UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALA I

DEPARTAMENTUL DE NV

MNT LA DISTAN

I FRECVEN

REDUS

FACULTATEA DE

TIIN E ECONOMICE

MICROECONOMIE
Anul I, semestrul I

DAN FLORIN PU CACIU

ROSE-MARIE PU CACIU

Editura Universitar Danubius, Gala i 2011

 Toate drepturile pentru aceast lucrare sunt rezervate autorilor. inte!ral sau "ra!mentar este interzis .

eproducerea ei

Editura Universitar #Danubius$ este recunoscut de %onsiliul &a ional al %ercet rii tiin i"ice din 'nv m(ntul )uperior *cod 111+200,-

ISBN 978-606-533-0 8-3

Tipo!ra"ia .i!otto Gala i

Tel./ 020,.122121

CUPRINS
! " T#$%&' ($)*$%+')#,+-.-& ($,/-)'+$%-.-&
3unurile economice Utilitatea economica 4a5imizarea utilit ii totale 6 obiectivul consumatorului ii de 8nv are
21 21 22 10 12 1,

7biectivele speci"ice unit ezumat Teste de autoevaluare 3iblio!ra"ie minimal

"

T#$%&' ($)*$%+')#,+-.-& *%$0-( +$%-.-&

9roduc ia andamentele "actorilor de produc ie %ostul produc iei 9roduc ia si costurile pe termen lun! 7biectivele speci"ice unit ezumat Teste de autoevaluare =ucrare de veri"icare 3iblio!ra"ie minimal ii de 8nv are
<1 <1 <0 <1 2: 01 0; 1<

3" C#%#%#' /& $1#%+' 0# 2-,-%&

%ererea6concept, "actori de in"luenta Elasticitatea cererii 7"erta6concept, "actori de in"luenta Elasticitatea o"ertei
<, ,0 22 2;

Microeconomie

7biectivele speci"ice unit ezumat Teste de autoevaluare 3iblio!ra"ie minimal

ii de 8nv

are
;2 ;0 ;,

3 " E(4&.&2%-.5 *%$1&+-.5 ($,(-%#,+'

Ec>ilibrul par ial Ec>ilibrul dinamic Ec>ilibrul !eneral 9ro"it6concept, "unc ii entabilitatea unei "irme %oncurenta6concept, "unc ii, concurenta per"ecta %oncurenta de monopol 7biectivele speci"ice unit ezumat Teste de autoevaluare =ucrare de evaluare 3iblio!ra"ie minimal ii de 8nv are
11: 120 12< 122 ;; :1 :2 100 10, 111 11,

B&2.&$6%'1&# 70# #.'2$%'%# ' (-%/-.-&8

Microeconomie

I&T 7DU%E E
Microeconomia este disciplina care 8 i propune ini ierea studen ilor din anul I, "orma de 8nv m(nt ID, 8n studiul microeconomiei, ramura a tiin ei economice * tiin a aloc rii optimale a resurselor- ce studiaz mi?loacele de satis"acere a nevoilor cresc toare ale oamenilor 8n condi iile limit rii *a rarit ii- resurselor i, pe deasupra, comportamentele individuale ale consumatorului, ale produc torului i c(teodat ale statului. 9e de alta parte, analizeaz modul 8n care pre urile se stabilesc pe di"erite pie e *pia a bunurilor i serviciilor, a muncii, monetar , a titlurilor etc.-.
=ucrarea are un scop didactic, "ormativ i instructiv, iar prin aplica iile prezentate este, 8n acela i timp, i un !>id practic la 8ndem(na celor interesa i, care "ac cuno tin cu elementele teoretice "undamentale ale obiectului i metodei de cercetare a microeconomiei, cu principiile, procedeele i instrumentele speci"ice utilizate 8n modelarea realit ilor lumii economice. @iecare unitate de 8nv are este un ansamblu de subcapitole ce con in secven e de 8nv are care asi!ur 8nv area pro!resiv i structurat . )arcinile de 8nv are "ormulate pe parcurs sunt menite s "i5eze noile cuno tin e i s participe la "ormarea competen elor asumate a "i dob(ndite de c tre studen i. Testele de evaluare i de autoevaluare, "ormulate la s"(r itul "iec rei unit i de 8nv are, al turi de rezumat i de biblio!ra"ie, particip la consolidarea cuno tin elor i a competen elor propuse.

Obiectivele cadru pe care i le propun sunt urm toarele/

selectarea in"orma iilor esen iale din curs i din biblio!ra"ieA corelarea cu in"orma ii din alte domenii *discipline- cone5e i aplicarea acestora in mod e"icientA asumarea no iunilor "undamentale ale microeconomiei.

%on inutul este structurat in urmatoarele unitati de invatare/ 1- Teoria comportamentului consumatorului 2- Teoria comportamentului producatorului 3- %ererea si o"erta de bunuri

4- Ec>ilibrul, pro"itul si concurenta

'n prima unitate de 8nv are, intitulat Teoria comportamentului consumatorului se va re! si operationalizarea urm toarelor obiective speci"ice/

1- sa de"ine ti, e5empli"ic(nd conceptele cu care se opereazaA 2- sa aplici notiunea de utilitate economica pe componente ale vie ii cotidieneA
Microeconomie
<

6 sa descrii comportamentul consumatorului din perspectiva ma5imiz rii utilit ii totale. Dup ce vei studia continutul acestui capitol, vei parcur!e biblio!ra"ia recomandat . 9entru apro"undare i autoevaluare i i propun e5erci ii i teste adecvate. Dup ce vei parcur!e in"ormatia esential , 8n a doua unitate de 8nv are Teoria comportamentului produc torului vei reu i sa ac>izi ionezi urm toarele obiective/ 1- sa descrie procesul de productie din punct de vedere economicA 2- sa calculeze randamentul productiei dupa "ormele dateA 3- sa evalueze costurile si modalitatile de e"icientizare a acestoraA 4- sa anticipeze evolutia costurilor pe termene medii si lun!i. care iti vor permite s aplici 8n probleme concrete de natur economic , cunostintele 8nv tate. %a s iti poti evalua !radul de 8nsusire a cunostintelor, vei rezolva testele de evaluare propuse. 3iblio!ra"ia recomandata te va a?uta sa apro"undezi cunostintele dobandite prin studiu si e5ercitii. =ucrarea de veri"icare pe care ti6o propun sa o rezolvi, sa o e5pediezi apoi in termen de < zile, prin tutore sau prin posta electronica, "ace parte din evaluarea ta pe parcurs si va "i luata in calcul pentru nota "inala. 'n a treia unitate de 8nv are, intitulat Cererea si oferta de bunuri, vei re! si operationalizarea urm toarelor competen e speci"ice/ 6 sa de"inesti cererea in "unctie de "actorii de in"luenta ai acesteiaA 1- sa ar!umentezi elasticitatea cereriiA 2- sa conditionezi o"erta prin "actori de in"luentaA 3- sa motivezi elasticitatea o"ertei o"ertei prin ratiuni de piata. iar dup ce se va studia continutul cursului si vei parcur!e biblio!ra"ia recomandat , pentru apro"undare i autoevaluare iti propun e5ercitii i teste adecvate. Dupa cea de6a patra unitate de 8nv are intitulat Echilibrul, profitul si concurenta vei reusi sa operationalizezi urm toarelele obiective speci"ice/ 6 sa e5plici modalitatile de calcul ale di"eritelor tipuri de ec>ilibruA 6 sa calculezi pro"itul unei a"aceri ca o conditie a rentabilitatii unei "irmeA 6 sa ar!umentezi modul in care concurenta in"luenteaza rentabilitatea economica care iti vor permite s aplici, 8n probleme concrete, de natur economic , cuno tin ele 8nv ate. %a s iti poti evalua !radul de 8nsu ire a cuno tin elor, vei rezolva testele de evaluare.
Bei primi, dup "iecare doua capitole parcurse, lucr ri de veri"icare, cu cerin e clare, pe care le vei rezolvaA 8n acest "el vei 8ndeplini obiectivele pe care le6am "ormulat. Bei r spunde 8n scris la aceste cerin e, "olosindu6te de suportul de curs i de resursele suplimentare indicate. Bei "i evaluat dup !radul 8n care ai reu it s opera ionalizezi obiectivele. )e va ine cont de acurate ea rezolv rii, de modul de prezentare i de promptitudinea r spunsului. 9entru neclarit i i in"orma ii suplimentare ve i apela la tutorele indicat. ,0C din not va proveni

Microeconomie

din evaluarea continu *cele dou lucr ri de veri"icare- i 10C din evaluarea "inal .

L&/+' F&6-%&.$%
@IGU
A

161. TI97=7GIA UTI=IT

I=7

11 1<

@IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU
@IGU

162. G A@I%U= UTI=IT II T7TA=E 1< A 160. G A@I%U= UTI=IT II 4A&AGE IA=E A 161 %U 3A DE I&DI@E E&TA 1; A 16<. DA TI DE I&DI@E E&TA 1: A 16,. A=EGE EA 79TI4A %A E 4AEI4I.EA. A 162. A9=I%ATIA &U4E I%A 20
A A A

UTI=ITATEA T7TA=A

21

261. 9

7DU%TIA T7TA=A )I 4A GI&A=A

02

262. 9 7DU)U= 4EDIU )I 4A GI&A= 00 A 260. %7)TU= BA IA3I= %B 10 A 261. %7)TU= 4A GI&A= %4A G 11 A 26<. %U 3E=E %7)TU I=7 @IEE, BA=A3I=E A 26,. %7)TU I=E 4EDII I 4A GI&A=E 12 A 262. 9 7DU%TIA, 9 7DU%TIBITATEA 10
A

I T7TA=E

12

26;. I)7%UA&TE )I I)7%7)TU

10
4E& =U&G 1;

@IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU @IGU

A A A A A

26:. G A@I%U= %7)TU I=7 9E TE 2610. %7)TU= 4A GI&A= %4A G 061. DE9E&DE&TA DI&T

<0

E %A&TITATEA %E UTA )I 9 ET <2

062. DE9=A)A I A=E %U 3EI %E E II ,0 060. AG EGA EA %E E I=7 I&DIBIDUA=EF%E E EA DE 9IATA A 061. )U 9=U)U= %7&)U4AT7 U=UI ,2 A 06<. E=A)TI%ITATIE %E E II I& @U&%TIE DE 9 ET ,< A 06,. AG EGA EA 7@E TE=7 I&DIBIDUA=EF7@E TA DE 9IATA A 062. %U 3A 7@E TEI EETI&DE II )I %7&T A%TII 2< A 06; %7)TU I 4A GI&A=E )I BA IA3I=E 4EDII 22 A 06:. E=A)TI%ITATEA 7@E TEI I& @U&%TIE DE 9 ET 2: A 0610 )U 9=U)U= 9 7DU%AT7 U=UI ;1 A 0611. )U 9=U)U= 9 7DU%AT7 U=UI ;2
A A A

,1

20

161. E%DI=I3

U= DE 9IATA

;;

162. E%DI=I3 U= DE 9IATA U&UI 3U&, EETI&DE EA %E E II ;: 160 E%DI=I3 U= DE 9IATA U&UI 3U&. %7&T A%TIA %E E II :0 A 161. E%DI=I3 U= DE 9IATA U&UI 3U&. EETI&DE EA 7@E TEI :1 A 16<. E%DI=I3 U= DE 9IATA U&UI 3U&. %7&T A%TIA 7@E TEI :1 A 16,. E%DI=I3 U= DE 9IATA U&UI 3U&. EETI&DE EA %E E II )I 7@E TEI A 162 E%DI=I3 U= DE 9IATA U&UI 3U&. %7&T A%TIA %E E II )I 7@E TEI A 16;. =I4ITA 97)I3I=ITATI=7 DE 9 7DU%TIE :2 A 16: 4AEI4I.A EA 9 7DU%TIEI 100 A 1610 E%DI=I3 U GE&E A= 101 A 1611. BE&ITU= T7TA=, %7)TU= T7TA= )I 9 7@ITU= 110 A 1612. %7)TU= 4A GI&A=) I BE&ITU= 4A GI&A= 110 A 1610 %U 3A %E E II U&EI @I 4E I&DIBIDUA=E 110 A 1611. %7)TU I=E 4A GI&A=E )I T7TA=E 4EDII 111 A 161<. %7)TU I=E T7TA=E 4EDII )I BA IA3I=E 4EDII 11<
112

:2 :0

@IGU A 161,. 4AEI4I.A EA 9 7@ITU=UI E 47&797=

Microeconomie

L&/+' T'2#.#.$%
TA3E= 061 %E E EA 9E&T U I&GDETATA 9E )A9TA4A&A, I& G TA3E= 062 E=A)TI%ITATEA )I BE&ITU= T7TA= ,:
TA3E= 161
A4E

,1

TA3E= 060 AG EGA EA 7@E TE=7 I&DIBIDUA=E F7@E TA DE 9IATA 20

I49A%TU= 47DI@I%

I=7 %7&DI II=7 %E E II

7@E TEI A)U9 A E%DI=I3 U=UI

:1

Microeconomie

!" TEORIA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

B-,-%&.# #($,$)&(# U+&.&+'+#' #($,$)&(' M'9&)&:'%#' -+&.&+ && +$+'.# - $2&#(+&;-. ($,/-)'+$%-.-& && 0# <,; '%#
3 3 7 !0 ! !6

O2&#(+&;# /*#(&1&(# -,&+ R#:-)'+ T#/+# 0# '-+$#;'.-'%# B&2.&$6%'1&# )&,&)'.

Obiective specifice: =a s"(r itul capitolului, vei avea capacitatea/ 1- sa de"ine ti, e5empli"ic(nd conceptele cu care se opereazaA 2- sa aplici notiunea de utilitate economica pe componente ale vie ii cotidieneA 3- sa descrii comportamentul consumatorului din perspectiva ma5imiz rii utilit ii totale.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Microeconomie

@lorin6Dan 9u caciu caciu

i ose64arie 9u

Teoria comportamentului consumatorului

!"!" B-,-%&.# #($,$)&(#

!"!"!" N$ &-,& &,+%$0-(+&;# D#1&,& &#

T#$%&' ($)*$%+')#,+-.-& ($,/-)'+$%-.-& studiaz modul in care a!en ii economici consumatori, av(nd in vedere at(t pre"erin ele, cat si resursele de care dispun, in condi iile pie ei, urm resc sa isi ma5imizeze satis"ac ia sub anumite constr(n!eri. !"!" " P%#:-) &&
Acesta teorie a consumatorului se bazeaza pe prezumtia ca a!entul consumator este o "iinta rationala, dispune de o "unctie de utilitate pe care doreste sa o ma5imizeze, iar decizia pe care o ia se "undamenteaza pe baza calculului si a unei in"ormari depline asupra propriilor pre"erinte, cat si a pietei. In aceste conditii, consumatorul isi ma5imizeaza bunastarea sau utilitatea prin ac>izitia si consumul unui set de bunuri de o anumita cantitate, calitate si structura.

D#1&,& &#

)e numeste 2-, un element al realitatii, independent de om si caruia ii este atribuita o anumita utilitate, sau alt"el spus, este apt sa

satis"aca o anumita nevoie. B-,-%&, de re!ula, sunt considerate a "i acele mar"uri care contribuie in mod pozitiv la bunastarea economica, e5istand si bunurile care !enereaza dezutilitati, asa numitele 2-,-%& ,#6'+&;#" !"!"3" C.'/&1&('%#' 2-,-%&.$%
3unurile se pot clasi"ica dupa mai multe criterii, dar principala !rupare este reprezentata de bunurile libere si bunurile economice. B-,-%&.# .&2#%# sunt cele apreciate ca nelimitate, abundente in raport cu nevoile consumatorului in conditii determinate de timp si de spatiu. Deoarece sunt abundente, ac>izitionarea lor se realizeaza in mod !ratuit, "ara o contraprestatie sau e"ort. )pre deosebire de acestea, 2-,-%&.# #($,$)&(# sunt acelea care se particularizeaza prin raritate si limitare in raport cu nevoile consumatorului in conditii de timp si de spatiu. 7btinerea lor implica un anumit e"ort, un consum de resurse sub "orma unui cost si, implicit, un pret. Incadrarea unui bun intr6una din cele doua cate!orii se realizeaza in "unctie de timp si de spatiu si determina ca un anumit bun sa poata "i, in mod automat, apreciat ca "iind liber sau economic. Ast"el, aerul de munte pentru locuitorii unei zone montane este un bun liber, in timp ce pentru vizitatori este un bun economic, presupunand un anumit e"ort in procurarea lui.
Microeconomie
10

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

B-,-.-&, din punct de vedere al teoriei economice, ii este speci"ica o anumita utilitate in consum.
B-,-%&.# pot "i clasi"icate si dupa ('%'(+#%-. )'+#%&'. /'- &)'+#%&'., ultimele incluzand serviciile care produc utilitati, dar nu au un substrat material, si care sunt din ce in ce mai prezente in viata consumatorului contemporan.

!"!"3"

B-,-%&.# ($)*.#)#,+'%# /& /-2/+&+-&2&.# In "unctie de destinatia pe care o au, precum si de modul in care isi dovesesc utilitatea, bunurile se pot !rupa in bunuri/ 6 6 %omplementareA )ubstituibile.

D#1&,& &#

B-,-%&.# ($)*.#)#,+'%# G sunt acele bunuri care, in cadrul anumitor limite, se pot inlocui intre ele si aduc aceeasi utilitate sau una apropiata in consum" De e5emplu/ ceai6ca"ea, unt6mar!arina, etc. D#1&,& &# B-,-%&.# /-2/+&+-&2&.# G sunt acele bunuri care, in cadrul anumitor limite, se pot inlocui intre ele si aduc aceeasi utilitate sau una apropiata in consum. De e5emplu/ ceai6ca"ea, unt6mar!arina, etc. Aceasta clasi"icare se dovedeste deosebit de importanta in studiul cererii si al o"ertei.

S'%(&,' 0# .-(%- !
ezuma intr6un te5t de 1<620 de r(nduri modul in care di"eritele tipuri de bunuri in"luen eaz "unc ionarea economiei.

Microeconomie

11

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

!" " U+&.&+'+#' #($,$)&('

!" "!" N$ &-,& &,+%$0-(+&;#
%onceptul de -+&.&+'+# are mai mai multe conotatii/ te>nice, merceolo!ice, "iloso"ice, economice. )ub aspect te>nic si merceolo!ic, utilitatea are in vedere capacitatea unui bun de a satis"ace o nevoie !enerica, "apt care se re"lecta in latura intrinseca a bunului. )pre deosebire de aceasta, -+&.&+'+#' #($,$)&(' se re"era la o nevoie anume a unui a!ent consumator care va dori sa ac>izitioneze bunul, care va presupune o raportare a nevoii resimtita, care va !enera predispozitia de ac>izitionare, iar piata va "urniza bunul respectiv. Un alt plan care deosebeste utilitatea te>nica de cea economica are in vedere caracterul individual si subiectiv al utilitatii economice. Utilitatea economica a unui bun va "i in"luientata de nivelul de cultura, de !radul de in"ormare, de varsta, se5, de optiunile "iecarui individ, de momentul in care este disponibil, de locul in care este disponibil, etc .

!" " "

C$,0&+&& &)*-/# 2-,-%&.$% %#1#%&+$'%# .' -+&.&+'+# Utilitatea economica presupune indeplinirea cumulativa de catre un bun a anumitor conditii/ 6 proprietatile, insusirile bunului conver! spre o nevoie reala sau ima!inara a consumatorului, nevoia putand "i prezenta sau viitoare. Ast"el, atunci cand se ac>izitioneaza o paine, nevoia este imediata si totodata reala, urmare a dorintei de alimentatie curentaA dar cand se ac>izitioneaza un bilet de vacanta intr6o locatie nemaivizitata, componenta im!inara este dominanta. 1- pentru a bene"icia de satis"actia !enerata de ac>izitia si consumul unui bun, consumatorul trebuie sa dispuna de cunostintele si abilitatile incumbate de !enerare a satis"actiei din acel bun, e5ceptie "acand ac>izitiile cu scop speculativ, constand in revanzari ulterioare la preturi mai mari decat costul de ac>izitie. Un calculator oricat de per"ormant ar "i, nu isi va dovedi utilitatea pentru un utilizator "ara abilitati in utilizarea sa.

1.2.4. D#1&,&%#' -+&.&+'+&& #($,$)&(# D#1&,& &# In atare conditii, -+&.&+'+#' #($,$)&(' va reprezenta importanta, aprecierea pe care un consumator o acorda la un moment si in anumite conditii date "iecarei unitati dintr6un anumit bun, dintr6o multitudine de bunuri identice de care nu dispune, dar pe care este dispus sa o ac>izitionezeA cu alte cuvinte, satis"actia pe care o resimte prin consumarea unei cantitati determinate dintr6un bun sau un set de bunuri.

Microeconomie

12

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

!" "3"

U+&.&+'+#' ('%0&,'.' /& $%0&,'.'

9rin caracterul sau comple5 si subiectiv, ($)#,/-%'%#' -+&.&+'+&& reprezinta un demers deosebit de di"icil. %u toate acestea, teoria economica opereaza cu doua modalitati de evaluare, respectiv cardinala si ordinala.

1- U+&.&+'+#' ('%0&,'.' are in vedere acordarea, de catre a!entul

economic consumator pentru "iecare unitate sau doza, o pretuire mai mare sau mai mica a unui numar de unitati de utilitate, denumite utiliA 2- U+&.&+'+#' $%0&,'.' presupune ierar>izarea bunurilor intr6o anumita

ordine in "unctie de pre"erintele consumatorului.

In mod evident, utiliatea cardinala prezinta importanta mai mult sub aspect teoretic, metodolo!ic, in timp ce utilitatea ordinala poate "i utilizata in scopuri pra!matice, un consumator putand aprecia cu destula acuratete ierar>izarea pre"erintelor saleA pre"era o carte anume sau un litru de vin, etc. !" "5" F-,(+&' 0# -+&.&+'+# D#1&,& &#

Dependenta dintre utilitatea totala si cantitatea bunurilor este e5primata printr6o "unctie de utilitate de "orma/ U=1 79!5 9 5 >>9,8 in care 5i reprezinta cantitatea consumata dintr6un bun !eneric i, iF1Hn. !" "6" P%$*%&#+'+& '.# 1-,(+&#& 0# -+&.&+'+# @unctiile de utilitate prezinta urmatoarele ('%'(+#%&/+&(&/ 1) )e bazeaza pe prezumtia ca satis"actia consumatorului are la baza modul
de combinare a marimilor 5i, "iecarei combinatii corespunzandu6i o marime U?, ?6ul desemnand un indice care va e5prima ordinea de pre"erinta a consumatorului, ast"el, de e5emplu, U1 este pre"erata lui U2, U2 este pre"erata lui U0, deoarece prima combinatie aduce consumatorului o satis"actie mai mare decat a doua, a doua decat a treiaA

2) Are in vedere un aspect static, in sensul ca nu e5ista posibilitatea reportarilor c>eltuielilor de la o perioada la altaA 3) )e considera a "i o "unctie continua, cu alte cuvinte, nu se poate trece
de la o valoare la alta "ara a se trece prin toate valorile intermediare.

1.2.7. U+&.&+'+#' &,0&;&0-'.'5 +$+'.' /& )'%6&,'.'

In evaluarea utilitatii in "unctie de cantitatile consumate se utlizeaza marimile/

1) utilitatea individualaA 2) utilitatea totalaA 3) utilitatea mar!inala.

Microeconomie

10

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

D#1&,& &#

a&,0&;&0-' reprezinta pretuirea pe care o acorda U+&.&+'+#' .' un consumator pentru "iecare doza ac>izitionata si consumata dintr6 un anumit bun sau pac>et de bunuriA de e5emplu, o cana de ceai, o paine, etcA D#1&,&+& # 2) U+&.&+'+#' +$+'.' reprezinta satis"actia pe care consumatorul o obtine sau spera sa o obtina prin consumarea unei anumite cantitati dintr6un bun sau un pac>et de bunuriA D#1&,&+&# 3) U+&.&+'+#' )'%6&,'.' sau '0&+&$,'.' comensureaza sporul de utilitate totala ocazionat de cresterea cantitatii consumate cu o unitate sau cu o doza. Utilitatea mar!inala este e!ala si cu derivata de ordinul unu a "unctiei de utilitate. Intre aceste masuri ale utilitatii e5ista anumite interconditionari pe care le putem prezenta recur!and la un e5emplu numeric. )a presupunem ca un anumit consumator inre!istreaza urmatoarele utilitati ca urmare a consumului unor cantitati succesive dintr6un anumit bun/
Utilitat ea Q(doze) 0 1 2 3 4 5 totala 0 100 250 375 450 425 Utilita tea margin ala 0 100 150 125 75 -25 Suma utilitatii marginale 0 100 250 375 450 425
&.$%

F&6-%' !-!" T&*$.$6&' -+&.&+

Microeconomie

11

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

F&6-%' !- " G%'1&(-. -+&.&+

&& +$+'.#

F&6-%' !-3" G%'1&(-. -+&.&+

&& )','6#%&'.#

Ast"el, se observa urmatoarele/ 6 utilitatea creste pana la un anumit nivel al dozelor consumate dintr6un anumit bun, dupa care incepe sa scadaA
6 punctul de ma5im al utilitatii totale, adica nivelul de consum pana la care utilitatea totala creste, corespunde cantitatii la care utilitatea mar!inala este e!ala cu zeroA depasirea acelui nivel al cantitatii pentru care utilitatea totala este ma5ima determina ca utilitatea totala sa scada, iar utilitatea mar!inala de asemenea sa scada si sa devina ne!ativaA cu alte cuvinte, depasirea acelui nivel

de consum nu mai aduce utilitate, satis"actie, ci dezutilitate sau insatis"actie,

Microeconomie
1<

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

dar intervenind prezumtia de consumator rational se presupune ca acest nivel critic sau de indi"erenta nu va "i depasitA 1- suma cumulata a utillitatilor ma!inale este e!ala cu utilitatea totala 2- utilitatea mar!inala prezinta o tendinta descrescatoare Ultima concluzie, cunoscuta si sub numele -+&.&+'+&& )'%6&,'.# 0#/(%#/('+$'%#, sau .#6#' ' 0$-' ' .-& G$//#, , prevede ca o data cu cresterea cantitatii consumate dintr6un bun, utilitatea totala sporeste din ce in ce mai putin, in timp ce utilitatea mar!inala scade .
Utilitatea se dovedeste un concept util in abordarea comportamentului consumatorului, iar intre marimile de comensurare se stabilesc o serie de interdependente. Deosebit de utila se dovedeste a "i relatia dintre consumul continuu si neincetat dintr6un bun si descresterea utilitatii mar!inale. 4entionam ca aceasta le!itate se dovedeste numai in cazul bunurilor normale, in timp ce in cazul bunurilor de #viciu$ nu se inre!istreaza.

S'%(&,' 0# .-(%E5plica in 0 "raze ar!umentate triplu modul in care di"eritele tipuri de utilit i in"luen eaz comportamentul consumatorului.

!"3" M'9&)&:'%#' -+&.&+

!"3"!"

&& +$+'.# ? $2&#(+&;-. ($,/-)'+$%-.-&

U+&.&+'+#' )'%6&,'.' /& '.#6#%#' 0&,+%# 0$-' 2-,-%&

9entru a intele!e conceptul de utilitate mar!inala in conte5tul ale!erii dintre doua bunuri, sa presupunem ca un a!ent economic consumator are de ales dintr6un set de consum "ormat din bunurile *5 1, 52- si ca urmareste sa a"le modul in care i se modi"ica utilitatea atunci cand va consuma cu o unitate mai mult dintr6unul din bunuri, sa presupunem din 5 1. Aceasta rata de modi"icare este tocmai utilitatea mar!inala in "unctie de bunul 1. Aceasta va "i de "orma/

Microeconomie

1,

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

si va masura rata modi"icarii utilitatii * U- in "unctie de o mica modi"icare din bunul 1 * 51-, in conditiile in care bunul 2 se mentine constant, asa incat pentru a calcula variatia utilitatii pentru o mica modi"icare in consumul bunului 1, va trebui sa calculam/ U=MU! 9!

si in mod similar pentru bunul al doilea. !"3" " R'+' )'%6&,'.' 0# /-2/+&+-+&#
Daca am considera nivelul utilitatii constant, dar am avea variatii ale cantitatilor din cele doua bunuri, aceasta ar insemna ca/

4U1

51I 4U2

52

UF0 sau prin rearan?ari vom obtine/

D#1&,& &# Acest raport intre variatiile cantitatilor dintre bunuri care este e!al cu raportul invers al utilitatilor mar!inale cu semn ne!ativ, reprezinta %'+' )'%6&,'.' 0# /-2/+&+-+&# dintre cele doua bunuri, sau cu alte cuvinte, variatia cantitatii dintr6un bun in termenii variatiei din celalat bun, asa incat utilitatea totala sa "ie constanta. Dupa cum in mod intuitiv ne6am "i asteptat, 4) are semnul minus deoarece o crestere a cantitatii dintr6 un bun trebuie sa "ie insotita de o scadere din cantitatea celui de6al doilea bun pentru a se mentine utilitatea totala constanta.
!"3"3" C-%2' 0# &,0&1#%#,+' D#1&,& &# Ast"el, pot aparea o multitudine de combinatii intre cantitatile dintre cele doua bunuri care asi!ura un acelasi nivel de utilitate, prin unirea carora se !enereaza ast"el o curba de6a lu!ul careia utilitatea totala este constanta si care se de"ineste drept (-%2' 0# &/$-+&.&+'+#. Desi!ur, daca avem in vedere trei bunuri, avem de6a "ace cu un plan de isoutilitate sau cu un >iperplan de isoutilitate cand se combina si mai multe bunuri.

Microeconomie

12

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

!"3"3"

D#1&,&%#' (-%2#& 0# &,0&1#%#,+' D#1&,& &# C-%2' 0# &,0&1#%#,+' reprezinta locul !eometric al punctelor ale caror coordonate desemneaza combinatii de bunuri care !enereaza acelasi nivel de utilitate. 7 ast"el de curba este prezentata in "i!ura urmatoare/

F&6-%' !-3 C-%2' 0# &,0&1#%#,+'

Dup cum se poate observa, punctele A si 3 aduc acela i nivel de utilitate in condi iile unor structuri di"erite din cele doua bunuri. Ast"el, punctul A

presupune 0 unitati din bunul 51 si 1< unitati din bunul 5 2, in timp ce punctul 3 presupune < unitati din bunul 51 si numai 10 unitati din bunul 52.

!"3"5"

@'%+&5 1')&.&& 0# (-%2# 0# &,0&1#%#,+' 7 curba de indi"erenta "ace parte dintr6o colectie de >arti sau "amilii de curbe indi"erente, care se vor prezenta precum in "i!ura 16</

Microeconomie

1;

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

F&6-%' !-5" @'%+& 0# &,0&1#%#,+'

Dupa cum se poate observa in "i!ura sunt trasate trei curbe de indi"erenta care apartin aceleiasi "amilii de curbe. )e poate constata ca, cu cat o curba de indi"erenta sau de isoutilitate se indeparteaza de ori!inea !ra"icului, cu atat va descrie o utilitate superioara. Ast"el, prima curba in punctul de coordonate *2, 0, <- presupunand divizibilitatea bunurilor, va insemna un consum de 2 bunuri 51 si 0, < din bunul 52, in timp ce a treia curba, cea mai indepartata de ori!ine, va descrie un consum tot de 2 bunuri 51, dar 2, < bunuri din 52, ceea ce in mod

evident este de pre"erat pentru consumator.

%u titlu de concluzie, putem a"irma ca obiectivul consumatorului consta in ma5imizarea satis"actiei, a utilitatii resimtita din ac>izitia si consumul bunurilor care, din punct de vedere !ra"ic, consta in atin!erea unei curbe de isoutilitate cat mai departate de ori!ine. Dar a!entul economic consumator este supus, totodata, si unei constran!eri bu!etare. %u alte cuvinte, el dispunand de un venit B si con"runtandu6se cu preturile de piata 9 51 si 952, va putea ac>izitiona cantitatile 51 si 52 con"orm relatiei/ V=9!P9!A9 P9 %onstran!erea poate "i prezentata si sub "orma/

Microeconomie

1:

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

9rin aceasta trans"ormare, constran!erea bu!etara este de"inita de prima paranteza care va indica intersectia cu a5a oJ, deci cantitatea din bunul desemnat cu 52, in timp ce a doua paranteza va semni"ica panta dreptei constan!erii bu!etare.

!"3"6"

M'9&)&:'%#' -+&.&+'+&& +$+'.# /-2 $ ($,/+%',6#%# 2-6#+'%' In aceste conditii, dispunem de o "unctie de utilitate care se impune a "i ma5imizata, dar si de o restrictie de care trebuie sa tinem cont. 7 ast"el de problema se poate rezolva cu a?utorul multilpicatorului =a!ran!e. UT=179!5 9 8 si de ($,/+%',6#%#' 2-6#+'%' scrisa sub "orma/

Ast"el "unctia de ma5imizat cu multiplicatorul =a!ran!e

va "i /

. !"3"7" R#:$.;'%#' ','.&+&(' 9entru ma5imizarea acestei "unctii se impune derivarea partiala in "unctie de 51, 52 si e!alarea cu zero si vom obtine ca/

asa incat/

iar prin impartire vom obtine acea combinatie de bunuri 5 si J care ma5imizeaza utilitatea totala care va satis"ace conditia/

9utem concluziona ast"el, ca a!entul economic consumator isi ma5imizeaza utilitatea totala sub o restrictie bu!etara atunci cand raportulul utilitatii mar!inale pe pret este e!al intre bunuri. !"3"7" R#:$.;'%#' 6%'1&('
Din punct de vedere !ra"ic, avand in vedere dorinta consumatorului de ma5imizare a utilitatii totale, inseamna situarea pe o curba de isoutilitate cat mai departata de ori!ine, dar sub restrictia bu!etara, inseamna ca in locul de intersectie dintre cea mai inalta curba de isoutilitate si restrictia bu!etara, se va
Microeconomie
20

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

!asi optimul ale!erii consumatoruluiA cu alte cuvinte, locul de ma5imizare a utilitatii totale, a se vedea "i!ura 16,/

F&6-%' !-6" A.#6#%#' $*+&)' ('%# )'9&)&:#':

-+&.&+'+#' +$+'.'

O2&#(+&;-. ($,/-)'+$%-.-& consta in ma5imizarea utilitatii totale sub o constran!ere bu!etara care se inre!istreaza in punctul in care cea mai inalta curba de isoutilitate este tan!enta la constran!erea bu!etara. Exemplu : Un consumator inregistreaza o functie de utilitate de forma 0, 0, U=40A ! , preturile celor doua bunuri sunt p A="0 u#m# si p!= u#m#,

iar $enitul este de %00 u#m#

a& 'e cere sa se determine programul optim de consum, respecti$ acea structura din cantitatile celor doua bunuri care ii ma(imizeaza utilitatea totala respecti$ului consumato ) b& Care ar fi consecintele asupra programului optim de consum al unei modificari de pre , sa presupunem astfel ca pretul bunului A ar de$eni pA=*0u#m#+ c& 'a se interpreteze grafic rezultatele# Solutie: a& ,e baza enun ului $om scrie functia -agrange care $a fi de forma: -=40A
0,

0,

.%00/"0A/ !&

si $om calcula deri$atele partiale in fuctie de A, ! si pe care le $om egala cu zero, obtinand astfel:

Microeconomie

21

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

,rin simplificarea primelor doua ecuatii si egalarea lor $om a$ea:

!=4A 'ubstituind in relatia a treia $om obtine : A=* si apoi ca != %0

b& 0ealizam un demers similar in conditiile modificarii pretului la bunul A care $a afecta constrangerea bugetara care in aceste conditii $a de$eni:

%00=*0A1 ! obtinand in final A=20 si !=%0# 3otam astfel ca efectul modificarii pretului a contribuit la cresterea consumului la bunul A de la * la 20 de unitati, in timp ce consumul bunului al doilea al carui pret nu s/a modificat ramane neschimbat#
c& 4nitial programul optim asigura un consum de * unitati din bunul A si %0 de unitati din bunul !, care corespunde cu punctul 5 din figura */6# Modificarea pretului la bunul A , in sensul scaderii de la "0 u#m# la *0 u#m# determina ca dreapta bugetului sa de$ina cu o panta mai mica si sa genereze un nou echilibru care se gaseste in punctul 7, situat pe o curba de isoutilitate superioara celei initiale# Acest lucru este de asteptat, intrucat $a consuma cantitati mai mari din bunul A si utilitatea totala ca urmare a acestei ma8orari $a fi de asemenea mai mare# ,rima curba de isoutilitate se poate e(plicita prin inlocuirea $alorilor initiale ale lui A si !, fiind de forma:

40A

0,

0,

=*"00 sau !=900A

/*

Astfel panta curbei de idiferenta 4 $a fi:

Microeconomie

22

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

-a un punct precum 5 curba de indiferenta $a fi tangenta cu noua dreapta a bugetului a carei panta este egala cu:

si egaland ultimele doua relatii obtinem ca A="*, "*2" si !=4", 4"%4, care

sunt coordonatele punctului :#

F&6-%' !-7" A*.&('+&' ,-)#%&('

Astfel, modificarea rezultata ca urmare a modificarii pretului unui bun poate fi descompusa in doua componente, respecti$ pe efectul de substitutie care consta in deplasarea din punctul 5 catre : si pe efectul de $enit care consta in deplasarea din punctul : catre 7# 4n aceste conditii, ca urmare a efectului de substitutie, consumul din bunul A $a creste de la * uniati la "*, "*2", in timp ce consumul din bunul ! se $a reduce de la %0 de unitati la 4", 4"%4 unitati, iar ca urmare a efectului de $enit, consumul din bunul A $a creste de la "*, "*2" unitati la 20 de unitati, consumul din bunul ! $a creste de asemene, de la 4", 4"%4 la %0 unitati#

Microeconomie

20

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

R#:-)'+
%onsumatorul, pentru a putea trai, in sens biolo!ic si social, trebuie sa consume bunuri. 7 parte le obtine "ara nici un e"ort, si acestea sunt abundente, asa numitele bunuri libere, dar mai are nevoie si de bunuri care impun un e"ort in procurarea lor si care se particularizeaza prin raritatea lor. %onsumatorul are o multitudine de nevoi pentru satis"acerea carora trebuie sa consume bunuri. Dilema consumatorului consta in ale!erea acestor bunuri pe care le evalueaza pe baza utilitatii aduse. Dar, totodata, in aceasta ale!ere trebuie sa tina cont de constran!erea sa bu!etara. 9rin urmare, el va ale!e bunurile care ii con"era cea mai mare utilitate sub constran!erea bu!etara.

T#/+# 0# '-+$#;'.-'%#
I8 In ale!erea pe care a!entul economic consumator o realizeaza in vederea

procurarii a doua bunuri A si 3 nu se ia in calcul/

1) Utilitatea totala a bunurilor A si 3A 2) 9retul bunurilor A si 3A 3) Benitul disponibil al consumatoruluiA 4) Utilitatea mar!inala ca urmare a consumurilor celor doua bunuri A si 3A 5) &ici un raspuns nu este corect. II8 %are din raspunsurile urmatoare de"inesc utilitatea mar!inala/ 1) %aracteristica bunurilor de a satis"ace nevoile consumatoruluiA 2) )porul de productie obtinut la "iecare unitate monetaraA 3) )porul de utilitate care se obtine ca urmare a consumului unei unitati suplimentare dintr6un anumit bunA 4) apiditarea in procurarea unei unitati dintr6un bun sau serviciuA 5) &ici un raspuns nu este corect.
Microeconomie
21

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

III8 Atunci cand utilitatea mar!inala a unui bun este pozitiva dar descrescatoare, utilitatea totala resimtita de un consumator ca urmare a cresterii dozelor consumate din bunul respectiv/ 1) ramane nemodi"icataA 2) scadeA 3) cresteA 4) nu se poate precizaA 5) nici un raspus nu este corect. IV8 In conditii normale care masura a utilitatii poate lua valori ne!ative/ 1) individualaA 2) mar!inalaA 3) totalaA 4) nici unaA 5) toate. 22) )uma utilitatilor mar!inale este e!ala cu/

1) utilitatea individualaA 2) utilitatea medieA 3) utilitatea totalaA 4) cu venitul consumatoruluiA 5) utilitatea merceolo!ica de care se bucura bunul din partea consumatorului. VI8 Un consumator obtine ma5imum de utilitate, considerand date venitul disponibil si preturile, atunci cand/ 1) utilitatile mar!inale a tuturor bunurilor sunt e!ale intre eleA 2) raportul utilitatilor mar!inale a unor perec>i de bunuri sunt e!ale intre eleA 3) utilitatile mar!inale si individuale sunt e!ale pentru toate bunurileA 4) raporturile dintre utilitatile mar!inale si preturi pentru toate bunurile sunt e!aleA 5) raporturile dintre utilitatile mar!inale si preturi pentru toate bunurile au valori ma5ime.
Microeconomie
2<

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

VII8 Un individ consuma doua bunuri A si 3, iar "unctia sa de utilitate 1 < este de "orma/ U*A, 3-FA 3 . Benitul disponibil este de 22 7&, iar preturile celor doua bunuri sunt 9 AF2 7&+buc. si 93F0 7&+buc. In aceste conditii individul va consuma din bunul A/ 1) 1< bucA 2) 1; bucA 3) 1; bucA 4) 20 bucA 5) 1, buc.
VIII8 Utilitatea mar!inala a consumului bunului A este e5primata de relatia/

Umar! AF2261KA in timp ce utilitatea mar!inala a bunului 3 este/ Umar! 3F1,K3

in care KA si K3 reprezinta cantitatile consumate din cele doua bunuri. 9returile bunurilor sunt/ 9AF2 um+buc si 93F1 um+buc, iar venitul consumatorului este de 10 um. %antitatile consumate din bunurile A si 3 vor "i de "orma/

1) 1AI:3A 2) 2AI:3A 3) 0AI;3A 4) :AI23A 5) ;AI23. IB8 Benitul unui individ care consuma doua bunuri A si 3 care au preturi e!ale numere intre!i este de <0 um.
In"ormatiile re"eritoare la utilitatile mar!inale ca urmare a consumului unor doze di"erite din cele doua bunuri sunt prezentate in tabelul urmator/

Utilitatea 4ar!inala 3un A 3un 3

Doza 1

Doza 2

Doza 0

Doza 1

Doza <

Doza ,

2< 20

20 12

1; 1<
Microeconomie

1< 11
2,

10 ;

1 1

@lorin6Dan 9u caciu

i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

)etul de consum ce con"era cea mai mare utilitate individului este de "orma 1AI03. In urma ac>izitionarii bunurilor, consumatorului ii va ramane un rest de/ 1) 0 unitati monetareA 2) 1 unitate monetaraA 3) 2 unitati monetareA 4) 0 unitati monetareA 5) 1 unitati monetare. B8 Un consumator 8nre!istreaz o "unc ie de utilitate de "orma UF5J, in care UFutilitatea totala, 5 si J cantitatile consumate din cele doua bunuri. %unosc(ndu6se preturile bunurilor 9 5F1 si 9JF2 si venitul consumatorului de 100 u.m., sa se determine cantitatile din cele doua bunuri 5 si J care ii con"er utilitatea ma5ima/ 1) 10 bunuri 5 si 2< bunuri JA 2) 2< bunuri 5 si 00 bunuri JA 3) 10 bunuri 5 si 2< bunuri JA 4) <0 bunuri 5 si 10 bunuri JA 5) <0 bunuri 5 si 2< bunuri J.
9e baza aplica iei Utilitatea cu pro!ramul E5cel se vor "ace simul ri in vederea apro"und rii no iunilor de utilitate individuala, totala si mar!inala.

9e baza pro!ramului E5cel se va trasa o constr(n!ere bu!etara si se vor studia propriet ile acesteia.

B&2.&$6%'1&# )&,&)'.

Dumitru %iucurA Ilie Gavrila, %onstantin 9opescu *2001-. Economie. 3ucure ti/ Editura Tribuna Economica pp. :06102. &ita Dobrota. *1::2-. Economie politica. 3ucure ti/ Editura Economica

pp.2;6;;. 9>ilip DardLicM si colab. *2002-. 4ntroducere in economia moderna, Iasi/ Editura 9olirom pp. :16:;.
Microeconomie
22

" TEORIA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

P%$0-(+&' R',0')#,+-. 1'(+$%&.$% 0# *%$0-(+&# C$/+-. *%$0-(+&#& P%$0-(+&' /& ($/+-%&.# *# +#%)#, .-,6 O2&#(+&;#.# /*#(&1&(# -,&+ R#:-)'+ T#/+# 0# '-+$#;'.-'%# L-(%'%# 0# ;#%&1&('%# B&2.&$6%'1&# )&,&)'. Obiective specifice: && 0# <,; '%# 5! 5! 53 53 9 33 38 35

=a s"(r itul capitolului, vei avea capacitatea/

sa descrie procesul de productie din punct de vedere economicA sa calculeze randamentul productiei dupa "ormele dateA sa evalueze costurile si modalitatile de e"icientizare a acestoraA sa anticipeze evolutia costurilor pe termene medii si lun!i.

Timp mediu estimat pentru studiul individual: 4 ore

@lorin6Dan 9u caciu i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

"!" P%$0-(+&'
"!"!" A/*#(+# &,+%$0-(+&;#
Deciziile in le!atura cu productia solicita din partea a!entilor specializati, respectiv a producatorilor, concentrarea problematicii asupra alocarii si utilizarii resurselor atrase in productie care sunt desemnate ca "actori de productie sau input6uri. 7biectivele producatorilor, te>nolo!ia, disponibilitatea si calitatea input6urilor in"luienteaza natura acestor decizii. Intrucat in ma?oritatea lor obiectivele sunt e5primate in termeni monetari, se impune stabilirea unei le!aturi intre unitatile "izice de input6uri si nivelul productiei, denumite si output6uri, care se realizeaza prin costurile productie.

"!" " D#1&,&%#' *%$0-(+&#& D#1&,& &#

P%$0-(+&' reprezinta procesul de modi"icare a input6urilor, a "actorilor de productie, pentru a satis"ace cat mai bine nevoile. In mod evident, bunurile inainte de a "i distribuite sau vandute trebuie sa "ie produse. "!"3" C# -%)'%#/+# '(+&;&+'+#' 0# *%$0-(+&# 9roductia mareste abilitatea input6urilor de a satis"ace nevoile prin/ 12344odi"icarea caracteristicilor "iziceA 4odi"icarea in amplasareA 4odi"icare in timpA 4odi"icarea proprietatii.

2.1.5. C# -%)'%#/+# #($,$)&' &, 6#,#%'. /& &, *.', *%$0-(+&; D#1&,& &#

Dupa cum se cunoaste, #($,$)&' reprezinta un proces social care urmareste alocarea resurselor relativ de"icitare pentru a satis"ace nevoile relative nelimitate. In plan productiv aceast obiectiv impune ca input6urile sa "ie directionate catre acele utilizari care aduc cel mai mare rezultat.

Acest rezultat nu poate "i insa evaluat "ara a tine cont de conditiile pietei, care determina si con"irma utilitatea productiei.

Microeconomie

2:

@lorin6Dan 9u caciu i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

"!"5" O2&#(+&;-. ($,/-)'+$%-.-& /& '. *%$0-('+$%-.-& In aceste conditii, a!entii economici ($,/-)'+$%& au ca $2&#(+&; ma5imizarea utilitatii sau a satis"actiei resimtite in conditiile restrictiei bu!etare, in timp ce $2&#(+&;-. principal al *%$0-('+$%&.$% consta in ma5imizarea pro"itului, sau a minimizarii costului unitar.
O2&#(+&;-. *%$0-('+$%-.-& ar putea "i e5primat si prin dorinta de ma5imizare a e"icientei, a atin!erii unei anumite cote de piata, obtinerea unei rate de crestere a productiei, etc. 9e termen lun!, mai ales in perioada contemporana in conditiile unei puternice concurente intre producatori, obiectivul central consta in a realiza acea productie care poate "i acceptata de consumatori, adica vanduta, in detrimentul urmaririi in mod e5clusivist a minimizarii costului.

"!"6" F-,(+&' 0# *%$0-(+&# D#1&,& &#

Dependenta dintre input6uri, sau alt"el spus, dintre "actorii de productie care reprezinta acea parte de resurse care poate "i atrasa in productie si output6uri, respectiv nivelul productiei, se realizeaza printr6o asa numita 1-,(+&# 0# *%$0-(+&#, care simbolic este de "orma/ C=7 L5D5+#4,$.$6&'5>>8 Un element ma?or care in"luienteaza productia este timpul, in sensul ca, dupa cum timpul se modi"ica, producatorii vor avea mai multe oportunitati de a modi"ica la randul lor input6urile si te>nolo!ia. "!"7" P%$0-(+&' /& +&)*-. Ast"el, se pot identi"ica 1 perioade de timp relevante/

1) *#%&$'0' 0# *&'+', desemnata de intervalul de timp in care producatorul

nu6si poate modi"ica input6urile, te>nolo!ia si nici output6urileA

2) *#%&$'0' *# +#%)#, /(-%+, in care te>nolo!ia este constanta, in timp ce unul din input6uri este "i5, iar celalalt este variabilA 3) *#%&$'0' *# +#%)#, .-,65 in care toate input6urile sunt variabile, in conditiile unei te>nolo!ii constanteA 4) *#%&$'0' *# +#%)#, 1$'%+# .-,6, in care atat input6urile, cat si te>nolo!ia sunt variabile. In teoria economica, analiza costurilor este relevanta atat in perioadele scurte, cat si in cele lun!i.
Microeconomie
00

@lorin6Dan 9u caciu i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

S'%(&,' 0# .-(%- !
ezuma in 1061< randuri modul in care productia este in"luentata de diversi "actroi de la input6uri pana la output6uri.

"!"8" P%$0-(+&' *# +#%)#, /(-%+ 9e termen scurt, cel putin un "actor de productie, precum si te>nolo!ia nu se modi"ica. F-,(+&' 0# *%$0-(+&# va "i de "orma / C=17L8 caz in care presupunem munca 6 "actor de productie variabil, iar

capitalul si te>nolo!ia constanteA o modi"icare a elementelor variabile va a"ecta "unctia de productie pe termen scurt. In acest conte5t, relatia dintre "actorii de productie si output poate "i descrisa din mai multe perspective. "!"9" P%$0-(+&' +$+'.'5 )#0&# /& )'%6&,'.' D#1&,& &# Ast"el, relatia poate "i scrisa ca productia totala 6 9T supra productia pe unitatea de "actor, care se denumeste *%$0-(+&# )#0&# PM#0, sau variatia productiei care este !enerata de modi"icarea input6ului variabil, denumita *%$0-(+&# )'%6&,'.' 94ar!. 6 P%$0-(+&' +$+'.' PT /'- C reprezinta output6ul total sau !lobal .K sau 9TF"*=-A 6 P%$0-(+&' )#0&# /'- *%$0-/-. )#0&- PM#0 L e5prima in !eneral output6ul pe unitatea de input, iar in cazul presupus, productia pe lucrator sau produsul mediu al muncii. )e determina pe baza relatiei/
PM#0L=

P%$0-(+&' )'%6&,'.' /'- *%$0-/-. )'%6&,'. PM'%6L reprezinta modi"icarea

output6ului !enerata de o modi"icare a input6ului variabil *=-.

Microeconomie
01

@lorin6Dan 9u caciu i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

)e determina pe baza relatiei/ PM'%6L=

"!"!0" I,+#%0#*#,0#,+# &,+%# *%$0-(+&' +$+'.' /& )'%6&,'.' 9ot e5ista patru posibile relatii intre input6uri *=- si productii *K-/ 1. 9roductia totala sau K poate creste cu o rata ma?orata, domeniu in care si produsul mar!inal creste *a se vedea zona intre 0 si 1 unitati de "actor din "i!ura 261-A 2. 9roductia totala trece apoi printr6un punct de in"le5iune,care din punct de
vedere matematic presupune ca derivata de ordinul doi a "unctie de productie sa se anuleze, iar din punct de vedere economic, locul in care 94ar! sa "ie ma5imA in "i!ura acesta este descris de punctul A care corespunde e5act unei marimi de 1 unitati din input. 9roductia totala sau K poate creste apoi cu o rata constanta intr6un anumit domeniu al input6 ului, caz in care 94ar! se va mentine constantA

F&6-%' -!" P%$0-(+&' +$+'.' /& )'%6&,'.'

3) 9roductia totala poate creste cu o rata descrescatoare care va determina ca

94ar! al "actorului variabil sa se reduca, respectiv zona intre 1 si 11 unitatiA

4) Daca s6ar adau!a #prea multe$ unitati de "actor variabil la "actorul "i5, productia totala s6ar reduce asa incat 94ar! ar deveni ne!ativa, respectiv zona dupa cea de6a 116a unitate de "actor variabil. 2.1.11. P%$0-(+&' 7*%$0-/-.8 )#0&-5 )'%6&,'. /& +$+'.
9rodusul mediu 94ed este dependent atat de produsul total, cat si de cel mar!inal. Daca am construi o raza care ar poni din ori!inea "i!urii nr.1, ea ar "i tan!enta la productia totala in punctul D. =a acest nivel al "actorului variabil, respectiv pentru , unitati, produsul mediu 94ed este ma5im si, asa dupa cum se poate observa in "i!ura 262, este e!al si cu produsul mar!inal 94ar!, cele doua curbe intersectandu6se la acel nivel al "actorului variabil. 9ana la acest
Microeconomie
02

@lorin6Dan 9u caciu i ose64arie 9u caciu

Teoria comportamentului consumatorului

nivel produsul mar!inal este mai mare decat produsul mediu. Dupa acest nivel produsul mediu devine mai mare decat produsul mar!inal. 9rodusul mediu, desi este descrescator, ramane pozitiv, in timp ce produsul mar!inal, in tendinta sa de scadere, poate inre!istra si valori ne!ative. 9rodusul mediu e5prima si e"icienta te>nica intrucat comensureaza productia obtinuta raportata la "actorul de productie variabil utilizat.

F&6-%' - " P%$0-/-. )#0&- /& )'%6&,'.

D#1&,& &#
In concluzie, producatorul utilizeaza "actori de productie in vederea obtinerii de bunuri. %a urmare a prezumtiei de rationalitare, prezinta importanta evaluarea productiei, a output6ului in "unctie de "actorii de productie. )e observa ast"el, ca urmare a cresterii consumului de "actori, productia totala continua sa creasca, dar in ritmuri din ce in ce mai mici care se re"lecta intr6o descrestere a productiei mar!inale. Acesta tendinta reprezinta .#6#' %',0')#,+#.$% )'%6&,'.# 0#/(%#/('+$'%# '.# 1'(+$%&.$% 0# *%$0-(+&#.

%unoasterea acestei tendinte permite producatorului subtituirea "actorilor de productie care contribuie la mentinerea productiei macar la acel nivel, sau c>iar la un nivel superior.

S'%(&,' 0# .-(%edacteaza un te5t de 10612 randuri in care sa e5plici cauzele interdependentelor dintre di"eritele tipuri de productie.

Microeconomie

00

PDF to Wor