Valute, monede, devize DEF: valuta reprez moneda nationala a unei tari, cand indeplineste functiile de instrument de plata

si unitate de rezerva in alte tari decat cea emitenta. Valuta exista numerar si in cont bancar. Valute convertibile, care pot fi schimbate liber pe piata si valute neconvertibile. Cele mai puternice monede internationale usd, euro, yen, lira strelina si DS , EC! care si"au pierdut treptat importanta... DEF: Devizele sunt titluri de credit pe termen scurt exprimate in valuta, au forma si continut standardizate, pot fi vandute si cumparate, avand o val nominala inscrisa pe document. Clasificare: #. dupa modul de desemnare al posesorului sunt devize: nominative, la ordin, la purtator$ %. dupa continut: titluri de credit propriuzise& cambia, bilet la ordin', titluri de credit reprezentative&conosamentul(atesta proprietatea asupra unei marfi dupa incarcarea pe un vapor' , warrantul&titlul de proprietate asupra unei marfi eliberate de un depozit', polita de incarcare, recipisa de depozit',titluri de credit de participare&actiuni, obligatiuni', titluri de credit improprii. Cambia(trata) cuprinde ordinul prin care tra(atorul cere trasului sa plteasca o suma de bani beneficiarului la o anumita scadenta. Cambia trebuie sa contina numele trasului, data scadenta& la vedere, la un termen de la vedere, la termen, sau la odata fixa', locul unde se face plata, beneficiarul, data si locul emiterii cambiei, semnatura emitentului si numele lui sau al firmei. )cceptarea cambiei de catre tras il obli(a la achitarea ordinului de plata dat de tra(ator. Cambia poate circula prin (ir&plin, in alb' sau andosare. Vanzarea cambiei inainte de scadenta se numeste scontare. Clasificare: cambie comerciala, bancara, documentare, de comlezenta. Biletul la ordin este un inscris prin care emitentul se obli(a sa plateasca altei persoane sau la ordinul ei o suma de bani la o anumita scadenta. Elementele biletului la ordin: denumire, promisiunea de plata neconditionata, scadenta, locul unde se face palta, numele si adresa beneficiarului, data si locul emiterii, semnatura emitentului. Cecul este instrumentul de plata prin care tra(atorul, titular al unui cont in banca da ordin acesteia sa plateasca o suma de bani catre un beneficiar din disponibilul sau in cont. Cecul este un formular tipizat. *arti implicate: tra(ator&cel care ordona plata', tras&banca', beneficiar&pers indicata de tra(ator in favoarea careia se va face plata'. Elementele cecului: numele, ordinul necond de plata, suma, numele trasului, locul unde se va face plata, locul si data emiterii, semnatura emitentului. ipuri de cecuri: nominative&unde beneficiarul este trecut expres, cecule se achita numai acestuia', la purtator, la ordin&da dreptul beneficiarului sa transmita cecul altei persoane prin (ir', cecuri barate, nebarate, certificat, de calatorie. Cursul valutar def: reprez raportul valoric dintre moneda unei tari si moneda altei tari$ sau pretul la care o moneda nationala se schimba cu alta moneda&curs de schimb'. Cand avem o piata libera unde se intalneste cererea cu oferta in cursul de schimb se practica cotatia directa dolar leu, euro leu sau indirecta dolar euro, lira euro. Tipologia curs valutar: cursuri fixe, relativ stabile, flotante$ curs oficial, curs interbancar, bursier, cursul caselor de schimb valutar, curs valutar al pietei ne(re$ dupa criteriul tranz valutare este curs de vinzare si curs de cumparare$ dupa durata la vedere&spot' ,la termen&for+ord'$ dupa

cotarea valutei este curs bazat pe cotare directa&prin care val straine sunt cotate in moneda nationala', indirecta, incrucisata. Flotarea curs valutare reprez formarea raport de schimb al unei valute pe piata valutara functie de cererea si oferta, alti factori: ec, monetari, financiari. ipuri de flotare: flotare pura in care cursul este dat de cerere si oferta din piata$ flotare impura cand apare interventia bancii centrale$ flotare concertata unele tari se an(a,aza ca intre monedele lor sa fie anum aran,amente$ flotare neconcertata curs liber in piata. Tranzactii la vedere(spot) la termen: forward, futures, cu optiuni. Contractul forward se incheie intre parti prin ne(ociere directa, este un contract nestandardizat, partile convenind asupra calitatii, cantitatii, pretului marfii si a livrarii in timp. Speculatii la crestere&bull sau a la hausse' unde ,ucatorul cumpara la un t- iar plata se face ulterior la t#, in intervalulu t-"t#bro.erul mizeaza pe o crestere a pretului si revinde in momentul t#, de unde vine si casti(ul$ si la scadere&bear sau a la baisse' cand operatorul vinde la t- cu termen de livrare la t#, el mizeaza pe scaderea pretului in acest interval. Daca previz se adevereste speculatorul casti(a. Contractul futures se incheie intre doua parti fiind standardizat privind marfa, pretul. !ecanismul tranzactiilor: transmiterea si executarea ordinului, operarea contului in mar,a&cont deschis la firmele de bro.era, prin care clientii ofera (arantii acestora', interventia casei de compensatie&de clearin(' si executarea finala a contractului. Contractul de acoperire&"edging' consta in luarea la bursa a unei pozitii futures e(ala dar opusa, cu o pozitie cash din piata fizica, astfel riscul unei scaderi a pretului pe vreuna din piete este compensat de cresterea pe cealalta piata. #ptiunea este un acord in care una dintre parti&vanzatorul', vinde cumparatorului dreptul dar nu si obli(atia de a cumpara sau vinde un activ de la el in anumite conditii. /ptiune de tip european care poate fi exercitata doar la o anumita data si optiunea de tip american poate fi exercitata oricand pana la expirarea contractului. /ptiunea de cumparare(call) da dreptul cump ca intr"o perioada de timp sa cumpere de la vanz optiunii un activ la cursul stabilit prin contract$ obli(a vanz optiunii call sa respecte clauza de a vinde cump activul la pretul stabilit. /ptiunea de vanzare(put) da dreptul cump ca intr"o perioada de timp sa vanda un activ vanz optiunii la un pret stabilit in contract. Caracteristici: marimea optiunii&standard'$ durata de viata$ pretul de exercitare$ pretul optiunii$ val intrinseca vi0cost curent c" pe pretul de exercitare la opt call, vi0pe"c la opt put. $iata valutara exchan(e mar.et este caracteriz de un sistem de relatii intre banci precum si intre acestea si clientii lor prin vanz"cump de valute in vederea efectuarii platilor externe. *iata valutara mi,loceste accesul a( ec la valuta necesara desfasurarii comertului international. *iata valutara functioneaza pe baza cererii si ofertei si a le(ilr ec ale statului respectiv, este supusa controlului bancii centrale. Cele mai imp piete val sunt: 1ondra, 23, o.io, Fran.furt, *aris. *articipantii la piata val sunt bancile care cumpara"vand ptr clientii lor si ptr contul propriu prin curtieri&intermediari'. 4anca centrala intervine in piata cand vrea sa mentina cursul la anumite niv prestabilite, functie de anum cerinte de politica ec, in scopul prote,arii monedei nationale. Factori care det dezv pietei val: dezv rel de comert ext$ dezv comertului invizibil, a turismului,

transp international, asi( internationale$ miscarile de capital$ repatriea capit strain pri convertire in moneda nationala$ factorii tehnici prin fax, e"mail, tel ceea ce a condus la realiz operatiunilor in timp real cu toate centrele financiare de pe (lob... /peratiuni pe piata val sunt: %a vedere(spot) si constau in vanzarea unei valute si cump alteia in suma echivalenta. Cursul se formeaza liber prin cerere"oferta de pe piata dar si influentat de reactiile existente pe alte piete valutare. Cursul val se formeaza prin uniformizarea cererii si ofertei realiz la (hiseul fiecarei banci$ uniformizarea la niv pietei nationale prin compensare interbancara$ uniformiz la niv international prin compensarea dintre piete. spread0curs vanz"curs cump$ %a termen(forward' sunt de % feluri: simple&normale'0 vanzarea sau cump la termen o unei valute contra altei valute$ complexe&s+ap' consta in cump unei val la o scadenta data si un curs determinat, concomitent cu vanz aceleiasi valute la un termen dat si uncurs determinat. &edging'ul valutar prote,eaza exportatorii de risc deprecierii monedelor in care vand prod, la fel si importatorii. (rbitra)ul valutar consta in vanz si cump de valuta pe mai multe piete valutare in vederea prote,arii impotriva fluctuatiei cursurilor val si obtinerea de casti(. Este practicat de case de schimb, burse si banci. #peratiunile speculative de tip valutar reprez interventia unui operator pe piata val in vederea realizarii unui casti( din dif de curs ale valutelor. $ietele futures de devize se bazeaza pe contracte la termen de devize care exprima an(a,amentul de a preda sau a primi o suma intr"o valuta la o data prevazuta si un pret stabilit in momentul incheierii. Se practica de banci, firme de arbitra,, speculanti. *ietele optiunilor de devize sunt formate din piata en detail la care participa clientii care vand sau cumpara contracte de optiuni ptr a se prote,a de efectele riscurilor din tranz internationale si piata en (ros&unde actioneaza bancile'. Contractul de optiuni pe devize exprima un raport intre % parti prin care se asi(ura dreptul de a cumpara sau de a vinde o suma in devize la un pret determinat si o data fixa numita scadenta. Contractul de optiuni poate fi ne(ociat intre cele % parti sau standardizat. $olitica monetara reprez ansamblul deciziilor luate autoritatile publice in scopul orientarii activ ec. 5nstrumente folosite: control direct&preturi, salarii'$ politicile financiare&bu(etara, monetara, fiscala'. Cel mai des utilizata este politica monetara, care se def ca ansamblul masurilor luate de banca centrala ptr a exercita o anum influenta asupra dezv economiei sau ptr a asi(ura stabilitatea preturilor si a curs de schimb val, scaderea inflatiei, echil balantei de plati. *nstrumentele pol monetare sunt titluri financiare creatore de datorie cu scadenta de pana la un an. 5n orice tara, banca centrala actioneaza asupra bancilor comerciale pe 6 cai: mec scontului&taxa de scont creste cand tara are o balanta de plati deficitara det oprirea retra(erii de valuta si scade cand tara are o balanta excedentara det retra(erea de valuta de pe piata interne a tarii respective'$ operatiunile pe piata monetara&prin cumparea de catre banca centrala a titlurilor

de stat care creste lichiditatea din piata si duce la diminuarea dobanzilor pe piata si cresterea randamentului obli(atiunilor rez diminuarea monedei nationale si invers cind 4C vinde' , rezervele obli(atorii&se refera la obli(ativitatea bancilor comerciale de a avea depozite sub forma de moneda nationala la banca centrala cu scop prudential si monetar'. %ic"iditatea internationala este formata din rezerva internationala oficiala, la care se adau(a creditele acordate de or( financiare internationale. Componente ale lichiditatii internationale: rezerva monetara internationala detinuta de banca centrala&aur, valute, devize, DS , bani de la F75' acopera deficitul in balanta de plati, sustine cursul de schimb al monedei nationale$ valuta si activele bancilor. 1ichiditatea internationala reflecta niv de dezv al ec nationale, (rdul de participare al tarii la tranz internationle, eficienta si competitivitatea prod pe piata internationala. Valuta reprez forme de creanta asupra strainatatii. *tr a fi mi,loc de rezerva, valuta trebuie sa fie stabila, convertibila, lar( utilizata in comertul international. Se afla sub forma depunerilor la banca centrala, a plasamentelor in bonuri de tezaur, obli(atiuni (uv si alte titluri. /ferta de valuta tine de: exportul tarii, balanta de plati, imprumuturi externe, pol monetara si bu(etara, evolutia tranzactiilor pe pietele externe. +ezerva de aur e formata din stocul de consum&folosit in cercetare, ind, bi,uterii' si stocul permanent&tezaurul tarii'. Balanta de plati externe este o declaratie statistica ce rezuma tranz ec ale unei tari cu restul lumii. 4alanta de plati si moneda nationala se afla intr"o conexiune cu dublu sens: cursul val influenteaza cresterea preturilor care determina marirea sau micsorarea profit la exp si pe de alta parte balanta de plati daca este itr"o poz activa sau pasiva influenteaza cursul valutar. 4alanta de plati influenteaza acordarea de imprumuturi extrne si cond acestora. 4alanta de plati opereaza cu informatiile de flux comercial, urmareste ev economice&tranz internationale cu activele si pasivele unei economii' ,tructura balantei de plati: contul curent&balanta de plati externe curente', contul de capital si financiar. Contul curent cuprinde incasari din exportul bunurilor si serv si venituri din investitii, active financiare, depoz bancare, inprumuturi, obli(atiuni$ transferuri curente. Contul de capital cuprinde incasarile sau platile in vederea transferului international de capital, precum vanz"cump de active nefinanciare&pamant, bo( subsolului', active intan(ibile&drepturi de autor, brevete'$ Contul financiar include tranz det de schimbarea prop activelor financiare straine: investitii directe, inv de portofoliu, alte inv, active de rezerva.