Universitatea Stefan cel Mare Suceava

Facultatea de Stiine Economice i Administraie Public

Specializarea Contabilitate si Informatica de Gestiune
An 1, ru!a "a, #i
CONTROLUL PERFORMANTELOR SALARIATILOR PRIN
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
STUDIU DE CAZ
PE FIRMA : S.C. Select Standard S.A.
Siminiceanu Ma$da %ulia
1
CUPRINS
%& Capitoll I. Mana!e"entl re#r#elor "ane$$$$$$$$$$$...pa!.%
%%& Capitoll II. Recrtarea #i #electarea per#onalli$$$$$$$...$$pa!.&
%%&1 Publicitatea reali'at !osturilor vacante((((((((((((((&&&&&!a$&)
%%&* Atra$erea candidailor((((((((((((((((((((((!a$&)
%%&" Metode de selectie(((((((((((((((((((((((&&!a$&)
%%%& Capitoll III. E'alarea per(or"anteloran!a)atilor$$$$$$$$$.pa!.*
%%%&1& Performanta individuala((((((((((((((((((((&&&!a$&+
%%%&* ,biectivele evaluarii !erformantelor((((((((((((((((&!a$&-
%%%&"& .riterii de evaluare si standarde de !erformanta(((((((((((&&!a$&/
%%%&0& Eta!ele !rocesului de evaluare((((((((((((((((((&&!a$&/
I+. Capitoll I+. Moti'area #i reco"pen#area per#onalli$$$$$$...$pa!.,
%1&1& Sistemul de recom!ensare a !ersonalului((((((((((((((&!a$&12
%1&*& Sistemul de venituri salariale ale !ersonalului(((((((((((&&&&&!a$& 12
+.Capitoll -. Mana!erii #i relatiile c an!a)atii$$$$$$$$$$$$...pa!../
1&1& .omunicarea si im!ortanta ei((((((((((((((((((&&&&&&!a$&12
1&*& 3elatiile cu an$a4atii in conte5tul or$ani'atiei(((((((((&&&(((&!a$&11
STUDIU DE CAZ S.C. Select Standard S.A..........................................................pa!..&
0I0LIOGRAFIE$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..$pa!.11
*
CAPITOLUL I. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
Man$ementul 3esurselor Umane ar !utea fi definit ca un com!le5 de msuri
conce!ute interdisci!linar, cu !rivire la recrutarea !ersonalului, selecia, 6ncadrarea,
utili'area !rin or$ani'area er$onomic a muncii, stimularea material i moral !7n 6n
momentul 6ncetrii contractului de munc& Aceast definiie cores!unde sistemului 8 om9
solicitri, unde omul ocu! locul central, fiind nevoit s rs!und solicitrilor tuturor
factorilor& ,mul e msura tuturor lucrurilor, afirm filosoful $rec Preto:oras, ceea ce
6nseamn c omul e ca!abil s inte$re'e orice solicitri !re'ente sau viitoare av7nd ca
int omul, care trebuie s le fac&
;rim 6ntr9o societate 6n care sc<imbrile se succed cu o mare ra!iditate i 6n care,
!entru lumea afacerilor, !rovocrile i obli$ativitatea sc<imbrii in de domeniul
normalitii& ,ri, fr 3esurse Umane, ca!abile de sc<imbare i ada!tare, de creativitate
i com!etene !rofesionale multi!le, or$ani'aiile de orice fel sunt sortite eecului& =n
acest conte5t, oamenii re!re'int o resurs vital, de a'i i de m7ine a tuturor
or$ani'aiilor, care asi$ur su!ravieuirea, de'voltarea i succesul acestora&
Fara !re'ena efectiv a oamenilor care tiu ce, c7nd i cum trebuie fcut, e !ur i
sim!lu im!osibil ca or$ani'aiile s9i atin$ obiectivele& ;ocmai de aceea !e !lan
mondial se duce o adevrat btlie !entru atra$erea creierelor, investiiile 6n acest sens
fiind foarte ra!ide&
%m!ortana fiinei umane 6n conducerea cu succes a unei afaceri e cea care face
din mana$ementul resurselor umane, un set de com!etene, de!rinderi i atitudini
eseniale !entru toi mana$erii& Aceast res!onsabilitate nu e doar le$at de a furni'a
slu4be oamenilor, de a9i 6ndruma cum s lucre'e i de a le 6nre$istra !erformanele, dei
mana$erii trebuie s fac acest lucru& Pe l7n$ toate acestea, e o investiie> a da oamenilor
!uterea !entru ca ei s acione'e eficient i eficace&
.onsultanii i mana$erii susin c oamenii constituie 8bunul cel mai de !re al
unei or$ani'aii& Astfel, 6n funcie de sco!ul urmrit, mana$ementul $eneral s9a divi'at
6ntr9o multitudine de domenii s!eciali'ate, 6n r7ndul crora se 6nscrie i mana$ementul
resurselor umane&
Succesul unei or$ani'aii e determinat i de calitatea resurselor umane, de
"
!rocedurile !rin care se face atra$erea i meninerea celor mai strlucite talente, care s
reali'e'e cele mai dificile sarcini cu acelai entu'iasm cu car le reali'ea' !e cele uoare&
%nteresul !entru Mana$ementul 3esurselor Umane a a!rut la confluena cu de'voltarea
!si<olo$iei, sociolo$iei, tiinelor 4uridice, cercetrilor o!eraionale, statisticii etc&
CAPITOLUL II : RECRUTAREA 2I SELECTAREA
PERSONALULUI
.a!itolul de fa cu!rinde definiia recrutrii i selectrii !ersonalului, ti!urile de
recrutare, sursele i metodele folosite !entru a !roiecta un !lan eficient de recrutare a
!ersonalului, metodele i criteriile necesare !entru crearea unui sistem corect de selectare
i !romovare a !ersonalului, metode de selectare i !romovare&
Aceste dou !rocese au o mare !ondere 6n activitile mana$ementului resurselor
umane& ?eoarece de re'ultatul lor de!inde, 6n bun msur, calitatea !ersonalului unei
or$ani'aii, cunoaterea i a!licarea lor corect este esenial !entru buna funcionare
@funcionare eficientA a or$ani'aiei res!ective&
3ecrutarea se refer la acel set de activiti !e care or$ani'aia le folosete !entru
a atra$e candidai !entru !osturile scoase la concurs, candidai care au a!titudinile i
de!rinderile necesare !entru a contribui la 6nde!linirea obiectivelor or$ani'aionale&
Selecia re!re'int !rocesul !rin care or$ani'aia ale$e, dintr9un $ru! de
candidai, !ersoana sau !ersoanele cele mai !otrivite !ostului scos la concurs, conform
criteriilor stabilite i lu7nd 6n considerare condiiile de mediu&
E5ist c7teva elemente care afectea' succesul !roceselor de recrutare i selecie>
9E5istena unei fore de munc com!etente sau educabileB
9, reea eficient de informare care atin$e !o!ulaia !osibililor candidaiB
9Un mediu or$ani'aional atractivB
9, ima$ine clar a !rioritilor or$ani'aieiB
9Mi4loaceCinstrumente care s fie ca!abile s selecte'e cei mai buni candidai&
0
3ecrutarea si selectarea !ersonalului se face in urma unui !rocesc stric si
amanuntit>
II.. P3licitatea reali4at5 po#trilor 'acante

Primul !as este de a face !ublic concursul !entru ocu!area unui !ost vacant&
Acest lucru !resu!une o cam!anie !ublicitar a crei !ies de re'isten este descrierea
!ostului& Anunurile !rivitoare la acest as!ect includ, de obicei, o descriere a
!rinci!alelor obli$aii i res!onsabiliti, o list a cerinelor !e care candidatul trebuie s
le satisfac !entru a ocu!a !ostul i alte informaii relevante, cum ar fi o descriere
$eneral a or$ani'aiei&
?u! cum am afirmat i mai sus, acest moment este ideal !entru redefinirea
!ostului, 6n funcie de nevoile or$ani'aiei i de e5!eriena avut cu !recedentul ocu!ant&
.eea ce am !re'entat nu este !osibil de reali'at 6n !re'ent datorit costului ridicat al
!ublicitii& =n $eneral, se recur$e la o !ublicitate tele$raficB !entru informaii
su!limentare, candidaii se !ot adresa or$ani'aiei&
II.1 Atra!erea candida6ilor
=n cea mai mare !arte, eforturile din acest domeniu 6ncearc s imite ceea ce se
face de mult vreme 6n sectorul !rivat& Astfel, se !oate vorbi de a!ariia unor !lanuri de
marDetin$ !rin care de!artamentul de mana$ement al resurselor umane modelea'
diferite cam!anii de recrutare !entru a atin$e !o!ulaii de candidai s!ecifice&
Se folosesc diferite mi4loace i instrumente& ?e la distribuirea de brouri ce
cu!rind o descriere a or$ani'aiei i a !osturilor scoase la concurs i !7n la s!oturi
!ublicitare ;1, toate mi4loacele unei cam!anii !ublicitare suntC!ot fi folosite&
II.% Metode de #electie
;endina actual este de a de!i modalitatea tradiional de testare a candidailor,
!rin e5amen scris& =n !re'ent se !refer bateriile de teste, nu se recur$e la o sin$ur
)
modalitate de e5aminare a candidailor& =n continuare vom !re'enta cele mai rs!7ndite
metode de testare&
E E5amenul de dosar
E %nterviul
E ;este de !erforman
E .entrele de evaluare
CAPITILUL III. E+ALUAREA PERFORMANTELOR
SALARIATILOR
III... Per(or"anta indi'idala
Performanta individuala !oate fi caracteri'ata !rin> !roductivitate, creativitate si
loialitate&
Productivitatea este definita ca fiind ra!ortul dintre 8marimile de iesire si
8marimile de intrare identificate in !rocesele de munca& ;ermenul 8marimi este
im!ro!riu !entru ca in !rocesele de munca sunt im!licate, intr9adevar, marimi
cuantificabile dar si ener$ie umana, com!etente, abilitati, stari, relatii si altele diverse
care nu sunt masurabile&
Productivitatea individuala este ec<ivalenta cu eficienta, fiind, in termeni
matematici, su!raunitara& Sc<ematic, !entru !rodusele fi'ice, !roductivitatea individuala
!oate fi calculata ca fiind ra!ortul dintre numarul !roduselor reali'ate si tim!ul de lucru
necesar reali'arii acestora
Productivitatea la nivel de or$ani'atie este media !onderata a !roductivitatii
tuturor membrilor or$ani'atiei& ?esi definitia este fara cusur, determinarea 8formulei de
calcul este dificilaB aceasta de!inde de natura or$ani'atiei, de mana$ementul
institutionali'at, de structura, de !olitica !rivind resursele umane si de numerosi alti
factori& Pentru firme cu !roductie !re!onderent fi'ica, !roductivitatea la nivel de
or$ani'atie, !oate fi e5!rimata ca fiind costul total al muncii !e unitatea de !rodus&
Productivitatea la nivel national este e5!resia !erformantei socialeB nivelul ridicat
al !roductivitatii este $arantia !ros!eritatii $enerale&
+
.reativitatea este o alta forma de e5!rimare a !erformatei individuale& Aceasta
trasatura este caracteristica !ersoanelor !asionate de auto!erfectionare, de instruire si, in
final, de creatie& Firmele de mare anver$ura investesc in cercetare !entru a9si asi$ura
sanse de su!ravietuire in viitorB beneficiul !entru societate este, de asemenea, asi$urat&
Foialitatea este caracteristica !erformantei individuale care asi$ura stabilitate
firmei si si$uranta !entru salariat& Se !oate acce!ta ca loialitatea re!re'inta atitudinea de
atasament si com!ortamentul !artici!ativ al salariatului& Foialitatea este corelata cu
motivatia si, direct, cu !olitica !rivind resursele umane&
Satisfactia in munca este starea !e care o !ot avea salariatii carora le este
recunoscuta !artici!area la reali'area !roduselor si serviciilor de calitate& %nsatisfactia
este starea de disconfort !si<ic !e care o inre$istrea'a salariatii care nu au obtinut
re'ultatele aste!tate de catre ei insisi sau de catre su!eriori& Evaluarea starii de satisfactie
este, de re$ula, !ro!rie individului dar este determinata si de atitudinea cole$ilor si a
su!eriorilor& Satisfactia in munca are aceleasi ori$ini ca si motivatia> nivelul salarial,
recom!ensele de alta natura, recunoasterea valorii !rofesionale si umane si !osibilitatea
de !erfectionare, de creatie, de e5!rimare a o!iniilor, de luare a deci'iilor si dobandirea
dre!tului de control asu!ra calitatii muncii !restate&
III.1 O3iecti'ele e'alarii per(or"antelor
Mana$ementul !erformantei consta in abordarea sistematica a !oliticii !rivind
resursele umane, in $eneral, si a evaluarii !erformantei, in s!ecial, folosind obiectivele,
reali'arile si feedbacD G ul ca mi4loace de motivare a salariatilor si de'voltarii
or$ani'atiei&
Evaluarea !erformantelor este activitatea de ba'a a mana$ementului resurselor
umane, desfasurata in vederea determinarii $radului in care an$a4atii inde!linesc eficient
sarcinile si se ac<ita corect si com!let de res!onsabilitatile care le9au fost atribuite&
.aracterul evaluarii !erformantei trebuie sa fie !o'itiv, constructiv, orientat s!re
viitor&
.aracteristicile enumerate !ot fi asi$urate, daca sunt inde!linite urmatoarele
conditii>
-
H re'ultatele evaluarii sunt realeB
H re'ultatele evaluarii au fost confirmate !rin mi4loace si te<nici !araleleB
H re'ultatele evaluarii au fost verificate de catre evaluatori inde!endentiB
H mi4loacele si te<nicile de investi$are au fost anterior omolo$ate&
III.%. Criterii de e'alare #i #tandarde de per(or"anta
.riteriile de !erformanta re!re'inta seturi de cerinte @normeA s!ecifice fiecarei
!rofesii, meserii sau fiecarui loc de munca&Evaluarea !erformantei inseamna com!ararea
reali'arilor, com!ortamentului, atitudinilor, nivelului s!ecific de !re$atire etc& cu criteriile
de !erformanta&
.riteriile de !erformanta trebuie stabilite !e ba'a anali'ei !osturilor& %n vederea
reali'arii acestui as!ect, anali'a !osturilor trebuie actuali'ata sistematic, !entru a
constitui o ba'a si$ura de referinta& Performantele salariatilor varia'a in ra!ort cu
dimensiunea activitatilor si cu $radul lor de com!le5itateB ca urmare, criteriile de
evaluare trebuie sa fie clare si, du!a ca', cuantificate&
Printre criteriile de !erformanta !ot fi mentionate>
H caracteristici !ersonale @a!titudini, com!ortament, !ersonalitateAB
H com!etenta @cunostinte !entru e5ercitarea atributiilor !ostuluiAB
H caracteristici !rofesionale @autocontrol, dis!onibilitate, vi$ilentaAB
H ada!tabilitatea la cerintele !ostuluiB
H ca!acitatea de deci'ieB
H ca!acitatea de invovareB
H s!iritul de ec<i!aB
III.&. Etapele proce#li de e'alare
Pe ba'a considerentelor de mai sus se !ot s<emati'a !asii !e care !rocesul de
evaluare a !erformantelor ii va urma>
/
H definirea obiectivelor evaluarii !erformantelorB
H stabilirea !oliticilor de evaluare a !erformantelorB
H stabilirea !eriodicitatii evaluariiB
H ale$erea criteriilor si standardelor de !erformantaB
H ale$erea metodelor si te<nicilor de evaluareB
H ale$erea si !re$atirea !ersonalului care va a!lica te<nicile de evaluareB
H !re$atirea !ersonalului su!us evaluariiB
H mediati'area interna a !rocesului de evaluareB
H evaluarea !ro!riu G 'isaB
H sinteti'area informatiilor ac<i'itionate si anali'a acestoraB
H comunicarea re'ultatelor evaluarii !erformantelorB
H ado!tarea masurilor care decur$ din anali'a re'ultatelor !rocesului&

CAPITOLUL I+. MOTI+AREA SI RECOMPENSAREA
PERSPNALULUI

Pentru un c7t mai bun control i o c7t mai bun utili'are, motivarea resursei
umane trebuie 6neleas din cele * !ers!ective ce 6i sunt s!ecifice> !ers!ectiva
!si<olo$ic, ce o definete ca fiind un !roces ce are loc la nivelul fiecrui individ i este
caracteri'at de anumite com!onente eseniale, i !ers!ectiva mana$erial, ce o abordea'
ca !e o res!onsabilitate ce are nevoie de anumite !7r$<ii i resurse !e care trebuie s le
utili'e'e !entru a obine marea !erforman de a su!ra!une, c7t mai confortabil i mai
eficient, obiectivele or$ani'aiei cu nevoile i interesele ana$a4ailor ei&
=n vi'iunea s!ecialitilor, sistemul de recom!ensare stabilete mrimea i ti!urile
de valori @materiale i nematerialeA !e care an$a4aii le !rimesc 6n sc<imbul activitilor
!restate 6ntr9o instituie& =n mod normal, orice sistem de recom!ensare al an$a4ailor din
sistemul !ublic trebuie s se fundamente'e !e un set de !rinci!ii, res!ectiv s cu!rind
at7t o com!onent financiar c7t i o com!onent nonfinanciar de recom!ensare& =n
cadrul sistemului de recom!ensare, unul dintre elementele im!ortante 6l constituie
sistemul de venituri salariale& =n ara noastr sistemul le$at de veniturile salariale ale
I
funcionarilor !ublici este re$lementat !rin le$e, i cu!rinde, ca i elemente, salariul de
ba', s!oruri i indemni'aii salariale, !rime i stimulente de merit financiare&
I+... Si#te"l de reco"pen#are a per#onalli
Fa modul $eneral, !rin conce!tul de recom!ensare se 6nele$e tot ceea ce
funcionarul !ublic !rimete 6n sc<imb de la instituia unde lucrea', !entru munca
!restat& Pe de alt !arte, recom!ensarea com!ort i vi'ea' o relaie de tran'acionare
dintre an$a4at i instituie, elementele tran'aciei fiind> efortul i a!ortul de!us de an$a4at
la reali'area obiectivelor instituiei i valorile acordate de instituie an$a4ailor !entru
efortul de!us&
I+.1. Si#te"l de 'enitri #alariale ale per#onalli
.a i definiie $eneral, a!reciem c 6n !re'ent salariul re!re'int o sum de bani
acordat de un individ @aflat !e o funcie de conducereA, 6n temeiul unor contracte
individuale de munc, unui alt individ sau $ru! de indivi'i @aflai !e funcii de e5ecuieA
ca recom!ens !entru munca @efortulA efectuat sau care trebuie a fi efectuat, ori !entru
serviciile 6nde!linite sau care trebuie a fi 6nde!linite&
CAPITOLUL -. MANAGERII SI RELATIILE CU ANGA7ATII
+... Co"nicarea #i i"portanta ei
Mana$erii isi !etrec cea mai mare !arte a tim!ului direct an$a4ati intr9o forma sau
alta de comunicare& .<iar si atunci cand lucrea'a sin$uri 9 de e5em!lu, studiind sau
!re$atind ra!oarte 9 ei se ba'ea'a !e incercarile altora de a comunica cu ei, sau se
!re$atesc sa comunice cu altii& Acuratetea in luarea deci'iilor de!inde, in !articular, de
eficienta comunicarii& ?aca !rocesul de comunicare este deficitar, tot restul !oate fi
viciat&
12
Este im!ortant sa recunoastem ca orice mana$er !refera sa !rimeasca vesti bune, si
nu rele, iar subalternii si cole$ii sunt tentati sa le s!una oamenilor ceea ce ei doresc sa
auda& Pe termen lun$, acest lucru !oate fi de'astruos, iar mana$erii, la fel ca liderii
!olitici, trebuie sa fie constienti de distorsiunile care !ot sa a!ara !e canalele de
comunicare si sa fie atenti sa nu cada in aceasta ca!cana& Probabilitatea blocarii stirilor
critice sau nefavorabile !oate fi mult redusa daca tentatiile in acest sens sunt
constienti'ate si daca se renunta la ec<ivalentele moderne ale vec<ii traditii $recesti de a
ucide mesa$erul care aducea vestea !ierderii unei batalii&
+.1. Relatiile c an!a)atii in conte8tl or!ani4atiei
Activitatea de relatii cu an$a4atii este lar$ distribuita in cadrul or$ani'atiei&
Activitatile din acest sector includ>
9 stabilirea salariilor si a beneficiilorB
9 !erformanta in muncaB
9 abordarea as!ectelor disci!linareB
9 revendicarile individuale si colectiveB
9 re!re'entarea colectiva, inclusiv !artici!area an$a4atilorB
9 sanatatea si !rotectia munciiB
9 redundantaB
9 alte dre!turi statutare ale an$a4atilor&

Printre evolutiile s!ecifice din domeniul mana$ementului resurselor umane se
numara>
9 utili'area sistemelor de mana$ement al informatieiB
9 de'voltarea contractelor de munca individuale mai mult decat a celor colectiveB
9 comunicarea directa cu forta de muncaB
9 aceasta !oate sa im!lice incercari de sc<imbare a culturii si an$a4amentelorB
9 un accent s!orit !e valoarea adau$ata de indivi'i si activitatiB
9 asi$urarea ca activitatile de !re$atire si !erfectionareB
9 de'voltarea ca!acitatilor de consultanta interna si actiunea ca a$ent al sc<imbariiB
11
9 distribuirea unor activitati individuale cum ar fi administrarea statelor de !lataB
9 ins!ectii interne si stabilirea unor standarde de evaluare a eficienteiB
9 ado!tarea unor !ractici de munca fle5ibile, fie in termeni de fle5ibilitate a functiei,
fle5ibilitate a locatiei sau fle5ibilitate numerica&

Controll #i #pra'e!9erea
Un as!ect crucial al relatiilor de munca intr9o or$ani'atie este masura in care
interesele mana$eriale sunt !rote4ate la nivelul su!rave$<erii directe& Acesta este nivelul
cel mai de 4os al mana$ementului, dar in acelasi tim! el formea'a !artea cea mai lar$a a
!iramidei mana$eriale&
?e asemenea, in unele or$ani'atii, avanta4ele ce decur$ din calitatea de su!rave$<etor
au fost reduse !rin evolutii de $enul armoni'arii termenilor si conditiilor de an$a4are cu
muncitorii necalificati& Printre strate$iile menite sa contracare'e aceste !robleme se
numara>
9 e5aminarea im!actului stimulentelor financiare asu!ra rolului su!rave$<etoruluiB
9 identificarea cu $ri4a a rolului su!rave$<etorilorB
9 selectia atenta, !re$atirea si !erfectionarea su!rave$<etorilorB
9 de'voltarea de relatii laterale intre su!rave$<etori ca un mi4loc de s!ri4in reci!rocB
9 dele$area catre su!rave$<etori a unei autoritati adecvateB
9 consolidarea !o'ititei su!rave$<etorilor !rin acordarea !ermisiunii de a da atat
recom!ense cat si sanctiuni&
Participarea an!a)atilor.
, alta dimensiune a relatiilor de munca este !artici!area an$a4atilor& Aceasta !oate fi
definita ca un mod de a im!lica forta de munca in acele !robleme ale or$ani'atiei care ii
afectea'a& Ea este diferita de conce!tul de control al muncitorilor, fie si numai din cau'a
reticentei investitorilor de a !ierde controlul investitiilor lor& %n ca'ul !artici!arii
an$a4atilor, deci'ia finala revine mana$ementului&
9!artici!are directa
9!ertici!are indirecta
1*
9!artici!are financiara
Recnoa#terea con(lictelor de intere#e&
Poate cea mai im!ortanta calitate necesara unui mana$er in relatile cu an$a4atii este
ca!acitatea de a recunoaste situatiile in care interesele mana$eriale intra in conflict cu
cele ale an$a4atilor& Unii oameni ado!ta o !ers!ectiva unitara asu!ra or$ani'atiei si !ur si
sim!lu nu admit ca asa ceva se !oate intam!la& 3ationamentul este ca tot ce este bine
!entru or$ani'atie este automat bine si !entru toti salariatii acesteia&
STUDIU DE CAZ
S.C. Select Standard S.A.
1"
Serviciul 3esurse Umane& Atribuii i obiective
Acest serviciu este subordonat ?irectorului eneral& Structura or$ani'atoric a
acestui serviciu este>
J 1 director resurse umane
J 1 referent resurse umane
Atribuiile serviciului sunt >
9 asi$urarea necesarului de !ersonal !e funcii, meserii i s!ecialiti conform
solicitrilor i 6n limita numrului a!robat de conducerea societii
9 or$ani'area i coordonarea activitii de !re$tire a !ersonalului , cu fore
!ro!rii sau 6n colaborare cu uniti abilitate 6n acest domeniu @A$enia Kudeean !entru
,cu!are i Formare ProfesionalB %ns!ectoratul ;eritorial Kudeean de MuncB .asa de
Asi$urri de SntateB .asa Kudeeana de PensiiB ?irecia de Munc i Probleme SocialeA&
9 3edistribuie !ersonalul 6n funcie de solicitri sau de nevoile firmei&& Activitatea
curent a serviciului !oate fi sinteti'at astfel @du! direcia de aciuneA&
1& Plani(icarea re#r#elor "ane:
J 6ntocmirea necesarului de !ersonal i a fondului de salarii !e uniti i sectoare
de activitateB
J urmrirea 6ncadrrii 6n numrul de salariai !lanificatB
J 6ntocmirea i transmiterea lunar, trimestrial, anual a drilor de seam
!rivind 6ncadrarea cu !ersonalB
J urmrirea evoluiei numrului mediu al an$a4ailor corelat cu cerinele
societiiB
J efectuarea studiilor de s!ecialitate i a unor !roiecte de or$ani'areB
*& Recrtarea :i #elec6ia re#r#elor "ane:
J asi$urarea necesarului de !ersonal !e meserii, funcii, s!ecialitiB
J transmiterea dis!onibilitilor sau a necesarului de !ersonal la oficiile
teritoriale de munc>
J or$ani'area concursurilor de ocu!are a locurilor vacanteB
10
J ado!tarea deci'iilor de selecieB
"& Pre!5tirea re#r#elor "ane:
J consult conductorii , efii de com!artimente i sectoare de activitate cu
!rivire la !ro!unerile de s!eciali'areB
J or$ani'ea' !re$tirea !rofesional a !ersonalului !rin cursuri de calificare i
recalificareB
J face !ro!uneri de colari'are i urmrete !ersonalul trimis la colari'areB
J !ro!une !entru !romovare an$a4aii care se dovedesc a fi !erformaniB
0& Re"nerarea re#r#elor "ane:
J o!erea' 6n !onta4e salariul, s!orurile, !rocentul de acordare a salariului 6n
funcie de modul de calculB
J verific i calculea' dre!turile colaboratorilorB
J 6ntocmete, ine evidena i calculea' dre!turile colaboratorilorB
J 6ntocmete, ine evidena i calculea' lunar dre!turile !ersoanelor 6ncadrate
cu contracte i convenii civileB
J rs!unde de 6ntocmirea contractelor de munc !entru salariaii societiiB
J 6ntocmete documentele de a!licare a sanciunilor disci!linare, sc<imbrii
locului de munc, desfacerea contractului de muncB
J ine evidena vec<imii 6n munc a fiecrui an$a4at !entru calcularea s!orului
de vec<ime, a 'ilelor de concediu, com!letarea fielor de lic<idare, vi'area
certificatelor medicale, !recum i urmrirea !re'enei 'ilnice a !ersonalului
;ESAB
Piaa muncii 6n industria <otelier !re'int caracteristici s!ecifice i anume>
J o !ro!orie mai mare de activiti necalificateB
1)
J transferabilitatea 6ndem7nrii9 ca!acitii la orice nivel 6ntre un <otel cu
diverse activiti i uniti din industria <otelierB
J rata 6nalt a fluctuaiei forei de muncB
J nivelul sc'ut al salariilorB =ntre toate aceste trsturi e5ist o str7ns le$tur&
=ndem7narea, ca!acitatea care caracteri'ea' activitile 6n domeniul turismului
sunt s!ecifice& =n ca'ul muncii necalificate fluctuaia !oate de!i domeniul industriei
<oteliere&
,biectivele !e termen scurt ale Serviciului 3esurse Umane la S&.& Select
Standard S&A&
J alctuirea unei or$ani$rame funcionaleB
J an$a4area unui !ersonal calificat, t7nrB
J stabilirea unui bu$et !e anul *220 necesar serviciuluiB
J stabilirea metodelor de mobili'are i !romovare a !ersonalului B
J im!lementarea sistemului de instruire !rofesionalB
J c<estionarea an$a4ailor asu!ra a ceea ce atea!t de la munca lorB
J utili'area unui sistem de selecie 6n 6nt7m!inarea nevoilor unitiiB
J utili'area interviurilor de adevrat valoareB
,biectivele !e termen mediu i lun$ ale Serviciului 3esurse Umane a S&.& Select
Standard S&A& $estionarea carierei an$a4ailor B
J conturarea unei !olitici de !ersonalB
J re$ulari'area ra!ortului salariu G !erformanB
J conturarea unei culturi or$ani'aionale ba'ate !e sc<imbareB
J de'voltarea unui sistem de stimulenteB
Recrtarea :i #elec6ia re#r#elor "ane
Fa S&.& Select Standard S&A&, !rin recrutarea !ersonalului se urmrete nu numai
sim!la ocu!are a unor !osturi libere, ci i !rocesul !rin care noul an$a4at se inte$rea'
1+
!si<oG socio9!rofesional 6n unitate, 6n $ru!ul de lucru, modul cum se ataea' de colectiv
!entru a9i 6nde!lini sarcinile i de a rs!unde c<iar la 6ndatoriri s!orite&
Fa S&. Select Standard S&A& sunt !osturi bine definite si conturate, care ofera un
cadru !rofesionist de munca, inte$rate atat !e ori'ontala cat si !e verticala, e5ist7nd
elemente maturi'ate, de'voltate la cerinele descrise 6n Fia !ostului
Metode de recrtare e(iciente
3ecrutarea !rin intermediul anunurilor 6n !res
3ecrutarea !rin intermediul anunului 6n 'iar este o !ractic foarte eficient&
.<eltuielile antrenate s9au dovedit a fi minime, dar se urmresc c7teva re$uli>
J trebuie ales corect 'iarul& Pe !lan local , 'iarele !e care cei care solicit astfel
de locuri de munc le citesc cu !recdere sunt> %nformaia 'ilei, a'eta de
Lord 1est i Friss Uisa$& Este indicat ca anunul s fie !ublicat 6n 'iare
destinate celor s!eciali'ai 6n munca de care este nevoie&
J s nu se fac economie de cuvinte !entru a reduce costul anunului& 3e'ultate
mai bune s9au obinut din anunuri mai lun$i i mai com!lete, !entru c s9au
economisit bani reduc7nd tim!ul selectrii&
J cadrele de conducere sunt mai !uin dis!use s rs!und la aceste anunuri
com!arativ cu funcionarii, muncitorii i lucrtorii comerciali&
Serviciul 3esurse Umane din cadrul S&.& Select Standard S&A& urmrete ca un
anun bun s cu!rind trei !ri im!ortante>
J 6nsuirile s!ecifice cerute de munca res!ectiv
J e5!eriena
J a!titudinile !e care le are slu4ba res!ectiv&
Recrtarea prin a!en6iile particlare de recrtare :i #elec6ie
Se solicit diferite a$enii !articulare !entru c ele nu sunt nici !atroni i nici
solicitani& Pentru o asemenea colaborare , S&.& Select Standard S&A& !arcur$e anumite
eta!e>
1-
J !re$tete comanda de for de munc 6n form scris, 6n care menionea'
!recis toate 6nsuirile, e5!eriena necesar i toate 6ndatoririle !ersoanelor care
vor fi an$a4ate&
J insist asu!ra fa!tului c numai solicitanii calificai vor fi recomandai !entru
interviuri&
J testea' a!titudinile solicitanilor, folosind acelai test !entru toi i aceeai
notare&
Recrtarea ;n (or"a re(erin6elor :colare
Unitatea S&.& Select Standard S&A& urmrete, ca obiectiv !e termen mediu i
lun$, recrutarea de !ersonal t7nr calificat, !e care s9l instruiasc i s9l forme'e astfel
6nc7t re'ultatele ate!tate s fie din ce 6n ce mai bune&
S&.& Select Standard S&A& este !reocu!at, 6n !rinci!al, de recrutarea a dou
cate$orii de salariai> !ermaneni i se'onieri& Pentru salariaii !ermaneni, metodele de
recrutare folosite sunt> anunul 6n !res i recrutarea 6n urma referinelor colare&
;oi cei care solicit ocu!area unui !ost dis!onibil trebuie s com!lete'e mai 6nt7i
o cerere de an$a4are& .ererea de an$a4are re!re'int un mi4loc de a te !re'enta 6nainte
!entru !ostul dorit& Aceast cerere se face !e un formular ti!i'at care trebuie s includ>
J date de identificare> nume , !renume, adresa, telefonB
J istoricul an$a4rilor !recedente re!re'ent7nd cel mai im!ortant mi4loc de
evideniere a com!etenei !7n 6n momentul interviului @date de 6nce!ere i de
sf7rit a slu4belor anterioare B numele firmelor la care a lucrat candidatulB
menionarea a!titudinilor i res!onsabilitilor cerute de slu4bele anterioareAB
J salariul la 6nce!utul i la momentul !rsirii slu4beiB
J informaii des!re a!titudinile s!ecifice i cunotinele necesare 6n slu4ba
solicitatB
J dorina !ersoanei de a fi an$a4atB
J semntura&
?u! de!unerea de ctre candidai a cererilor de an$a4are, se trece la evaluarea
acestora, ra!ort7ndu9se informaiile i datele obinute la cerinele !ostului vacant&
1/
?u! ce or$ani'aia i9a definit locurile de munc de care are nevoie, urmtorul
!as este a!recierea acestora, $sirea din r7ndul !ersoanelor recrutate a celor !otrivite
!entru fiecare !ost&
Pri"a #elec6ie a candidatrilor
Pentru a $aranta confidenialitatea candidaturilor, fiecare candidat este !rimit
se!arat de ctre un re!re'entant al serviciului de resurse umane 6n cadrul unei reuniuni de
lucru& Aceste reuniuni de lucru sunt e5celente oca'ii de evaluare a cadrelor din
6ntre!rindere& =n cadrul conversaiei se instaurea' un dialo$ 6n care candidatul e5!rim
motivele candidaturii sale, motivaia sa, atitudinile sale, !recum i temerile&
3e'ultatele i nivelul !erformantei obinute la fiecare !rob se vor evidenia
!entru fiecare candidat 6n fia individual& Aceast o!eraiune d !osibilitatea eliminrii
subiecilor al cror !rofil !si<olo$ic !une 6n eviden atribute care constituie
contraindicaii clare 6n e5ercitarea ambelor !rofesii&
A!licarea cu serio'itate a seleciei !rofesionale duce la cel !uin dou consecine
im!ortante> una economic, !rin asi$urarea unei eficiene economice ridicate i una
uman, !rin valorificarea adecvat a resurselor $eneratoare de satisfacie !rin succes i de
meninere a !ersoanei 6ntr9un ec<ilibru !si<o G social o!tim, ceea ce indirect, se rsfr7n$e
!o'itiv asu!ra re'ultatelor 6ntre!rinderii&
An!a)area propri < 4i#5 :i co"ponentele ace#teia
Fa S&.& Select Standard S&A&, !rin inte$rarea !rofesional se are 6n vedere
familiari'area cu noul loc de munc, iar candidatul trebuie s !rimeasc toate informaiile
de care are nevoie, trebuie s i se facilite'e acomodarea cu $ru!ul de munc i, 6n al
treilea r7nd, trebuie s e5iste o atmosfer si$ur, confidenial& 3es!onsabilitatea
inte$rrii noului an$a4at 6i revine efului ierar<ic i Serviciului 3esurse Umane& Astfel, !e
l7n$ !re'entarea noului loc de munc, a cole$ilor, efilor i subordonailor, an$a4atului i
se e5!lic, din !rima 'i, c sunt necesare anumite re$uli i !rinci!ii 6n relaiile cu ceilali&
Serviciului 3esurse Umane 6i revin ca sarcini fa de noul an$a4at>
J e5!licarea structurii or$ani'aiei
1I
J 6nscrierea an$a4atului !e tatul de !lat
J !lanificarea activitilor de inte$rare
J evaluarea activitii de inte$rare
Meful ierar<ic trebuie s !oarte un dialo$ direct i !eriodic cu noul an$a4at, s
controle'e detaliat i !recis dre!turile i obli$aiile noului an$a4at, iar su!rave$<etorului
6i revin atribuiile de e5!licare a obinuinelor or$ani'aiei sau $ru!ului de munc, crearea
climatului clduros de !rimire 6n $ru! a noului an$a4at, e5!licitarea atribuiilor locului de
munc i a!lanarea unor nere$uli i uneori a unor conflicte inerente !e care le !ot
!rovoca unele iniiative ale noului an$a4at&
.a e5em!lu direct, 6n cadrul societii studiate, !entru un nou an$a4at !e !ostul de
os!tar, su!rave$<etorul 6i !re'int acestuia unitatea de lucru Grestaurantul, relaia cu
Meful de sal @!ostul su!eriorA i cu a4utorul de os!tar @!ostul inferiorA i 6i !ermite
an$a4atului o !erioad de !rob de cel mult o s!tm7n, tim! 6n care 6i verific
a!titudinile i re'istena 6n condiiile contactului direct cu clienii& ?u! aceast !erioad
6ntocmete o fi de evaluare !e care o trimite Serviciului 3esurse Umane 6n vederea
an$a4rii !ermanente sau se'oniere& Avanta4ul acestei metode const 6n fa!tul c an$a4atul
nu 6nva des!re or$ani'aie ci o desco!er aa cum este& Fa r7ndul ei, conducerea
firmei 6l !oate cunoate mai bine !e an$a4at, 6l !oate observa cum lucrea', 6i !oate
identifica nivelul cunotinelor dar i al lacunelor, calitile i defectele&
Criterii de pro"o'are a per#onalli
Procesele de evaluare se afl 6n str7ns le$tur cu !romovarea !ersonalului 6n
cadrul unei or$ani'aii& Prin evaluare se 6nele$e ansamblul !roceselor !rin intermediul
crora se emit 4udeci de valoare asu!ra salariailor din 6ntre!rindere, 6n calitate de
titulari ai anumitor !osturi, 6n vederea relevrii elementelor eseniale ale modului de
reali'are a obiectivelor i sarcinilor conferite de com!etenele i res!onsabilitile
!ostului&
*2
A!ar diverse metode de evaluare, 6m!rite 6n $enerale i s!eciale& Metodele de
evaluare $enerale se a!lic oricrui an$a4at din firm& Princi!alele metode de acest fel
sunt>
J Lotaia G acordarea unei note care e5!rim $radul 6n care titularul unui !ost
reali'ea' obiectivele acestuia&
J A!recierea $lobal G formulea' evaluri $enerale care sinteti'ea'
!rinci!alele caliti i re'ultate 6n munc&
J A!recierea funcional G formulea' o evaluare !e ba'a com!arrii calitilor,
a!titudinilor, de!rinderilor i com!ortamentelor unui an$a4at al firmei
Metodele de evaluare s!eciale>
J .a'ul G !resu!une constituirea unei comisii de evaluare care e5aminea'
munca !ersoanei 6n cau'&
J ;estele de autoevaluare G una sau mai multe baterii de teste s!ecial
conce!ute !entru titularii unei anumite cate$orii de !osturi&
J .entrele de evaluare G re!re'int un sistem s!eciali'at care const 6n
evaluarea !ersoanei 6n cau' tim! de "9) 'ile !rintr9un com!le5 de metode de
evaluare> 4ocuri mana$eriale, teste !si<olo$ice, discuii 6n $ru!, de'bateri de
ca'uri, !re'entri orale& =n $eneral, acestea se a!lic mana$erilor sau
an$a4ailor de !e !osturile su!erioare din or$ani'aie&
Se !ot delimita mai multe cate$orii $enerale de !romovare, astfel> !romovarea !e
ba'a v7rstei i a vec<imii 6n munc !romovarea !e ba'a re'ultatelor G utili'ea' criterii
de !romovare verificabile, neatacabile, ba'ate !e comensurarea re'ultatelor trecute&
Promovarea !e ba'a !otenialului !ersonalului G este o tendin modern, av7nd 6n vedere
calitile, cunotinele, a!titudinile i de!rinderile !ersonalului, abordate 6n evoluia lui&
=n cadrul S&.& Select Standard S&A&, !rocesul de evaluare al !erformanelor se face
conform notaiilor determinate 6n urma scalelor de evaluare s!ecial conce!ute i a testelor
de autoevaluare&
*1
0I0LIOGRAFIE
1&NNN&biblioteca&re$ielive&ro
*& NNN&referate&ro
"&.<iu 1& A&, 3otaru F&, Manualul s!ecialistului 6n resurse umane, %recson, Oucuresti,
*22*
0& .ole & A&, Mana$ementul !ersonalului, .,?E.S, Oucuresti, *222&
)& Sultan PermallQ, Maestrii mana$ementului resurselor umane, Edit& Meteor Ousiness
**