. At:t analiza pe plan intern c:t i cea extern au ca o$iecti/ aprecierea per!ormanelor #ntreprinderii i a riscurilor la care aceasta este pus i urmresc1 analiza renta$ilitiiA analiza riscului i analiza /alorii #ntreprinderii. De o$icei, diagnosticul este e!ectuat numai #n caz de gra/e di!iculti sau c:nd cine/a cere o ast!el de lucrare. 6ndependent de rezultatele #nregistrate de #ntreprindere sau de des!urarea e/enimentelor, ela$orarea unui diagnostic !inanciar tre$uie s ai$ loc periodic. Diagnosticul !inanciar identi!ic !actorii !a/ora$ili i ne!a/ora$ili care /or a!ecta acti/itatea /iitoare a #ntreprinderii. De cele mai multe ori in!ormaiile diagnosticului !inanciar tre$uie completate cu in!ormaii re!eritoare la mediul extern al #ntreprinderii >starea economiei, a sectorului de acti/itate?, in!ormaii re!eritoare la potenialul te,nic i uman, potenial comercial i ;uridic, managementul #ntreprinderii >in!ormaii dependente de #ntreprinderi?. Boate aceste elemente
1

4U(5A5& D& 46(&078

in!lueneaz per!ormanele !inanciare ale #ntreprinderii determin:nd, #n !inal, competiti/itatea acesteia. Acest studiu #i propune s realizeze o prezentare general a societii @06. 2.A., precum i o analiz a diagnosticului !inanciar a acestei sociati. Diagnosticul #ntreprinderii nu /izeaz numai rele/area aspectelor negati/e ale #ntreprinderii, ci studiaz de asemenea i aspectele poziti/e. 2tudiul analizei economico<!inanciare prin prisma diagnosticului o!er o percepere mai real a acestei metode de cunotere a realitii economice, cu at:t mai mult cu c:t ea reprezint coordonata esenial a diagnosticului glo$al strategic. Analiza economico<!inanciar a rezultatelor i a per!ormanelor se orienteaz cu precdere spre1 calculul i analiza soldurilor intermediare de gestiune, calculul i analiza capacitii de auto!inanare, calculul i analiza ec,ili$rului !inanciar i a capacitii #ntreprinderii de a !ace !a #n caz de sol/a$ilitate i lic,iditate. P$oble6* Dest&on#$&& %& * 6&n&st$#$&& 7nt$e5$&n e$&&, indi!erent de o$iectul de acti/itate i de scopul propus este complex. Aprecierea di!erenelor de per!orman i poziie !inanciar depind de natura #ntreprinderii, de sistemul instrumentelor utilizate #n gestionarea patrimoniului. entru a putea supra/ieui, orice #ntreprindere are ne/oie de in!ormaii, !r de care procesul decizional prin care se conduce #ntreprinderea nu ar putea a/ea loc. entru a o$ine aceste in!ormaii este necesar o analiz a situaiilor !inanciare anuale care permit a!larea poziiei !inanciare i a per!ormanelor acesteia. De aceste in!ormaii $ene!iciaz at:t #ntreprinderea >ca !actor intern? a cror situaii !inanciare sunt analizate c:t i !urnizorii, clienii, potenialii in/estitori i orice alt persoan care dorete s a!le in!ormaii despre #ntreprindere >ca !actori externi?. De"&0&&le e"ono6&"e care sunt luate de utilizatorii situaiilor !inanciare necesit e/aluarea capacitii unei #ntreprinderi de a genera numerar sau ec,i/alente ale numerarului i a perioadei i siguranei generrii lor. =n ultim instan de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea ei de a<i plti anga;aii i !urnizorii, de a plti do$:nzi, de a ram$ursa credite i de a realiza programele administrati/e. Utilizatorii sunt mai #n msur s e/alueze aceast capacitate de a genera numerar sau ec,i/alente ale numerarului dac le sunt o!erite in!ormaii concentrate asupra poziiei !inanciare, per!ormanei i modi!icrilor poziiei !inanciare a #ntreprinderii. B&l*n'!l "ont*b&l, #mpreun cu celelalte documente de sintez anuale, are rolul de a generaliza periodic datele conta$ilitii curente i de a sta$ili pe aceast cale o serie de indicatori economico<!inanciari, ceea ce #i con!er caracterul de model conta$il i in!ormaional, dar i model de gestiune a /alorilor materiale i $neti delimitate patrimonial. &l !urnizeaz in!ormaii de re!lectare i control asupra relaiilor de ec,ili$ru pri/ind starea i micarea patrimoniului. roiectul este structurat pe trei "*5&tole. &l prezint situaiile !inanciare anuale, modele de analiz a acestora, analiza concret a strii patrimoniului societii i concluziile la care am a;uns #n urma acestei analize.

4U(5A5& D& 46(&078

CAPITOLUL I NOIUNI INTRODUCTIVE 6ntreprinderile e/olueaza intr<un mediu !inanciar care le o!era instrumente si posi$ilitati de actiune speci!ice, dar le impun in a/elasi timp si anumite constrageri. Aceste oportunitati si constrangeri generate de mediul !inanciar permit, de alt!el, de!inirea o$iectului gestiunii !inanciare sau !inantelor intreprinderii. 6n general, !ormularile teoretice sau aplicati/e re!eritoare la gestiunea !inanciara adopta o optica normati/a si conduc la !ormularea unor reguli uni/ersale de analiza si de comportament, !ara a negli;a in!luenta pe care contextul intern si extern propriu intreprinderii o exercita asupra gestiunii !inanciare. Deci, pro$lematica gestiunii !inanciare si continutul sau te,nic sunt strans legate de contextul intern si mediul extern al intreprinderii. 6n aceste conditii, este necesar sa se identi!ice si sa se puna in e/identa aspectele uni/ersale do/edite in teoria si practica !inanciara, si de asemenea aspectele ocazionale, circumstantiale si locale, proprii tipului de intreprindere, sau contextului national. 6n concluzie, un studiu pertinent al analizei !inanciare necesita luarea in seama a in!lentelor neasteptate, datorate caracteristicilor proprii ale intreprinderii, cat si caracteristicilor inerte sistemului !inanciar. Aceste in!luente a!ecteaza o$iectul general si sarcinile gestiunii !inanciare, ca si responsa$ilitatile care ii sunt atri$uite. Alt!el spus, continutul analizei !inanciare poate !i a$ordat prin re!erinta la o$iectul sau, sarcinile !undamentale care i se cu/in, responsa$iliatile operationale care sunt incredintate specialistilor din domeniul !inantelor. -) ANALI/A FINANCIARA Analiza !inanciara este acti/itatea de diagnosticare a Cstarii de sanatate !inanciaraD a intreprinderii, la inc,eierea exercitiului conta$il. 6n sens larg, analiza !inanciara este un instrument managerial care a;uta conducerea intreprinderii sa inteleaga trecutul si prezentul in /ederea !undamentarii /iitoarelor o$iecti/e strategice de mentinere si de dez/oltare a intreprinderii, intr<un mediu concurential. De asemenea, analiza !inanciara !ace o$iectul preocuparilor externe ale unor parteneri economici si !inanciar<$ancari interesati in realizarea unor actiuni de cooperare cu intreprinderea respecti/a. Analiza !inanciara urmareste sa puna in e/identa puncetel tari si sla$e ale gestiunii !inanciare si sa o!ere elemente de explicitate a cauzelor di!icultatilor existente, dar si sa e/alueze capacitatea intreprinderii de a<si asigura !inantarea dez/oltarii si de a satis!ace exigentele actionarilor sai cat si a celorlalte colecti/itati interesate in $una sa !unctionare >creditori, consumatori, salariati etc.?. +etodele si te,nicile utilizate de analistul !inanciar sunt di!erite, in !unctie de o$iecti/ele analizei >!ig. 1.1?. in acest sens, merita su$liniata con/ergenta care opereaza intre indicatiile !urnizate de di!eritele metode si te,nici de analiza !inanciara. De pilda, notiunile care permit e/aluarea surplusului monetar glo$al > capacitatea de auto!inantare sau Ccas, !loE glo$alD? !urnizeaza o indicatie re!eritoare la per!ormantele economice ale intreprinderii si una re!eritoare la capacitatea sa de reconstituire a resurselor proprii care pot ameloria autonomia si ec,ili$rul sau !inanciar. 6nsa, e/olutia lor are incidenta si asupra ec,ili$rului !inanciar dinamic prezentat de ta$lourile !luxurilor !inanciare, care permit integrarea analizei per!ormantelor asupra conditiilor de !inantare si de apreciere a ec,ili$relor !inanciare pe termen lung si scurt.

4U(5A5& D& 46(&078

Ob&e"t&vele *n*l&0e& 2tudiul ec,ili$rului !inanciar si al riscului de !aliment

< < <

2tudiul per!ormantelor !inanciare

< < <

Meto e s& teFn&"& !t&l&0*te Analiza statica in !unctie de cele doua conceptii de ela$orare a $ilantului1 patrimoniala si !unctionala Analiza dinamica prin ta$lourile !luxurilor !inanciare 5atele structurii !inanciare, ratele pi/ind rotatia capitalurilor Analiza contului de pro!it si pierdere1 soldurile intermediare de gestiune si capacitatea de auto!inantare 5atele de renta$ilitate &/olutia e!ectului /olumului de acti/itate asupra rezultatelor

9ig. 1.1 2c,ematizarea analizei !inanciare in !unctie de o$iecti/ele acesteia 2ursa de date pentru analiza !inanciara o constituie documentele conta$ile de sinteza1 $ilantul, contul de pro!it si pierdere si anexa la $ilant. Filantul re!lecta starea patrimoniala a intreprinderii la un moment dat >inceputul sau s!arsitul exercitiului !inanciar?, iar contul contul de pro!it si pierdere sintetizeaza rezultatul !luxurilor economice si !inanciare de intare, prelucrare si iesire, pe perioada considerata. 5enta$ilitatea intreprinderii si noua stare patrimoniala a acesteia se /a re!leca in rezultatul net al exercitiului >pro!it sau pierdere?, in!ormatie comuna am$elor documente conta$ile de sinteza. -)- B&l*nt!l s& "on"e5t!l G!$& &" *l 5*t$&6on&!l!& 2tudiul !inanciar al $ilantului e/identiaza modalitatile de realizare a ec,ili$rului !inanciar !unctional sau patrimonial al intreprinderii la un moment dat, parmitand deci o analiza !inanciara statica. 2u$ aspect ;uridic, $ilantul sintetizeaza starea patrimoniala. 5especti/ ansam$lul drepturilor si anga;amentelor patrimoniale existente la un moment dat. Drepturile patrimoniale cuprind drepturile de proprietate si cele de creanta si con!era titularilor o putere asupra $unurilor >drepturi de proprietate?, sau posi$ilitatea o$tinerii unor prestatii din partea altor persoane>drepturi de creanta?. Drepturile de proprietate se concretizeaza in posi$ilitatea utilizarii $unurilor in scopul consumului, productiei, sau !ructi!icarii acestuia pentru o$tinerea unor /enituri. Drepturile de creanta, adica drepturi asupra tertilor, constau in anga;amente contractate de anumiti parteneri, cum sunt clientii a caror termene de plata, con/enite in a/ans, au o scadenta ulterioara li/rarii $unurilor sau ser/iciilor, precum si de$itorii intreprinderii, in calitatea lor de $ene!iciari ai unor imprumuturi, pentru anga;amentele de ram$ursare in /iitor a capitalului si costului a!erent acestuia su$ !orma de do$anda. Drept urmare, conturile de imo$ilizari, clienti si de$itori corespunzatoare drepturilor de proprietate si creanta se /or regasi in acti/ul $ilantului. Angajamentele patrimoniale corespunzatoare o$ligatiilor pe care intreprinderea tre$uie sa le onoreze la o anumita scadenta, sunt inregistrate in pasi/ul $ilantului. De asemenea, anga;amentele patrimoniale pot !i di!erentiate in !unctie de e!ectele lor, in anga;amente corespunzatoare datoriilor si corespunzatoare capitalurilor proprii. Daca studiul ;uridic permite prezentarea drepturilor si anga;amentelor patrimoniale, prezentarea !inanciara pune in e/identa relatia dintre sursele !ondurilor >resursele? si ne/oile >utilizarile? carora le sunt alocate !ondurile. Ast!el, pasi/ul apare ca o sinteza a

4U(5A5& D& 46(&078

anga;amentelor contractate >optica ;uridica?, sau ca o in/entariere a surselor de !inatare >optica !inanciara?, in timp ce elementele inscrise in acti/, corespund unor drepturi patrimoniale >su$ aspect ;uridic?, sau unor alocari de !onduri pentru ac,izitionarea acestor drepturi >su$ aspect !inanciar?. Aceasta du$la reprezentare a posturilor de acti/ si pasi/ din $ilantul intreprinderii se prezinta in !igura 1.2. P$e0ent*$e* b&l*nt!l!& < (onta$ila < Guridica Ele6entele 5*t$&6on&!l!& A"t&v P*s&v Drepturi Anga;amente !ata de < De proprietate < roprietari >capitaluri < De creanta proprii? < Berti >datorii? Utilizarea !ondurilor 2ursele !ondurilor incredintate intreprinderii incredintate intreprinderii Nevo& Res!$se

<

9inanciara

9ig. 1.2 Du$la reprezentare a patrimoniului -)+ An*l&0* 5e b*0* b&l*nt!l!& (&n*n"&*$ Analiza lic,iditate<exigi$ilitate, numita in practica tarilor occidentale analiza patrimoniala, are meritul de a pune in e/identa riscul de insol/a$ilitate al intreprinderii. Acesta consta in incapacitatea intreprinderii de a<si onora anga;amentele asumate !ata de terti. Analiza lic,iditate<exigi$ilitate se spri;ina, pe de o parte, pe conceptia patrimoniala a intreprinderii, iar, pe de alta parte, pe criteriile de clasi!icare a posturilor $ilantiere. Datele necesare analizei !inanciare sunt preluate din $ilantul !inanciar. (onstructia $ilantului !inanciar, pornind de la elementele continute in $ilantul conta$il, necesita o tartare preala$ila a posturilor de acti/ si de pasi/ dupa criteriile de lic,iditae<exigi$ilitate. Elementele de activ sunt structurate in !unctie de cresterea gradului de lic,iditate incepand din partea de sus a acti/ului $ilantier. 4ic,iditatea reprezinta aptitudinea unui acti/ de a se tran!orma, !ara termen, in moneda, dar si !ara pierdere de /aloare. Ast!el, in acti/ se /or inscrie mai intai elementele cele mai putin lic,ide, respecti/ imo$ilizarile >necorporale, corporale, !inancire?, numite si ne/oi sau intre$uintari permanente datorita rotatiei lente a capitalurilor in/estite. 2e inscriu apoi acti/ele circulante, a/and un grad de lic,iditate mult mai mare decat imo$ilizarile, moti/ pentru care sunt numite si ne/oi sau intre$uintari temporare. Aceasta grupare a posturilor de acti/, presupune !ara indoiala, niste riscuri de clasament ar$itrar legate de1 < 6ncadrarea imo$ilizarilor in a!ara exploatarii in categoria ne/oilor permanente, desi in realitate sunt elemente unsor /anda$ile si in consecinta mai lic,ideA < 6ncadrarea unor elemente mai putin lic,ide in categoria stocurilor sau c,iar a creantelor >in cazul creantelor nesigure?, desi in realitate pot !i asimilate imo$ilizarilor. Elementele de pasiv sunt structurate dupa gradul crescator de exigi$ilitate >insusirea lor de a de/eni scadente la un anumit termen?. Ast!el, se /or inscrie mai intai capitalurile proprii, pro/enite de la asociati, cat si din rein/estiri ale acumularilor anterioare >rezer/e, pro!it nerepartizat?, iar apoi capitalurile din surse pu$lice >su$/entii, pro/izioane regelmentate si alte !onduri?. ractic, aceste resurse nu au o anumita scadenta deci, nu sunt exigi$ile >decat in situatii extreme de !aliment? si de aceea pot !i numite si resurse permanente sau capitaluri permanente. Datoriile pe termen lung inscrise in categoria resurselor permanente sunt imprumuturile pe termen lung si mediu cu scadenta mai indepartata >mai mare de un an?.

4U(5A5& D& 46(&078

Datoriile pe termen scurt regrupeaza ansam$lul datoriilor cu scadenta mai mica de un an, numite si resurse temporare. regatirea datelor din $ilantul conta$il intr<o !orma adec/ata ne/oilor de analiza conduce la urmatoarea con!iguratie a $ilantului !inanciar >!ig. 1.3?. e orizontala, sc,ema $ilantului, redata mai ;os, are doua parti1 partea de sus >ne/oi, respecti/ capitaluri permanente? care re!lcta structura !inanciara prin sta$ilitatea elementelor care<l compun si partea de ;os >ne/oi, resurse temporare? care e/identiaza dimpotri/a con;uctura, ciclul de acti/itate. A(B6HI0&H@6 A26HI5&2U52&

9ig. 1.3 Filantul !inanciar -): An*l&0* 5e b*0* b&l*nt!l!& (!n"t&on*l 5aspunzand unor criterii de ;udecata asupra situatiei intreprinderii, prezentarea !unctionala a $ilantului e/identiata aspectele !inanciare, structurale si legaturile cu gestiunea pre/izionala, adaptandu<se mai $ine cerintelor managerilor din intreprindere. Analiza !unctionala implica, pe de o parte, o noua conceptie a intreprinderii, iar, pe de alta parte, un nou continut pentru analiza !inanciara. (onceptia !unctionala a $ilantului are meritul de o!eri o imagine asupra modului de !unctionare economica a intreprinderii, punand in e/identa stocurile si resursele corespunatoare !iecarui ciclu de !unctionare. Analiza !unctionala presupune o grupare preala$ila a di!eritelor operatii realizate de intreprindere in raport cu natura, destinatia sau !unctia lor, de unde si originea expresiei Janaliza !unctionaleD. 9unctiile in cauza sunt reprezentate sc,ematic in !igura 1.4 JFilantul !unctionalD.

"

4U(5A5& D& 46(&078

A(B6HI0&H@6

A26HI5&2U52&

9ig. 1.4 Filantul !unctional 6. 9unctia de in/estitie grupeaza imo$ilizarile necorporale, corporale si !inanciare pe cele doua categorii >de exploatare si in a!ara exploatarii?, indi!erent de durata lor de /iata. Ast!el, imo$ilizarile in a!ara exploatarii includ terenuri, cladiri anexe ca si participatii, alte acti/e !inanciare si plasamente !inanciare, in timp ce imo$ilizarile de exploatare cuprind totalitate imo$ilizarilor utilizate in exploatare cuprind totalitatea imo$ilizarilor utilizate in exploatare cum sunt constructiile, masinile, utila;ele etc. Acesta !unctie sta la $aza strategiei de reinnoire, mai mult sau mai putin rapida, a ec,ipamentelor, cat si a optiunilor de oportunitate ale dez/oltarii, intre in/estitiile producti/e si participatiile !inanciare. De cele mai multe ori, decizia sta$ilita reprezinta un ar$itra; intre rent$ilitate si lic,iditate. 2e poate sustine ideea potri/it careia se doreste dispunerea de un maxim al trezoreriei pentru a putea pro!ita de oportunitatile pe care piata !inanciara le o!era. 6nsa, tre$uie sa !im constienti ca pentru o intreprindere industriala, ratiunea sa economica de a exista se $azeaza $ineinteles pe produsele, ser/iciile pe care ea este capa$ila sa le plaseze pe piata comerciala parta;ata cu concurentii sai si c,iar daca conditiile de plasare a trezoreriei sunt in anumite momente !oarte a/anta;oase, riscul de a accepta anumite oportunitati in detrimetul in/estiilor producti/e poate !i mai mare. Dar, o renta$ilitate !inanciara sporita poate !i o$tinuta nu cu o in/estitie producti/a conser/ata in patrimoniul intreprinderii o perioada indelungata, ci cu o $una mar;a de exploatare. &xperienta ultimilor ani a tarilor cu economie de piata demonstreaza ca intreprinderea industriala nu se poate lasa condusa in mod sistematic de lic,iditate imediata, c,iar daca rational ea poate demonstra ca acea oportunitate corespunde unui randament mai $un. Decizia renta$ilitate<lic,iditate constituie o$iectul !unctiunii !inanciare a intreprinderii, !unctiune ce reprezinta in zilele noastre o ade/arata inter!ata intre intreprindere si piata !inanciara. 66. 9unctia de !inantare regrupeaza posturile pri/ind capitalurile proprii, datoriile !inanciare indi!erent de scadenta lor >imprumuturi o$ligatare, imprumuturi $ancare, mai putin creditele de trezorerie, exclusi/ do$anzile a!erente lor?, ca si pro/izioanele pentru riscuri si c,eltuieli. Acti/ele imo$ilizate !iind retinute in acti/ la /aloarea lor $ruta, amortismentele si pro/izioanele sunt asimilate resurselor prorpii. Aceasta !unctie sta la $aza strategiei optime de !inantare a intreprinderii, moti/ata de cresterea /alorii acesteia prin reducerea costului mediu ponderat al capitalurilor.

4U(5A5& D& 46(&078

666. 9unctiei de exploatare ii corespund !luxurile de apro/izionare, productiei si /anzari, generatoare de stocuri reale si !inanciare, care se reinnoiesc cu o anumita regularitate. osturile de acti/ legate direct de operatiile ciclului de exploatare >stocuri, creante, clienti, c,eltuieli de exploatare constatate in a/ans?. (onstituie acti/e circulante de exploatre >A(&?, care, in mod normal, tre$uie !inantate din datoriile de exploatare >D&? >datorii !urnizori si asimiliate, /enituri din exploatare constatate in a/ans?. +) ANALI/A RE/ULTATELOR INTREPRINDERII

'