Sunteți pe pagina 1din 21

Piata valutara in romania Cuprins:

1. Pietele valutare si pietele derivate de devize 1.1 Sfera pietelor valutare si participantii 1.2 Operatiile pe pietele valutare 1.3 Pietele futures de devize 1.4 Pietele optiunilor de devize 2. Piata valutara din Romnia 2.1. Politica valutara a Bancii Nationale a Romniei 2.2. Sfera pietei valutare din Romnia si operatiunile valutare 2.3. Organizarea si functionarea pietei valutare interbancare in Romania 3. Procedura de lucru privind tranzactionarea produselor de trezorerie in cadrul Raiffeisen Bank 3.1. Schimb valutar interbancar -procedura de lucru pentru tranzactii-Raiffeisen Bank 3.2..Schimb valutar la vedere in conturi curente

Bibliografie:
1. Bran Paul, Relatii financiare si monetare internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1995 2. Constantin Floricel, Relatii valutar-financiare internationale, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999 3. Gaftoniuc Simona, Finante Internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1996 4. Costin C. Kiritescu, Relatiile valutar financiare internationale, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978 5. Anne O. Krueger, Determinarea cursului de schimb, Editura Sedona,Timisoara, 1996 6. Oprescu Dorel, Sistemul monetar international, Editura Academiei, Bucuresti, 1981

7. Penea Zenovia-Doina, Moneda Euro, Editura Tehnica, Bucuresti, 1999 8. Voinea Gheorghe(coordonatori), Mecanismele financiar-monetare n procesul tranzitiei la economia de piata, Editura Sedcom Libris, Iasi, 1999 1. PIEELE VALUTARE SI PIEELE DERIVATE DE DEVIZE 1.1 Sfera pietelor valutare si participantii Pietele valutare reprezinta centrele sau locurile n care se confrunta cererea si oferta de valuta si se stabileste cursul de schimb. Piata valutara este formata din bancile si casele de schimb care sunt autorizate sa vnda si sa cumpere valuta. Pietele valutare au marimi diferite n functie de operatiile pe care le realizeaza si de localitatile n care sunt amplasate. Principalele piete valutare functioneaza la Londra, New York, Tokyo, Frankfurt, Paris, Zurich. Pietele valutare mijlocesc accesul persoanelor juridice si fizice la valuta necesara schimburilor economice internationale, deplasarii n strainatate, ofera detinatorilor de valuta cadrul de piata pentru a fi vnduta, iar din confruntarea cererii si a ofertei de valuta rezulta cursul de schimb. Pe pietele valutare participa bancile comerciale, curtierii, bancile centrale, societatile comerciale care realizeaza operatii de comert exterior. Bancile comerciale intervin pe piata valutara sub forma vnzarilor si cumpararilor de valuta pentru contul propriu sau pentru contul clientilor, intermediaza operatiunile de transformare a valutelor, realizeaza operatii de arbitraj si speculative n vederea obtinerii unor cstiguri. Bancile comerciale pot ndeplini rolul de MARKET MAKER, de formator de piata si de sustinere a lichiditatii pietei. Curtierii de schimb sunt intermediari care centralizeaza ordinele de cumparare si vnzare, asigura executarea lor conform cerintelor clientilor si furnizeaza informatii asupra evolutiei cursurilor de schimb. Primirea si transmiterea ordinelor de vnzare si cumparare de valuta, precum si practicarea unor operatii speculative reprezinta activitatea de Front-office din schimbul valutar. Back-office reflecta activitatile de realizare a contractelor negociate si gestionarea rezultatelor schimbului de valuta

Fig. 1.1 Participantii pe piata valutara Bancile centrale intervin pe piata valutara n vederea limitarii fluctuatiei cursului, a protejarii monedei nationale precum si pentru satisfacerea unor ordine ale clientilor. Banca centrala reglementeaza organizarea si supravegheaza functionarea pietei valutare. Societatile comerciale care realizeaza importuri si exporturi adreseaza ordine de cumparare si vnzare de valuta prin intermediarii de pe piata valutara sau banci. Evolutia operatiilor de pe pietele valutare a fost determinata de anumiti factori:

. extinderea si diversificarea relatiilor internationale care s-au reflectat n multiplicarea fluxurilor de valuta si n cresterea cerintelor de conversie prin intermediul pietelor valutare; . tendintele de liberalizare a politicilor valutare, eliminarea restrictiilor valutare si promovarea convertibilitatii; . generalizarea cursurilor flotante a necesitat diversificarea operatiunilor speculative si recurgerea la tehnici specifice de prentmpinare sau atenuare a efectelor riscurilor din schimburile economice internationale; . amplificarea miscarilor de capital a impulsionat operatiile valutare provenite din plasamente, schimburi si repatrierea capitalurilor; . perfectionarea tehnicilor si a modalitatilor de efectuare a platilor internationale; . interventiile bancilor centrale sub forma vnzarilor si a cumpararilor de valuta n vederea influentarii cursului de schimb; . mbunatatirea serviciilor bancare de gestiune a sumelor n valuta ale clientilor. 1.2 Operatiile pe pietele valutare Pe pietele valutare se efectueaza operatii la vedere, operatii la termen, operatiuni de arbitraj, speculative si de acoperire la termen. a) Operatiile la vedere (piata la vedere "marche spot") constau n cumpararea sau vnzarea de sume n valuta cu cedarea imediata sau la cel mult 48 ore a valutei. Cursul la care se realizeaza operatiile cu valuta este expresia raportului dintre ordinele de cumparare si vnzare de valuta adresate de participantii pe piata. n cazul n care sporesc ordinele de cumparare se majoreaza cursul valutei, iar daca ordinele de vnzare sunt mai mari scade cursul. Raportul de schimb al valutei la vedere este determinat si de alte operatii ce se efectueaza pe piata valutara. Cursul valutei se formeaza si sub influenta operatiilor de pe alte piete valutare. Cursul de pe piata la vedere rezulta din confruntarea cererii si a ofertei de valuta, a influentelor exercitate de alte operatiuni efectuate pe piata si n functie de operatiile valutare de pe alte piete valutare. Tranzactiile cu valuta la vedere se realizeaza la cursul "SPOT". Pe piata valutara la vedere se stabilesc cursuri pentru operatiunile de cumparare si cursuri pentru operatiunile de vnzare. Diferenta ntre cursul de vnzare si cursul de cumparare al unei valute pe piata la vedere este cunoscuta sub denumirea de SPREAD care exprima diferenta dintre cursurile de vnzare si cursurile de cumparare se poate exprima n forma procentuala astfel: Spread = (curs de vnzare - curs de cumparare)/ curs de vnzare_x_100 ) b) Operatiile la termen (piata la termen, forward market) reflecta tranzactiile de cumparare sau vnzare de valuta ce se realizeaza pe baza predarii sumelor la un termen viitor si la un curs determinat. n general cursul la termen ar trebui sa fie mai mare dect cursul la vedere (CT > CV) deoarece la cursul la vedere se adauga dobnda la valuta pe un termen. Cursul la termen al unei valute este mai bun dect cursul la vedere plus dobnda n cazul n care se prevede o apreciere. Diferenta dintre cursul la termen si cursul la vedere plus dobnda la o valuta este cunoscuta sub denumirea de "AGIO". n situatia n care se ntrevede o depreciere a valutei, cursul la termen poate fi mai slab dect cursul la vedere si dobnda, diferenta este denumita "DISAGIO VALUTAR" sau se apreciaza ca valuta coteaza disagio la termen. Diferentialul valutar reflecta deosebirile ntre cursurile la termen si cursurile la vedere. Cursul operatiilor la termen de pe piata

valutara depinde de cursul "SPOT" (CV), de diferenta de dobnda la valute (Db) si de termenul de negociere (Nz). Cotarea report si deport n cazul n care cursul monedei straine exprimat n moneda nationala este mai ridicat la termen dect cursul la vedere se nregistreaza un REPORT sau se apreciaza ca moneda coteaza PREMIUM. Reportul asupra unei valute reflecta dobnda mai mica de pe piata monetara din tara emitenta fata de dobnda de pe pietele monetare straine. Curs la termen (CVT) = Curs la vedere (CV) + Report (R)
CVT = CV +R

Daca cursul monedei straine reflectat n moneda nationala la termen este mai scazut dect cursul la vedere se nregistreaza un DEPORT sau moneda coteaza DISCONT. Deportul unei valute exprima diferenta de dobnda n plus pe piata monetara a valutei respective fata de dobnda de pe pietele monetare straine. Curs la termen (CVT)= Curs la vedere (CV)- Deport (D) CVT= CV- D Diferentele n procente ale reportului si deportului se calculeaza n functie de cursul la termen si cursul la vedere. Pe piata la termen valutele coteaza la termen de 1 luna, 3 luni, 6 luni si 1 an. Cotatiile la termen se reflecta prin intermediul punctelor. Cursul la termen se poate mentiona direct sau prin punctele de report sau deport de la cursul la vedere. Tranzactiile la termen de pe piata valutara pot influenta relatiile comerciale internationale: Curs la termen > Curs la vedere Curs la termen < Curs la vedere c) Operatiile de arbitraj valutar Arbitrajul valutar reprezinta o operatie care consta n vnzarea si cumpararea de valuta, uneori simultan pe pietele valutare n vederea protejarii mpotriva fluctuatiei cursurilor valutare precum si pentru obtinerea unor cstiguri. Operatiile de arbitraj valutar asigura cstiguri din diferentele de curs la aceeasi valuta pe o piata la doua momente distincte din diferentele de curs a unei valute pe doua piete diferite si din diferentele de curs ntre doua valute si doua piete diferite. Arbitrajul valutar poate fi direct si la termen. Arbitrajul valutar direct consta din vnzarea unei sume n valuta pe piata pe care coteaza mai bine si cumpararea n acelasi timp a unei sume n aceeasi valuta pe piata pe care coteaza mai slab. Arbitrajul valutar la termen se deosebeste n functie de pietele pe care se realizeaza tranzactiile cu valuta de catre banci. Arbitrajul la termen pe o singura piata urmareste obtinerea unui cstig din diferenta de curs al valutei pe aceeasi piata la doua momente diferite. Arbitrajul la termen pe doua piete urmareste valorificarea diferentelor la cursul la termen al unei valute de pe doua piete. Arbitrajul valutar combinat cu arbitrajul dobnzilor presupune sa se compare diferentele de curs valutar cu diferentele de dobnda la un plasament egal de capital pe cele doua piete. Operatiunea de arbitraj valutar devine avantajoasa n masura n care diferenta de curs de la valuta este mai mare dect diferenta de dobnda. Arbitrajul valutar realizat de catre banci contribuie la echilibrarea cererii si a ofertei de valuta pe piata, la

exercitarea unei influente asupra cursului valutar, la protejarea sumelor n valuta detine de clienti la banci si la obtinerea unor cstiguri din diferentele de curs. d) Operatiile speculative Speculatia valutara reprezinta interventia unui operator pe piata valutara n vederea realizarii unui cstig din diferentele de curs ale valutelor. Speculatia activa la vedere se practica n cazul n care valuta "X" se afla n depreciere. Operatorul mprumuta o suma n valuta "X" la o anumita scadenta. Suma mprumutata n valuta "X" o foloseste pentru cumpararea unei sume echivalente n valuta "Y" care este mai stabila. La termenul de rambursare a mprumutului n valuta "X" operatorul vinde suma n valuta "Y" pentru care obtine o suma mai mare n valuta "X", ramburseaza mprumutul si ramne cu o diferenta. Speculatia activa la termen se realizeaza pentru a beneficia de diferentele dintre cursul la termen si cursul la vedere. Speculatia pasiva la vedere sau la termen se practica pe pietele valutare n vederea prevenirii si gestionarii efectelor negative ale riscului valutar. Daca un importator are de achitat o suma n valuta "X" peste 3 luni si se estimeaza o apreciere, acesta cumpara la termen suma n valuta "X" pentru care plateste o suma n valuta "Y", la un curs mai avantajos. e) Operatiile Swap reprezinta mbinarea a doua operatiuni valutare simultane si opuse, una de vnzare si alta de cumparare la doua scadente diferite. f) Operatii speciale de acoperire - hedging valutar Operatiile speciale de acoperire la termen pe piata valutara sunt cunoscute si sub denumirea de hedging valutar. Exportatorul care estimeaza ca valuta n care se exprima creantele de export din contractul comercial international si va modifica puterea de cumparare, ncheie o tranzactie cu o banca comerciala prin care cumpara la termen o suma ntr-o alta valuta dect cea n care se exprima contractul comercial, dar egala cu valoarea acestuia. Prin operatiunea speciala de acoperire la termen exportatorul are certitudinea ca suma n valuta pe care o va ncasa de la importator dupa primirea si receptionarea marfurilor este egala cu suma necesara achitarii obligatiei valutare contractate la termen. Interventia Bancii Centrale pe piata valutara Banca centrala intervine pe piata valutara, fie sub forma cumpararilor si vnzarilor de valuta n vederea protejarii cursului monedei nationale, fie prin executarea unor ordine ale administratiei centrale, ale bancilor centrale straine sau organismelor financiare internationale. Banca centrala influenteaza indirect operatiile de pe piata valutara prin intermediul taxei scontului care are efecte asupra intrarilor si iesirilor de valuta. n cazul n care banca centrala completeaza oferta de valuta insuficienta sau influenteaza cererea, realizeaza o interventie directa. Interventia bancii centrale pe piata valutara se poate produce la orice curs si n orice moment sau poate fi limitata la o anumita perioada de timp sau la un nivel de curs. Interventia bancii centrale pe piata valutara se realizeaza pe seama rezervelor valutare, a operatiilor SWAP, a mprumuturilor pe termen scurt de la alte banci centrale. 1.3 Pietele futures de devize Pietele contractelor la termen (futures) si pietele optiunilor de devize sunt cunoscute sub denumirea de piete derivate, deoarece interventiile si cursul se formeaza n functie de operatiile de pe pietele valutare la vedere si la termen. Dezvoltarea

schimburilor comerciale, instabilitatea cursurilor valutare, nevoile de valuta, perfectionarea tehnicilor de negociere de pe pietele valutare, accentuarea riscului valutar au determinat aparitia si evolutia operatiilor pe pietele derivate. a) Formarea pietelor la termen de devize sau "devizele futures" au fost lansate n anul 1972 n cadrul departamentului International Money Market (IMM) din cadrul pietei Chicago Mercantile Exchenge (CME). Contractele la termen de devize se mai negociaza pe urmatoarele piete: la Philadelphia n cadrul Philadelphia Board of Trade (PBOT), la Londra pe London International Financial Exchange (LIFFE), la New York n New York Futures Exchange (NYFE), la Tokyo pe Tokyo International Financial Exchange (TIFE), la Singapore n Singapore International Monetary Exchange (SIMEX), la Sidney pe Sidney Future Exchange (SFE) precum si pe pietele din Elvetia, Germania, Franta, Australia, Italia, Danemarca, Canada, Suedia, Olanda, Luxemburg, Belgia, Spania si Portugalia. Pe pietele contractelor la termen de devize (futures) participa: bancile si institutiile care utilizeaza contractele "futures" n operatiunile lor; firmele de curtaj care actioneaza n numele clientilor; brokerii care participa n nume propriu sau pentru clienti; cumparatorii si vnzatorii de contracte "futures"; speculantii care opereaza cu orizonturi apropiate si termene scurte. b) Trasaturile contractelor la termen de devize Contractele la termen de devize exprima angajamentul de a preda sau de a primi o anumita suma ntr-o valuta la o data mentionata si la un pret stabilit n momentul ncheierii si se deosebesc prin: . Contractele de pe aceasta piata au o marime standardizata (lire sterline 62.500, dolari canadieni 100.000); . Pe pietele contractelor la termen de devize se negociaza si ncheie contracte la scadente fixe: martie, iunie, septembrie, decembrie pentru durate de doi ani, ceea ce nseamna cotatii la opt termene; . Devizele care se negociaza pe pietele contractelor la termen sunt dolarul SUA, euro, yenul japonez, lira sterlina, francul elvetian, dolarul canadian si dolarul australian; . Fluctuatia minima a valorii contractului este cuprinsa ntre 10-12,5 dolari americani pe contract; . Contractele la termen n devize de pe aceasta piata nu presupun livrarea efectiva a valutei, deoarece la scadenta se realizeaza operatiuni inverse n vederea protejarii mpotriva riscului valutar si a obtinerii unui cstig. Pretul contractelor la termen n devize se formeaza n corelatie cu raportul de schimb de pe piata valutara la vedere. Diferenta dintre cursul valutar "Spot" si cursul de pe piata contractelor la termen de devize este cunoscuta sub denumirea de "baza". Baza = Cursul Spot - Cursul "Futures"

Fig. 1.2 Evolutia cursului devizelor futures Diferenta dintre cursul de pe piata la vedere si cursul de pe piata contractelor la termen (baza) tinde catre zero pe masura ce se apropie scadenta contractului. n fiecare zi, pe piata futures se realizeaza o marcare la piata a contractelor futures in functie de pretul inregistrat la sfarsitul zilei de tranzactionare. Baza de echilibru (BE) depinde de cursul de pe piata valutara la vedere (CVs), de dobnda de pe piata eurodolarilor (IUSD), de dobnda de pe pietele valutelor (IV) si de perioada de timp (T). c) Operatiile pe pietele contractelor la termen de devize Participantii de pe pietele contractelor la termen de devize adreseaza ordine de cumparare sau de vnzare de valuta la anumite termene prin intermediul brokerilor sau curtierilor agreati de organismele de supraveghere a burselor. Brokerii sau curtierii negociaza tranzactiile de vnzare sau cumparare n numele clientilor si conform ordinelor primite. La scadenta se determina efectele operatiunilor de pe piata si se regleaza diferentele prin intermediul camerelor de compensatie.

Fig. 5.3 Participantii pe piata contractelor futures de devize Ordinele de cumparare sau de vnzare de valuta pe pietele contractelor la termen se pot formula n doua variante: . ordinul la curs limita, conform caruia clientul i mentioneaza brokerului un curs la care se va executa operatia, daca se nregistreaza un anumit nivel pe piata; . ordinul la pretul pietei.

Cotatiile de pe pietele contractelor la termen de devize se realizeaza prin licitatii din care rezulta cursurile de deschidere, cursurile cele mai ridicate, cursurile cele mai scazute si cursurile de nchidere. Diferenta din revnzarea (rascumpararea) contractului la scadenta la cursul la vedere se poate determina diferit: . pornind de la numarul de contracte (n), tinnd seama de cursurile de la scadenta (Cs) si cele cotate (Cfc) si de valoarea standardizata a contractului n valuta respectiva (Vs), c= n(Cs- Cfc)Vs . daca se tine seama de numarul de contracte (n), de punctele care reflecta diferentele de curs (p), de limita minima a fluctuatiei valorii contractului n valuta respectiva (fm): c = n p fm . n vederea participarii pe piata contractelor la termen de devize operatorii depun o garantie initiala care depinde de valoarea contractului, de volatilitatea valutei precum si garantii suplimentare n functie de evolutia cursurilor de pe piata. Camerele de compensatie au misiunea sa regleze raporturile dintre participantii la contractele de pe aceasta piata, respectiv sa calculeze diferentele ce rezulta din interventiile efectuate. Partile la contractele la termen de devize si ncheie pozitiile initiale la scadenta contractului prin pozitii inverse. La termen cumparatorii de contracte de pe aceasta piata le revnd, iar vnzatorii de contracte rascumpara valoarea acestora. 1.4 Pietele optiunilor de devize Sfera, forme, participanti pe pietele optiunilor de devize Pietele optiunilor de devize realizeaza operatii importante pentru derularea schimburilor comerciale si a cooperarii internationale. Piete ale optiunilor de devize functioneaza n SUA, Japonia, Marea Britanie, Singapore, Elvetia, Germania, Franta, Canada, Australia, Danemarca, Suedia, Belgia, Luxemburg, Italia, Spania, Olanda, Portugalia. Contractele de optiuni de devize se mai diferentiaza dupa modul de negociere astfel: . contracte de optiuni negociate pe pietele interbancare care se deosebesc prin faptul ca se schimba pe baza de ntelegere ntre banci si ntreprinderi; . contracte de optiuni standardizate care se negociaza pe piete si diferentele se deconteaza prin camerele de compensatie. Optiunile europene se pot exercita la scadenta, iar optiunile americane asigura dreptul de exercitare pe durata valabilitatii contractului. Pe pietele optiunilor de devize participa exportatori, importatori, investitori, arbitragisti, banci si speculatori. Trasaturile contractelor pe optiuni de devize Contractul de optiuni de devize exprima un raport ntre doua parti prin care se asigura dreptul de optiune de cumparare sau de vnzare a unei sume n devize la un pret determinat si la o anumita scadenta. . cumparatorul unei optiuni dobndeste dreptul de a cumpara suma n valuta la scadenta la un anumit curs precum si dreptul de a renunta la tranzactie; . vnzatorul unei optiuni are dreptul de a vinde suma n valuta la scadenta la un anumit curs;. . valoarea contractului de optiuni difera n functie de pietele pe care se negociaza optiunile de devize; . devizele ce se vnd sau cumpara pe pietele optiunilor sunt reprezentate de valutele ce se negociaza pe pietele valutare la vedere si la termen;

. pretul exercitiului sau cursul la care se vnd sau cumpara devizele se stabileste de cele doua parti ale contractului de optiune; . pretul optiunii denumit "prima" reprezinta suma ce se plateste de cumparator vnzatorului pentru dreptul renuntarii la optiune; . durata unei optiuni este limitata prin contract, devizele fiind cotate dupa data exercitiului; . optiunile pot fi revndute sau rascumparate si astfel partile la contract se pot elibera de obligatii sau pot pierde drepturile din contract. Optiunea de cumparare - CALL asigura dreptul cumparatorului sa-si exercite optiunea la scadenta, respectiv sa primeasca o suma n valuta la un curs determinat sau sa renunte la cumparare. Optiunea de vnzare - PUT ofera vnzatorului dreptul de a vinde o suma n valuta la o anumita scadenta. Cumparatorul unei optiuni CALL dobndeste dreptul (nu si obligatia) de a cumpara o anumita suma n valuta A contra unei sume n valuta B n schimbul unei prime sau sa renunte la cumparare. Vnzarea unei optiuni de cumparare CALL obliga vnzatorul sa predea suma n valuta la scadenta prevazuta si la cursul stabilit prin contract. Cumpararea unei optiuni PUT i da dreptul cumparatorului sa vnda suma n valuta A n schimbul unei sume n valuta B la cursul din contract sau sa renunte la vnzare. Vnzarea unei optiuni PUT presupune ca vnzatorul sa primeasca suma n valuta din contract la cursul stabilit.
PRIMA

CUMPRTOR CALL VNZTOR CALL


EXERCIT OPIUNEA LA SCDEN SAU RENUN

Exportatorii care urmeaza sa ncaseze sume n valuta din exporturi la anumite termene cumpara optiuni de vnzare pentru a se proteja mpotriva riscului valutar. Daca valuta de contract a exportatorului se apreciaza pna la scadenta, exportatorul renunta la optiunea de vnzare si vinde valuta din contract la cursul de vedere de pe piata. n cazul n care valuta de contract se depreciaza pna la scadenta, exportatorul exercita optiunea din contract, deoarece obtine un curs mai bun prin contract dect cel de pe piata valutara la vedere. Importatorii care urmeaza sa plateasca sume n valuta pentru marfurile cumparate contracteaza optiuni de cumparare pentru a se apara mpotriva riscului valutar. Daca valuta de contract se depreciaza la termen, importatorul renunta la optiunea de cumparare, deoarece si procura devizele necesare de pe piata la vedere la un curs mai avantajos. n cazul n care valuta de contract se apreciaza la scadenta, importatorul exercita optiunea de cumparare, datorita faptului ca si procura valuta prin contract la un curs mai bun dect cel de pe piata la vedere. Prima care se plateste la contractele de optiuni de devize este formata din valoarea propiu zisa a unei optiuni de devize si valoarea perioadei. Valoarea propiu zisa a unei optiuni de devize reflecta cstigul care se poate obtine daca optiunea se exercita imediat. Valoarea perioadei care exprima diferenta dintre pretul optiunii (prima) si valoarea intrinseca depinde de urmatorii factori: durata ramasa pna la scadenta, deoarece

pe masura apropierii de termen, valoarea perioadei se diminueaza; diferentele ntre ratele dobnzii la valute; valabilitatea cursului valutei. n cazul cumpararii unei optiuni de cumparare se mizeaza pe o crestere a cursului valutei de contract care sa fie mai mare dect pretul de exercitare. Contractarea unei optiuni de cumparare asigura obtinerea unui cstig daca cursul valutei la vedere depaseste pretul de exercitiu, respectiv diferenta ntre cursul la vedere, pretul de exercitiu si prima.

Fig. 1.4 Contractarea unei optiuni de cumparare Cumparatorul unei optiuni CALL si asuma un risc de pierdere care se limiteaza la prima sau obtine profit daca cursul valutei depaseste punctul critic. Profit = Curs la vedere (CV1)- (Pret de exercitiu(PE) + Prima(Pr)) Vnzarea unei optiuni de cumparare se practica n cazul n care se prevede scaderea sau stabilitatea cursului si poate sa asigure un cstig limitat la valoarea primei sau o pierdere n functie de evolutia cursului valutar.

Fig. 1.5 Vnzarea unei optiuni de cumparare Vnzatorul unei optiuni de cumparare poate sa nregistreze pierdere daca cursul valutei coboara sub punctul critic. Cumparatorul optiunii de vnzare mizeaza pe o scadere a cursului la scadenta si pe obtinerea unei diferente ntre pretul de exercitare si cursul la scandeta.

Cumpararea unei optiuni de vnzare poate sa obtina cstig n cazul n care pretul exercitiului este mai mare dect cursul la vedere si prima.

Fig. 1.6 Cumpararea unei optiuni "PUT" Profit = Pret de exercitiu - (Curs la vedere + Prima) Cumparatorul optiunii "PUT" risca sa piarda prima pe care o plateste, dar poate sa cstige daca cursul valutei depaseste punctul critic. (Cvs = PE - Pr) Vnzarea unei optiuni "PUT" permite obtinerea unui cstig reprezentat de prima sau asumarea unui risc de pierdere n functie de evolutia cursului valutei.

Fig. 1.7 Vnzarea unei optiuni "PUT" Pierderea care se poate nregistra de catre vnzatorul unei optiuni "PUT" depinde de raportul dintre cursul de pe piata de la scadenta si pretul exercitiului. 2.PIAA VALUTAR DIN ROMNIA 2.1 Politica valutara a Bancii Nationale a Romniei Banca Nationala a Romniei reglementeaza si supravegheaza functionarea pietei valutare, autorizeaza si supravegheaza intermediarii pietei valutare. B.N.R. poate elabora reglementari ce vizeaza controlul valutar pe teritoriul tarii, care se refera la: - autorizarea si retragerea autorizatiei, precum si supravegherea persoanelor juridice care au obtinut aprobarea de a efectua tranzactii valutare; - stabilirea de plafoane si alte limite pentru detinerea de active externe, operatiuni cu acestea pentru persoanele juridice si fizice;

- stabilirea plafonului si a conditiilor ndatorarii externe a persoanelor fizice si juridice care intra sub incidenta regimului valutar. Piata valutara interbancara n Romnia a nceput sa functioneze n februarie 1991 sub forma licitatiei organizate de Banca Nationala a Romniei, cu participarea bancilor comerciale. Din anul 1994, sistemul de vnzare-cumparare a valutei prin licitatie a fost nlocuit de vnzarea-cumpararea la nivelul bancilor comerciale. 2.2 Sfera pietei valutare din Romnia si operatiunile valutare Piata valutara din Romnia reprezinta o piata pe care se efectueaza operatiuni de schimb valutar la cursuri de schimb determinate liber de catre intermediarii autorizati de Banca Nationala a Romniei. Piata valutara din Romnia este formata din urmatoarele segmente: piata valutara interbancara, piata valutara a caselor de schimb, piata valutara a entitatilor aprobate. Operatiunile valutare cuprind ncasarile, platile, compensarile, transferurile, creditarile, precum si orice alte tranzactii exprimate n valute si care se pot efectua prin transfer bancar, n numerar, cu instrumente de plata sau prin alte modalitati de plata, practicate de institutiile de credit n functie de natura operatiunii respective. n sfera operatiunilor valutare se deosebesc operatiunile valutare curente si operatiunile de capital. Operatiunile valutare curente - includ raporturile n valuta dintre rezidenti si nerezidenti care decurg din: a) tranzactii de comert international cu bunuri si servicii si alte asemenea tranzactii care presupun o contraprestatie imediata, inclusiv operatiunile efectuate n scopul acoperirii riscurilor; b) alte operatiuni care nu sunt de natura operatiilor valutare de capital, cum ar fi: plati / ncasari legate de impozite si taxe - cu exceptia taxelor succesorale - comisioane, onorarii, cheltuieli de judecata, amenzi, asistenta tehnica, sume decurgnd din drepturi de asigurari sociale, inclusiv pensii ntr-un sistem public sau privat, cstiguri din joc de noroc, leasing operational, cheltuieli cu ntretinerea proprietatilor detinute n alt stat, cheltuieli de reprezentare, cheltuieli guvernamentale, abonamente la publicatii, c) repatrierea veniturilor nete sub forma de dividende, dobnzi, chirii, provenind din operatiunile curente si de capital; d) remiteri de sume moderate reprezentnd cheltuieli curente ce decurg din obligatii legale de ntretinere a membrilor familiei - sot, sotie, copii ori alte persoane aflate n ntretinere; e) cheltuielile care nu sunt de natura operatiunilor de capital facute de rezidenti deplasati n strainatate n scop educational sau religios, de recreere, vacanta, sport, afaceri, vizite la rude sau la prieteni, misiuni, ntlniri, conferinte, ngrijirea sanatatii. Operatiunile de capital cuprind raporturile n valuta ntre rezidenti si nerezidenti care decurg din: A. Investitii directe n Romnia ale nerezidentilor si n strainatate ale rezidentilor; B. Investitii imobiliare; C. Operatiunile cu instrumente financiare tranzactionate n mod curent pe piata de capital respectiv operatiunile cu actiuni sau cu alte titluri de natura participativa, cu obligatiuni, alte titluri de credit si instrumente financiare derivate, cu scadenta initiala, de regula, mai mare de un an respectiv:

a) admiterea instrumentelor financiare romnesti pe o piata de capital straina prin emisiune prin oferta publica sau vnzare de catre emitent n mod direct sau printrun intermediar, cotarea n cadrul bursei; b) admiterea instrumentelor financiare straine pe piata de capital romneasca, prin: emisiune de oferta publica sau vnzare de catre emitent n mod direct sau printr-un intermediar, cotarea n cadrul bursei; c) tranzactii ale nerezidentilor cu instrumente financiare romnesti pe piata de capital; d) tranzactii ale rezidentilor cu instrumente financiare straine tranzactionate la bursa; D. Operatiuni cu instrumente financiare tranzactionate n mod curent pe piata monetara: a) admiterea instrumentelor financiare romnesti pe o piata monetara straina prin: emisiune de oferta publica sau vnzare de catre emitent n mod direct sau printr-un intermediar pe o piata monetara, acces pe o piata monetara pe baza procedurilor specifice; b) admiterea instrumentelor financiare straine pe piata monetara romneasca, prin: emisiune de ofera publica sau vnzare de catre emitent n mod direct sau printr-un intermediar, acces pe piata monetara; c) tranzactii privind achizitionarea de catre nerezidenti a instrumentelor financiare romnesti pe piata monetara; d) tranzactii privind achizitionarea de catre rezidenti a instrumentelor financiare straine pe piata monetara. E. Operatiunile cu unitati ale organismelor de plasament colectiv - OPC - au ca obiect titlurile de natura participativa la fonduri de investitii, fonduri mutuale sau la alte entitati constituite n scopul realizarii de investitii colective n instrumente financiare tranzactionate n mod curent pe piata de capital si instrumente financiare tranzactionate n mod curent pe piata monetara; F. Credite legate direct de comertul international la care participa un rezident si care se acorda de nerezidenti catre rezidenti sau invers de rezidenti catre nerezidenti; G. Credite si mprumuturi financiare; H. Garantii acordate de nerezidenti catre rezidenti si invers; I. Transferuri aferente derularii contractelor de asigurare ncheiate ntre rezidenti si societati de asigurare nerezidente sau contracte de asigurare de viata si de credit ncheiate ntre societatile de asigurare rezidente si nerezidente si alte transferuri care decurg din contracte n derulare; J. Transferuri de capital cu caracter personal sub forma de mprumuturi, cadouri si donatii, dote, mosteniri si legate, achitarea de catre imigranti a datoriilor n tara n care au avut stabilita anterior resedinta, transferuri de active ale rezidentilor realizate n cazul emigrarii acestora n perioada premergatoare plecarii, transferuri de sume reprezentnd economii ale imigrantilor depuse pe perioada sederii n Romnia avnd ca destinatie tara n care au avut stabilita anterior resedinta; K. Operatiuni n conturi curente deschise de nerezidenti n Romnia la institutii de credit n moneda nationala si valuta si deschise de rezidenti n strainatate la institutii de credit; L. Operatiuni n conturi de depozit deschise de nerezidenti la institutii de credit n Romnia si de rezidenti la institutii de credit n strainatate;

M. Import si export fizic de active financiare, respectiv valori mobiliare si alte titluri negociabile si instrumente de plata; N. Alte miscari de capital reprezentate de impozite si taxe aferente mostenirilor, despagubiri rezultate din operatiuni de capital, restituiri de sume n cazul anularii ori rezilierii contractelor sau restituiri de sume necuvenite, decurgnd din operatiuni de capital, transferuri de sume rezultnd din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuala - patente, desene, marci, inventii, transferuri de sume reprezentnd prestari de servicii. Ca urmare a masurilor de liberalizare a operatiilor de capital, nerezidentii au dreptul sa dobandesca, sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate n valuta si n moneda nationala. Sumele n moneda nationala si n valute detinute de nerezidenti pot fi convertite prin intermediul pietei valutare. Nerezidentii pot deschide si mentine conturi n valuta si n moneda nationala la institutii de credit si pot repatria si transfera activele financiare detinute. Rezidentii au dreptul sa dobandeasca, sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate n valuta. Sumele n moneda nationala si n valute cotate, detinute de rezidenti pot fi convertite prin intermediul pietei valutare. Rezidentii pot deschide conturi n valuta si n moneda nationala la institutii de credit si alte institutii asimilate acestora. Masurile de salvgardare ce se pot aplica de Banca Nationala a Romaniei, n situatii n care fluxuri de capital pe termen scurt de o mai mare amploare ar exercita presiuni puternice asupra pietei valuare si ar provoca perturbari grave n aplicarea politicii monetare si a cursului de schimb, nu pot depasi maxim 6 luni si includ: . retinerea n cont la Banca Nationala a Romniei, pe o perioada determinata a unei parti : din suma n valuta care provine din intrari de capital utilizate de un rezident sau de un nerezident pentru conversia acesteia n lei, n scopul constituirii unui depozit la o institutie de credit din Romnia sau din suma n valuta care provine din conversia unui depozit n lei constituit de un rezident sau de un nerezident la o institutie de credit din Romnia n scopul transferului n strainatate; . stabilirea unei rate mai mari a rezervelor minime obligatorii pentru depozitele n lei constituite de rezidenti si nerezidenti la institutii de credit din Romnia, care provin din sume n valuta reprezentnd intrari de capital convertite n lei; . aplicarea de catre Banca Nationala a Romniei a unui comision pentru tranzactiile de pe piata valutara interbancara generate de intrari/iesiri de capital ale rezidentilor si nerezidentilor care au ca obiect vnzarea/cumpararea de valuta n scopuldepunerii/retragerii de sume n lei n/din depozite constituite la institutii de credit din Romnia; . instituirea unor restrictii de scadenta pentru depozite n lei constituite de rezidenti si nerezidenti la institutii de credit din Romnia care provin din intrari de capital. 2.3 Organizarea si functionarea pietei valutare interbancare n Romnia Piata valutara interbancara reprezinta acel segment al pietei valutare prin care se efectueaza tranzactii valutare prin intermediari autorizati precum si de Banca Nationala a Romniei. Intermediarii pe piata valutara interbancara Operatiunile de vnzare si/sau cumparare de valuta se pot efectua pe piata valutara interbancara numai prin intermediari autorizati de Banca Nationala a Romniei, respectiv, institutiile de credit. Intermediarii pe piata valutara interbancara pot ncheia

tranzactii valutare att n nume si cont propriu, ct si n numele si contul clientilor. Persoanele juridice care solicita sa intermedieze operatiuni pe piata valutara interbancara sunt autorizate de Banca Nationala a Romniei pe baza urmatoarelor conditii: . existenta unui capital social adecvat; . delimitarea atributiilor si departajarea activitatilor pe piata valutara pe compartimente distincte (front office, back office). . existenta unei structuri organizatorice distincte si a unui spatiu specific pentru efectuarea tranzactiilor; . reglementarea prin norme proprii a procedurilor de lucru cu clientii, a relatiilor cu alti intermediari, competentele si limitele valorice pna la care se pot angaja arbitrajistii, limitele de lucru cu ceilalti intermediari, penalizarile convenite n relatia cu clientii si alti intermediari n cazul nerespectarii termenelor de decontare ale tranzactiilor, sistemul de evidenta contabila a tranzactiilor; . desemnarea persoanelor implicate n activitatea de schimb valutar respectiv prezentarea listei arbitrajistilor; . relatii de corespondent stabilite prin conturi deschise n strainatate pentru cel putin patru valute: dolar SUA (USD), euro (EUR); . echipament informational specific tip Reuters, Bloomberg, echipamente tehnice specifice pentru plati si comunicatii (linii telefonice interne si internationale, sistem de nregistrare a convorbirilor telefonice, telex, SWIFT, fax). Operatiuni pe piata valutara interbancara din Romnia Pe piata valutara interbancara din Romnia se efectueaza operatiuni la vedere, operatiuni la termen si operatiuni SWAP. Operatiunile la vedere (spot) reflecta tranzactiile de vnzare/cumparare de valuta cu decontarea n maxim doua zile de la data ncheierii tranzactiei la cursul de schimb stabilit de parti(curs spot). Operatiunile la termen (forward) se refera la tranzactiile vnzare/cumparare de valuta cu decontare dupa mai mult de doua zile de la data ncheierii tranzactiei la cursul de schimb negociat de parti (curs forward). Intermediarii autorizati sa actioneze pe piata valutara interbancara sunt obligati sa afiseze permanent n timpul de functionare a pietei valutare interbancare, cursurile de schimb, ale leului la vedere (spot) si la termen(forward) pentru urmatoarele valute: euro (EUR), dolarul american (USD); Operatiunile swap constau din tranzactiile de cumparare si vnzare simultane a aceleasi sume n valuta cu decontare la doua date (de regula spot si forward) la cursuri de schimb (spot, forward) de la data tranzactiilor. Pozitia deschisa reflecta diferenta dintre totalul cumparaturilor la vedere si totalul vnzarilor la termen efectuate ntr-o valuta. Pozitia nchisa se manifesta n cazul n care cumpararile si vnzarile ntr-o valuta se echilibreaza. Cursul de schimb informativ la termen se coteaza la scadenta de o luna (1M), trei luni (3M), sase luni (6M), noua luni (9M), douasprezece luni (12M). Cotatia ferma presupune stabilirea unui pret ferm care angajeaza banca, iar cotatia orientativa (for info only) fixeaza un pret orientativ. Cotatia ferma la care suma n valuta si data valutei sunt acceptate de client sau de intermediarul autorizat presupune ca tranzactia sa se considere ncheiata si se executa neconditionat. Marja dintre cursurile de vnzare si cele de cumparare se determina liber pe piata valutara interbancara. Cursurile cotate de banci difera n functie de natura operatiei (operatie n cont sau numerar), de

raportul dintre cerere si oferta, de relatiile cu clientii precum si de politica proprie de trezorerie. n vederea bunei functionari a pietei valutare interbancare si armonizarii cu practicile internationale, Banca Nationala a Romniei recomanda utilizarea de catre intermediarii pietei valutare interbancare a prevederilor Codului de etica adoptat de ACI Asociatia Pietelor Financiare. 3. Procedura de lucru privind tranzactionarea produselor de trezorerie in cadrul BRD Prin introducerea contractului cadru pentru operatiuni de trezorerie (Treasury Master Agreement -Formular F1a/F1b)-TMA, clientii nebancari persoane juridice care incheie acest contract pot efectua intrega gama de operatiuni de trezorerie (piata monetara, valutara si a instrumentelor financiare), semnand un singur contract cu banca si suportand formalitati de lucru mult simplificate. Operatiunile dorite de client se realizeaza mai rapid, deoarece tranzactia se incheie prin telefon. Instructiunile clientului se primesc de la persoane autorizate de catre acesta (conform anexei 1 la contractul cadru telefonic in Directia Vanzari Produse de Trezorerie) iar tranzactiile incheiate se confirma rapid prin confirmari transmise prin fax /email la sediul clientului. Pentru clientii care nu incheie Contractul cadru : Procesarea tranzactiilor de trezorerie nu va suferi modificari Procesarea tranzactiilor de schimb valutar cu data valutei egala cu data tranzactiei (today) se efectueaza in unitati iar cele cu data valutei tomorrow sau spot se efectueaza in Directia Back Office (conform procedurii de lucru pentru schimburile valutare in cont la vedere) Procesarea tuturor depozitelor negociate se efctueaza in cadrul unitatilor BRD Procesarea tranzactiilor cu instrumente cu venit fix se efectueaza in Directia Back Office din Centrala , conform procedurilor de lucru specifice in vigoare 3.1 Schimb valutar la vedere in conturi curente sub incidenta TMA Produsul ofera clientilor persoane juridice ( altele decat bancile) care au semnat contractul cadru de trezorerie cu BRD posibilitatea de a schimba o valuta straina in alta valuta sau in lei si vice -versa la vedere, prin conturile curente deschise la banca, sub o forma simplificata de lucru , prin contractarea directa (de catre persoanele autorizate de client) a Directia Vanzari Produse de Trezorerie in vederea negocierii cursului de schimb si procesarea tranzactiilor (confirmate) in Directia Back Office din Centrala. Schimbul de valuta contra leu si schimbul contra valuta la vedere in conturi curente se efectueaza pentru clientii TMA persoane juridice conform reglementarilor BNR in vigoare, zilnic intre orele 9.00-15.30, respectiv 9.00-16.00 pentru schimburile valuta-valuta , pentru sume minime de 50.000 EUR sau echivalent , pe baza negocierii si confirmarii telefonice a tranzactiei cu DVPT. Schimbul valutar la vedere , din punct de vedere al cursului poate fi: Ordin de schimb la curs ferm (cotat si acceptat); Ordin de schimb la curs limitat (,,vindeti cu cel putin..'' pentru ordin de vanzare, respectiv ,,cumparati cu cel mult..'' pentru ordin de cumparare ). Clientul va primi in cursul zilei de tranzactionare o confirmare de schimb valutar ( anexa 5) pentru fiecare tranzactie negociata si confirmata , cu toate detaliile tranzactiei

( data tranzactiei, data valutei, valuta si suma vanduta , valuta si suma cumparata, cursul de schimb , contul debitat, contul creditat), avand obligatia ca pana la sfarsitul zilei , respectiv ora 16.30, sa sesizeze DVPT in caz de neconcordante pentru rezolvarea acestora in timp util. Schimb valutar la vedere ( today/tomorrow/spot ) in conturi curente la curs ferm Clientul (persoana autorizata din partea clientului) contacteaza telefonic DVTP si solicita ofiterului de vanzari produse trezorerie un curs de schimb valutar pentru o tranzactie de cumparare sau vanzare pentru o anumita suma si o anumita data de valuta (today/tom/spot). OVPT verifica autenticitatea persoanei imputernicita de Client sa negocieze cu DVPT, existenta conturilor curente deschise in numele clientului pe valuta respectiva si pe lei, existenta disponibilului in contul care se va debita in urma tranzactiei( lei sau valuta) si limita disponibila. In conditiile in care exista conturile curente indicate de client si disponibil in contul ce urmeaza a se debita in urma tranzactiei, OVPT va obtine de la dealerul de Piata valutara rata de piata si, in functie de aceasta si de suma tranzactionata de client, va oferi cotatia ferma pentru schimbul valutar respecti. Daca cursul de schimb cotat ferm de OVPT este acceptat de client, se vor confirma imediat toate detaliile tranzactiei:vanzare/cumparare valuta contra leu, valuta, suma, cursul, data valutei, conturile clientului. Dupa incheierea tranzactieei telefonice, OVPT introduce tranzactia in WS-GTS si printeaza ticketul aferent pe care il duce in BO in vederea autorizarii tranzactiei in TOM. Procesarea tranzactiei pentru data valutei today se va face pe baza datelor cuprinse in ticketul de schimb valutar primit de la DVPT, ofiterul de operatiuni trezorerie va verifica/autoriza tranzactia conform instructiunilor TOM ( anexa 6). Pentru data valutei tomorrow/spot -OOT va bloca suma ce se va debita din contul clientului pana la data valute, cand se va opera schimbul valutar pe conturile clientului de catre OOT. In urma prelucrarii schimbului, se printeaza confirmarea tranzactiei pentru client (anexa 4) care se trimite imediat la adresa de email prevazuta in TMA, urmand a fi trimis fax la sediul clientului. LA sfarsitul zilei lucratoare se va verifica la nivel DVTP corectitudinea executarii schimburilor valutare conform ordinelor de schimb ale clientilor si se va face raportarea tranzactiilor catre BNR de catre Back Office, conform regulamentului BNR. Schimb valutar in conturi curente la vedere (today/tomorrow/spot) la curs limitat Initiere tranzactie In conditiile in care clientul nu accepta cursul ferm oferit de OVPT, clientul poate opta pentru un ordin de schimb valutar la curs limitat, curs la care este dispus sa incheie tranzactia.acest tip de ordin este valabil pe ziua in curs, de la ora la care se primeste telefon de la client pana la executarea lui in aceeasi zi dar nu mai tarziu de ora 15.30 ziua respectiva, ora la care ordinul isi pierde valabilitatea. Ordinul de schimb la curs limitat va fi urmarit spre executie de catre OVPT daca sunt indeplinite conditiile de mai sus. Ofiterul DVTP va urmari executarea ordinului la curs limitat primit prin fax si in cazul in care cursul solicitat de client este atins in piata valutara si confirmat de Dealerul FX , ordinul executandu-se neconditionat. OVPT instiinteaza telefonic clientul pentru confirmarea tranzactiei cu toate detaliile ( valuta si suma vanduta , valuta si suma

cumparata, data valutei, cursul de schimb, conturile implicate), urmand a fi prelucrat conform indicatiilor de mai sus. 3.2 SCHIMB VALUTAR INTERBANCAR- PROCEDURA DE LUCRU PENTRU TRANZACTII - BRD Tranzactionarea pe piata valutara interbancara se desfasoara conform normelor si reglementarilor BNR precum si , in procedura de fata, a procedurilor interne ale BRD. Aceasta, pentru incheierea de tranzactii de schimb valutar pe piata interbancara, trebuie sa dispuna de limite de tranzactionare cu bancile contrapartida . Schimbul valutar interbancar este disponibil in centrala -Directia arbitraj - si este folosit pentru acoperirea pozitiilor determinate de tranzactiile incheiate cu clientii bancii, precum si pentru tranzactionarea speculativa si valorificarea miscarilor de curs favorabile. Principalele atributii ce revin dealerilor sunt: Urmarirea si gestionarea pozitiei valutare; Cotarea pe piata valutara interbancara, urmarinf obtinerea de profit, dar si creterea cotei de piata a bancii Oferirea de cursuri de schimb ofiterilor DVTP Oferirea de informatii legate de piata ofiterilor DVTP pentru consilierea clientilor Intocmirea de rapoarte zilnice cu privire la activitatea de pe piata valutara si oferirea acestora persoanelor si departamentelor autorizate Mentinerea si dezvoltarea relatiilor cu celelalte banci partenere Reguli de functionare a pietei valutare: Piata valutara din Romania functioneaza intre orele 9.00-16.00, tranzactiile incheiate peste aceasta ora implicand perechi de valute straine, dar nu vor depasi ora de terminare a programului efectiv de lucru (17.00); orice tranzactie in afara programului de lucru necesita autorizarea prealabila a trezorierului; pe piata valutara tranzactioneaza numai dealerii autorizati de banca; tranzactiile specifice sunt tranzactiile spot, forward si optiuni; dealerii sunt obligate sa respecte caracterul de confidentialitate a tranzactiilor efectuate in camera de tranzactionare; plasarea in piata a ordinelor de stop/loss, respective take/profit trebuie facuta numai cu o contrapartida agreata in acest sens (Banca Romana pentru Dezvoltare); parcarea unei pozitii sau a tranzactiilor nu este acceptata. Fluxul de tranzactionare si de stabilire a cursurilor de schimb Pe tot parcursul zilei de tranzactionare, dealerii vor afisa prin intermediul sistemului Reuters cotatiile principalelor valute contra leu. Cursurile vor fi actualizate odata cu fluctuatia pietei si in functie de pozitia valutara de care banca dispune sau o considera la un moment dat. La inceputul zilei intre orele 8.00-15.00, si ori de cate ori cursul valutar inregistreaza miscari ample, dealerul va incarca link-ul websfere furnizat de IT si va transmite un fisier cu ratele de schimb ale BRD catre BO. Aceste cursuri de schimb vor reprezenta cotatii ferme in tranzactiile cu clientii care se vor situa sub o limita maxima definitive (in present 15.00 euro). Tranzactiile ce depasesc aceasta limita vor constitui obiect al negocierii. Dealerii pot efectua tranzactii numai in cadrul unor limite stabilite/aprobate in prealabil: limita individuala oferita de banca fiecaruia dintre ei si care este o limita de pozitie maxima deschisa; limita pe total banca, pe fiecare valuta in parte (valori impuse de Centrala si de BNR). Depasirile de limite( excesele) nu sunt admise, iar in cazul in care se observa depasiri de limita accidentale, acestea trebuie explicate si documentate . Obtinerea de limite noi de contrapartida se realizeaza conform urmatorului flux :

Dealerul solicita middle office limita de contrapartida, dupa ce a fost aprobata de trezorier si vice presedintele pe divizia de trezorerie. Middle office formalizeaza cererea si o transmite catre institutii financiare. Dealerul are intotdeauna obligatia de a verifica existenta limitelor pe contrapartida/country/tenor. Limitele de contrapartida pot fi transferate, prin reducerea limitei de MM si transferul sumei catre limita de FX pentru data de valuta pentru care se solicita transferul. Transferul se solicita in prealabilde catre dealer trezorierului. Tranzactionare Tranzactionarea pe piata valutara interbancara se poate efectua prin cererea de cotatie ferma de la o banca la alta, sau in sens invers - prin primirea unei cereri de cotatie ferma de la o alta banca. In tranzactie urmatoarele elemente trebuie sa fie prezent : perechea de valute , data valutei, suma, conturile de decontare, etc. Tranzactiile sunt considerate incheiate in momentul acceptarii preturilor oferite. Tranzactiile la cursuri de schimb in afara pietei nu sunt acceptate. Tranzactiile comfirmate de reuters-dealing 3000 vor fi preluate automat in WS-GTS prin intermediul interfetei, urmand a fi actualizate rapoartele de pozitie valutara, lichiditate si limita. Tichet de tranzactionare Pentru orice tranzactie efectuata/confirmata in Reuters, WS-GTS genereaza tichete de tranzactionare care sunt arhivate automat.conversatiile Reuters sunt tiparite in mod automat in BO si sunt consultate/atasate de catre ofiterii BO la mesajele SWIFT. Conversatia reuters va contine urmatoarele informatii standard : numarul tranzactiei din WSS, data tranzactiei, contrapartida (banca partenera), pretul, suma si valutele, tipul si partea tranzactiei, data valutei, alte informatii relevante functie de tipul tranzactiei, conturile corespondente ce vor fi debitate/creditate. In cazul unor tranzactii telefonice, acestea nu vor putea fi facute decat pe liniile telefonice inregistrate din cadrul serviciului si vor fi urmate de completarea unui tichet GTS/WS. Orice tranzactie anulata/modificata are nevoie de semnatura trezorierului. Prelucrare tranzactie Din sistemul Reuters dealing 3000, tranzactiile sunt preluate direct de WS-GTS si transmise, prin intermediul interfetei si monitorizate de BO in TOM. Tranzactiile confirmate vor fi automat tranzmise catre aria BNFX, cu portofoliile atasate, ce vor contine urmatoarele tipuri de tranzactii: spot, forward si swap-uri de finantare. Ofiterii BO vor verifica in Midas conformitatea tranzactiilor cu conversatia reuters tiparita. In urma autorizarii tranzactiei se vor genera inregistrarile contabile, respectiv mesajele SWIFT de plata si confirmare. Tranzactiile considerate eronate in BO (datele din WSGTS nu corespund cu datele din tichetul Reuters) vor putea fi modificate de catre dealer imediat dupa confirmarea tranzactiei.daca tranzactia nu afost modificata imediat de catre dealer va trebui anulata si re-introdusa cu datele corecte de catre ofiterul BO. Middle Office va obtine pe parcursul zilei, raportul cu tranzactiile amendate in cursul zilei in vederea verificarii acestora din punct de vedere al motivului de a dus la modificarea tranzactiei si inregistrarea ei corecta. La sfarsitul fiecarei zile GT-WS va genera rapoarte care sunt arhivate in mod automat de catre IT si care se refera la: tranzactiile incheiate, in clusiv istoric si pozitia valutara. Administrarea pozitiei valutare si fluxul de incarcare a datelor din diferite sisteme Conform Normei BNR 4/2001 fiecare banca trebuie sa mentina o pozitie valutara care sa nu depaseasca urmatoarele limite:

Maximum 10 % din fondurile proprii ale bancii pentru oricare dintre pozitiile valutare individuale ajustate Maximum 20 % din fondurile proprii ale bancii pentru pozitia valutara totala Dealerii autorizati de banca sa tranzactioneze pe piata valutara au obligatia de a se incadra in limitele stabilite de BNR, dar si in limitele interne asa cum sunt definite de centrala si care in general sunt mai restrictive, limitele de pozitie valutara stabilite sunt monitorizate de departamnetul Market Risk si raportari saptmanale se livreaza cu expunerea pe fiecare valuta. Urmarirea si gestionarea pozitiei valutare se desfasoara in mai multe planuri, functie de provenienta sumelor ce creaza pozitie valutara: tranzactiile efectuate cu clientii ( valuta straina contra leu si valuta contravaluta ) si cu celelate banci; tranzactiile cu numerar-interbancare si din casa de schimb; alte operatiuni: provizioane, venituri/cheltuieli, tranzactiile cu carduri, facturi platibile in valuta. Pozitia valutara va fi calculata in WS-GTS in cursul zilei, in functie de tipul tranzactiei, utilizand mai multe canale: FX interbancar (valuta contra leu si valuta contra valuta)-actualizarea pozitiei se face in mod automat in urma confirmarii tranzactiilor in reuters Dealing sau prin introducerea manuala a acestora direct in WSS; Tranzactii negociate cu clienti-vor fi introduse manual de catre ofiterii DPVT direct in WSS si pe parcursul zilei vor fi reconciliate in cadrul aplicatiei RPV -raportare pozitie valutara ( ce va contine toate tranzactiile valutare ce au fost procesate in sistemele de baza ale bancii) Tranzactii la curs ferm de lista ( ne-negociate) -vor fi totalizate de catre aplicatia RPV si livrate prin TOM la intervale prestabilite ( parametru de timp) sau la cerer.Totalurile sunt executate pe fiecare valuta in parte , avand atasate cursuri medii, precum si MOR( Market Opportunity Rate) care va facilita calculul profitului; Casa de schimb va fi incarcata automat in WS-GTS din ICBS; Cardurile -sold final va fi primit, de la departamentul Reconciliere si Operatiuni carduri , prin email pe cele 2 valute principale (USD , EUR) si introdus manual, la rata BNR, de catre dealer; Obligatiuni cu titluri in valuta -pozitie generata de operatiuni cu aceste titluri vor fi communicate prin email de catre BO si suma introdusa, la rata BNR, de catre dealer; Provizioanele -vor fi zilnic ajustate automat prin TOM. Actulizarea cu provizioanele reale la sfarsit de luna se va efectua manual de catre dealeri, iar la sfarsit de luna prin procesul de sincronizare, va avea loc actualizarea in WSSGTS cu datele din contabilitate; Facturile bancii platibile in valuta vor fi ajustate manual de catre dealeri pe baza e-mailului de la contabilitate, furnizat in aceeasi zi cu cea a efectuarii inregistrarii contabile. Bancnotele vor fi preluate in mod automat prin TOM din aplicatia care gestioneaza tranzactiile cu bancnote CIBA;

In WS-GTS pozitia finala a zilei precedente devine pozitia initiala a zilei urmatoare A doua zi, prin procesul de sincronizare, se stabilesc diferentele dintre WS-GTS si pozitia valutara livrata de sistemul contabil al bancii.

[1]Bran Paul, Relatii financiare si monetare internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1995 [2] Gaftoniuc Simona, Finante Internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1996 [3] Oprescu Dorel, Sistemul monetar international, Editura Academiei, Bucuresti, 1981
[4] [5]

Penea Zenovia-Doina, Moneda Euro, Editura Tehnica, Bucuresti, 1999 Anne O. Krueger, Determinarea cursului de schimb, Editura Sedona,Timisoara, 1996

S-ar putea să vă placă și