UNIVERSITATEA ”ANDREI ȘAGUNA” CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT

PROIECT LA DISCIPLINA
PIEȚE FINANCIARE

Coordonator stiințific,
Lector univ.drd. VANGHELE CRISTIAN

Student,
RĂDULESCU ANDREI EMILIAN

Constanta
2020

1
 UNIVERSITATEA ”ANDREI ȘAGUNA” CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT

PIAȚA FINANCIARĂ ÎN ROMÂNIA

STUDIU DE CAZ

Coordonator stiințific,
Lector univ.drd. VANGHELE CRISTIAN

Student,
RĂDULESCU ANDREI EMILIAN

Constanța
2020

2
Cuprins:

Capitolul I Piața financiară................................................................................................Pag.4

1.1 Conceptul de piață financiară.......................................................................................Pag.4
1.2 Funcțiile și tipologia pieței financiare din România.................................................Pag.4-5
1.3 Trăsăturile și valorile mobiliare tranzacționate pe piețele financiare românești......Pag.5-7
Capitolul II Piața financiară în România Studiu de caz: OMV Petrom, Banca Transilvania
și MedLife...........................................................................................................................Pag.8
2.1 Prezentarea generală a societăților din portofoliu OMV Petrom, Banca Transilvania și
MedLife.........................................................................................................................Pag.9-11
2.1 A OMV Petrom........................................................................................................Pag.9
2.1 B Banca Transilvania..............................................................................................Pag.10
2.1 C MedLife...............................................................................................................Pag.11
2.2 Evoluția indicatorilor economici perioada 1-3 ani pentru societățile din portofoliu:
OMV Petrom, Banca Transilvania și MedLife...........................................................Pag.10-15
2.3 Tranzacționarea portofoliului pe una din piețele financiare din România................Pag.15
Concluzii.........................................................................................................................Pag.16-18
Bibliografie..........................................................................................................................Pag.19

3
Capitolul 1 Piața financiară

1.1 Conceptul de piață financiară

Piaţa financiară reprezintă ansamblul relaţiilor şi mecanismelor prin care se realizează

transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital – investitorii – către cei care au
nevoie de capital – emitenţii de titluri - cu ajutorul unor instrumente specifice (valorile
mobiliare emise) şi prin intermediul unor operatori specifici (societăţile de servicii de
investiţii financiare). Prin intermediul acestei pieţe, capitalurile disponibile şi dispersate la
nivelul unei economii sunt dirijate către agenţii economici naţionali sau de pe pieţele altor
ţări, acolo unde nevoile de capital depăşesc posibilităţile financiare interne de acoperire sau
unde autorităţile monetare impun anumite restricţii privind accesul la resursele financiare
interne. Abordarea pieţei de capital presupune evidenţierea a două accepţiuni: anglo-saxonă şi
european-continentală.

1.2 Funcțiile și tipologia pieței financiare din România

În accepţiunea anglo-saxonă, piaţa de capital este o componentă a pieţei financiare

alături de piaţa monetară şi piaţa asigurărilor.

 piaţa de capital = destinată capitalurilor pe termen mediu şi lung

 piaţa monetară = destinată capitalurilor atrase şi plasate pe termen scurt

 piaţa asigurărilor = piaţă specifică ce sprijină derularea activităţii pe celelalte pieţe.

În accepţiunea european-continentală, structura pieţei de capital este complexă şi

include piaţa monetară, piaţa ipotecară şi piaţa financiară:

 piaţa monetară = este o piaţă a capitalurilor pe termen scurt; obiectul tranzacţiilor pe

această piaţă îl constituie moneda numerar şi/sau banii de cont, aici fiind incluse şi
tranzacţiile cu efecte de comerţ, certificate de depozit, bonuri de tezaur, bilete de trezorerie.
Participanţii pe această piaţă sunt băncile centrale, băncile comerciale şi specializate, casele
de economii, societăţile de asigurări, trezoreria publică.

 piaţa ipotecară = s-a creat în numeroase ţări ca urmare a dezvoltării înregistrată de

activitatea de creditare în domeniul imobiliar (construcţii de locuinţe). Dimensiunile ample
ale creditului ipotecar implică o mobilizare vastă de resurse, de regulă capitaluri disponibile
pe termen lung. Participanţii pe această piaţă sunt casele de economii, societăţile de asigurări,
bănci şi societăţi ipotecare, bănci comerciale.

 piaţa financiară = are ca obiect emisiunea, plasarea şi tranzacţionarea titlurilor de

capital pe termen lung, în cadrul căreia se realizează investiţii directe şi de portofoliu.

În România, abordarea cea mai des utilizată este cea anglo-saxonă, potrivit căreia piaţa
de capital este o piaţă financiară.

4
 Scopul pentru care un investitor se adresează pieţei de capital vizează  obţinerea unui
câştig direct (sub forma dividendelor şi a dobânzilor pe care le poate încasa ca urmare a
investiţiei pe care o realizează), a unui câştig indirect (ca urmare a creşterii ulterioare a
cursului de piaţă al titlurilor achiziţionate comparativ cu preţul la care acestea au fost iniţial
cumpărate) dar şi lichiditatea investiţiei sale (prin posibilitatea recuperării într-un interval de
timp cât mai scurt şi cu costuri cât mai scăzute a capitalului investit, prin transformarea
titlurilor deţinute în numerar).

De asemenea, la tranzacţionarea titlurilor pe piaţa de capital trebuie avut în vedere

cuplul rentabilitate – risc. Ceea ce îi interesează pe investitori este rentabilitatea scontată, cea
aşteptată din deţinerea activului financiar (încasarea unui dividend, a unei dobânzi, variaţia
favorabilă a cursului activului respectiv). Riscul unui titlu financiar apare atunci când există
incertitudinea legată de valoarea activului financiar la o dată viitoare, în momentul în care
previziunile cu privire la evoluţia titlurilor financiare nu se realizează.

1.3 Trăsăturile și valorile mobiliare tranzacționate pe piețele financiare românești

Trăsăturile pieţei de capital:

 vânzarea/cumpărarea de titluri nu se realizează în mod direct, ci prin activitatea

desfăşurată de intermediari. Ei sunt cei care asigură legătura între cei care au
capitaluri disponibile şi doresc să le investească (oferta de capitaluri) şi cei care au
nevoie de capitaluri şi emit titluri pe piaţă (cererea de capitaluri).
 tranzacţiile cu titluri au un caracter public
 instrumentele pieţei de capital pot fi transmise în mod liber între diverşii posesori
 preţurile titlurilor se stabilesc pe baza raportului cerere/oferta, fie prin licitaţie, fie prin
negociere

Piaţa de capital are un rol important în dezvoltarea economică, prin:

 trecerea de la proprietatea centralizată la cea descentralizată

 posibilitatea finanţării directe a agenţilor economici (prin emisiune de
acţiuni sau obligaţiuni)
 atragerea excedentului de resurse financiare existent în economie şi
plasarea sa eficientă
 cunoaşterea activităţii agenţilor economici în ceea ce priveşte eficacitatea
activităţii, solvabilitatea şi competitivitatea lor.

Cererea şi oferta de capital

Într-o economie, finanţarea activităţii se poate realiza în mod direct (prin emiterea de
titluri financiare de către solicitatorii de fonduri şi vânzarea acestora direct către investitori)
sau în mod indirect (prin intermediul instituţiilor bancare care atrag economiile existente şi le
plasează sub formă de credite).

5
 Participanţii pe piaţa de capital sunt: emitenţii de titluri, intermediarii, investitorii.

Emitenţii de titluri pe piaţa de capital pot fi societăţile comerciale, statul, colectivităţile

locale care solicită resurse financiare cu caracter definitiv sau temporar în vederea constituirii
sau majorării capitalului social sau pentru alte scopuri.

Legătura dintre deţinătorii de fonduri (investitorii) şi utilizatorii acestora (emitenţii de

titluri) se realizează prin intermediul unor instituţii financiare specializate care se angajează
în distribuţia primară şi secundară a titlurilor, tranzacţionarea acestor titluri (în nume şi pe
cont propriu sau în activităţi de intermediere, în contul unor terţi).

Astfel, intermediarii sunt reprezentaţi de societăţile de servicii de investiţii financiare la

care emitenţii de titluri şi investitorii apar în calitate de clienţi. Intermediarii sunt persoane
juridice autorizate să desfăşoare activitate pe piaţa de capital prin intermediul agenţilor de
valori mobiliare, de tipul :

 brokeri – efectuează tranzacţii numai în numele şi pe contul clientului;

 dealeri – efectuează tranzacţii pentru clienţi, dar şi în numele şi în contul SSIF în

cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea;

 traderi – tranzacţionează atât pe piaţa bursieră, cât şi pe cea extrabursieră.

Pe piaţa de capital în calitate de investitori pot derula operaţiuni atât persoanele fizice,
cât şi persoanele juridice.

Valori mobiliare

Din punctul de vedere al investitorului, valorile mobiliare reprezintă acele active

nebancare de capital negociabile emise in formă materială sau evidențiate prin înscrisuri în
cont care conferă deținătorilor drepturi egale.

Caracteristicile valorilor mobiliare:

Negociabile - acestea pot fi transmise de la o persoană la alta la un preț care va fi stabilit în

funcție de raportul cerere-ofertă.

Materizalizate sau evidențiate în cont - reprezintă forma în care acestea pot fi emise și
tranzacționate.

Drepturile asupra emitentului - patrimoniale, de vot pentru acțiuni și de a fi remunerat în

cazul obligațiunilor.

Aceste instrumente financiare sunt concretizate în documente de valoare precum:

1. acțiuni emise de societăți comerciale, negociate pe piața de capital;

2. obligațiuni corporatiste emise de societăți comerciale, emise inclusiv de stat, cu o
scadență ce depăseste un an, negociabile pe piața de capital;

6
 3. alte titluri negociate pe piața de capital care pot fi achiziționate prin schimb sau
subscriere și care implică o decontare bănească ( exceptând instrumentele de plată ).

Conform Organizației Internaționale a Standardelor în ISO 10962, valorile mobiliare

sunt grupate pe două nivele:
- nivelul 1, în funcție de natura relațiilor juridice de drepturi si obligațiuni numite categorii;
- nivelul 2, categoriile după drepturi și obligații specifice numite grupe.

La nivelul 1, clasificate pe categorii în ISO 10962, valorile mobiliare se prezintă in

acest mod:

Categorii Definitii

Instrumente de Instrumente financiare care reprezintă atât relația, cât și interesul de

1 proprietate proprietate intr-o unitate economica sau fond comun de active.

Instrumente ale Instrumente financiare prin care se evidențiază banii datorați de emitent
2 datoriei deținătorului, în condiții specificate.

Instrumente financiare ce oferă deținătorului privilegiul de a subscrie sau de a

3 Drepturi primi active specifice în condiții specificate.

Contracte care garantează detinatorului dreptul de a cumpăra sau a vinde

4 Opțiuni active specifice la un preț determinat la sau până la un moment fixat în viitor.

Contracte care îl obligă pe cumpărător să plătească si pe vânzător să livreze

5 Futures active specifice la un preț prestabilit și o dată fixă în viitor.

6 Altele Instrumente financiare care nu intră în categoriile definite anterior.

Cele 6 categorii de la nivelul 1 sunt detaliate la nivelul 2 pe grupe de valori mobiliare:

- acțiuni ordinare;
- acțiuni preferențiale;
- acțiuni convertibile;
- certificatate de investiții în fonduri;
- altele.

7
Capitolul II Piaţa financiară în România.

Studiu de caz.

Peste 500.000 de angajaţi din sectorul bancar şi-au pierdut locurile de muncă la nivel
mondial, după puseul de criză din anul 2008. Bonusurile de pe Wall Street au scăzut numai în
anul 2015 cu 9%. Întrebarea e: cum poate fi industria financiară motor de creştere economică,
dacă nu se ştie cum ar trebui să arate o bancă peste cinci ani.

Bill Gross, de la Janus Capital, consideră improbabil că banca va fi motor de creştere

economică, pentru că aceasta, în loc să genereze creştere economică transferată în economie,
prin dobânzile negative şi creşterea activelor băncilor centrale, prin achiziţii de active,
creează efecte negative, în timp ce randamentele negative pun în pericol marjele de profit.

Florin Câţu, analist de pieţe financiare, a explicat pentru România liberă că în România
băncile reprezintă cam 35% din PIB, iar intermedierile financiare şi asigurările contribuie la
PIB cu doar 4%. „90% din piaţa financiară e concentrată pe bănci. În SUA, ele sunt doar 33%
din piaţă. Alte 33% înseamnă Bursa, restul sunt IFN (instituţii financiare nebancare - n.r.) şi
fondurile de investiţii. O structurare echilibrată a pieţelor financiare ar permite concurenţa.
Din păcate, în România aceasta nu există”, a detaliat, la rândul său, analistul economic Sorin
Dinu.

Băncile trebuie să-şi redefinească modelul de business. Digitalizarea mută modul de a

face debit online de la agenţia stradală la bancomatele inteligente, tranzacţiile şi serviciile
online, explică acesta. Instituțiile bancare tind să devină mai degrabă un fel de centru de
software. Clienţii fac cereri online, back-office-ul le analizează şi decide.

Totuşi, o problemă ar fi digitalizarea creditării: încă e necesar un dosar fizic de credit,

pentru analizarea clientului. Dar există o mulţime de factori exogeni ce lovesc în bănci.
„Foarte multe lucruri pe care le făceau băncile, ca sistemul internaţional de plăţi, pot fi făcute
acum de către alte companii”, a explicat Florin Câţu.

O problemă a băncilor, a insistat și Sorin Dinu, a apărut mai mult după criza din 2008:
apetitul băncilor de a prelua riscuri, de a vinde produse financiare, multe de o calitate
îndoielnică, fără a ţine cont de costurile asociate riscurilor. „Aceasta e în legătură cu
modalitatea în care băncile centrale sau statele au asigurat back-up-ul băncilor prea mari ca să
cadă, cu risc sistemic, când au ajuns în faliment. Le-au asigurat preluarea riscurilor, fără să le
impună costurile corespunzătoare”, a precizat analistul economic.

8
2.1 Prezentarea generală a societătilor din portofoliu

A. OMV Petrom

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din România și din Europa de
Sud-Est. Sunt activi pe întregul lanț valoric al energiei: de la sonde care produc țiței și gaze,
până la de carburanți și producția de energie electrică. În fiecare an, angajații depun eforturi
de milioane de ore de muncă pentru a furniza energia pentru viața modernă de zi cu zi:
lumină, căldură și combustibili pentru mobilitate.

Cifre cheie 2018

532 MN bep Rezerve dovedite

~ 58 MN bep Producție anuală
11,18 USD/bep OPEX
OMV Petrom operează peste 200 de zăcăminte comerciale de petrol și gaze  onshore și
offshore. Portofoliul nostru include zăcăminte aflate în producție de zeci de ani, dar și
zăcăminte descoperite recent. Conform Strategiei noastre pentru 2021+, obiectivul nostru este
să deblocăm resurse suplimentare prin creșterea ratei de recuperare a rezervelor și realizarea
întregului potențial al zăcămintelor, concentrându-ne, în același timp, pe cei mai profitabili
barili. De asemenea, intenționăm să ne extindem operațiunile Upstream în regiune pentru a
valorifica sinergii cu operațiunile existente și a crește baza noastră de rezerve.

B. Banca Transilvania

Banca Transilvania isi are sediul in Cluj-Napoca si este cea mai mare institutie cu
capital privat majoritar romanesc.

Banca Transilvania a luat nastere in anul 1994 si a aparut din dorinta unor antreprenori
clujeni de a crea un brand local. Banca este structurata pe patru categorii de afaceri,
respective retail, IMM, corporate si Divizia pentru Medici. Din dorinta de a sustine si
dezvolta fiecare din cele patru segmente, Banca Transilvania si-a consolidat o echipa de
specialisti si un portofoliu complex de produse si servicii.

Datorita aprobarii Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania, capitalul social

al institutiei fost majorat cu o suma de 49.44 milioane de lei dupa ce obligatiunile emise de
catre banca au fost transformate in actiuni incepand cu toamna anului 2014. Pachetul
majoritar de actiuni din cadrul Bancii Transilvania este detinut de catre Banca pentru
Reconstructie si Dezvoltare, avand o participatie de 14.6%. Alti actionari ai bancii sunt Horia
Ciorcila, presedintele Consiliului de Administratie al institutiei si International Finance

9
Corporation.
Numarul angajatilor care lucreaza pentru BT este de peste 6.000 de persoane, reteaua
fiind formata din 550 de sedii. Banca Transilvania a inregistrat in primul semestru al anului
2015 un profit brut de 226.31 milioane de lei, fiind in crestere cu 8% fata de aceeasi perioada
a anului anterior.In toamna aceluiasi an, Banca Transilvania a primit autorizatia de la BNR sa
preia institutia bancara Volksbank. Fuziunea dintre cele doua banci va avea loc la sfarsitul
anului.

C. MedLife

MedLife, liderul serviciilor medicale private din România, face un pas înainte, în era
tehnologiei, și lansează campania „Tehnologia de mâine”, pentru că medicina de azi se face
cu tehnologia de mâine si pentru că la MedLife există o permanentă preocupare pentru a
investi în tehnologie de ultima generație.

Campania reprezintă continuarea demersului de a face România bine, început cu

„Jurământul lui Hipocrat”, și se concentrează pe avantajele incontestabile pe care evoluția
tehnologiei le aduce în domeniul medicinei. Peste 5 milioane de pacienți le-au trecut pragul și
au avut acces la echipamente medicale performante, care permit soluționarea unor cazuri
extrem de complicate și minuțioase.   

Astfel, cel de-al treilea episod din Jurământ aduce în prim plan echipamentele medicale
de ultimă generație, care îi ajută pe medici să soluționeze cazuri complexe. Importanța
stabilirii unui diagnostic corect, a depistării unei afecțiuni aflate în stare incipientă, a
efectuării unor intervenții complexe, sunt printre principalele motive pentru care tehnologia
trebuie să facă parte din actul medical. Astfel, rezultate care înainte erau imposibile devin
posibile, ceea ce ii face pe  doctori să simtă că se transformă din doctori în “supradoctori”.

“MedLife și-a propus să facă România bine și acest lucru este posibil prin
performanța actului medical și prin oferirea de servicii de calitate. Iar, pentru a ajunge aici,
calitatea resurselor și competentelor este foarte importantă. Atât echipa de medici cu înaltă
pregatire, cât și investiția permanentă în echipamente de ultimă generație, contribuie la
îndeplinirea acestui deziderat. Pentru ca pacientul e principalul beneficiar și el se află în
centrul preocupărilor noastre” , a precizat Simona Iliescu, Marketing Manager.

„Tehnologia de mâine” este, în primul rând, despre oamenii care fac posibile toate
lucrurile frumoase care se întâmplă la MedLife. Tehnologiile medicale extrem de
performante, cum sunt, de exemplu, RMN 3Tesla – cel mai performant echipament de
imagistică din România, Angiograful Philips – aparat de ultimă generație sau laboratorul
MedLife Grivița care este primul din România și Europa de Est dotat cu o linie automată, au
în spate oameni pasionați, care și-au dedicat viața în serviciul salvării altor vieți, ceea ce
poate fi una dintre cele mai nobile meserii și gesturi din întreaga lume.

Cu ajutorul tehnologiei folosite de „supradoctorii” MedLife, o serie de intervenții

chirurgicale au fost finalizate cu succes, devenind chiar premiere medicale în România,
precum:

10
  cazul unui copil care s-a născut cu tromboză de venă ombilicală. Conform studiilor
existente, este primul caz de acest fel înregistrat în România, în care copilul se naște
viu și reușește să supraviețuiască datorită unui management medical corespunzător, și
al 22-lea la nivel mondial, penultimul nou-născut care a supraviețuit acestei afecțiuni
fiind raportat în Japonia.

 cazul unui copil de un an și o lună care s-a născut cu o malformație la nivel cerebral,
fiind diagnosticat cu fistulă pială de tip paragalenic. A fost pentru prima dată în
România când o echipă medicală  localizează și îndepărtează o astfel de fistulă la un
copil cu o vârstă atât de fragedă, fiind totodată al șaptelea caz raportat la nivel
mondial.

 o intervenție chirurgicală pe cale laparoscopică de extirpare a glandei suprarenale

transformată chistic, la un pacient în vârstă de 34 ani, care prezenta un grad de
obezitate severă. Intervenția a fost o premieră pentru sistemul medical MedLife

 interventie de indepartare a unei tumori cerebrale unui pacient de 60 de ani. Pacientul

a fost diagnosticat cu meningiom cerebral atipic recidivat, localizat fronto-parietal, pe
partea stanga. Inainte de a fi preluat de medicii centrului NeuroLife, pacientul a
suferit trei interventii chirurgicale de indepartare a tumorii, insa in ciuda operatiilor, a
tratamentelor de tip radioterapie si a controalelor periodice, aceasta recidiva mereu in
alte zone ale creierului.

„Tehnologia de mâine”, aflată sub umbrela demersului „Facem România Bine”,

conturează esența MedLife, reunind toate componentele care au transformat brandul, de-a
lungul anilor, în cel mai de încredere și recunoscut furnizor de servicii medicale private din
țară: perseverența echipelor de medici cu specializări înalte, dorința de a avansa si de a face
mereu mai mult, tehnologia completă, care vizează toate ariile necesare pentru a respecta
promisiunea unui act medical de calitate și, nu in ultimul rând, excelenta dovedită fiecărui
pacient, în fiecare zi, de 21 ani.

2.2 Evoluția indicatorilor economici perioada 1-3 ani

OMV Petrom

  2018 2017 2016

32.161.459.09 31.930.472.44
Active imobilizate - Total 34.096.836.608
0 8
24.361.558.05 24.969.263.10
Imobilizari corporale - Total 25.997.039.616
5 4
Actiuni detinute la entitatile asociate si la
45.239.000 45.239.000 45.239.000
entitatile controlate in comun

11
  2018 2017 2016
10.656.985.88
Active circulante - Total 9.027.812.352 6.945.098.240
8
Stocuri 1.662.898.388 1.609.488.384 1.606.439.040
Creante - Total 4.092.686.755 3.638.136.064 3.484.856.320
Casa si conturi la banci 4.901.400.745 3.780.187.392 1.853.803.008
Investitii pe termen scurt      
Cheltuieli in avans 249.586.330 179.483.632 196.571.552
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada
5.367.407.736 3.822.020.608 3.106.216.960
de un an - Total
Datorii institutii credit (pana la un an) 90.667.584 190.674.160 186.423.040
Datorii comerciale - furnizori (pana la un
2.372.960.415 2.179.462.656 1.623.816.960
an)
Active circulante/datorii curente nete 5.489.504.047 5.280.955.392 3.954.372.608
37.666.631.38 37.211.426.81
Total active minus datorii curente 38.051.209.216
1 6
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada
418.361.449 702.504.512 883.966.336
mai mare de un an - Total
Datorii institutii credit (mai mare de un
281.871.521 558.681.792 725.692.864
an)
Venituri in avans 53.895.161 66.258.364 34.545.116
Capital subscris varsat 5.664.410.834 5.664.410.624 5.664.410.624
30.313.551.06 27.560.118.27
Capitaluri proprii - Total 26.000.814.080
0 2
Datorii - Total      
17.817.366.02 14.764.836.86
Cifra de afaceri neta 12.523.026.432
4 4
18.654.847.06 15.606.940.67
Venituri din exploatare - Total 13.410.513.920
0 2
Ajustari de valoare privind imobilizarile
necorporale, corporale, investitiile
2.142.813.470 3.001.229.824 2.176.276.736
imobiliare si activele biologice evaluate
la cost
14.203.281.02 12.914.868.22
Cheltuieli din exploatare - Total 12.543.861.760
9 4
Rezultat din exploatare 4.451.566.031 2.692.072.192 866.652.032
Venituri din actiuni detinute la entitati
0    
asociate si entitati controlate in comun

12
  2018 2017 2016
Venituri din dobanzi 139.778.705 54.243.320 40.574.512
Venituri financiare - Total 909.285.464 847.479.680 666.056.320
Cheltuieli privind dobanzile 41.358.480 27.124.390 38.018.016
Cheltuieli financiare - Total 756.056.159 816.587.840 480.996.000
Rezultat financiar 153.229.305 30.891.808 185.060.304
19.564.132.52 16.454.420.48
Venituri totale 14.076.569.600
4 0
14.959.337.18 13.731.456.00
Cheltuieli totale 13.024.857.088
8 0
Rezultat brut 4.604.795.336 2.722.964.224 1.051.712.320
Rezultat net 3.879.650.048 2.399.948.032 907.853.248
Nr. mediu salariati 12.498 13.322 14.380

Banca Transilvania

  2018 2017 2016

Active financiare disponibile in
  16.032.612.317 15.120.523.651
vederea vanzarii
Capital Social 4.898.982.104 4.427.940.444 3.732.548.832
Cheltuieli cu dobanzi 377.161.802 210.121.627 260.483.661
Cheltuieli operationale 2.023.364.574 1.296.964.820 1.824.270.188
62.522.368.55
Depozite de la clienti 49.099.201.480 41.851.773.174
5
Depozite de la banci 207.608.452 127.945.629 247.267.709
Imobilizari corporale 482.320.703 407.648.782 370.305.304
Imprumuturi de la banci si alte
1.185.555.401 1.099.891.631 2.246.461.412
institutii financiare
36.355.974.35
Imprumuturi si creante 29.914.039.443 27.209.976.347
9
Numerar si echivalente in
9.083.470.995 6.637.692.441 5.293.635.327
numerar
Rezultat brut 1.642.445.812 1.378.500.128 999.123.050
Rezultat net 1.219.390.606 1.185.979.233 1.228.440.317
Total active 74.118.914.46 59.302.074.939 51.769.601.691

13
 0
Total capitaluri proprii 7.411.215.980 6.970.073.548 5.984.088.588
66.707.698.48
Total datorii 52.332.001.391 45.785.513.103
0
Venituri din dobanzi 2.855.069.730 2.018.571.468 1.971.218.399
Venituri nete din comisioane 694.671.790 580.950.163 509.462.702
2018 2017 2016
Venituri nete din dobanzi 2.477.907.928 1.808.449.841 1.710.734.738
Venituri operationale 3.593.979.917 2.675.464.948 2.823.393.238

MedLife

  2018 2017 2016

338.620.99 309.337.95
Active imobilizate - Total 264.918.256
8 2
183.020.16 168.861.93
Imobilizari corporale - Total 160.173.504
1 6
Actiuni detinute la entitatile asociate si la entitatile 133.511.27 120.447.73
85.613.408
controlate in comun 9 6
154.298.83 145.649.64
Active circulante - Total 76.062.896
7 8
Stocuri 6.533.910 6.668.022 6.399.887
126.006.36
Creante - Total 68.974.104 55.703.824
4
Casa si conturi la banci 21.758.563 70.007.528 13.959.191
Investitii pe termen scurt      
Cheltuieli in avans 2.204.277 2.559.451 2.724.058
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - 111.554.08 102.443.04
95.597.952
Total 4 0
Datorii institutii credit (pana la un an) 23.997.415 25.782.428 11.214.325
Datorii comerciale - furnizori (pana la un an) 75.848.191 61.550.908 64.852.628
Active circulante/datorii curente nete 44.949.030 45.766.064 -16.810.992
383.570.02 355.104.00
Total active minus datorii curente 248.107.264
8 0
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare 231.571.42 201.159.72
159.206.400
de un an - Total 1 8
Datorii institutii credit (mai mare de un an) 205.624.68 184.328.36 142.653.680

14
 1 8
Venituri in avans      
Capital subscris varsat 5.536.271 5.536.271 5.023.000
151.998.60 153.944.27
Capitaluri proprii - Total 88.900.856
7 2
Datorii - Total      
419.850.60 379.664.70
Cifra de afaceri neta 341.731.552
5 4
422.329.61 384.082.84
Venituri din exploatare - Total 345.656.288
7 8
2018 2017 2016
Ajustari de valoare privind imobilizarile
necorporale, corporale, investitiile imobiliare si 29.102.249 26.485.264 25.052.344
activele biologice evaluate la cost
406.246.13 371.724.76
Cheltuieli din exploatare - Total 338.692.992
7 8
Rezultat din exploatare 16.083.480 12.358.060 6.963.285
Venituri din actiuni detinute la entitati asociate si
     
entitati controlate in comun
Venituri din dobanzi 1.900.485 523.468 390.842
Venituri financiare - Total 1.900.485 15.459.235 18.697.252
Cheltuieli privind dobanzile 11.238.160 8.002.234 6.501.601
Cheltuieli financiare - Total 11.900.434 29.532.184 32.604.984
Rezultat financiar -9.999.949 -14.072.948 -13.907.733
424.230.10 399.542.08
Venituri totale 364.353.536
2 0
418.146.57 401.256.96
Cheltuieli totale 371.297.984
1 0
Rezultat brut 6.083.531 -1.714.888 -6.944.448
Rezultat net 4.110.438 -2.520.022 -7.752.853
Nr. mediu salariati 2.193 1.745 1.629

2.3 Tranzacționarea portofoliului pe una din piețele financiare din România

Piața de capital

15
 Ca idee generală putem să considerăm piața de capital ca fiind piața asociată
operațiunilor de vânzare și cumpărare de instrumente financiare. Piața de capital include
piețele diverselor instrumente financiare și instituțiile financiare care activează și care sunt
implicate în buna funcționare a acestei piețe.

Sau altfel spus, piața de capital este un ansamblu de relații economice și mecanisme
asociate prin care investitorii - entități care au surplus de capital și doresc să îl fructifice intră
în contact cu emitenții de titluri (instrumente financiare), adică cei care au nevoie de
investiții. Aceștia fac schimb de fonduri bănești prin intermediul valorilor
mobiliare/instrumentelor financiare. Astfel capitalurile disponibile din economie ajung la cei
care au nevoie de ele pentru a dezvolta activități economice.

Concluzii

OMV Petrom

La sfârșitul anului 2018, OMV Petrom S.A. avea următoarea structură a

acționariatului: 51,0105% - OMV Aktiengesellschaft, 20,6389% - Statul român (prin
Ministerul Energiei) și 9,9985% - Fondul Proprietatea S.A. Cota rămasă, de 18,3521%,
reprezintă acțiuni liber-tranzacționabile (free float), tranzacționate sub formă de acțiuni la
categoria Premium a BVB și GDR-uri la categoria Standard, pe piața principală a BVL. La
sfârșitul anului 2018, 510 entități legale, atât din România, cât și din străinătate, dețineau
89,5% din acțiunile tranzacționate liber sau 16,4% din capitalul social al OMV Petrom, restul
(10,5% din acțiunile libertranzacționabile sau 1,9% din capitalul social) fiind deținut de
aproximativ 455.000 de persoane fizice. Analiza structurii acționariatului nostru la sfârșitul
anului 2018 arată că un procent de 52,6% din acțiunile liber-tranzacționabile era deținut de
acționari instituționali din România (2017: 48,1%), 10,5% de către investitori persoane fizice
private (investitori retail) (2017: 11,4%), 5,7% erau investitori instituționali din Ungaria
(2017: 6,9%), 4,1% din Marea Britanie și Irlanda (2017: 5,0%), 5,9% din SUA (componenta
de GDR-uri este inclusă în această categorie) (2017: 5,2%), 16,6% erau investitori din alte
țări europene (2017: 17,6%) și 4,6% din restul lumii (2017: 5,7%). În data de tranzacționare
ex-dividend, 24 mai, prețul acțiunii s-a corectat cu 5,7%, mai puțin decât echivalentul valorii
dividendului pe acțiune aferent anului 2017 de 0,02 lei/acțiune. Prețul acțiunii nu s-a redresat
până la sfârșitul lunii, într-un context marcat de incertitudini pe piața locală privind Pilonul II
al fondurilor de pensii private și de presiuni asupra prețului țițeiului la nivel internațional. În
consecință, prețul acțiunii OMV Petrom a scăzut în luna mai cu 10,7% față de luna
anterioară, în timp ce indicele BET a scăzut cu 7,3%.

Pe parcursul anului 2018, evoluția prețului și a volumelor tranzacționate pentru

acțiunile OMV Petrom a fost influențată în mod semnificativ de știri privind reglementările
sectoriale, precum Legea privind activitățile offshore (aprobată de Parlament în octombrie) și
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 114 (emisă în decembrie). Pe 19 decembrie 2018,
prețul acțiunii a scăzut cu 13%, cea mai însemnată depreciere zilnică a anului. Ulterior, în 21

16
decembrie 2018, prețul acțiunii OMV Petrom a atins cel mai scăzut nivel pentru piața
Regular, de 0,2800 lei/acțiune.

Capitalizarea bursieră a OMV Petrom S.A. la sfârșitul anului 2018 a fost de 16,9 mld.
lei sau 3,63 mld. euro, reprezentând aproximativ 12% din totalul capitalizării bursiere a
companiilor listate la BVB și 24% din capitalizarea indicelui BET (reprezentând cele mai
lichide 15 blue chips listate la BVB).

Banca Transilvania

Grupul Banca Transilvania („Grupul”) cuprinde Societatea-mamă şi filialele acesteia

cu sediul în România şi în Republica Moldova. Situaţiile financiare individuale şi consolidate
la data de 31 decembrie 2018 cuprind Societatea mamă şi subsidiarele sale (denumite în
continuare „Grupul”). Grupul are următoarele domenii de activitate: bancar, care este
desfăşurat de către Banca Transilvania S.A. și Victoriabank S.A., leasing şi credite de
consum, care sunt desfăşurate în special de BT Leasing Transilvania IFN S.A., ERB Retail
Services IFN S.A., BT Direct IFN S.A, BT Microfinanţare IFN S.A. şi BT Leasing MD
S.R.L., managementul activelor, care este desfăşurată de BT Asset Management S.A.I. S.A.
De asemenea, Banca deţine controlul într-un fond de investiţii pe care îl şi consolidează. În
noiembrie 2017, Banca Transilvania S.A. a anunțat planul de a investi în Republica Moldova
și în perioada următoare a primit aprobarea pentru achiziţie din partea autorităţilor de
supraveghere din România şi Republica Moldova - Banca Naţională a României, Banca
Naţională a Moldovei şi Consiliul Concurenţei din Republica Moldova. În data de 19 ianuarie
2018, Banca Transilvania S.A. a devenit acționar al Victoriabank S.A., a treia cea mai mare
bancă din Republica Moldova, deținând împreună cu BERD peste 66% din participația la
această instituție financiară. În perioada de 14 februarie – 24 aprilie 2018 Banca Transilvania
S.A. a lansat, în temeiul legislației pieței de capital din Republica Moldova, oferta obligatorie
de preluare a valorilor mobiliare emise de Victoriabank S.A., ofertă adresată exclusiv
actualilor acționari minoritari ai Victoriabank S.A. Oferta publică vizează achiziționarea
restului de 8.308.673 acțiuni emise de Victoriabank S.A., ceea ce constituie 33,23% din
numărul total de acțiuni ordinare nominative cu drept de vot, în conformitate cu aprobarea
Comisiei Naționale a Pieței Financiare emisă în acest sens. În urma finalizării ofertei publice
și a numirii reprezentanților noului acționar în conducerea Victoriabank S.A. și în Consiliul
de Administrație al Victoriabank S.A., Banca Transilvania S.A. preia controlul începând cu
luna aprilie 2018. În data de 24 noiembrie 2017, Grupul a semnat contractul de achiziție a
pachetului majoritar de acțiuni (99,14675%) deținut de către Eurobank Group în capitalul
social al Bancpost S.A. În cadrul tranzacției, Grupul Financiar Banca Transilvania a dobândit
și participațiile integrale în capitalul social al societăților din Grupul Eurobank din România,

17
respectiv ERB Retail Services IFN S.A. și ERB Leasing IFN S.A., urmând o perioadă de
obținere a aprobărilor pentru încheierea tranzacției de achiziție din partea Consiliului
Concurenței și a Băncii Naționale a României. Grupul a preluat controlul asupra acestor
societăți în data de 3 aprilie 2018.

MedLife

Istoricul capitalului social al Societății.

În perioada 2013-2016 nu au existat modificări de capital social al Societății. La data

de 11 noiembrie 2016 s-a înregistrat la registrul comerțului divizarea valorii nominale a
acțiunilor emise de Societate de la 10 RON/acțiune la 0,25 RON/acțiune, în baza hotărârii
Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor Societății adoptată în data de 1 noiembrie
2016. Ca urmare a divizării valorii nominale, numărul de acțiuni emise de Societate s-a
modificat din 502.300 acțiuni în 20.092.000 acțiuni. Capitalul social al Societății era de
5.023.000 RON, împărțit în 20.092.000 acțiuni, fiecare acțiune având o valoare nominală de
0,25 RON. În data de 19.12.2017 s-a finalizat procesul de ridicare de capital prin emisiune de
acțiuni. Astfel 753.082 de acțiuni au fost subscrise ca urmare a exercitării dreptului de
preferință al acționarilor înscriși în registrul acționarilor la data de 27 octombrie 2017. La
acestea se adaugă 1.3 mil. de acțiuni oferite în cadrul unui plasament privat. Data înregistrării
acțiunilor nou emise a fost 11 ianuarie 2018. Astfel capitalul social al Societății a devenit de
5.536.270,5 RON, împărțit în 22.145.082 acțiuni, fiecare acțiune având o valoare nominală
de 0,25 RON. La data de 9 noiembrie 2018 Societatea a initiat programul de rascumparare de
actiuni. Pana la data de 31 decembrie 2018, MedLife a rascumparat un numar de 224.046 la o
valoare totala de 6.056.105 RON. Ulterior datei de raportare, parte din aceste actiuni au fost
oferite fostilor sau actualilor membri ai conducerii sau fostilor sau actualilor angajati ai unora
din filialele Societatii in schimbul actiunilor /partilor sociale detinute de acestia in
respectivele filiale ale Societatii. Structura acționariat Med Life S.A. la 31 decembrie 2018
La 31 decembrie 2018, MedLife S.A. avea următoarea structură a acționariatului: Familia
Marcu (45,80%), International Finance Corporation (4,54%), iar cota rămasă se
tranzacționează la categoria Premium a Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Aproximativ 100
de persoane juridice, atât din România, cât și din străinătate, și peste 1.100 de persoane fizice
deţineau aproximativ 49,66% din acţiunile tranzacţionate liber.

18
Bibliografie:

1. www.tradeville.com
2. www.romanialibera.ro
3. www.wall-street.ro
4. www.bvb.ro
5. www.iquads.ro
6. www.omvpetrom.com
7. www.bancatransilvania.ro
8. www.medlife.ro

19