Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PIAŢA VALUTARĂ
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 5 132
4.1 Obiectul şi trăsăturile pieţei valutare 132
4.2 Convertibilitatea internaţională a monedei 136
4.3 Cursul valutar 138
4.4 Operaţiunile pe piaţa valutară
141
Macroeconomie 131
Piaţa valutară
Piaţa valutară este o expresie a amplificării relaţiilor economice între ţări, care
implică schimbarea sistematică a monedelor naţionale între ele, operaţiune
cunoscută sub numele de schimb valutar.
Piaţa valutară
Piaţa valutară desemnează totalitatea tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a
monedelor convertibile, ce aparţin diverselor ţări. Ea se manifestă oriunde se
întâlnesc cererea şi oferta de valute, având rolul să atragă mijloacele de plată
internaţionale sub formă de bancnote şi monedă divizionară, sau de instrumente
de plată şi de credit, emise în valută.
Deci pe piaţa valutară se fac tranzacţii cu valută şi cu efecte de comerţ sau titluri
de valoare emise în valută, numite devize.
Valuta
Valuta, reprezintă moneda naţională a unei ţări privită şi folosită în raport cu
monedele altor ţări şi utilizată în operaţii şi tranzacţii internaţionale.
Devizele
Devizele, constituie totalitatea mijloacelor şi instrumentelor de plată şi de credit
internaţionale, exprimate în valută, având rolul de mijloc pentru stingerea
obligaţiilor rezultate din comerţul internaţional, pentru efectuarea de investiţii la
nivel internaţional (în active fizice sau în active financiare) şi pentru acordarea şi
rambursarea de credite. Devizele sunt de fapt creanţe ale agenţilor economici
autohtoni asupra unor agenţi din exterior, existente sub forma unor înscrisuri,
exprimate în valută, şi îmbracă următoarele forme: trate, bilete la ordin, cecuri,
acţiuni, obligaţiuni şi bonuri de tezaur, care pot fi preschimbate în valută.
Macroeconomie 132
Piaţa valutară
Cererea de Cererea de valută, decurge din operaţiunile de import, din prestările de servicii
realizate în ţară de agenţi economici străini, ca şi din ieşirile de capital naţional.
valută
Ea provine din partea agenţilor economici pentru extinderea activităţilor
economice, pentru interese speculative de profit şi pentru scopuri de protejare a
monedei naţionale în raporturile de schimb cu alte monede.
Macroeconomie 133
Piaţa valutară
3) Valuta reprezintă:
a) orice monedă naţională;
b) moneda naţională care poate constitui un mijlocitor al schimburilor,
instrument de măsură a activităţii economice şi care poate fi utilizată la
constituirea de rezerve şi în alte ţări decât cea emitentă;
c) moneda naţională care are capacitatea de a stinge imediat obligaţiile de
plată din relaţiile economice internaţionale;
d) moneda naţională care îndeplineşte funcţia de bani universali.
4) Devizele constituie:
a) documente, având formă şi conţinut standardizat, care certifică
obligaţia unor persoane (debitori) de a plăti, la o scadenţă determinată,
o sumă de bani exprimată în valută, împreună cu dobânda aferentă,
unui beneficiar;
b) mijloace şi instrumente de plată şi de credit internaţionale exprimate în
valută;
c) moneda naţională a unei ţări folosită la realizarea unor operaţiuni şi
tranzacţii internaţionale;
d) creanţe ale agenţilor economici autohtoni asupra unor agenţi din
exterior, existente sub forma unor înscrisuri, exprimate în valută.
Macroeconomie 134
Piaţa valutară
Macroeconomie 135
Piaţa valutară
Macroeconomie 136
Piaţa valutară
1) Convertibilitatea reprezintă:
a) măsura în care o valută străină sau valutele străine deţinute de
guverne pot fi schimbate pe alte valute străine;
b) posibilitatea de a schimba între ele diferite valute;
c) posibilitatea deţinătorului unei monede de a o schimba în mod legal,
pe aur sau contra oricăror altor valute;
d) situaţia în care proprietatea asupra unei monede poate să fie
transferată către un terţ care domiciliază în altă ţară, beneficiarul
acestui transfer putând să o utilizeze, la rândul său, pentru a plăti o
datorie exprimată în respectiva monedă.
Macroeconomie 137
Piaţa valutară
Macroeconomie 139
Piaţa valutară
Macroeconomie 140
Piaţa valutară
Aplicaţie
Se cere:
a) Reprezentaţi grafic cererea şi oferta de monedă y în ţara A;
b) Determinaţi cursul valutar de echilibru (te) şi cantităţile de monedă
tranzacţionate în condiţii de echilibru. Evidenţiaţi pe grafic punctul de echilibru
(se va nota cu E), cursul şi cantităţile de monedă în condiţii de echilibru şi
interpretaţi semnificaţia echilibrului pieţei;
c) Daţi exemple de tranzacţii economice care pot genera cerere şi ofertă
de monedă y în ţara A;
d) Argumentaţi de ce curba cererii de monedă y are pantă negativă şi
curba ofertei pentru aceeaşi monedă are pantă pozitivă.
Macroeconomie 141
Piaţa valutară
Operaţiuni la
vedere Operaţiunile de schimb valutar, după conţinutul lor, sunt: operaţiuni la vedere şi
Operaţiuni la operaţiuni la termen.
termen
Operaţiunile valutare la vedere constau în cumpărarea sau vânzarea de valută, ce
trebuie schimbată, efectiv, în limitele unui timp de maximum 48 ore lucrătoare
din momentul încheierii tranzacţiei.
Acestea se mai numesc şi operaţiuni curente, fiind cele mai numeroase în cadrul
schimburilor de valută în cont.
În general, cursul la termen este mai ridicat decât cursul la vedere cel puţin din
două motive: perspectiva de a creşte sau reduce raportul de schimb existent între
diferite monede, pe de o parte, şi dobânda practicată pe piaţa monetară pe care şi-o
însuşeşte cumpărătorul valutei, pe perioada cât acesta devine disponibilă pentru
împrumuturi pe termen scurt.
Macroeconomie 142
Piaţa valutară
Macroeconomie 143
Piaţa valutară
Macroeconomie 144
Piaţa valutară
Macroeconomie 145
Piaţa valutară
Test grilă:
1) Convertibilitatea reprezintă:
a) măsura în care o valută străină sau valutele străine deţinute
de guverne pot fi schimbate pe alte valute străine;
b) posibilitatea de a schimba între ele diferite valute;
c) posibilitatea deţinătorului unei monede de a o schimba în
mod legal, pe aur sau contra oricăror altor valute;
d) situaţia în care proprietatea asupra unei monede poate să
fie transferată către un terţ care domiciliază în altă ţară,
beneficiarul acestui transfer putând să o utilizeze, la rândul
său, pentru a plăti o datorie exprimată în respectiva
monedă.
Macroeconomie 146
Piaţa valutară
Macroeconomie 147
Piaţa valutară
Macroeconomie 148
Piaţa valutară
Răspuns 4.1
Test grilă:
1. D(a+d);
2. C(a+b+c);
3. B(b+c+d);
4. A(a+b+d);
5. C(b+c);
6. B(a+c+d);
7. a-3; b-2; c-1; d-4;
8. c;
9. A(a+b+c);
10. d.
Răspuns 4.2.
Test grilă:
1. B(a+b+c+d);
2. b;
3. b;
4. c;
5. A(a+b+c+d).
Răspuns 4.3.
Test grilă:
1. C(b+d);
2. A(a+b);
3. B(a+b+c+d+e);
4. E(a+b+c+d+e);
5. e.
Rezolvare aplicaţie:
a) Funcţiile cererii Cy şi Oy de monedă y sunt reprezentate în graficul din
fig. 5.1.
Macroeconomie 149
c
Piaţa valutară
tf
Cy1 t = x/y Cy2Oy Oy1t” E’
7 Cy
E’1t1 6,5 A E1 E2 t e
t
6 B Oy1
E A’ B’E” C’yOy Cy Cy1
5,5
Cy2
5
4,5
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
o 0 9Q
10 11 12 13 14 15 16
1 2 3 4 5 6 7 8 2O 1 Q 217 18Milioane
19 20
y pe an
Qe Q1 Q 1
Q’e
„∩OY”: Cy = 0 t = 6
„∩OX”: t = 0 Cy = 12
Oy = 2t – 2
„∩OY”: Oy = 0 t = 1
„∩OX”: t = 0 Oy = -2
Cy = Oy = 5 milioane u.m. y
dezechilibru.
Macroeconomie 151
Piaţa valutară
Macroeconomie 152