Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie

UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN

GALAI
UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALAI
DEPARTAMENTUL
DE
NVMNT
DEPARTAMENTUL DE
NVMNT
LA LA
DISTAN
DISTAN
FACULTATEA
DETIINE
TIINE
ECONOMICE
FACULTATEA DE
ECONOMICE

Microeconomie
Modul 1
Teoria comportamentului consumatorului

Prof. univ. dr. FLORIN-DAN PUSCACIU

Asist. univ. dr. ROSE-MARIE PUSCACIU

Prof. univ. dr. FLORIN-DAN PUSCACIU

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie

CUPRINS
1. Teoria comportamentului consumatorului
Bunurile economice

Utilitatea economica

Maximizarea utilitatii totale - obiectivul consumatorului

14

INTRODUCERE
Microeconomia este disciplina care i propune iniierea studenilor din anul I,
forma de nvmnt ID, n studiul microeconomiei, ramura a tiinei economice
(tiina alocrii optimale a resurselor) ce studiaz mijloacele de satisfacere a
nevoilor cresctoare ale oamenilor n condiiile limitrii (a raritii) resurselor i,
pe deasupra, comportamentele individuale ale consumatorului, ale productorului
i cteodat ale statului. Pe de alta parte, analizeaz modul n care preurile se
stabilesc pe diferite piee (piaa bunurilor i serviciilor, a muncii, monetar, a
titlurilor, etc).
Lucrarea are un scop didactic, formativ i instructiv, iar prin aplicaiile prezentate
este, n acelai timp, i un ghid practic la ndemna celor interesai, care fac
cunotin cu elementele teoretice fundamentale ale obiectului i metodei de
cercetare a microeconomiei, cu principiile, procedeele i instrumentele specifice
utilizate n modelarea realitilor lumii economice.
Fiecare unitate de nvare este un ansamblu de subcapitole ce conin secvene de
nvare care asigur nvarea progresiv i structurat. Sarcinile de nvare
formulate pe parcurs sunt menite s fixeze noile cunotine i s participe la
formarea competenelor asumate a fi dobndite de ctre studeni. Testele de
evaluare i de autoevaluare formulate la sfritul fiecrei uniti de nvare,
alturi de rezumat i de concluzii, particip la consolidarea cunotinelor i a
competenelor propuse.
Obiectivele cadru propuse sunt urmtoarele:

selectarea informaiilor eseniale din curs i din

bibliografie;

capacitatea de a realiza corelaii cu informaii din alte

domenii (discipline) conexe i aplicarea acestora in mod eficient;

introducerea in notiunile fundamentale ale microeconomiei.

Continutul este structurat in urmatoarele unitati de invatare:

-

Teoria comportamentului consumatorului

2

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

- Teoria comportamentului producatorului
-

Cererea si oferta de bunuri

Echilibrul, profitul si concurenta

Microeconomie

n prima unitate de nvare intitulat Teoria comportamentului consumatorului

se va regsi operationalizarea urmtoarelor competene specifice:
-

explicarea corecta a noilor concepte bun economic, utilitate economica;

stabilirea conditiilor necesare care trebuie indeplinite de un bun pentru a fi util

in sens economic, precum si a formelor de comensurare a utilitatii;

definirea si prezentarea functiei de isoutilitate, precum si a proprietatilor

acesteia;

prezentarea constrangerii bugetare;

maximizarea utilitatii totale sub constrangerea bugetara.

Dup ce se va studia continutul acestui capitol, se va parcurge bibliografia

recomandat. Pentru aprofundare i autoevaluare se propun exercitii i teste
adecvate.
Dup ce se parcurge informatia esential, n a doua unitate de nvare - Teoria
comportamentului producatorului se vor achizitiona, o dat cu cunostintele
oferite, noi competene
-

explicarea corecta a noilor concepte productie;

definirea si comensurarea randamentelor factorilor de productie;

prezentarea productivitatii partiale si globale a factorilor de productie;

definirea costului de productie;

prezentarea tipologiei costurilor pe termen scurt;

prezentarea randamentelor de scara in productie.

care vor permite s se aplice n probleme concrete de natur economic

cunostintele nvtate. Ca s se poat evalua gradul de nsusire a cunostintelor, se
vor rezolva testele de evaluare propuse.
n a treia unitate de nvare intitulat Cererea si oferta de bunuri se va regsi
operationalizarea urmtoarelor competene specifice
-

explicarea corecta a noilor concepte cerere, oferta;

modalitatea de obtinere a functiei cererii si a functiei ofertei;

identificarea factorilor de influenta ai cererii si ofertei;

identificarea conceptului de surplus al consumatorului si al producatorului;

definirea elasticitatii cererii si a ofertei;

demonstrarea elasticitatii cererii in functie de pretul bunului, pretul altor

bunuri si venit;

relatia intre diferite elasticitati.

iar dup ce se va studia continutul cursului se va parcurge bibliografia

recomandat. Pentru aprofundare i autoevaluare se propun exercitii i teste
adecvate.
3

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie
n cea de-a patra unitate de nvare intitulat Echilibrul, profitul si concurenta
se va regsi operationalizarea urmtoarelor competene specifice
-

explicarea corecta a noilor concepte echilibru, profit(contabil si economic),

venit (total si marginal), concurenta;

explicarea aparitiei exceselor de cerere si de oferta;

modificarea echilibrului ca urmare a modificarii cererii si a ofertei, precum si

a modificarii simultane a cererii si ofertei;

identificarea unui echilibru dinamic;

stabilirea functiilor profitului;

prezentarea rentabilitatii si determinarea pragului de rentabilitate a unei firme;

determinarea conditiei de maximizare a profitului;

stabilirea functiei concurentei;

prezentarea formelor concrete ale concurentei concurenta perfecta si

monopol;

identificarea conditiilor concurentei perfecte;

determinarea particularitatilor pietei de monopol;

prezentarea maximizarii profitului in conditii de monopol.

care vor permite s se aplice n probleme concrete, de natur economic,

cunostintele nvtate. Ca s se poat evalua gradul de nsusire a cunostintelor, se
vor rezolva testele de evaluare.
Pentru o nvare eficient este nevoie de urmtorii pasi obligatorii:

S se lectureze modulul cu maxim atentie;

S se evidentieze informatiile esentiale cu culoare, s fie notate pe hrtie,
sau adnotate n spatiul alb rezervat;
S se rspund la ntrebri i s se rezolve exercitiile propuse;
S se simuleze evaluarea final, autopropunndu-v o tem i rezolvnd-o
fr s apela si la suportul scris;
S se compare rezultatul cu suportul de curs i s v explicai de ce ati
eliminat (eventual) anumite secvente;
n caz de rezultat nesatisfctor s se reia ntreg demersul de nvare.

Se vor primi, dup fiecare capitol parcurs, lucrri de verificare, cu cerine clare,
care vor trebui rezolvate; n acest fel vor fi ndeplinite obiectivele pe care le-am
formulat. Se va rspunde n scris la aceste cerinte, folosindu-v de suportul de
curs i de urmtoarele resurse suplimentare (autori, titluri, pagini). Veti fi evaluati
dup gradul n care ati reusit s operationalizati competenele. Se va ine cont de
acuratetea rezolvrii, de modul de prezentare i de promptitudinea rspunsului.
Pentru neclariti i informatii suplimentare veti apela la tutorele indicat. 60% din
not va proveni din evaluarea continu (cele dou lucrri de verificare) i 40% din
evaluarea final.

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie

1. TEORIA
COMPORTAMENTULUI
CONSUMATORULUI
Bunurile economice
Utilitatea economica
Maximizarea utilitatii totale obiectivul consumatorului
Rezumat
Teste propuse
Bibliografie minimal

6
9
14
18
21
24

Obiective in termeni de competente specifice:

La sfritul modulului, se va:

sti s se poat explica corect noile concepte;

deprinde rationamentul agentului economic consumator si a

deciziilor acestuia in vederea indeplinirii obiectivului sau de
maximizare a utilitatii sub o constrangere bugetara;

deprinde capacitatea de a rezolva aplicatii practice;

cunoaste modalitatea de realizare a referatelor aplicative legate de

comportamentul economic al consumatorului;

putea discuta cu specialistii in domeniu;

sti sa se utilizeze unele produsele informatice in rezolvarea

problemelor economice.

Timp mediu estimat pentru studiul individual: 4 ore

1.1. Bunurile economice

1.1.1. Notiuni introductive
Definiie
5

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie
Teoria comportamentului consumatorului studiaza modul in care care agentii
economici consumatori, avand in vedere atat preferintele, cat si resursele de care
dispun, in conditiile pietei, urmaresc sa isi maximizeze satisfactia sub anumite
constrangeri.

Sarcina de lucru 1
Prezinta teoria comportamentului consumatorului.

1.1.2. Prezumtii
Acesta teorie a consumatorului se bazeaza pe prezumtia ca agentul consumator
este o fiinta rationala, dispune de o functie de utilitate pe care doreste sa o
maximizeze, iar decizia pe care o ia se fundamenteaza pe baza calculului si a unei
informari depline asupra propriilor preferinte, cat si a pietei. In aceste conditii,
consumatorul isi maximizeaza bunastarea sau utilitatea prin achizitia si consumul
unui set de bunuri de o anumita cantitate, calitate si structura.
Definiie
Se numeste bun un element al realitatii, independent de om si caruia ii este
atribuita o anumita utilitate, sau altfel spus, este apt sa satisfaca o anumita nevoie.
Bunuri, de regula, sunt considerate a fi acele marfuri care contribuie in mod
pozitiv la bunastarea economica, existand si bunurile care genereaza dezutilitati,
asa numitele bunuri negative.
1.1.3. Clasificarea bunurilor
Bunurile se pot clasifica dupa mai multe criterii, dar principala grupare este
reprezentata de bunurile libere si bunurile economice. Bunurile libere sunt cele
apreciate ca nelimitate, abundente in raport cu nevoile consumatorului in conditii
determinate de timp si de spatiu. Deoarece sunt abundente, achizitionarea lor se
realizeaza in mod gratuit, fara o contraprestatie sau efort. Spre deosebire de
acestea , bunurile economice sunt acelea care se particularizeaza prin raritate si
limitare in raport cu nevoile consumatorului in conditii de timp si de spatiu.
Obtinerea lor implica un anumit efort, un consum de resurse sub forma unui cost
si, implicit, un pret. Incadrarea unui bun intr-una din cele doua categorii se
realizeaza in functie de timp si de spatiu si determina ca un anumit bun sa poata
fi, in mod automat, apreciat ca fiind liber sau economic. Astfel, aerul de munte
pentru locuitorii unei zone montane este un bun liber, in timp ce pentru vizitatori
este un bun economic, presupunand un anumit efort in procurarea lui.
6

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie
Bunului, din punct de vedere al teoriei economice, ii este specifica o anumita
utilitate in consum.
Bunurile pot fi clasificate si dupa caracterul material sau imaterial, ultimele
incluzand serviciile care produc utilitati, dar nu au un substrat material, si care
sunt din ce in ce mai prezente in viata consumatorului contemporan.

Sarcina de lucru 2
Defineste si clasifica bunurile.

1.1.4. Bunurile complementare si substituibile

In functie de destinatia pe care o au, precum si de modul in care isi dovesesc
utilitatea, bunurile se pot grupa in bunuri:

Complementare;

Substituibile.

Definiie
Bunurile complementare sunt acele bunuri care, in cadrul anumitor limite, se
pot inlocui intre ele si aduc aceeasi utilitate sau una apropiata in consum. De
exemplu: ceai-cafea, unt-margarina, etc.
Definiie
Bunurile substituibile sunt acele bunuri care, in cadrul anumitor limite, se pot
inlocui intre ele si aduc aceeasi utilitate sau una apropiata in consum. De
exemplu: ceai-cafea ,unt-margarina, etc.
Aceasta clasificare se dovedeste deosebit de importanta in studiul cererii si al
ofertei.

Sarcina de lucru 3
Prezinta clasificarea bunurilor.

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie

1.2. Utilitatea economica

1.2.1. Notiuni introductive

Conceptul de utilitate are mai mai multe conotatii: tehnice,merceologice,

filosofice,economice. Sub aspect tehnic si merceologic, utilitatea are in vedere
capacitatea unui bun de a satisface o nevoie generica, fapt care se reflecta in latura
intrinseca a bunului. Spre deosebire de aceasta, utilitatea economica se refera la
o nevoie anume a unui agent consumator care va dori sa achizitioneze bunul, care
va presupune o raportare a nevoii resimtita, care va genera predispozitia de
achizitionare, iar piata va furniza bunul respectiv. Un alt plan care deosebeste
utilitatea tehnica de cea economica are in vedere caracterul individual si subiectiv
al utilitatii economice. Utilitatea economica a unui bun va fi influientata de
nivelul de cultura, de gradul de informare, de varsta, sex, de optiunile fiecarui
individ, de momentul in care este disponibil, de locul in care este disponibil, etc.
1.2.2. Conditii impuse bunurilor referitoare la utilitate
Utilitatea economica presupune indeplinirea cumulativa de catre un bun a
anumitor conditii:
- proprietatile, insusirile bunului converg spre o nevoie reala sau imaginara a
consumatorului, nevoia putand fi prezenta sau viitoare. Astfel, atunci cand se
achizitioneaza o paine, nevoia este imediata si totodata reala, urmare a dorintei de
alimentatie curenta; dar cand se achizitioneaza un bilet de vacanta intr-o locatie
nemaivizitata, componenta imginara este dominanta.
- pentru a beneficia de satisfactia generata de achizitia si consumul unui bun,
consumatorul trebuie sa dispuna de cunostintele si abilitatile incumbate de
generare a satisfactiei din acel bun, exceptie facand achizitiile cu scop speculativ,
constand in revanzari ulterioare la preturi mai mari decat costul de achizitie. Un
calculator oricat de performant ar fi, nu isi va dovedi utilitatea pentru un utilizator
fara abilitati in utilizarea sa.

Sarcina de lucru 4
Prezinta conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un bun referitoare
la utilitate.

1.2.3. Definirea utilitatii economice

8

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie
Definiie
In atare conditii, utilitatea economica va reprezenta importanta, aprecierea pe
care un consumator o acorda la un moment si in anumite conditii date fiecarei
unitati dintr-un anumit bun, dintr-o multitudine de bunuri identice de care nu
dispune, dar pe care este dispus sa o achizitioneze; cu alte cuvinte, satisfactia pe
care o resimte prin consumarea unei cantitati determinate dintr-un bun sau un set
de bunuri.
1.2.4. Utilitatea cardinala si ordinala
Prin caracterul sau complex si subiectiv, comensurarea utilitatii reprezinta un
demers deosebit de dificil. Cu toate acestea, teoria economica opereaza cu doua
modalitati de evaluare, respectiv cardinala si ordinala.
-Utilitatea cardinala are in vedere acordarea, de catre agentul economic
consumator pentru fiecare unitate sau doza, o pretuire mai mare sau mai mica a
unui numar de unitati de utilitate, denumite utili;
-Utilitatea ordinala presupune ierarhizarea bunurilor intr-o anumita ordine in
functie de preferintele consumatorului.
In mod evident, utiliatea cardinala prezinta importanta mai mult sub aspect
teoretic, metodologic, in timp ce utilitatea ordinala poate fi utilizata in scopuri
pragmatice, un consumator putand aprecia cu destula acuratete ierarhizarea
preferintelor sale; prefera o carte anume sau un litru de vin,etc.

Sarcina de lucru 5
Prezinta utilitatea economica, cardinala si ordinala.

1.2.5. Functia de utilitate

Definiie
Dependenta dintre utilitatea totala si cantitatea bunurilor este exprimata printr-o
functie de utilitate de forma:
U=f (x1,x2,xn)
in care xi reprezinta cantitatea consumata dintr-un bun generic i ,i=1n.
1.2.6. Proprietati ale functiei de utilitate
Functiile de utilitate prezinta urmatoarele caracteristici:
1) Se bazeaza pe prezumtia ca satisfactia consumatorului are la baza modul de
combinare a marimilor xi, fiecarei combinatii corespunzandu-i o marime Uj, j-ul
9

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie
desemnand un indice care va exprima ordinea de preferinta a consumatorului,
astfel, de exemplu, U1 este preferata lui U2,U2 este preferata lui U3, deoarece
prima combinatie aduce consumatorului o satisfactie mai mare decat a doua ,a
doua decat a treia;
2) Are in vedere un aspect static, in sensul ca nu exista posibilitatea reportarilor
cheltuielilor de la o perioada la alta;
3) Se considera a fi o functie continua, cu alte cuvinte, nu se poate trece de la o
valoare la alta fara a se trece prin toate valorile intermediare.

Sarcina de lucru 6
Prezinta caracteristicile functiei de utilitate.

1.2.7. Utilitatea individuala, totala si marginala

In evaluarea utilitatii in functie de cantitatile consumate se utlizeaza marimile:
-a) utilitatea individuala;
b) utilitatea totala;
c) utilitatea marginala.
Definiie
a ) Utilitatea individuala reprezinta pretuirea pe care o acorda un consumator
pentru fiecare doza achizitionata si consumata dintr-un anumit bun sau pachet de
bunuri; de exemplu, o cana de ceai, o paine, etc;
Definitie
b) Utilitatea totala reprezinta satisfactia pe care consumatorul o obtine sau spera
sa o obtina prin consumarea unei anumite cantitati dintr-un bun sau un pachet de
bunuri;
Definitie
c) Utilitatea marginala sau aditionala comensureaza sporul de utilitate totala
ocazionat de cresterea cantitatii consumate cu o unitate sau cu o doza. Utilitatea
marginala este egala si cu derivata de ordinul unu a functiei de utilitate.
Intre aceste masuri ale utilitatii exista anumite interconditionari pe care le putem
prezenta recurgand la un exemplu numeric. Sa presupunem ca un anumit
consumator inregistreaza urmatoarele utilitati ca urmare a consumului unor
cantitati
Utilitate
Utilitat
a
Suma
succesive dintrQ(doze
ea
margina
utilitatii
un
anumit bun:
)
0
1
2
3
4
5

totala
0
100
250
375
450
425

la
0
100
150
125
75
-25

marginale
0
100
250
375
450
425

10

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie

Astfel, se observa urmatoarele:

- utilitatea creste pana la un anumit nivel al dozelor consumate dintr-un anumit
bun, dupa care incepe sa scada;
- punctul de maxim al utilitatii totale, adica nivelul de consum pana la care
utilitatea totala creste, corespunde cantitatii la care utilitatea marginala este egala
cu zero; depasirea acelui nivel al cantitatii pentru care utilitatea totala este
maxima determina ca utilitatea totala sa scada, iar utilitatea marginala de
asemenea sa scada si sa devina negativa; cu alte cuvinte, depasirea acelui nivel de
11

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie
consum nu mai aduce utilitate, satisfactie, ci dezutilitate sau insatisfactie, dar
intervenind prezumtia de consumator rational se presupune ca acest nivel critic
sau de indiferenta nu va fi depasit;
- suma cumulata a utillitatilor maginale este egala cu utilitatea totala
- utilitatea marginala prezinta o tendinta descrescatoare
Ultima concluzie, cunoscuta si sub numele utilitatii marginale descrescatoare,
sau legea a doua a lui Gossen, prevede ca o data cu cresterea cantitatii
consumate dintr-un bun, utilitatea totala sporeste din ce in ce mai putin, in timp ce
utilitatea marginala scade.
Utilitatea se dovedeste un concept util in abordarea comportamentului
consumatorului, iar intre marimile de comensurare se stabilesc o serie de
interdependente. Deosebit de utila se dovedeste a fi relatia dintre consumul
continuu si neincetat dintr-un bun si descresterea utilitatii marginale. Mentionam
ca aceasta legitate se dovedeste numai in cazul bunurilor normale, in timp ce in
cazul bunurilor de viciu nu se inregistreaza.

Sarcina de lucru 7
Prezinta caracteristicile utilitatilor individuale, totale, marginale si
marginale descrescatoare.

1.3. Maximizarea utilitatii totale obiectivul consumatorului

1.3.1. Utilitatea marginala si alegerea dintre doua bunuri
Pentru a intelege conceptul de utilitate marginala in contextul alegerii dintre doua
bunuri, sa presupunem ca un agent economic consumator are de ales dintr-un set
de consum format din bunurile (x1,x2) si ca urmareste sa afle modul in care i se
modifica utilitatea atunci cand va consuma cu o unitate mai mult dintr-unul din
bunuri, sa presupunem din x1. Aceasta rata de modificare este tocmai utilitatea
marginala in functie de bunul 1. Aceasta va fi de forma:

12

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie
si va masura rata modificarii utilitatii (U) in functie de o mica modificare din
bunul 1 (x1), in conditiile in care bunul 2 se mentine constant, asa incat pentru a
calcula variatia utilitatii pentru o mica modificare in consumul bunului 1, va
trebui sa calculam:
U=MU1x1
si in mod similar pentru bunul al doilea.
1.3.2. Rata marginala de substitutie
Daca am considera nivelul utilitatii constant, dar am avea variatii ale cantitatilor
din cele doua bunuri, aceasta ar insemna ca:
MU1x1+ MU2x2=U=0

sau prin rearanjari vom obtine:

Definiie
Acest raport intre variatiile cantitatilor dintre bunuri care este egal cu raportul
invers al utilitatilor marginale cu semn negativ, reprezinta rata marginala de
substitutie dintre cele doua bunuri, sau cu alte cuvinte, variatia cantitatii dintr-un
bun in termenii variatiei din celalat bun, asa incat utilitatea totala sa fie constanta.
Dupa cum in mod intuitiv ne-am fi asteptat, RMS are semnul minus deoarece o
crestere a cantitatii dintr-un bun trebuie sa fie insotita de o scadere din cantitatea
celui de-al doilea bun pentru a se mentine utilitatea totala constanta.
1.3.3. Curba de indiferenta
Definiie
Astfel, pot aparea o multitudine de combinatii intre cantitatile dintre cele doua
bunuri care asigura un acelasi nivel de utilitate, prin unirea carora se genereaza
astfel o curba de-a lugul careia utilitatea totala este constanta si care se defineste
drept curba de isoutilitate. Desigur, daca avem in vedere trei bunuri, avem de-a
face cu un plan de isoutilitate sau cu un hiperplan de isoutilitate cand se combina
si mai multe bunuri.
1.3.4. Definirea curbei de indiferenta
Definiie
Curba de indiferenta reprezinta locul geometric al punctelor ale caror
coordonate desemneaza combinatii de bunuri care genereaza acelasi nivel de
utilitate.
O astfel de curba este prezentata in figura urmatoare:

13

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie

Dupa cum se poate observa, punctele A si B aduc acelasi nivel de utilitate in

conditiile unor structuri diferite din cele doua bunuri. Astfel, punctul A presupune
3 unitati din bunul x1 si 15 unitati din bunul x2, in timp ce punctul B presupune 5
unitati din bunul x1 si numai 10 unitati din bunul x2.
1.3.5. Harti, familii de curbe de indiferenta
O curba de indiferenta face parte dintr-o colectie de harti sau familii de curbe
indiferente, care se vor prezenta precum in figura 2:

Dupa cum se poate observa in figura sunt trasate trei curbe de indiferenta care
apartin aceleiasi familii de curbe. Se poate constata ca, cu cat o curba de
indiferenta sau de isoutilitate se indeparteaza de originea graficului, cu atat va
descrie o utilitate superioara. Astfel, prima curba in punctul de coordonate (2,0,5)
presupunand divizibilitatea bunurilor, va insemna un consum de 2 bunuri x1 si 0,5
din bunul x2, in timp ce a treia curba, cea mai indepartata de origine, va descrie un
14

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie
consum tot de 2 bunuri x1, dar 2,5 bunuri din x2, ceea ce in mod evident este de
preferat pentru consumator.
Cu titlu de concluzie, putem afirma ca obiectivul consumatorului consta in
maximizarea satisfactiei, a utilitatii resimtita din achizitia si consumul bunurilor
care, din punct de vedere grafic, consta in atingerea unei curbe de isoutilitate cat
mai departate de origine.
Dar agentul economic consumator este supus, totodata, si unei constrangeri
bugetare. Cu alte cuvinte, el dispunand de un venit V si confruntandu-se cu
preturile de piata Px1 si Px2, va putea achizitiona cantitatile x1 si x2 conform
relatiei:
V=x1Px1+x2Px2
Constrangerea poate fi prezentata si sub forma:

Prin aceasta transformare, constrangerea bugetara este definita de prima paranteza

care va indica intersectia cu axa oy, deci cantitatea din bunul desemnat cu x2, in
timp ce a doua paranteza va semnifica panta dreptei constangerii bugetare.
1.3.6. Maximizarea utilitatii totale sub o constrangere bugetara
In aceste conditii, dispunem de o functie de utilitate care se impune a fi
maximizata, dar si de o restrictie de care trebuie sa tinem cont. O astfel de
problema se poate rezolva cu ajutorul multilpicatorului Lagrange.
UT=f(x1,x2)
si de constrangerea bugetara scrisa sub forma:

Astfel functia de maximizat cu multiplicatorul Lagrange va fi :

.
1.3.7. Rezolvarea analitica
Pentru maximizarea acestei functii se impune derivarea partiala in functie de
x1,x2 si egalarea cu zero si vom obtine ca:

asa incat:
15

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie
iar prin impartire vom obtine acea combinatie de bunuri x si y care maximizeaza
utilitatea totala care va satisface conditia:

Putem concluziona astfel, ca agentul economic consumator isi maximizeaza

utilitatea totala sub o restrictie bugetara atunci cand raportulul utilitatii marginale
pe pret este egal intre bunuri.
1.3.8. Rezolvarea grafica
Din punct de vedere grafic, avand in vedere dorinta consumatorului de
maximizare a utilitatii totale, inseamna situarea pe o curba de isoutilitate cat mai
departata de origine, dar sub restrictia bugetara, inseamna ca in locul de
intersectie dintre cea mai inalta curba de isoutilitate si restrictia bugetara, se va
gasi optimul alegerii consumatorului; cu alte cuvinte, locul de maximizare a
utilitatii totale, a se vedea figura 3:

Obiectivul consumatorului consta in maximizarea utilitatii totale sub o

constrangere bugetara care se inregistreaza in punctul in care cea mai inalta curba
de isoutilitate este tangenta la constrangerea bugetara.

16

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie

Rezumat
Consumatorul, pentru a putea trai, in sens biologic si social, trebuie sa
consume bunuri. O parte le obtine fara nici un efort, si acestea sunt abundente,
asa numitele bunuri libere, dar mai are nevoie si de bunuri care impun un efort
in procurarea lor si care se particularizeaza prin raritatea lor. Consumatorul
are o multitudine de nevoi pentru satisfacerea carora trebuie sa consume
bunuri. Dilema consumatorului consta in alegerea acestor bunuri pe care le
evalueaza pe baza utilitatii aduse. Dar, totodata, in aceasta alegere trebuie sa
tina cont de constrangerea sa bugetara. Prin urmare, el va alege bunurile care
ii confera cea mai mare utilitate sub constrangerea bugetara.

Exe

Exemplu: Un consumator inregistreaza o functie de utilitate de forma

U=40A0,5B0, ,preturile celor doua bunuri sunt pA=20 u.m. si pB=5 u.m., iar
venitul este de 600 u.m.
-a) Se cere sa se determine programul optim de consum ,respectiv acea structura
din cantitatile celor doua bunuri care ii maximizeaza utilitatea totala
respectivului consumato ;
-b) Care ar fi consecintele asupra programului optim de consum al unei
modificari de pre ,sa presupunem astfel ca pretul bunului A ar deveni
pA=10u.m.?
-c) Sa se interpreteze grafic rezultatele.
Solutie:
a)

Pe baza enuntului vom scrie functia Lagrange care va fi de forma:

L=40A0,5B0,5+(600-20A-5B)
si vom calcula derivatele partiale in fuctie de A ,B si pe care le vom egala cu
zero, obtinand astfel:

17

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie

Prin simplificarea primelor doua ecuatii si egalarea lor vom avea:

B=4A
Substituind in relatia a treia vom obtine :
A=15 si apoi ca B= 60
b)
Realizam un demers similar in conditiile modificarii pretului la bunul A
care va afecta constrangerea bugetara care in aceste conditii va deveni:
600=10A+5B
obtinand in final A=30 si B=60.
Notam astfel ca efectul modificarii pretului a contribuit la cresterea consumului
la bunul A de la 15 la 30 de unitati, in timp ce consumul bunului al doilea al
carui pret nu s-a modificat ramane neschimbat.
c)
Initial programul optim asigura un consum de 15 unitati din bunul A si 60
de unitati din bunul B, care corespunde cu punctul X din figura 4. Modificarea
pretului la bunul A ,in sensul scaderii de la 20 u.m. la 10 u.m. determina ca
dreapta bugetului sa devina cu o panta mai mica si sa genereze un nou echilibru
care se gaseste in punctul Y, situat pe o curba de isoutilitate superioara celei
initiale. Acest lucru este de asteptat, intrucat va consuma cantitati mai mari din
bunul A si utilitatea totala ca urmare a acestei majorari va fi de asemenea mai
mare. Prima curba de isoutilitate se poate explicita prin inlocuirea valorilor
initiale ale lui A si B, fiind de forma:
40A0,5B0,5=1200 sau B=900A-1
Astfel panta curbei de idiferenta I va fi:

La un punct precum X curba de indiferenta va fi tangenta cu noua dreapta a

bugetului a carei panta este egala cu:

18

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie

si egaland ultimele doua relatii obtinem ca A=21,2132 si B=42,4264, care

sunt coordonatele punctului H.

Astfel, modificarea rezultata ca urmare a modificarii pretului unui bun poate fi

descompusa in doua componente, respectiv pe efectul de substitutie care consta
in deplasarea din punctul X catre H si pe efectul de venit care consta in
deplasarea din punctul H catre Y. In aceste conditii, ca urmare a efectului de
substitutie, consumul din bunul A va creste de la 15 uniati la 21,2132, in timp ce
consumul din bunul B se va reduce de la 60 de unitati la 42,4264 unitati, iar ca
urmare a efectului de venit, consumul din bunul A va creste de la 21,2132 unitati
la 30 de unitati, consumul din bunul B va creste de asemene, de la 42,4264 la 60
unitati.

Teste propuse
I) In alegerea pe care agentul economic consumator o realizeaza in vederea
procurarii a doua bunuri A si B nu se ia in calcul
a) Utilitatea totala a bunurilor A si B;
b) Pretul bunurilor A si B;
c) Venitul disponibil al consumatorului;
d) Utilitatea marginala ca urmare a consumurilor celor doua bunuri A si B;
19

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

e) Nici un raspuns nu este corect.

Microeconomie

II) Care din raspunsurile urmatoare definesc utilitatea marginala:

a) Caracteristica bunurilor de a satisface nevoile consumatorului;
b) Sporul de productie obtinut la fiecare unitate monetara;
c) Sporul de utilitate care se obtine ca urmare a consumului unei unitati
suplimentare dintr-un anumit bun;
d) Rapiditarea in procurarea unei unitati dintr-un bun sau serviciu;
e) Nici un raspuns nu este corect.
III) Atunci cand utilitatea marginala a unui bun este pozitiva dar descrescatoare,
utilitatea totala resimtita de un consumator ca urmare a cresterii dozelor
consumate din bunul respectiv:
a) ramane nemodificata;
b) scade;
c) creste;
d) nu se poate preciza;
e) nici un raspus nu este corect.
IV) In conditii normale care masura a utilitatii poate lua valori negative:
a) individuala;
b) marginala;
c) totala;
d) nici una;
e) toate.
V) Suma utilitatilor marginale este egala cu:
a) utilitatea individuala;
b) utilitatea medie;
c) utilitatea totala;
d) cu venitul consumatorului;
e) utilitatea merceologica de care se bucura bunul din partea consumatorului.
VI) Un consumator obtine maximum de utilitate, considerand date venitul
disponibil si preturile, atunci cand:
20

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie
a) utilitatile marginale a tuturor bunurilor sunt egale intre ele;
b) raportul utilitatilor marginale a unor perechi de bunuri sunt egale intre ele;
c) utilitatile marginale si individuale sunt egale pentru toate bunurile;
d) raporturile dintre utilitatile marginale si preturi pentru toate bunurile sunt
egale;
e) raporturile dintre utilitatile marginale si preturi pentru toate bunurile au valori
maxime.
VII) Un individ consuma doua bunuri A si B, iar functia sa de utilitate este de
forma: U(A,B)=A4B5. Venitul disponibil este de 72 RON, iar preturile celor doua
bunuri sunt PA=2 RON/buc. si PB=3 RON/buc. In aceste conditii individul va
consuma din bunul A:
a) 15 buc;
b) 48 buc;
c) 18 buc;
d) 20 buc;
e) 16 buc.
VIII) Utilitatea marginala a consumului bunului A este exprimata de relatia:
Umarg A=22-4QA
in timp ce utilitatea marginala a bunului B este:
Umarg B=16QB
in care QA si QB reprezinta cantitatile consumate din cele doua bunuri. Preturile
bunurilor sunt: PA=2 um/buc si PB=1 um/buc, iar venitul consumatorului este de
13 um. Cantitatile consumate din bunurile A si B vor fi de forma:
a) 1A+9B;
b) 2A+9B;
c) 3A+8B;
d) 9A+2B;
e) 8A+2B.
IX) Venitul unui individ care consuma doua bunuri A si B care au preturi egale
numere intregi este de 50 um.
Informatiile referitoare la utilitatile marginale ca urmare a consumului unor doze
diferite din cele doua bunuri sunt prezentate in tabelul urmator:
21

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Utilitatea
Doza 1
Doza 2

Doza 3

Doza 4

Microeconomie
Doza 5
Doza 6

Marginala
Bun A

25

20

18

15

10

Bun B

20

17

15

11

Setul de consum ce confera cea mai mare utilitate individului este de forma
4A+3B. In urma achizitionarii bunurilor, consumatorului ii va ramane un rest de:
a) 0 unitati monetare;
b) 1 unitate monetara;
c) 2 unitati monetare;
d) 3 unitati monetare;
e) 4 unitati monetare.
X) Un consumator inregistreaza o functie de utilitate de forma U=xy, in care
U=utilitatea totala, x si y cantitatile consumate din cele doua bunuri. Cunoscanduse preturile bunurilor Px=1 si Py=2 si venitul consumatorului de 100 u.m., sa se
determine cantitatile din cele doua bunuri x si y care ii confera utilitatea maxima:
a) 10 bunuri x si 25 bunuri y;
b) 25 bunuri x si 30 bunuri y;
c) 40 bunuri x si 25 bunuri y;
d) 50 bunuri x si 10 bunuri y;
e) 50 bunuri x si 25 bunuri y.

Pe baza aplicatiei Utilitatea cu programul Excel se vor face simulari in

vederea aprofundarii notiunilor de utilitate individuala, totala si marginala.

Pe baza programului Excel se va trasa o constrangere bugetara si se

vor studia propietatile acesteia.

Bibliografie minimal
Dumitru Ciucur, Ilie Gavrila,Constantin Popescu Economie, Editura Tribuna
Economica, Bucuresti, 2004, Capitolul 4;

22

Florin-Dan Puscaciu si Rose-Marie Puscaciu

Microeconomie
Joseph E.Stiglitz ,Carl E.Walsh - Economie, Editura Economica, Bucuresti,
2005, Capitolul 6;
Radu Vranceanu, Marc Guyot - Bazele microeconomiei intreprinderii, Editura
Polirom, Iasi, 2004, Capitolul 4.

23