Universitatea „Ovidius” din Constanţa

Facultatea de Științe Economice

Specialitatea Finanțe Corporative și Bănci
Anul II , Master

Analiza pieței europene a

contractelor swap

Au efectuat: Chiriac Daria

Disculțu Tudor
 Cuprins
1. Instrumente Derivate
1.1 Tipuri de instrumente financiare derivate
1.2 Utilizarea instrumentelor financiare derivate
2. Caracteristica generală a contractelor SWAP
2.1 Tipologia contractelor SWAP
2.2 Categorii de contracte SWAP
3. Dezvoltarea pieței contractelor SWAP
4. Piața SWAP
5. Asociația Internațională de SWAP și derivate
5.1 Ce este International Swaps and Derivatives
Association(ISDA) ?
5.2 Acordul principal al ISDA
 1. Instrumente Derivate
Un instrument derivat este un titlu de valoare1/activ financiar al cărui preț
depinde sau derivă din unul sau mai multe active suport2. Derivatul propriu-zis
este un contract3 între două sau mai multe părți pe baza activului suport, valoarea
sa fiind determinată de fluctuațiile acestuia din urmă. Cele mai frecvente active
suport includ acțiuni, obligațiuni4, mărfuri, valute, ratele dobânzilor sau indici de
piață5. Produsele derivate pot fi tranzacționate fie pe piața extrabursieră OTC
(Over the counter), fie pe o bursă. Instrumentele derivate care se tranzactioneaza
pe piata OTC reprezintă cea mai mare parte a instrumentelor derivate existente și
sunt nereglementate, în timp ce instrumentele derivate tranzacționate pe burse sunt
standardizate. Derivatele extrabursiere au, în general, un risc mai mare pentru
contrapartidă decât instrumentele derivate standardizate. Derivatele au aparut pe
piața tranzacțiilor financiare din motive speculative si din dorinta operatorilor
economici de a acoperi riscurile comerciale sau financiare ale operatiunilor lor.
Cresterea volumului pietei internationale si a instrumentelor derivate a dat nastere
la o permanentă diversificare atat de noi instrumente cat si de active.

1.1 Tipuri de instrumente financiare derivate

În funție de modul de decontare sunt următoarele tipuri de instrumente
financiare derivate:

 Instrumente la termen (forward, swap, NDF, FRA, futures)

 Opţiuni (incl. cap, floor, collar, swap option)

În funție de piața pe care sunt tranzacționate:

o Tranzacţionate pe pieţe organizate – contracte standardizate

1
Titlu de valoare- reprezintă instrumente financiare ce pot fi vîndute și cumpărate
2
Active suport - sunt instrumente financiare care acordă valoare unui instrument financiar derivat
3
Contract - este acordul între două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic
4
Obligațiunea- reprezintă un contract prin care unui emitent i se cere să ramburseze investitorului suma luată cu împrumut, plus
dobândă de-a lungul unei perioade convenite
5
Indice de piață - este un indicator statistic care reflecta evolutia in timp a preturilor unui grup de actiuni ce intra in
componența acestuia
  avantaje: lichiditate, cotaţii disponibile, posibilitate mărită de
lichidare a poziţiei
 dezavantaj: datorită standardizării, în cele mai multe cazuri nu pot fi
utilizate pentru acoperirea perfectă a riscurilor aferente unor
instrumente deţinute
o Tranzacţionate pe pieţele la buna înţelegere (OTC)
 avantaj: pot fi structurate potrivit necesităţilor proprii
 dezavantaje: poziţii dificil de lichidat, lipsa cotaţiilor implică
utilizarea de modele pentru evaluare

În funcţie de variabila de bază:

o de curs de schimb,
o de dobândă, de credit,
o de indici bursieri,
o de vreme etc.

1.2 Utilizarea instrumentelor financiare derivate

Instrumentele financiare derivate se utilizează în:

 Acoperirea riscurilor – izolarea şi transferul unui anumit risc - de dobândă,

de curs de schimb, de credit etc.
 Arbitraj – exploatarea dezechilibrelor dintre diverse pieţe (ex. dintre piaţa
valutară şi piaţa monetară – de dobândă) – rol important în echilibrarea
pieţelor
 Scop speculativ - confirmarea previziunilor privind evoluţia pieţei

2. Caracteristica generală a contractelor SWAP

 Termenul „swap” semnifică în limba engleză „schimb”. Operaţiunile swap
au apărut cu mai bine de douăzeci de ani în urmă şi, treptat, şi-au extins aria de
utilizare de la câţiva operatori sofisticaţi la pieţe mature de swap, pe care se încheie
tranzacţii de mii de miliarde (în USD) pieţe care au crescut în douăzeci de ani de
peste 10.000 de ori.

Intr-o accepţiune foarte largă, contractele swap reprezintă acorduri bilaterale de

schimbare periodică a unei serii de cash-flow-uri legată de un indice pe o altă serie
de cash-flow-uri legată de un alt indice. In fiecare contract swap sunt specificate în
mod expres datele de fixing şi de decontare, valorile nominale aferente, indicii
suport, valutele de decontare etc.

Alţii definesc swap-urile drept un contract între două părţi, prin care prima parte
promite să efectueze plăţi (legate de un indice) în favoarea celei de-a două părţi şi a
doua parte promite să efectueze plăţi (legate de alt indice) în favoarea primei părţi.
Ambele plăţi au loc la date prestabilite de comun acord.

Specialiştii apreciază că acolo unde poate fi concepută o schimbare de cash-flow-

uri, poate fi creată o structură swap. Procedura de schimbare a cash-flow-uri poartă
o denumire consacrată - swapping.

In legătură cu tranzacţiile swap este utilizată o terminologie consacrată . Fiecare

dintre cele două serii de cash-flow-uri poartă denumirea de leg (picior). Intervalul
de timp rămas până la expirarea contractului swap poarta denumirea de tenor.

2.1 Tipologia contractelor SWAP

Tipologia contractelor swap este complexă .

Cea mai generală clasificare a contractelor swap este acea în funcţie de natura
indicilor suport:

 contracte swap pe mărfuri {commodity swap);

 contracte swap pe rata dobânzii (interest rate swap);
 contracte swap pe valută (currency swap şi cross-currency swap);
 contracte swap pe participaţii (equity swap);
  contracte swap pe inflaţie (inflation swap);
 contracte swap pe riscul de credit (credit default swap);
 contracte swap pe venitul total (total revenue swap).

In funcţie de natura clauzelor contractuale şi a elementelor de flexibilitate

încorporate, contractele swap sunt delimitate în două mari categorii:

 swap-uri cu vanilie (vanilia swaps). Sunt contracte swap tradiţionale,

ordinare.

 swap-uri exotice (exotic swaps).

Contracte swap de a doua generaţie, care au încorporate diverse elemente de

flexibilitate, eventual chiar şi unele produse derivate (d.e. opţiuni). Gama acestora
este într-o continuă creştere. Astfel de contracte au apărut ca urmare a unei cereri
puternice din partea participanţilor, dar şi ca urmare a exploziei ingineriei
financiare din ultimul deceniu. De exemplu, cancelable swap (callable swap,
putable swap), extendible swap, swap in arrears, total return swap, credit default
swap, linear FOREX-linked swap, reversible swap.

2.2 Categorii de contracte SWAP

Se demarcă două mari categorii de swap, în funcţie de piaţa pe care seîncheie
aceste tranzacţii:

I. Swap valutar( foreign exchange swap) – este o combinaţie între o

operaţiune de cumpărare de valută la vedere şi una de vânzare a aceleiaşi
valute la termen, sau invers (vânzare la vedere combinată cu cumpărare
la termen). Scopul este acela de a putea achita datoriile scadente într-o
valută din disponibilităţile deţinute în altă valută.

II. Swap financiar – reprezintă un angajament între două sau mai multe
părţi de a schimba anumite fluxuri monetare (cash-flow) într-o perioadă
viitoare.

Fluxurile monetare schimbate între părţi vizează îndeosebi valoarea unor

instrumente financiare sau valoarea unor valute. De aici rezultă principalele
operaţiuni swap:
 a. swap de dobândă (interest rate swap) prin care părţile îşi plătesc
unaceleilalte dobânzile aferente împrumuturilor contractate de acestea
înaceeaşi valută, pentru aceeaşi valoare nominală.

Principalele tipuri de swap de dobândă sunt:

 swap dobândă fixă – dobândă variabilă ( plain vanilla swap) -

schimbarea unei datorii cu rata dobânzii fixă cu o datorie cu
rata dobânzii variabilă în aceeaşi valută;

 swap dobândă variabilă – dobândă variabilă (basis swap) -

schimbarea unei datorii cu o anumită rată a dobânzii variabile
cu o datorie cu altă rată a dobânzii variabile în aceeaşi valută.

Practic, operaţiunile swap îi oferă utilizatorului posibilitatea de a realiza operaţiuni

de arbitraj pe pieţele de capital, ratingul favorabil de pe o piaţă (de regulă cea
naţională) fiind folosit pe o altă piaţă pentru a obţine credite cu costuri mai scăzute.

b. swap de valute (currency swap) este operaţiunea prin care părţile schimbă
o obligaţie de plată într-o valută pentru o obligaţie de plată înaltă valută
pentru aceeaşi valoare nominală.

Swap-ul de valute se întâlneşte în trei forme:

I. swap de valute dobândă fixă – dobândă fixă (currency swap) -

schimbarea unei datorii într-o valută cu rata dobânzii fixă cu o
datorie cu altă rată fixă a dobânzii în altă valută.

II. Swap de valute dobândă fixă – dobândă variabilă

(crosscurrency swap ) - schimbarea unei datorii într-o valută cu
rata dobânzii fixă cu o datorie cu rata dobânzii variabilă în altă
valută.

III.Swap de valute dobândă variabilă – dobândă variabilă

(crosscurrency basis swap) - schimbarea unei datorii într-o valută
cu o anumită rată a dobânzii variabile cu o datorie cu altă rată
adobânzii variabile în altă valută.

Este important sa precizam ca, practic un SWAP este un derivat financiar în

care schimburile viitoare sunt legate de ratele dobânzii. Tocmai în această secțiune
putem face operațiunile profitabile pentr a obține un profit din mișcări deschise,
deși într-un mod mult mai complex decât prin produse financiare mai tradiționale.
Nu este surprinzător faptul că aceste tipuri de contracte între două părți sunt
destinate unui profil de utilizator foarte specific și, desigur, nu toate sunt sensibile
la acest mod special de operare.

Scopurile sale :

În primul rând, trebuie să avem în vedere faptul că aceste contracte financiare

au câteva obiective de bază și că acestea vor fi cele care vor explica cel mai bine
modul în care funcționează. Una dintre ele este aceea minimizează oscilațiile a
ratelor dobânzii. În practică, acest lucru înseamnă că riscam mai puțin să ne
asumam interese abuzive sau cel puțin clar expansive. Din acest punct de vedere,
este un produs foarte benefic pentru interesele afacerii și chiar din perspectiva
investiției.

Un alt aspect pentru care se evidențiază SWAP este că aplicația sa reduce

semnificativ riscurile de credit. Acest lucru se va întâmpla cu o anumită frecvență
cu liniile de finanțare pe care le-am contractat până acum. Ei bine, acest lucru nu
se întâmplă cu acest instrument financiar derivat sau cel puțin cu aceeași
intensitate. Deoarece implică, de asemenea, că în operațiile pe care le desfășuram
până acum riscuri de lichiditate vor fi semnificativ mai puțini. Nu este
surprinzător că este foarte dificil să nu avem sprijin monetar. Prin urmare, o
valoare adăugată a așa-numitelor SWAP este că acestea vor crea o securitate mai
mare în fiecare dintre operațiunile efectuate.

3.Dezvoltarea pieței contractelor SWAP

Crestera spectaculoasa a pietei contractelor swap a fost explicata prin

capacitatea acestor contracte de a exploata oportunitatile de arbitraj.Aceasta
viziune apartine si guvernatorului bancii Angliei, care a argumentat ca swap-urile
permit celor ce fac imprumuturi prin intermediul lor sa arbitrajeze pietele de credit:
un rating avantajos este translatat intr-o rata relativ ieftina in cealalta parte a
contractului.

Cel mai obișnuit și cel mai simplu swap este un swap simplu pe rata dobânzii.
 În acest swap, Partea A este de acord să plătească Părții B o rată
predeterminată, fixă a dobânzii pentru o perioadă de timp specificată. În același
timp, Partea B este de acord să efectueze plăți bazate pe o rată a dobânzii variabilă
către Partea A la aceleași date specificate pentru aceeași perioadă de timp
specificată. Într-un swap simplu, cele două fluxuri de numerar sunt plătite în
aceeași monedă. Datele de plată specificate se numesc date de decontare , iar
intervalele dintre acestea se numesc perioade de decontare. Deoarece swap-urile
sunt contracte personalizate, plățile dobânzii pot fi efectuate anual, trimestrial,
lunar sau la orice alt interval determinat de părți.

De exemplu, la 31 decembrie 2021, Compania A și Compania B încheie un

schimb pe cinci ani cu următorii termeni:

Compania A plătește companiei B o sumă egală cu 6% pe an pe suma

principala de 20 milioane USD.
Compania B plătește companiei A o sumă egală cu LIBOR pe un an + 1%
pe an pe un principal de 20 milioane USD.

Cel ce plateste rata dobinzii fixa in cadrul unui contract swap este de regula
partenerul cu rating mai scazut. Firmele au reusit sa-si reduca costurile de
finantare prin utilizarea swap-urilor in corelatie cu diferentele calitative de
rata a dobinzii.

4. Piața SWAP

Spre deosebire de majoritatea opțiunilor standardizate și a contractelor

futures , swap-urile nu sunt instrumente tranzacționate la bursă. În schimb, swap-
urile sunt contracte personalizate care sunt tranzacționate pe piața over-the-
counter (OTC) între părți private. Firmele și instituțiile financiare domină piața
swap-urilor, cu puține (dacă există) persoane care participă vreodată. Deoarece
swapurile au loc pe piața OTC, există întotdeauna riscul ca o contrapartidă să nu
accepte swap-ul.

Primul swap pe rata dobânzii a avut loc între IBM și Banca Mondială în
1981. Cu toate acestea, în ciuda tinereții lor relativă, swap - urile au explodat în
popularitate. În 1987, Asociația Internațională de Swaps și Derivative a raportat
că piața de swaps avea o valoare noțională totală de 865,6 miliarde USD. 2
 Până la jumătatea anului 2006, această cifră a depășit 250 bilioane $, potrivit
Băncii Reglementelor Internaționale. 3 Asta e mai mult de 15 de ori dimensiunea
pieței acțiuni publice din SUA.
Swap Vanilla
Swap-ul valutar simplu implică schimbul plăților de principal și dobânzi fixe
pentru un împrumut într-o monedă pentru plăți de principal și dobânzi fixe pentru
un împrumut similar într-o altă monedă. Spre deosebire de un swap pe rata
dobânzii, părțile la un swap valutar vor schimba sume de principal la începutul și
la sfârșitul swapului. Cele două sume principale specificate sunt stabilite astfel
încât să fie aproximativ egale între ele, având în vedere cursul de schimb la
momentul inițierii swap-ului.

De exemplu, Compania C, o firmă din SUA și Compania D, o firmă europeană,

încheie un schimb valutar pe cinci ani pentru 50 de milioane de dolari. Să
presupunem că cursul de schimb la momentul respectiv este de 1,25 USD per euro
(de exemplu, dolarul valorează 0,80 euro). În primul rând, firmele vor schimba
principii.

Deci, compania C plătește 50 de milioane de dolari, iar compania D 40 de

milioane de euro. Acest lucru satisface nevoia fiecărei companii de
fonduri denominate în altă monedă (care este motivul swapului).

Pentru acest exemplu, să presupunem că rata dobânzii convenită în dolari este de

8,25%, iar rata dobânzii în euro este de 3,5%. Astfel, în fiecare an, Compania C
plătește 1.400.000 euro (40.000.000 euro * 3,5%) către Societatea D. Compania D
va plăti Societatea C 4.125.000 USD (50.000.000 USD * 8,25%).

Ca și în cazul swap-urilor pe rata dobânzii, părțile vor compensa plățile una față
de cealaltă la cursul de schimb curent. Dacă la un an, cursul de schimb este de
1,40 USD per euro, atunci plata Companiei C este egală cu aproximativ 1.970.000
USD, iar plata Companiei D ar fi de 4.125.000 USD. În practică, Compania D ar
plăti diferența netă de 2.155.000 USD către Compania C. Apoi, la intervale
specificate în contractul de swap, părțile vor schimba plățile de dobândă asupra
sumelor lor principale.

Pentru a menține lucrurile simple, să presupunem că fac aceste plăți anual,

începând cu un an de la schimbul principalului. Deoarece compania C a
împrumutat euro , trebuie să plătească dobândă în euro pe baza unei rate a
dobânzii în euro. De asemenea, compania D, care a împrumutat dolari, va plăti
dobândă în dolari, pe baza unei rate a dobânzii în dolari.
În cele din urmă, la sfârșitul swap-ului (de obicei și data plății finale a dobânzii),
părțile schimbă din nou principalul inițial. Aceste plăți ale principalului nu sunt
afectate de cursurile de schimb la momentul respectiv.

5. Asociația Internațională de SWAP și derivate

5.1 Ce este International Swaps and Derivatives Association(ISDA)?

RECOMANDĂRI CHEIE

 International Swaps and Derivatives Association este o asociație

profesională care funcționează din 1985 pentru a promova și îmbunătăți
tranzacționarea cu swap și derivate.
 ISDA a dezvoltat un acord standardizat care să servească drept șablon
pentru comercianții de schimburi.
 ISDA consideră că misiunea sa este reducerea riscului de contrapartidă,
creșterea transparenței și îmbunătățirea infrastructurii.

International Swaps and Derivatives Association (ISDA) este o organizație

comercială privată ai cărei membri, în principal bănci, efectuează tranzacții pe
piața instrumentelor derivate OTC . Această asociere ajută la îmbunătățirea pieței
pentru instrumentele financiare derivate negociate în mod privat (OTC) prin
identificarea și reducerea riscurilor pe acea piață.

Timp de aproape trei decenii, industria a folosit acordul-cadru ISDA ca șablon

pentru încheierea unei obligații contractuale pentru instrumente derivate, creând o
structură de bază și o standardizare în care înainte existau doar tranzacții la
comandă.

ISDA a fost creat ca urmare a provocărilor pe care piața în creștere a

instrumentelor financiare derivate le-a reprezentat instituțiilor financiare. Cererea
de instrumente derivate a crescut odată cu natura din ce în ce mai globală a
finanțelor, dar lipsa de claritate cu privire la ceea ce riscau și primeau părțile dintr-
o tranzacție cu instrumente financiare derivate a afectat industria. ISDA a fost
creat pentru a ajuta la demistificarea pieței de instrumente derivate, permițând
astfel creșterea în continuare.

Creat în 1985, ISDA are membri din instituții din întreaga lume. Începând
cu iunie 2021, ISDA se mândrește cu peste 950 de instituții membre răspândite în
76 de țări. Aceste instituții membre includ participanți la toate nivelurile pieței de
instrumente derivate, cuprinzând pe toată lumea, de la companii de mărfuri, firme
de avocatură și administratori de investiții până la bănci internaționale, burse de
instrumente financiare derivate și case de compensare .

5.2 Acordul principal al ISDA

ISDA este responsabil pentru crearea și
menținerea Acordului- cadru ISDA, care este utilizat ca șablon pentru discuțiile
dintre un dealer și contrapartea care dorește să introducă o tranzacție cu
instrumente financiare derivate. Acordul principal ISDA a fost publicat pentru
prima dată în 1992 și a fost actualizat în 2002 și oferă o schiță a tuturor domeniilor
de negociere într-o tranzacție tipică. Acestea includ evenimentele de neplată și
evenimentele de reziliere, modul în care acordul va fi încheiat dacă are loc un
eveniment și chiar modul în care vor fi tratate consecințele fiscale.

Un acord-cadru ISDA este documentul standard utilizat în mod regulat pentru a

reglementa tranzacțiile cu instrumente financiare derivate over-the-
counter . Acordul, care este publicat de International Swaps and Derivatives
Association ( ISDA ), subliniază termenii care trebuie aplicați unei tranzacții cu
instrumente financiare derivate între două părți, de obicei un dealer de instrumente
financiare derivate și o contraparte. Acordul-cadru ISDA în sine este standard, dar
este însoțit de un program personalizat și uneori de o anexă de suport de credit,
ambele fiind semnate de cele două părți într-o anumită tranzacție.

Pe 30 iunie ISDA a publicat pe pagina sa oficiala un sondaj privind

lichiditatea pietei instrumentelor derivate in conditiile aparitiei COVID-19,
iata cateva repere importante :

Principalul eveniment financiar legat de COVID-19 care a perturbat

lichiditatea a fost perceput ca fiind apetitul redus a bancilor de-a se expune
la risc, pe de alta parte a crescut nevoia bruscă de finanțare pe termen scurt
 din partea corporațiilor.

Răspunsul principal la gestionarea problemelor de lichiditate a fost

tranzacționarea cu dimensiuni mai mici. Acesta a fost, de departe, cel mai
frecvent citat răspuns din partea cumpărătorului.

Lichiditatea s-a deteriorat în mai multe seturi de produse și în aproape toate

regiunile. Participanții de pe piață din Regatul Unit au fost deosebit de
negativi în ceea ce privește lichiditatea, 96% dintre respondenți raportând
scăderi sau scăderi mari ale lichidității înainte de intervenția băncii centrale.

Furnizorii de lichiditate au enumerat o serie de probleme care le-au

împiedicat capacitatea de a furniza lichiditate, inclusiv fluxuri
unidirecționale, volatilitate crescută și defalcarea tranzacțiilor de
bază. Acestea au variat în funcție de regiune, costul finanțării pe termen
scurt fiind citat ca o problemă mai mare în Asia și UE decât în Marea
Britanie și SUA.

Intervenția guvernamentală a fost văzută ca un factor important în

restabilirea lichidității pieței, 67% dintre participanții de pe piață
caracterizează acțiunile Rezervei Federale și Trezoreriei SUA ca fiind
eficiente sau extrem de eficiente. O proporție similară (59%) a catalogat
acțiunile Băncii Centrale Europene și ale Comisiei Europene ca fiind
eficiente sau extrem de eficiente.

Când s-a întrebat despre impactul reformei reglementărilor financiare din

ultimul deceniu, răspunsul principal a fost că acesta a asigurat că băncile
sunt suficient de capitalizate pentru a face față crizei actuale. Al doilea
răspuns cel mai citat a fost că a redus capacitatea băncilor de a furniza
lichidități și de a-și extinde bilanţurile la întreprinderi.

Sondajul s-a bazat pe răspunsurile a 172 de participanți la piața de cumpărare și

vânzare din întreaga lume.
 Concluzie
Contractele swap pe devize pot fi utilizate în scopil acoperirii riscului de
schimb sau în scop speculativ, pentru obținerea de fonduri cu costuri reduse sau de
pe piețe restrictive din punct de vedere al accesului sau pentru schimbarea
devizelor în cadrul fluxului de încasări și plăți.

În România, legislația în vigoare nu reglemenează contractele SWAP, ele

sunt menționate numai la enumerarea instrumentelor financiare ” Swap-uri pe rata
dobânzii, pe curs de schimb și acțiuni”. Nici o bursă românească nu
tranzacționează swap-uri.

Bibliografie
https://tradeville.ro/tradepedia/instrumente-derivate
https://www.slideshare.net/NithocrisInanna/capitolul-iii-contractele-
swap
http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bitstream/123456789/4116/1/
Enicov_Conf_Asigurarea-276-278.pdf